Drept electoral

----------------------------------------------------------------------------------------
--
Facultatea de ȘtiinȚe juridice Și administrative
specializarea - Administratie publicĂ

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni
--------------------------------------------------------------------------
----

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni – 1831 / 1832
--------------------------------------------------------------------------
----
Regulamentele Organice, adoptate în 1831 în Muntenia şi în 1832 în
Moldova, ca urmare a prevederilor Tratatului de la Adrianopol (astazi Edirne,
Turcia, din 14 septembrie 1829), au consacrat pentru prima dată principiul
separaţiei, înlocuind arbitrariul puterii domnitorilor şi introducând norme şi
instituţii moderne de organizare a statului, prin integrarea proiectelor
anterioare de organizare a vieţii statale.
Deşi au fost elaborate 2 corpuri de texte, principiile ce stau la baza lor sunt
identice, ambele Regulamente fiind alcătuite din 9 capitole, cel din Ţara
Românească cuprinzând 444 de articole, iar cel din Moldova 435 de articole .
Principala prevedere a Regulamentelor Organice era organizarea ţărilor pe
baza principiului separării puterilor în stat:
1. puterea executivă, exercitată de domn şi Sfatul domnesc. Domnul era
ales pe viață (cu excepţia cazurilor de abdicare sau substituire) de o Adunare
obștească extraordinară, compusă din reprezentanți ai boierilor, orașelor și
județelor. Desi limitate, puterile domnului rămân în continuare foarte mari:
numea în slujbe, comanda miliția, întărea sentințele instanței supreme, avea
drept de grațiere sau de micșorare a pedepselor.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni – 1831 / 1832
--------------------------------------------------------------------------
----
S-a creat o instituție nouă, ministerul, iar miniștri de interne, de finanțe și
secretarul statului formau Sfatul administrativ domnesc. In total în Principate
au functionat 6 departamente: interne, finanțe, secretariatul statului, al
dreptății, al cultelor și al miliției.
2. cea legislativă, exercitată de Adunarea obştească Obicinuită compusă din
reprezentanți ai boierilor și ai județelor. Domnul avea inițiativa legislativă și
sancționa legile, iar Adunarea vota legile, bugetele și impozitele.
3. cea judecătorească, exercitată de Înaltul Divan Domnesc şi instanţele de
judecată; Justiția este organizată separat de administrație într-o structură
ierarhizată: tribunale sătești, tribunale județene, divane judecătorești, iar ca
instanță supremă, Inaltul Divan.
Candidatul ales Domn trebuia confirmat de puterea suzerană (Imperiul
Otoman) și de puterea protectoare (Rusia), dar în 1834, primii Domni au fost
numiți direct de cele 2 puteri, iar după Revoluția din 1848, cele 2 puteri au
preferat, să numească tot direct Domni, prevederile de alegere a Domnului
fiind aplicate o singură dată în Țara Românească (alegerea lui Gheorghe
Bibescu, în 1842) și niciodată în Moldova.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni – 1831 / 1832
---------------------------------------------------------------------------
Obștească Adunare Extraordinară---(Țara Românească - 190 de membri,
Moldova - 132 de membri) avea unică misiune alegerea Domnului, fiind
formată din membri de drept - mitropoliții și episcopii ortodocși - și membri
desemnați de stările privilegiate - boierii de rangul I, boierii de rangul II, boieri
reprezentanți ai județelor/ținuturilor și reprezentanți ai corporațiilor din orașe.
Sistemul desemnării diferea, în sensul că boierii de rangul I deveneau
membri ai Obșteștii Adunări Extraordinare în ordinea dregătoriilor pe care le
ocupau, boierii de rangul II erau trași la sorți în București și numai boierii
reprezentând județele și reprezentanții corporațiilor din orașe erau efectiv
aleși.
În Moldova, un loc era rezervat și pentru un deputat al Academiei Naționale
de Învățături.
Obșteasca Adunare Extraordinară îl alegea pe Domn prin vot secret cu bile
dintre candidații mari boieri, ce îndepliniseră una dintre marile dregătorii ale
Principatului și aveau cel puțin 40 de ani.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni – 1831 / 1832
--------------------------------------------------------------------------
---- aleși pentru mandate de câte cinci
Obicinuita Obștească Adunare era formată din 42 de membri în Țara
Românească și 35 de membri în Moldova,
ani. Și în cazul acestor adunări se pornea de la sistemul de ranguri consfințit
prin Regulamentele Organice.
Astfel, în afară de capii Bisericii - mitropoliții și episcopii ortodocși, care
erau membri de drept, mitropoliții îndeplinind și rolul de președinți ai
adunărilor, ceilalți membri erau aleși după cum urmează: un număr prestabilit
de boieri de rangul I (20 în Țara Românească, 16 în Moldova) erau aleși de
către boierii de rangul I, reuniți într-un colegiu în Capitală, iar, apoi, câte un
deputat pentru fiecare județ (respectiv ținut) era ales de către boierii de
rangurile I și II din respectiva circumscripție administrativă.
Toți cei aleși trebuiau să fie "boieri, fii de boieri" și să fi împlinit 30 de ani,
în timp ce alegătorii trebuiau și ei să fi împlinit 25 de ani.
Corpul electoral a fost relativ restrâns - în 1832, au participat la alegeri în
Țara Românească circa 500 de alegători la o populație de circa 1,5 milioane de
locuitori, iar în Moldova, circa 400 de alegători la o populație de circa 800.000
de locuitori .
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1849
--------------------------------------------------------------------------
----
Convenția (Tratatul) de la Balta-Liman din 1 mai 1849 a fost o înțelegere
semnată între Imperiul Rus și cel Otoman, prin care se reglementau situațiile
politice din cele două Principate românești, reconfirmate ca state aflate sub
suzeranitatea Imperiului Otoman, dar sub protectorat țarist (conform
