NEUROINFECŢII:

clasificare, principii de diagnostic,

mamagement şi tratament
Prof. M. GAVRILIUC,

CENTRUL ŞTIINŢIFICO-PRACTIC
de NEUROLOGIE şi NEUROCHIRURGIE

CATEDRA de NEUROLOGIE a USMF “Nicolae Testemiţanu”

 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
PARTICULARITĂŢI LA ETAPA ACTUALĂ:
• ponderea rămâne importantă pentru toate
ţările cu unele deosebiri de repartiţie
geografică, pe profil etiologic şi gravitate;
• factori negativi: condiţiile social-economice de igienă şi de
nutriţie mult schimbate în sensul înrăutăţirii lor într-un
număr mare de ţări;
• se prezintă astăzi cu multe aspecte noi, mai dificile de
diagnosticat, de tratat şi de combătut;
• posibilitatea reapariţiei unor entităţi nozologice considerate
dispărute – “vechi molime în timpuri moderne”.
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE SUBSTRATUL
ANATOMIC PREPONDERENT AFECTAT:

SUBSTRATUL ANATOMIC DENUMIREA AFECŢIUNII

Mononevrită
Multinevrită
Polinevrită
Plexită
Sistem nervos periferic somatic
Funiculită
Ganglionită
Radiculită
Poliradiculonevrită
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE SUBSTRATUL
ANATOMIC PREPONDERENT AFECTAT:

SUBSTRATUL ANATOMIC DENUMIREA AFECŢIUNII

Nevrită
Sistem nervos periferic vegetativ Ganglionită
Truncită
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE SUBSTRATUL
ANATOMIC PREPONDERENT AFECTAT:

SUBSTRATUL ANATOMIC DENUMIREA AFECŢIUNII

Leptomeningită
Arahnoidită
Meninge spinal şi/sau cerebral Meningită
Pahimeningită
Leptopahimeningită
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE SUBSTRATUL
ANATOMIC PREPONDERENT AFECTAT:

SUBSTRATUL ANATOMIC DENUMIREA AFECŢIUNII

Polioencefalită
Parenchim cerebral Encefalită Leucoencefalită
Panencefalită
Transversă
Parenchim medular Mielită Diseminată
Poliomielită
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE SUBSTRATUL
ANATOMIC PREPONDERENT AFECTAT:

SUBSTRATUL ANATOMIC DENUMIREA AFECŢIUNII

Parenchim cerebral şi medular Encefalomielită

Meningoencefalită
Meninge şi parenchim cerebral
Meningomielită
şi/sau medular
Meningoencefalomielită
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE SUBSTRATUL
ANATOMIC PREPONDERENT AFECTAT:

SUBSTRATUL ANATOMIC DENUMIREA AFECŢIUNII

Arteriită
Patul vascular cerebral şi/sau Flebită
Vasculită
medular Pahimeningită
Sinusită (cerebrală)
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
CLASIFICARE ÎN FUNCŢIE DE EVOLUŢIE:
• acute
• subacute
• cronice (infecţii persistente)
PERIOADELE SUCCESIVE:
• invazia (debut brusc, gradat sau lent)
• perioada de stare (manifestările esenţiale: simptome,
semne, sindroame, complicaţii)
• perioada de declin
• perioada de convalescenţă
TERMINAREA BOLII: vindecare, cronizare, deces.
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
PARTICULARITĂŢI:
• autonomie imună graţie barierei
hematoencefalice, rolul principal revenindu-i
macrogliei astrocitare perivasculare

• afectare selectivă, condiţionată de tropismul agentului

patologic sau toxinului eliberat de el

• instalarea unor procese autoimune care declanşează

mecanisme de autoagresie
 AGENŢII INFECŢIOŞI
sunt organisme din mediul înconjurător, capabile
să pătrundă şi să se multiplice în organismul
uman, provocând variate reacţii patologice:
inflamatorii, degenerative, imunologice.

DENUMIREA PRINCIPII de CLASIFICARE

GERMENILOR
Virusuri ADN (parvoviridae, papovaviridae,
adenoviridae, herpetoviridae, poxviridae,
hepanaviridae)
Virusuri ARN (reoviridae, picornaviridae,
VIRUSURI togaviridae, bunzaviridae, coronaviridae,
ortomyxoviridae, paramyxoviridae, rabdoviridae,
arenaviridae, retroviridae)

Virusuri neclasificate
Chlamydia psittaci
CHLAMIDII
Chlamydia trachomatis
 AGENŢII INFECŢIOŞI
unii sunt patogeni sau pot deveni patogeni, alţii
numai în anumite condiţii (patogenitate
condiţionată), iar cu alţii organismul uman poate
conveţui.

