P. 1
Fractura Inchisa de Gamba

Fractura Inchisa de Gamba

|Views: 200|Likes:
Published by grigorescucristina

More info:

Published by: grigorescucristina on Jun 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/27/2013

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCATIEI , CERCETARII , TINERETULUI SI SPORTULUI SCOALA POSTLICEALA SANITARA „SF.

VASILE CEL MARE” PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE

DOMENIUL – SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFICARE PROFESIONALA – ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INDRUMATOR: AS. BATU GABRIELA

ABSOLVENT: DOBRITA DUMITRU

2012

TEMA PROIECTULUI INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTULUI CU FRACTURA INCHISA DE GAMBA

CUPRINS
ARGUMENT CAPITOLUL I- NOTIUNI DE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR CAPITOLUL II - NOTIUNI GENERALE DESPRE FRACTURI CAPITOLUL III- PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII ŞI INTERVENTII AUTONOME ŞI DELEGATE CAPITOLUL IV- PLAN DE INGRIJIREA BOLNAVILOR CU FRACTURA DE GAMBA CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE

ARGUMENT
Motto: Ceea ce-l face pe om mai mare decat simpla lui viata este dragostea pentru viata celorlalti. L.F. Celline Meseria de asistent medical este concentrata pe nevoile pacientului şi mai ales pe nevoile de nursing. Am considerat necesara o perfectionare, motiv pentru care am urmat cursurile acestei scoli. Am ales aceasta tema deoarece fracturile ocupa un important loc in sfera traumatismelor, frecventa lor reflectand un grad scazut al mijloacelor de prevenire. Acordarea corecta a primului ajutor la locul accidentului cat şi ingrijirile medicale ulterioare din partea unor buni profesionisti au o mare importanta in recuperarea completa şi reintegrarea bolnavului in familie şi societate.

CAPITOLUL I- NOTIUNI DE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR
Aparatul locomotor cuprinde in constitutia sa sistemele care participa la sustinerea corpului uman şi ii asigura, totodata, posibilitatea de miscare sau locomotie. De aceea a mai fost numit aparatul de sustinere şi miscare. El este format din oase şi articulatiile lor, care alcatuiesc sistemul osteoarticular, şi din muschi, elementele active a le miscarilor, care formeaza sistemul muscular. Aparatul locomotor, prin functia sa de locomotie, pune in legatura organismul cu mediul inconjurator. De aceea, impreuna cu sistemul nervos care ii coordoneaza activitatea, el participa la realizarea functiilor de relatie ale corpului uman. Cu studiul aparatului locomotor se ocupaosteologia, artrologia şi miologia. ANATOMIA SISTEMUL OSOS Generalitati Oasele sunt organe dure, rezistente şi, intr-o oarecare masura, elastice. Aceste proprietati ale osului se datoreaza compozitiei chimice a tesutului osos şi arhitecturii substantei osoase; gratie lor, osul rezista la presiune, tractiune şi torsiune. Ele sunt totodata expresia adaptarii osului la functiile pe care le indeplineste. Rolul oaselor in organism:  Prin duritatea şi rezistenta lor, oasele contribuie la determinarea formei corpului,constituind, impreuna cu articulatiile dintre ele, suportul partilor moi: scheletul.  Participa la formarea cavitatilor de protectie in care sunt adapostite organele, de exemplu cutia craniana şi canalul vertebral (adapostesc encefalul şi maduva spinarii), cutia toracica, bazinul osos.  Luand parte la formarea articulatiilor şi servind ca puncte de insertie pentru muschi, oasele sunt organe ale miscarii.  Maduva rosie din epifizele oaselor lungi, din oasele late şi cele scurte este un organ hematopoietic.  Prin componenta lor minerala, oasele constituie şi un depozit de substante fosfocalcice, prin care organismul le poate mobiliza la nevoie (de exemplu in sarcina).  Rol antitoxic. Oasele retin numeroase substante toxice (Hg, Pb, F), patrunse accidental in organism şi le elibereaza treptat, fiind eliminate renal. In felul acesta concentratia sanguina a toxicului nu creste prea mult şi sunt prevenite efectele negative asupra altor organe. Oasele sunt alcatuite din substanta osoasa, maduva osoasa şi periost. Au vase care le hranesc şi nervi, care le asigura mobilitatea. Forma oaselor este adaptata functiei lor. Dupa raportul dintre dimensiuni sunt luate in discutie trei categorii de oase: lungi, late şi scurte. Oasele lungi sunt acelea la care lungimea depaseste mult latimea şi grosimea şi formeaza, in cea mai mare parte, scheletul membrelor. Unui os lung i se deosebesc trei parti: un