Regulamentelor Organice din 1831-1832) și înlocuia Regulamentele Organice.
Semnarea convenției a fost urmare a înăbușirii revoluțiilor pașoptiste din
Moldova (sub regimul ocupației militare rusești din primăvara anului 1848) și
Muntenia (guvernul provizoriu liberal își asumase pentru scurtă vreme
puterea, fiind înlăturat de intervenția comună ruso-otomană).
Influența otomană în Principate a crescut prin semnarea acestui tratat, care
stipula că domnii celor două ţări vor fi numiţi direct de sultan cu acordul
puterii protectoare (Rusia), pe un termen de şapte ani, fiind asimilaţi înalţilor
funcţionari ai Porţii. Se anula astfel prevederea din Regulamentele Organice
prin care domnii erau aleşi de Adunarea obştească extraordinară pe viaţă.
Adunările obşteşti ordinare şi extraordinare se suspendau, fiind înlocuite cu
consilii sau divanuri ad-hoc, formate din boierii „cei mai notabili şi mai demni
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1849
--------------------------------------------------------------------------
----
Adunările ad-hoc erau foruri consultative cu misiune limitată și precisă, cu
o lărgire semnificativă a numărului categoriilor sociale consultate, păstrând,
principiul separării alegătorilor și deputaților pe stări sociale, în definirea
cărora se introduceau, parțial, criteriile legate de proprietate.
Erau instituite 5 colegii: clerul, marii proprietari funciari (boierii), micii
proprietari rurali (moșneni/răzeși), populația lipsită de proprietate din comune
(țăranii clăcași) și orășenii.
Exceptând clerul, colegiile alegeau deputații la nivelul județelor /
ținuturilor, fie în mod direct, fie în mod indirect.
Astfel, marii proprietari(150 hectare) erau alegători direcți și se reuneau în
reședința județului/ținutului pentru a alege, împreună cu cei 5 delegați ai
micilor proprietari (15 hectare) din fiecare plasă, 2 deputați pe județ/ținut,
care trebuiau să fie boieri, proprietari a 450 hectare.
La colegiul țăranilor, votul era în 3 faze.
Țăranii din fiecare sat alegeau 2 delegați, care se reuneau la nivel de plasă
și alegeau 2 alegători aleageau în reședința județului/ținutului un deputat.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1849
--------------------------------------------------------------------------
---- în celelalte orașe), practicanții
La colegiul orașelor erau alegători direcți proprietarii de case (20.000 de
piaștri în Capitale și 8.000 de piaștri
profesiunilor liberale, negustorii patentați și starostii breslelor, la aceștia
adăugându-se și trei alți reprezentanți ai fiecărei bresle; în funcție de mărimea
lor, orașele desemnau 1, 2 sau 4 deputați în Adunările ad-hoc.
Adunările Ad-Hoc (Divanuri Ad-Hoc), au fost adunări consultative convocate
în 7 octombrie 1857 în Moldova și în 8 octombrie 1857 în Valahia, cu scopul de
a exprima voința populației cu privire la organizarea Principatelor, fiind
alcătuite din reprezentanți ai bisericii, ai marii boierimi, ai burgheziei si
ai țărănimii clăcașe.
Tratatul de la Paris (13/25 februarie - 18/30 martie 1856) care pune
capăt Războiului Crimeii, prevedea referitor la Principatele Române, :
„Art. 24 Majestatea Sa Sultanul promite să convoace imediat, în fiecare din
cele două principate, un Divan ad hoc compus de așa manieră încât să
constituie reprezentarea cât mai exactă a intereselor tuturor claselor
societății. Aceste Divane sunt chemate să exprime voința populației referitoare
la organizarea definitivă a Principatelor.”
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1858
---------------------------------------------------------------------------
--- 1858 este un moment important în
Convenția de la Paris din 7-19 august
trecerea la o organizare politică modernă, stabilind că puterile publice urmau
să fie exercitate în ambele Principate de câte un Domn (Hospodar) ales pe viață
și de câte o adunare electivă aleasă pe șapte ani, care urmau să conlucreze în
anumite cazuri bine precizate, mai ales în domeniul legislativ, cu o comisie
centrală comună ambelor Principate, comisie care urma să lucreze la Focșani.
Adunările elective urmau să fie compuse din membri de drept (cei doi
mitropoliți și episcopii diocezani) și din membri aleși.
Se trecea, astfel, la sistemul cenzitar, respectiv dreptul de a alege îl aveau
toți cetățenii moldoveni și munteni de peste 25 de ani, care aveau un venit
funciar anual de cel puțin 1.000 de galbeni sau un capital funciar, industrial sau
comercial, de cel puțin 6.000 de galbeni.
În continuare, alegătorii erau separați - în funcție de avere - în alegători
primari și alegători direcți. Alegătorii primari desemnau câte trei reprezentanți
pe plasă sau arondisment urban, iar acești reprezentanți se întruneau în
capitala județului/ținutului și alegeau un deputat pe județ/ținut.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1858
---------------------------------------------------------------------------
---câte doi deputați pe județ și câte unul-
În schimb, alegătorii direcți alegeau
trei deputați în orașe, în funcție de mărimea acestora.
Scrutinul era secret, iar dacă la primul tur de scrutin niciunul dintre
candidați nu obținea majoritatea absolută a voturilor, atunci se organiza al
doilea tur de scrutin, la care era suficientă majoritatea relativă.
Candidații, care trebuiau să aibă cel puțin vârsta de 30 de ani și venituri de
cel puțin 400 de galbeni anual, puteau candida în mai multe circumscripții
electorale, dar, dacă erau aleși, trebuiau să opteze pentru una dintre aceste
circumscripții în termen de cel mult zece zile de la validarea alegerilor, urmând
ca apoi să se organizeze noi alegeri în circumscripțiile pentru care mandatul de
deputat rămânea vacant.
Sistemul de alegeri stabilit prin Convenția de la Paris era mai restrictiv,
excluzând reprezentarea politică a țărănimii și a unei părți mari din orășenime
și reducând corpul electoral la câteva mii de persoane.