DENUMIREA PRINCIPII de CLASIFICARE

GERMENILOR

MICOPLASME Familia Mycoplasmataceae Familia Acholeplasmae

RICKETSII Genul Ricketsia Genul Coxiella Genul Rochalimea

Sunt orânduite în mai multe părţi, ordine, familii, genuri
şi specii, ţinând seama de următoarele criterii:
configuraţie (coci, bacili, forme curbate), proprietăţi
BACTERII tinctoriale (grampozitivi, graminegativi, tulpini
acidorezistente), toleranţă la oxigen
(anaerobi, facultativ anaerobi şi aerobi), mobilitate,
capsulogeneză, sporogeneză.
 AGENŢII INFECŢIOŞI
PRIONII:
Particulă proteinică cu caracter infecţios

DENUMIREA PRINCIPII de CLASIFICARE

GERMENILOR
Genul Candida, Histoplsma capsulatum, Cryptococcus
FUNGI neoformans, Coccidioides immitis, Actinomyces
israelii, genul Nocardia, genul Aspergillus etc.
Intestinale (Entamoeba histolytica, Balantidium coli,
Giardia lamblia etc.). Protozoare care parazitează
sângele şi organele hematopoietice (Plasmodium,
PROTOZOARE Babesia, Leishmania). Protozoare care afectează
ţesuturi profunde (Toxoplasma, Pneumocystis carinii).

Trichinella spiralis, Schistosoma, Ancylostoma

METAZOARE
duodenalis şi Necator americanus, Strongyloide etc.
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
REGULI CĂLĂUZITOARE PENTRU
DIAGNOSTIC:
• culegerea urgentă a datelor (clinice,
investigaţii complementare şi de laborator)

• datele obţinute se privesc ca un tot unitar

• este indispensabil să se stabilească un diagnostic
etiologic
• anamneza epidemiologică
• efectuarea unui examen clinic minuţios
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
EFECTUAREA UNUI EXAMEN CLINIC
MINUŢIOS
• Faciesul bolnavului

• Habitusul bolnavului
• Febra: diagnosticul bolilor febrile constituie una dintre
marile probleme în practica medicală ( febra poate lipsi în
formele uşoare de boală, în unele forme deosebit de grave
cum ar fi coma infecţioasă, la sugari şi bătrâni; hipotermia
poate surveni în şoc septic, colaps circulator şi stare
toxică, hemoragii masive, administrarea masivă de
antipiretice etc.).
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
EFECTUAREA UNUI EXAMEN CLINIC
MINUŢIOS
• Modificările tegumentului (exantem,
enantem). Erupţia singură nu pune
diagnosticul, ea trebuie cercetată în
ansamblul celorlalte manifestări.
• Şocul septic
• Insuficienţa respiratorie acută
• Dezechilibrele hidroelectrolitice (vărsături, diaree,
transpiraţii abundente)
• Insuficienţa renală acută constituie un sindrom frecvent
în bolile infecţioase
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
EXAMENUL NEUROLOGIC

● Sindromul meningian
● Rahialgia / Radiculalgia
● Meningo-radiculoalgia

● Lezare morofuncţională de nervi cranieni

● Simptomatologie cerebrală de focar (neuropsihică)
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
METODE DE LABORATOR ÎN
DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECŢIOASE
● Metode care pun în evidenţă agentul
patogen sau antigenul respectiv sau
produsele specifice (toxine) ale agentului
patogen
- examenul microscopic direct al produsului provenit de la bolnav
(frotiuri, metode optice speciale, examinarea sângelui în picătură
groasă, imunofluorescenţa, vizualizarea la microscopul electronic,
imunoelectronoscopia, reacţii de precipitare, tehnica radioimună,
metoda ELISA)
-culturi pe medii adecvate (hemoculturi, biliculturi, coproculturi,
uroculturi etc.).
- inoculări la animale sensibile
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
METODE DE LABORATOR ÎN
DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECŢIOASE
● Metode care pun în evidenţă modificările
produse în organism de agentul patogen
- reacţiile serologice pun în evidenţă anticorpi, care apar în ser în urma
infecţiei (reacţii de aglutinare, reacţii de fixare a complementului, reacţia
antistreptolizinelor, reacţii de neutralizare a virusurilor, teste de
precipitare prin difuziune în agar/gel etc.). Toate aceste reacţii sunt
specifice. Reacţiile serologice se interpretează de clinician în complexul
celorlalte date clinice şi de laborator.
-metode moderne de diagnostic prin decelarea claselor de
imunoglobuline (IgM, IgG)
- anticorpii monoclonali
- reacţii care pun în evidenţă sensibilizarea organismului faţă de agenţii
infecţioşi.
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
METODE DE LABORATOR ÎN
DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECŢIOASE
● Citodiagnosticul (constă din punerea în evidenţă
a unor aspecte celulare caracteristice, untilizând un
material celular de la bolnav din leziuni tegumentare sau
amprente de pe mucoase)

