Regulamentele organice

• Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-au

manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin actiuni
care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri asupra
problemelor din Tarile Romane.
• In acest scop ei au redactat o serie de memorii care
contineau revendicarile romanilor din Principate. Aceste
revendicari erau:
– respectarea drepturilor politice ale romanilor;
– independenta sau autonomia Tarilor Romane;
– respectarea prevederilor ‘Capitulatiilor’;
– inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu
protectoratul colectiv al Marilor Puteri.
• Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita
Vacarescu, Mihai Cantacuzino, Dimitrie Sturdza, Eufrosin
Poteca, etc.
• Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani au
inaintat Marilor Puteri aceste memorii, cautand sprijinul
acestora.
• la congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772-22 martie
1773), delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului
memorii prin care cereau, in virtutea vechilor ‘capitulatii’,
independenta Tarilor Romane si punerea lor sub garantia
colectiva a Marilor Puteri (Rusia, Austria, Prusia).
 In 1774, protestul domnitorului
Grigore Ghica al III-lea
impreuna cu boierii moldoveni
impotriva rapirii Bucovinei.
 In 1791, la Şiştov, unde se
discutau conditiile pacii turcilor
cu Rusia si Austria, boierii
munteni au inaintat un alt
memoriu Austriei si Rusiei prin
care cereau: anularea
obligatiilor fata de Poarta,
domn pamantean, autonomia
principatelor si intrarea lor sub
protectia Rusiei si Austriei.
• In 1822, a fost conceputa ‘Constitutia
Carvunarilor’ de catre comisul Ioan Tăutu,
reprezentant al micii boierimi din Moldova care
prevedea introducerea in Moldova a unui regim
constitutional, autonomia fata de Poarta
Otomana, etc.
• Razboiul ruso-turc din 1828-1829, incheiat cu
semnarea tratatului de pace de la Adrianopol care a
limitat foarte mult dominatia Imperiului Otoman
asupra Principatelor.
• Tarile Romane au intrat sub ocupatie ruseasca (1828-
1834), până la plata reparaţiilor de război de către
otomani.
Iasi