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni
--------------------------------------------------------------------------
----

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
----de stat a lui Alexandru Ioan Cuza din
După dizolvarea Adunării și lovitura
2/14 mai 1864, problema schimbării sistemului electoral a fost conexată
trecerii la un legislativ bicameral prin Statutul dezvoltător al Convenției de la
Paris, propus de Domnitor și acceptat de marile puteri, în iunie 1864.
Statutul introducea sistemul bicameral, alăturând Adunării, alese după o
nouă lege electorală, un Senat numit, având rolul de corp ponderator.
Legea electorală, care fusese deja inclusă ca anexă la proclamația lui Cuza
din momentul loviturii de stat și care apoi aprobată prin plebiscit la 10-14 mai
1864, cât și la 22-26 mai 1864, (pentru „da” au fost exprimate 682.621 de
voturi, 1.307 voturi pentru „nu” și 70.220 abțineri) reducea drastic censul,
stabilindu-l la doar 48 lei impozite anuale pentru săteni și 80-110 lei impozite
anuale pentru orășeni, ceea ce practic a condus la extinderea corpului electoral
de la câteva mii de oameni la circa 570.000 de alegători, adică majoritatea
bărbaților de peste 25 de ani din Principatele Unite.

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
Alegătorii erau împărțiți, în continuare,----
în alegători primari și alegători direcți. Astfel,
50 de alegători primari desemnau prin vot deschis un reprezentant dintre cetățenii
având un venit anual de cel puțin 100 galbeni, iar acesta din urmă devenea alegător
direct.
Alegători direcți erau cetățenii știutori de carte de peste 25 de ani care plăteau cel
puțin patru galbeni impozite anuale (corespundea unor venituri de peste 100 de
galbeni), precum și preoții, învățătorii, profesorii, liber-profesioniștii și pensionarii
statului.
Împreună cu reprezentanții alegătorilor primari, alegătorii direcți alegeau prin vot
direct și secret un număr de 160 de deputați.
Alegerile se desfășurau separat în colegii urbane și colegii ale județelor. Județele
aveau fiecare câte doi deputați, iar orașele, în funcție de mărimea lor, de la unul la șase
deputați.
În felul acesta, era stabilit faptul că orașele trimiteau 94 de deputați, iar județele 66
de deputați, deși populația rurală era mai numeroasă decât cea urbană.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
----
Legea din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri,
publicată în M.Of. nr. 146/15 iul. 1864

Art.1 Alegerea deputatilor la Adunarea Electiva a Romaniei se face cu doua

grade. Alegatorii suntu sau primari sau directi.
Art.2 Suntu alegatori primari toti Romanii carii prin legea Comunala suntu
alegatorii Consiliilor Comunale, cu esceptiunea de la Art. 22, lit b. din acea lege.
Acei ce platescu o dare catre Statu de lei 48 suntu alegatori in comunele rurale.
Acei ce platescu o dare de lei 80 sau de lei 110, precum si patentarii pina la a
cincea clasa inclusivu, intru cat au residenta lor in orase, suntu alegatori in
comunele urbane.
Art.3 Potu fi alegatori directi, fie in orase fie in sate, toti Romanii nascuti sau
avend naturalisatiunea cea mare, carii vor avea un venit de una suta galbeni si
de ori ce natura. Acest venit se va putea dovedi prin biletele de plata
impositului, (patru galbeni) si prin ori ce alt chipu indestulator. Numai salariul
privat sau platit de catre Statu pentru functiuni publice, nu va fi cuprinsu in
estimatiunea venitului.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
----
Pe linga plata contributiunelor aretate mai sus, alegatorii de ambe grade
vor trebui a avea virsta de 25 ani impliniti.
Au dreptul de a fi alesi ca alegatori directi si fara a justifica venitul de una
suta galbeni, seu contributiunea de patru galbeni, (daca vor intruni cele lalte
conditiuni cerute) preotii parohiilor, profesorii academiilor si ai colegiilor,
doctorii si licentiatii diferitelor facultati, avocatii, inginerii si arhitectii, toti
acestia avend diplome liberate sau recunoscute de Guvernu, institutorii primari
ai scolelor publice, precum si capii institutiunelor private de instructiune
recunoscute de Guvernu.
Potu aseminea fi alesi alegatori directi si functionarii civili si militari, retrasi
din serviciu, carii vor justifica ca priimescu o pensiune anuala de 3000 lei cel
putinu.
Nimeni nu pote fi alesu alegatoru direct de cat in orasul si plasa unde isi are
domiciliul reale.