● Diagnosticul histologic prin biopsii recoltate chirurgical

sau prin puncţii-biopsii (se perfecţionează prin microscopie
electronică şi prin tenici histochimice)

● Metode de laborator nespecifice (hemograma şi îndeosebi

leucograma, viteza de sedimentare a hematiilor, testele de
disproteinemie, testele enzimatice, proteina C-reactivă, testul N.T.B. ).
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
INVESTIGAŢII COMPLEMENTARE
● Examenul radiologic (poate furniza date de
valoare pentru neuroinfecţii cu participări pulmonare)

● Electrocardiografia

● Examene oftalmologice
● Echografia ● Electroencefalografia
● Electroneurografia ● Electromiografia
● Potenţiale evocate ● Scintigrafia
● Tomografia computerizată
● Rezonanţa magnetică nucleară
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
TRATAMENTUL GENERAL
● Obiective principale:
- vindecarea rapidă şi completă
- prevenirea transmiterei infecţiei la alte
persoane
- prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti
● Este necesar ca procedurile de îngrijire pentru bolnavii
infecţioşi să se aplice în îngrijirea tuturor bolnavilor din
orice spital
● Bolnavul este izolat în cameră individuală sau în cameră
comună, după gradul de contagiozitate a bolii (se ţine seama
de necesităţile terapeutice, selectându-se bolnavii pentru unitatea de
terapie intensivă)
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
CONDIŢIILE DE IZOLARE A BOLNAVULUI (în parte după
Kuvin şi Henley)

Grupa I. Boli cu transmisibilitate mare (aerogenă)

Difteria Tusea convulsivă Tuberculoza
Gripa vioze
respiratorii Parotidita epidemică Rujeola Infecţia
meningococică Infecţiile streptococice Varicela
Grupa a II-a. Boli cu transmitere digestivă
Dizenteria amibiană Dizenteria bacteriană Febra tifoidă
Diareea epidemică a nou-născuţilor Salmonelozele
Febrele paratifoide Hepatita acută virală Poliomielita
Alte viroze paralitice (Coxackie, ECHO)
Grupa a III-a. Boli cu transmitere redusă, practic nerealizabilă în spital
Antraxul Bruceloza Encefalita
Leptospirozele Erizipelul Meningitele
Febra recurentă Febra Q Toxoplasmoza
Febra butonoasă Malaria Trchinoza
Tifosul exantematic Tularemia
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
REGULI DE BAZĂ ÎN TERAPIA ANTIMICROBIANĂ
● Diagnostic corect (diagnostic clinic rapid
prezumtiv)

● Stabilirea necesităţii tratamentului

antimicrobian
● Alegerea substanţei antimicrobiene (criteriul de urgenţă;
antibiotic “ţintit” (bactericid); efecte adverse)

● Stabilirea planului terapeutic ( doza optimă; farmacocinetica

antibioticului; starea funcţiei renale; cale de administrare; ritmul de
administrare)

● Asocierea mijloacelor de apărare nespecifică şi a altor

măsuri terapeutice
● Colaborarea cu laboratorul clinic
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
PRINCIPALELE ANTIBIOTICE ŞI
CHIMIOTERAPICE AFLATE ÎN UZ
● Antibiotice betalactamice (peniciline,
cefalosporine, carbapeneme, monobactame)

● Aminoglicozide (streptomicina, neomicina,

gentamicina, kanamicina)
● Macrolide (eritromicina, spiramicina, oleandomicina)
● Peptolide ●Polipeptide ● Antibiotice cu structuri variate
(lincomicina, clindamicina, vancomicina) ● Rifamicine

● Cloramfenicoli ●Tetracicline ●Nitrofurani ●Sulfamide

● Cotrimoxazol ●Sulfone ●Chinolone ●Antituberculoase
●Antifungice ● Antivirale
● Active pe anaerobi (metronidazol)
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
CLASIFICAREA PRINCIPALELOR CEFALOSPORINE ÎN
“generaţii”