Osul este alcatuit din doua varietati de tesut osos: compact şi spongios. alcatuite din tesut spongios. Acestea sunt oase sesamoide. creeaza la suprafata osului proeminente numite apofize şi tuberozitati. Ele participa mai ales la formarea cavitatilor de protectie. Se gasesc in regiuni cu miscari variate dar mai putin ample. sternul. Aceasta se datoreaza in mare parte muschilor care. De asemenea sunt mentionate: Oasele neregulate (vertebre. maximum de rezistenta. netede. Suprafata oaselor este neregulata. unde este necesara o mai mare solidaritate. osul se supune principiului „cu material putin sa se obtina maximum de randament” şi. mandibula). sfenoid). In interior sunt formate din tesut spongios. Exista şi oase – cum ar fi rotula – care se gasesc in grosimea unui tendon (tendonul cvadricepsului femural). etmoid. Structura functionala a osului este adaptata functiei de a rezista la presiune şi tractiune. Astfel de oase sunt: oasele tarsiene. format din tesut compact. Oasele late sunt acelea la care latimea şi lungimea sunt mai mari decat grosimea. etmoid. La nivelul oaselor se gasesc suprafete lucioase. prin tractiuni prelungite. la nivelul careia se gaseste cartilajul de crestere sau de conjugare. iar prin presiune adancituri numite fosete şi santuri. Prin arhitectura sa. iar la suprafata din tesut compact. Oasele pneumatice (frontal. iar in interior din tesut spongios. maxilar. portiunea dintre epifiza şi diafiza. numite fete articulare. de asemenea şi oase alungite – cum ar fi coastele şi clavicula – la care predomina lungimea. carpiene şi vertebrele. Acestea sunt acoperite de cartilajul articular şi forma lor are mare importanta in miscarile articulare. Astfel de oase sunt oasele cutiei craniene. la suprafata sunt formate din tesut osos compact. Oasele scurte sunt acelea care au trei dimensiuni aproape egale. dar care nu prezinta diafiza şi epifize. Exista. scapula.corp sau diafiza. asa cum au oasele lungi. coxalul. in acest caz. prin care se articuleaza intre ele. se numeste metafiza. . cu un canal medular in centru şi doua extremitati numite epifize. sfenoid. La oasele tinere.