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
----nici directi:
Art.4 Nu vor putea fi alegarori primari
I. Personele supuse vre unei protectiuni straine.
II. Servitorii carii priimescu simbrie.
III. Interdictii.
IV. Falitii nereabilitati.
V. Acei ce vor fi fost osinditi la pedepse aflictive si infamante, sau numai
infamante.
Art.5 Listele alegatorilor primari se pregatescu pe fie care anu prin
ingrijirea autoritatilor comunale, pe baza ultimelor roluri de contributiuni.
Aceste liste provisorii se afiseza in cea d'anteiu Dumineca a lunei Ianuarie in
fie care comuna.
Art.6 Reclamatiunele se vor adresa Prefectului in cele d'anteiu trei
septamini de la data afisarei.
Dupe ce Prefectul va fi otarit asupra tutulor reclamatiunelor ivite, el incheie
listele definitive si le publica negresit pina la cea d'anteiu Dumineca a lunei
Fevruarie.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
----
Art.7 In cele trei saptamani ce urmeda, nemultumitii vor putea apela in
contra otaririlor Prefectului la Tribunalul districtului, iar in contra otaririlor
Tribunalului la Curtea de Casatiune, pina in 30 dile dupe priimirea otarirei
Tribunalului.
Tribunalul si Curtea de Casatiune statueaza de urgenta.
Ori ce persona admisa in listele electorale pote reclama inscrierea sau
stergerea ori caruia individu omisu sau nedreptu inscrisu in lista colegiului din
care el insusi face parte.
Art.8 Pentru a putea fi ales deputat la Adunarea generala, fara deosebire in
tota Romania, trebue:
I. A fi Romanu nascut sau a fi dobindit naturalisatiunea cea mare.
II. A avea virsta de 30 ani impliniti.
III. A fi alegatorii si a avea un cens de eligibilitate. Un venit de doua sute
galbeni formeda provisoriu acest cens. Acest venit pote fi de ori ce natura; el
se pote constata prin biletele de plata contributiunelor, sau si prin ori ce alt
chipu.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
---- vre un Censu, toti Romanii carii au
Potu fi alesi deputati, si fara a justifica
esercitat functiuni mari in serviciul Statului, oficerii superiori ai armatei ce nu
sunt in serviciul activu, profesoratul si profesiunele liberale corespundatore.
Art.9 Fie care comuna, numarand pana la 50 alegatori primari, numesce
cate un alegator directu; comunele de la 50 pana la 100 de alegatori, numescu
cate duoi asemenea alegatori si asa mai departe, cate unul mai mult pentru fie
care cinci-deci de alegatori primari.
Comunele care au mai pucinu de 50 alegatori primari, se intrunescu pentru
alegere cu comuna cea mai apropiata, spre a forma cu ea un singur colegiu.
Dupe proportiunea de mai susu administratiunea va imparti comunele mai
importante in circonscriptiuni electorale, care vor alege cate unu alegator
direct de fie-care 50 alegatori primari.
Art.10 Domiciliul politic al fie-carui Romanu, este in circonscriptiunea
electorala unde isi are domiciliul real; cu tote acestea, el il va putea transfera
in ori care alta circonscriptiune unde ar plati o contributiune directa, sub
conditiune numai a-si face declaratiunea sa, cu sese luni inaintea formarii
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
----
listelor electorale, atat la Prefectura districtului in care se afla al seu domiciliu
politicu actual, cat si la aceea unde voiesce a'l muta.
Personele chiemate la functiuni inamovibile vor putea esercita dreptul lor
de alegatori in circonscriptiunele electorale unde 'si indeplinescu functiunele.
Art.11 Listele alegatorilor primari suntu permanente in tot cursul anului.
Alegatorii directi se alegu din nuou de cate ori se vor convoca colegiele pentru
alegerile generale sau partiale ale deputatilor.
Art.12 Deosebirea colegielor este desfiintata, cu singura deosebire a
impartirei lor in colegii de orase si colegii de judete. Cele d'anteiu se formeza
de acei ce au drepturi de alegatori in comunele urbane; cele de al duoilea se
formeza de acei ce au drepturi de alegatori, in comunele rurale (art. 2 din
acesta legiuire).