Galati
 Domnii pamanteni
• Primii domni pamanteni,Ioniţă Sandu Sturdza Domn
al Moldovei şi Grigore al IV-lea Ghica Domn al
Valahiei au fost detronaţi în urma intervenţiei
militare din timpul războiului ruso-turc, din 1828-
1829.
• Împăratul Nicolae I l-a numit pe Feodor Pahlen ca
guvernator al celor două ţări înaintea încheierii păcii,
şi supervizor oficial al celor două comisii având drept
secretari pe Gheorghe Asachi în Moldova şi Barbu
Dimitrie Ştirbei în Valahia, însărcinate cu redactarea
„Legilor”.
• Al treilea şi ultimul guvernator rus, Pavel
Kiseleff, a venit la 19 octombrie 1829 şi s-
a confruntat de la început cu epidemii de
ciumă şi holeră, pe care le-a rezolvat
impunând carantina şi importând grâu
din Odessa. Administraţia sa a durat până
la 1 aprilie 1834 şi a efectuat cele mai
importante reforme ale perioadei.
• Regulamentul Organic a fost adoptat în două versiuni
similare (diferenţele erau legate doar de buget şi
restricţiile privind forţele militare) la 13 iulie 1831 în
Valahia şi 13 ianuarie 1832 în Moldova.
• Ratificarea de către sultanul Mahmud al II-lea nu a
fost cerută de către Kiseleff.
• primele Constitutii romanesti care au jucat rol de
legi fundamentale pana la 1858;
• se bazau pe principiul democratic, modern al
separarii puterilor in stat;
• au fost introduse la 1 iulie 1831 in Tara
Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova;
• Regulamentele Organice consacrau domnia
electiva si ereditara.
• Principalul factor al executivului central erau domnii
regulamentari, alesi pe viata de Adunarea
Obsteasca Extraordinara si care exercitau atributii
legislative, executive si judecatoresti, desi
imputernicirile lor erau mai restranse decat in trecut.
• Domnul avea initiativa legislativa, si sanctiona legile
alcatuite de Adunarea Obsteasca. El numea si
revoca pe functionari, era capul ostirii, iar in conditii
speciale putea dizolva Adunarea legislativa, cu
acordul puterilor suzerana si protectoare;
• Domnitorul era ajutat de un Sfat Administrativ
format din 6 ministri: Interne, Afaceri Straine,
Finante, Justitia, Cultele si Armata.
• Acest organism elabora proiectele de legi, supuse
apoi deliberarii Adunarilor Obstesti.
• Desi nu mai avea dreptul de a judeca, domnul intarea
hotararile judecatoresti ramase definitive.
• Vistieria statului a fost complet separata de Camara
domnului, acestuia fixandu-i-se, ca sursa de venituri,
o lista civila.
• Puterea legislativa era detinuta de Adunarea
Obsteasca, prezidata de mitropolit, aleasa pe 5 ani
si alcatuita exclusiv din reprezentanti ai boierilor si
clerului.
• Aceasta adunare ordinara elabora legile din
porunca domnului si le adopta, intocmea bugetul de
stat si exercita controlul asupra cheltuielilor si
veniturilor, prezenta domnului anaforale –=
rapoarte despre starea tarii si propunea masuri si
remedii de indreptare.
Obsteasca Adunare
• Puterea judecatoreasca:
• modernizare a justitiei.
• separarea activitatii juridice de cea administrativa,
• laicizarea justitiei,
• introducerea intr-o forma incipienta a inamovibilitatii
judecatorilor,
• organizarea ierarhica a instantelor si specializarea lor,
• retribuirea judecatorilor fara a mai primi avantaje de
la parti,
• scurtarea cursului proceselor.
• Sistemul fiscal a devenit mai simplu si mai eficient.
• Numeroase dari indirecte au fost desfiintate si inlocuite
cu o dare unica pe cap de familie, capitatia si cu
patenta pentru negustori, industriasi si meseriasi;
boierii si clerul continuau sa fie scutiti de dari.
• Desfiintarea raspunderii colective solidare pentru plata
darilor a trecut fiscalitatea pe seama contribuabililor
individuali.
• Desfiintarea poslusnicilor si scutelnicilor ( scutiti de
plata darilor) a sporit numarul acestor contribuabili.
• Functionarii publici, deveneau salariati ai statului cu
retributie fixa, interzicandu-se venitul din slujbe, care
alimenta coruptia si venalitatea.
• Armata a fost organizata pe baze nationale=Ostirea
pamanteana alcatuita din unitati permanente de
infanterie, cavalerie, artilerie si graniceri. Durata
serviciului militar a fost stabilita la 6 ani.
• Militiile teritoriale au fost create pentru pastrarea ordinii
publice. Comanda suprema apartinea domnului, cu
ajutorul marelui spatar si marelui hatman.
Militia pamanteana
• Biserica: subordonarea Bisericii Ortodoxe fata de stat.
Domnitorul confirma alegerea mitropolitilor si
episcopilor, a preotilor si egumenilor, iar participarea
inaltilor ierarhi la treburile obstesti s-a redus drastic.
• Scoala: invatamantul in limba romana, declarata limba
nationala.
• Regulamentele au consacrat pentru locuitorii Tarii
Romanesti si Moldovei un regim unitar, iar posibilitatea
liberei circulatii si dreptul de a dobandi imobile in oricare
din cele doua tari instituiau, in fapt, cetatenia unica
moldo-munteana, pregatind astfel apropiata lor unificare
politica.
 Mihail Strudza

Domnii regulamentari
• Alexandru al II-lea Ghica (1834-1842)
domnitor al Ţării Româneşti
• Mihail Sturdza (1834-1848) domnitor
al Moldovei.
• Cele două domnii (regulamentare),
supravegheate de consulul rus, s-au
confruntat foarte curând cu o opoziţie
unită şi foarte activă în cadrul
Adunărilor Naţionale din cele două
principate.
• Gheorghe Bibescu(1842-1848) – Tara
Romaneasca