Generaţia I.
a)De uz parenteral: Cefalotina (Keflin), Cefaloridina (Ceporin), Cefazolina
(Kefzol), Cefacetril, Cefapirina, Cefradina (Sefril), Cefazedona (Refosporin)
b)De uz oral: Cefalexina, Cefaloglicina, Cefadroxil, Cefradina (şi parenteral),
Cefroxadina, Cefaclor, Cefatrizina
Generaţia a II-a
a) Cefamandola (Kefadol, Mandol), Cefuroxima (Zinacef), Cefoxitina
(Mefoxin), Cefotiam (Halospor), Cefotetan, Cefonicid (Monocid), Cefuroxim-
axetil (Ceftin) b) Cefuroxima (zinnat)
Generaţia a III-a
Cefotaxima (Claforan), Moxalactam sau latamoxef (Lamoxactam),
Cefoperazona (Cefobid), Ceftazidima (Fortum, Fortaz), Ceftriaxona
(Rocephine), Ceftizoxima (Cefizox), Cefsulodina (Monaspor), Cefmenoxima
Generaţia a IV-a
Cefepima
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
TRATAMENTUL ANTIMICROBIAN
EMPIRIC

Factorul luat în consideraţie Antibioticul

Cefotaxim sau ceftriaxon (+ ampicilină în caz
5 – 50 ani de suspiciu la listerioză), benzilpenicilină,
chloramfenicol
> 50 ani Ampicilină+cefotaxim sau ceftriaxon

Imunosupresie Vancomicină+ampicilină+ceftazidim

Traumatism de bază craniană Cefotaxim sau ceftriaxon

Traumatism cranio-cerebral,
Oxacilină+ceftazidim,
stări după intervenţii
vancomicină+ceftazidim
neurochirurgicale
Oxacilină+ceftazidim,
Şuntare cerebro-spinală
vancomicină+ceftazidim
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
PĂTRUNDEREA PREPARATELOR ANTIBACTERIALE
PRIN BARIERA HEMATOENCEFALICĂ

Pătrund doar în Pătrund prost chiar

Pătrund bine Nu pătrund
inflamaţie şi în inflamaţie
Izoniazida Aztreonam Gentamicina Clindamicina
Co-trimoxazol Azlocilina Carbenicilina Lincomicina
Pefloxacina Amicacina Lomefloxacina
Rifampicina Amoxicilina Macrolidele
Cloramfenicolul Ampicilina Norfloxacina
Vancomicina Streptomicina
Meropenema
Ofloxacina
Benzilpenicilina
Cefalosporinele de
generaţiile III-IV*
Cefuroxima
Ciprofloxacina
*Cu excepţia cefoperazonei
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI NERVOS
DOZELE ANTIBIOTICILOR RECOMANDATE
ÎN TRATAMENTUL INFECŢIILOR SNC LA MATURI
Intervalul dintre
MEDICAMENTUL Doza cotidiană i/v
administrări, ore
Aztreonam 6-8 g 6-8
Amicacina 15-20 mg/kcorp 12
Ampicilina 12 g 4
Benzilpenicilina 18-24 mln UA 4
Vancomicina 2g 6-12
Gentamicina 5 mg/kcorp 8
Co-trimoxazol 10-20 mg/kcorp 6-12
Meropenem 4g 6
Metronidazol 1,5-2 g 8
Oxacilina 9-12 g 4
Rifampicina 600 mg 24
Tobramicina 5 mg/kcorp 8
Cloramfenicol 4g 6
Cefotaxim 12 g 6
Ceftazidim 6g 8
Ceftriaxon 4g 12-24
Ciprofloxacin 1,2 g 12
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
INDICAŢIILE CORTICOSTEROIZILOR
● Indicaţii majore:
- Encefalite, mielite şi poliradiculonevrite
postinfecţioase şi postvaccinale
-Şoc anafilactic - Reacţii tip Herxheimer
- Vasculite

● Indicaţii selective:
- Encefalite virale
- Meningite virale (cu albuminorahie mare)
- Meningita tuberculoasă

● Indicaţii controversate:
- Şocul septic
- Septicemii hipertoxice
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS
TRATAMENTUL NESPECIFIC: DIETETIC,
PATOGENIC, SIMPTOMATIC
● Dieta
- Conţinut caloric ridicat

● Vitamine

● Steroizi anabolizanţi şi androgeni

● Tratamentul febrei ●Antiinflamatoare nesteroidiene
●Imunomodulatori
●Corectarea tulburărilor metabolice şi a altor dezechilibre
funcţionale
●Tratamentul simptomatic (febra, durerea, starea de agitaţie psihică,
tusea, meteorismul, excizia chirurgicală a focarelor septice etc.).
 BOLILE INFECŢIOASE ALE SISTEMULUI
NERVOS

Cu toate progresele obţinute, lupta cu

infecţiile continuă, cu noile, dar şi cu
vechile lor aspecte. Nu se poate
concepe ca omul să trăiască într-un
mediu steril biologic. Pământul, aerul şi
apa nu pot fi sterilizate de
microorganismele care le populează.

Singura conduită corectă constă dintr-

o vigilenţă permanentă în lupta împotriva
infecţiilor şi a noilor lor aspecte etiologice,
clinice şi epidemiologice.