In orasele unde nu vor fi o suta alegatori directi, se vor adaogi alegatori
directi din comunele rurale cele mai apropiate si care asa se vor deslipi din
colegiul de judetu.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
Toti alegatorii directi de judete ----
ce intrunescu intr'un singur colegiu la
residentia Prefecturei. Colegiele acestor alegatori, ce ar trece peste trei sute
alegatori, se vor subimparti de catre Prefect in Sectiuni, din care fie-care nu
pote cuprinde mai pucinu de 100 alegatori, si se formeza de catre trimisii
comunelor celor mari vecine una de alta. Se va insemna fie caria Sectiuni un
local deosebit si fie-careia un numeru de ordine. Cea d'anteiu este pururea
asedata in casa Prefecturei.
Fie-care Sectiune conlucreza de a dreptul la numirea deputatilor pe carii
colegiul intregii urmeza a'i alege.
In judetele (de exemplu, Ismailul, Cahul, Coloniile), unde nu se va gasi
numarul de una suta alegatori directi, colegiul se va putea indeplini prin
alegatori directi alesi dintre Membrii autoritatilor comunale.
Art.13 Numarul Deputatilor ce urmeza a se alege, se calcula dupe
populatiunea oraselor si a judetelor. Provisoriu alaturata tabela arata numarul
deputatilor ce urmeza a se alege in fie care orasu si judetu.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
----
Art.14 Colegiele alegatorilor se vor convoca de catre Puterea esecutiva cu
trei septamani cel pucinu inaintea dilei otarite pentru alegerea deputatilor.
Art.15 Alegerea alegatorilor directi se face prin vot pe fata; alegerea
deputatilor se face prin scrutinu secretu.
Art.16 Presedintii, Secretarii alegatori si din sinul lor. Colegiul nu se pote
ocupa de alta de cat numai de alegerile pentru care este convocata. Ori ce
cuvent, ori ce discutiune sau deliberatiune politica, sunt cu totul oprite.
Presedintele are singur politia Adunarii alegatorilor. Nimeni nu pote intra
inarmatu. Nici o putere armata nu pote fi pusa in localul alegerilor sau in giurul
seu.
In casu de neorindueala, Presedintele pote cere adjutorul puterii armate.
Antoritatile civile si militare, cele mai apropiate, sunt datore a urma cererilor
sale in ceia ce privesce alegerile.
Daca in localul alegerilor, unul sau mai multi asistenti ar da semne publice de
descuviintare sau ar starni tulburari in ori ce modu, Presedintele ii va chiama
la ordine; daca ei vor persista, se va face mentiune in procesul- verbal,
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
---- se vor putea pedepsi cu o globire de
si pe infatitarea acestei dovedi, vinovatii
la 2 pina la 20 galbeni, sau cu inchisore de la 3 dile pina la o luna.
In casu de neorinduiola grava, Presedintele radica sedinta pe o ora; daca la
redeschidere neondueala, tot ar predomni, el o amana pe a doua di.
Art.17 Presedintele face cunoscut Adunarii numarul personelor de alesu.
Art.18 Fie care alegatoriu, chiamat la randul seu, depune biletul seu scrisu
pe hartie alba si inchisu intr'o cutie cu doua incuetori ale carora chei se
pastreza una de catre Presedintele si alta de catre cel mai batrinu dintre
Secretari.
Alegatorii ce nu vor putea scrie singuri biletul lor, potu chiema in ajutoru
pre ori care din alegatorii presenti.
Art.19 Dupe ce au fost chiamati toti alegatorii succesivu, dupe ordinul
alfabeticu, se mai face o ultima chiamare acelor cari pote au lipsit din sala, iar
scrutinul remane deschisu pina la 4 ore sera. Pentru asigurarea voturilor se
vor pune pecetile mai multor dintre alegatori si vor putea chiar remanea in
sala pentru pasa urnei.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
---- bilet se desface inaintea publicului;
Art.20 La redeschiderea urnei, fie-care
numele esit se scrie de catre fie-care Secretar pe o lista, si resultatul general
se proclama de catre Presedinte.
Art.21 Biletele care cuprindu nume neintelese, sau semne de ori ce natura,
care ar presupune o prealabila intelegere, suntu nule.
Art.22 Nimeni nu este ales la anteiul scrutinu, daca nu intrunesce cel putin
jumetate si unul din voturile esprimate si valabile (majoritate absoluta).
Pentru candidatii carii n'ar fi dobindit majoritate absoluta a voturilor, ce va
proceda la un al duoilea scrutin multe voturi, fie chiar mai putin de cat
jumetate si unul a sumei voturilor (majoritate relativa), suntu alesi.
In casu de paritate a voturilor, sorta decide.
Art.23 Operatiunile alegerilor se verifica de catre Adunarea electiva, care
singura otaraste asupra validitatii lor.
Cat pentru contestatiunile privitore la capacitatea electorala, ele suntu de
competinta esclusiva a Tribunalului respectivu, si in casu de casare a otarirei,
de competinta Tribunalului insemnat de Curtea de Casatiune.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
----
Art.24 Deputatul alesu in mai multe colegii, este dator a declara obtiunea sa
Adunarii generale pina in 8 dile dupe verificarea titlurilor. De nu va fi declarat
obtiunea in acelasi termenu, Adunarea decide prin sorti, pe care colegiu
represinta deputatul in cestiune.
Art.25 In casu de vacante prin obtiune, morte, demisiune sau altminterea,
colegiul electoral care urmeda a indeplini vacanta, se va intruni in termenu de
o luna.
Art. 26 Mandatul de Deputat este necompatibil cu functiunile de Ministri, de
membri ai Curtii de Casatiune, de Procuror pe langa Curti si Tribunale, de
Directori si Sefi de sectiune la diferite Ministerie si Prefecture; de Prefect si de
Sub-prefect, de sefu si de comisariu de Politie precum si de militari in serviciul
activu.
Presedintele si membrii tribunalelor nu pot fi alesi deputati in districtul
jurisdictiunei lor.
Deputatul care ar priimi o functiune publica salariata, sau o inaintare, se
socotesce demisionat si supus realegerii mai inainte de a mai putea esersa
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
----
Deputatul care, in cursul mandatului seu, ar perde una sau mai multe din
insusirele prescrise pentru eligibilitate, inceteda indata de a mai face parte din
Adunarea generala.
Art.27 In timpul intrunirei Adunarii elective, ea singura are dreptul de a
priimi demisiunea membrilor sei. Iar in intervalul sesiunelor si in timpul
vacantelor, demisiunile se notifica Ministeriului din intru.
Art.28 Ori-cine a mijlocit inscrierea sa in listele alegatorilor sub un nume,
sau pe temeiul unor insusiri false, sau a tainuit, cerand inscrierea sa, vre o
necapacitate, preveduta de lege, sau a reclamat si a dobindit inscrierea sa pe
doua sau mai multe liste, se va pedepsi cu inchisore de la 15 dile pina la 3 luni,
sau cu o globire de la 15 pina la 100 galbeni; daca va fi si luat parte la vot,
inchisorea va fi de la o luna pina la sase luni, sau globirea de la 30 pina la 200
galbeni.
Art.29 Ori cine, fiind insarcinat la un scrutinu cu priimirea, numerarea sau
desfacerea biletelor cuprindend sufragiele alegatorilor, se va dovedi ca a
falsificat, sustrasu, adaogit sau prefacut biletele, se va pedepsi cu inchisore de
la sase luni pina la 2 ani, sau cu o globire de la 100 la 300 galbeni.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
----
Art.30 Daca prin vuiete sau demonstratiuni amenintatore in localul
alegerilor sau in giurul seu, s'ar fi atins sau s'ar fi incercat a se atinge
esersiciul dreptului electoral si libertatea votului, vinovatii se vor pedepsi cu
inchisore de la o luna pina la an anu, sau cu globire de la 30 pina la 200
galbeni.
Daca vinovatii vor fi purtat arme, sau daca scrutinul s'ar fi violat, pedepsa
va fi inchisorea de la un an pina la cinci. Inchisorea va fi de la cinci ani pina la
dece, daca crima s'a comisu in urmarea unui planu complotat pentru a se
esecuta ori in tota tera, ori intr'una sau mai multe circonscriptiuni electorale.
Art.31 Osindirile otarite in puterea Articolelor precedente 28, 29 si 30,
tragu dupa sine interdictiunea dreptului de alegatoru si de eligibil. Acesta
interdictiune se va pronuncia tot prin acea sentinta, pe timp de cinci ani cel
putinu si pina la 10 ani cel mult.

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
---- sau a vindut un sufra orice pretu
Art.32 Ori cine se va dovedi ca a cumperat
ar fi, se va pedepsi cu interdictiunea dreptului de a vota si de a fi eligibil,
precum si cu acea a dreptului de a putea ocupa o functiune sau serviciu
publicu, pe timp de 5 ani cel putinu pina la 14 ani cel mult.
Vindatorul si cumperetorul sufragiului, se vor osindi tot-de-o-data, fie care
la o globire indoita a valorei lucrurilor priimite sau fagaduite.
Art.33 In lipsa initiativei Ministeriului Publicu, dece alegatori intruniti au
dreptul de a intenta un pres ori carii persone acusate de delictele mentionate
in art. 28, 29, 30 Si 32.
Art.34 In cat privesce aceste delicte, atat pribonirea civila cat si acea a
Ministeriului public, sunt prescrise (paragrafisite) in doue luni dupe
proclamarea resultatului alegerii.
Art.35 Osindirea ce s'ar pronuncia nu pote in nici un casu sa aiba de efect
anularea unei alegeri a caria validitate s'ar fi recunoscut de Adunarea
generala.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
----
Art.36 Nici un membru al Adunarii elective, pe cat va tinea sesiunea, nu va
putea fi arestat nici trasu in judecata penala, afara numai in casu de vina
veghiata, de cat dupe ce Adunarea va fi autorizat prigonirea.

DISPOSITIUNI TRANSITORIE
Pentru prima aplicare a legei de fata, se va putea deroga datelor ficsate in
ea, observindu-se insa nestramutat termenile succesive, statornicite pentru
publicatiune, apelu, notificari si convocari.
Facemu cunoscut si ordonamu ca cele de fata, investite ca sigilul Statului si
trecute in Monitorul Oficial, sa fie adresate Curtilor, Tribunalelor si autoritatilor
administrative ca sa le inscrie in registrele lor, sa le observe si sa faca a le
observa, si Ministrul Nostru Secretaru de Statu la Departamentul Iustitiei este
insarcinat a priveghea publicarea lor.

Datu in Bucuresci, la 2/19 Iulie anului 1864.

ALECSANDRU IOAN.
Cogalnicenu, Balanescu, D. Bolintinenu, Generalu Manu, P. Orbescu.
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
TABELA DEPUTATILORU DUPE---- NOUA LEGE ELECTORALA.
1. Argesu, din care 2 pentru Pitesci si 1 pentru Curtea de Argesu..................... 5
2. Bacau, din care 2 pentru orasulu Bacau si 1 pentru Tirgulu-Ocnei................. 5
3. Bolgradu, din care 2 pentru orasulu Bolgradu............................................... 4
4. Botosanii, din care 2 pentru orasulu Botosanii, si 1 pentru Tirgulu Harlau.... 5
5. Braila, din care 2 pentru orasulu Braila ........................................................ 4
6. Buzeu, din care 2 pentru orasulu Buzeu si 1 pentru Mizilu ........................... 5
7. Cahulu, din care 2 pentru orasulu Cahulu ..................................................... 4
8. Covurluiu, din care 2 pentru Galati................................................................ 4
9. Dambovita, din care 2 pentru Tirgovisce si 1 pentru Gaesci........................... 5
10. Doljiu, din care 2 pentru Craiova si 1 pentru Calafatu.................................. 5
11. Dorohoiu, din care 2 pentru orasulu Dorohiu, 1 pt Mihdileni si 1 pt Herta.... 6
12. Falciu, din care 2 pentru Husii si 1 pentru Falciu.......................................... 5
13. Gorjiu, din care 2 pentru Targului-Jiului....................................................... 4
14. Ialomita, din care 2 pentru Calarasu............................................................ 4
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
TABELA DEPUTATILORU DUPE---- NOUA LEGE ELECTORALA.
15. Iasii, din care 4 pentru Iasii si 1 pentru Tirgul-Frumosu.............................. 7
16. Ilfovu, din care 6 pentru Bucuresci si 1 pentru Oltenita.............................. 9
17. Ismailu, din care 2 pentru orasulu Ismail.................................................... 4
18. Mehedinti, din care 2 pt Severinu, 1 pt Cernetii si 1 pentru Baia-de-arama .6
19. Muscel, din care 1 pentru Campu-lungu...................................................... 4
20. Neamtu, din care 2 pentru Piatra si 1 pentru Targul Neamtu....................... 5
21. Oltu, din care 2 pentru Slatina.................................................................... 4
22. Prahova, din care 2 pentru Ploiesti, 1 pt Campina si 1 pt Valeni-de munte.. 6
23. Putna, din care 2 pentru Focsani si 1 pentru Odobescii si Panciu................. 5
24. Ramnicu-Saratu, din care 2 pentru orasul Ramnicu-Saratu......................... 4
25. Romanatii, din care 2 pentru Caracal.......................................................... 4
26. Romanu, din care 2 pentru orasulu Romanu................................................ 4
27. Suceva, din care 2 pentru Folticeni.............................................................. 4
28. Tecuciu, din care 2 pentru orasulu Tecuciu si 1 pentru Nicorescii................ 5
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni - 1864
--------------------------------------------------------------------------
TABELA DEPUTATILORU DUPE---- NOUA LEGE ELECTORALA.
29. Teleorman, din care 2 pt Magurele, 1 pt Rusii- de-vede si 1 pt Alecsandria. 6
30. Tutova, din care 2 pentru Barladu............................................................... 4
31. Vilcea, din care 2 pentru Ramnicu-Valcii, 1 pt Ocna si 1 pentru Dragasani.. 6
32. Vasluiu, din care 2 pentru orasul Vasluiu.................................................... 4
33. Vlasca, din care 2 pentru Giurgiu................................................................ 4
Totalu........................................................................................................... 160

Ministru. Secretaru de Statu,

Presedinte Consiliului Ministriloru, M. COGALNICEANU.

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni
--------------------------------------------------------------------------
1. Argeș - Pitești 16.
----
Mehedinți - Turnu 26. Suceava - Fălticeni
2. Bacău - Bacău Severin 27. Tecuci - Tecuci
3. Botoșani - Botoșani 17. Muscel - Câmpulung 28. Teleorman - Turnu
4. Brăila - Brăila 18. Neamț - Piatra Neamț Măgurele
5. Buzău - Buzău 19. Olt - Slatina 29. Tulcea -Tulcea
6. Constanța - Constanța 20. Prahova - Ploiești 30. Tutova - Bârlad
7. Covurlui - Galați 21. Putna - Focșani 31. Vaslui - Vaslui
8. Dâmbovița - Târgoviște 22. Râmnicu 32. Vâlcea - Râmnicu
9. Dolj - Craiova Sărat - Râmnicu Sărat Vâlcea
10. Dorohoi - Dorohoi 23. Roman - Roman 33. Vlașca - Giurgiu
11. Fălciu - Huși 24. Romanați - Caracal
12. Gorj - Târgu Jiu 25.
13. Ialomița - Călărași Silistra - Cernavodă / Med
14. Iași - Iași gidia (încorporat în 1879
15. Ilfov - București în județul Constanța)
©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit
 DREPT ELECTORAL
votul la romÂni
--------------------------------------------------------------------------
----

©2006 European Parliament, Visits and Seminars Unit