alaturi de factorii mecanici. prin prezenta areolelor sale şi prin dispozitia lamelelor osoase. Factorii biologici. Trabeculele se dispun in directia liniilor de efort principal. sexuali – cat şi vitamina D intervin in aceste procese de organizare a osului. coxal. Tesutul spongios din epifizele oaselor lungi.Prezenta canalului medular şi a intregului sistem tubular haversian din compacta oaselor ii mareste rezistenta la presiune şi la tractiune. Ele au şi un grad de elasticitate. stern. exercita tractiuni asupra oaselor. se constata o anumita dispozitie a trabeculelor osoase. Maduva osoasa se gaseste in interiorul canalului medular şi in areolele tesutului spongios. datorita substantei organice – oseina şi fibrelor colagene din constitutia lor. Maduva rosie se intalneste la toate oasele tinere ale fatului. Astfel. precum şi la adult. iar acestia. Factorii mecanici – ca presiunea exercitata de greutatea corpului. oase supuse la presiuni mari. regleaza tonusul muschilor. Structura ei este diferita fata de celelalte. culoarea. ci se moduleaza toata viata. Maduva cenusie se gaseste in oasele batranilor. de asemenea. In fracturi. De aceea oasele au fost denumite organe plastice. diferentiati din celulele conjunctive medulare. la nivelul colului şi capului femural sisteme trabeculare curbe. galbena şi cenusie. coaste. structura şi fun ctiile maduvei corespund varstei osului şi de aceea ea se prezinta sub trei varietati: rosie. maduva rosie are rol in formarea calusului. oasele bazei craniului şi epifizele oaselor lungi). La copii elesticitatea este mai mare. Structura functionala a osului se realizeaza sub influenta a doua feluri de factori: mecanici şi biologici. intervin in realizarea structurii functionale a osului. el favorizeaza resorbtia şi depunerea de saruri. s-a adaptat acelorasi principii. cu concavitatea indreptata in jos sau in sus. In perioada de dezvoltare a osului. fiind formata din tesut conjunctiv. Ceea ce o caracterizeaza este bogatia ei in celule adipoase. Prin reflexele de vasodilatatie şi vasoconstrictie. Structura oaselor nu este fixa. prin intermediul excitatiilor pe care le primeste din os (propio. maduva trece prin mai multe stadii. şi tractiunea realizata de tonusul şi contractia musculara – determina in cea mai mare masura arhitectura osului. . Avand rol in formarea globulelor sangelui. tiroidieni. daca se analizeaza atent pe o sectiune capul şi colul femural sau calcaneul. Factorii endocrini – hormonii hipofizari. In dezvoltarea ei.şi interoceptive). Acestea se intretaie intre ele aproape in unghi drept şi formeaza. Maduva galbena se afla in toate oasele adultului cu exceptia celor amintite mai sus. De aceea ea se mai numeste şi maduva osteogena. maduva rosie ia parte la procesul de osteogeneza prin osteoblast şi osteoclasti. in oasele late şi scurte (vertebre. chiar in repaus. ea mai poarta denumirea şi de maduva hematopoietica. Sistemul nervos regleaza nutritia şi influenteaza structura osului. care ii dau şi culoarea galbena. din oasele scurte şi late.

De torace se leaga. Vascularizatia osului este realizata de artere şi vene. in spongioasa epifizelor şi in canalul medular. Arterele nutritive patrund prin os prin gaurile nutritive. scheletul membrelor superioare. Cresterea in grosime a osului se face pe seama stratului intern osteogen al periostului. cresterea osului se opreste. care adaposteste encefalul. spre stern. arcurile costale. epifiza sa fie smulsa şi dezlipita de diafiza. prin oasele centurii scapulare. care protejeaza viscerele toracice. s-a produs urmatoarea diferentiere: intr-un schelet axial. Cresterea in lungime a osului se face la nivelul cartilajelor de crestere de la nivelul metafizei. lamele dinspre canalul medular se distrug şi se resorb. La oasele lungi. iar la polul superior sustine craniul. Cresterea oaselor (osteogeneza) – dupa ce osul s-a format. Daca se distruge cartilajul de crestere de la o extremitate. Oasele scurte au numai artere periostale. El este alcatuit din fibre conjunctive şi elastice şi este bogat vascularizat şi inervat. situata vertical in axul longitudinal al corpului – axul de sustinere şi miscare. de unde direct sau tot impreuna cu vasele intra in os. Aceasta provine din nervii care insotesc vasele nutritive şi dintr-un plex nervos subperiostic. iar cele periostale prin periost. bogat in celule conjunctive. de la coloana toracala pleaca anterior. Forma. Vasele osului se anastomozeaza bogat cu cele ale muschilor din jur. sistemul nervos central se pune in legatura cu osul. format de coloana vertebrala. Potrivit acestor conditii. in partea superioara. pe cand la extremitatea cu cartilaj intact. in timp ce sub acest periost se formeaza tesutul osos. ea continua. se intampla uneori ca. Inervatia osului – oasele şi maduva osoasa au o bogata inervatie. formand impreuna cutia toracica. in canalul rahidian coloana vertebrala adaposteste maduva spinarii. responsabil de cresterea in grosime a oaselor. Prin nervi. Ele se ramifica in canalele Hawers. reglandu-i nutritia şi intreaga activitate. formeaza scheletul corpului. In partea inferioara oasele centurii pelviene formeaza impreuna cu sacrul bazinul osos. Procesul de osteogeneza de la acest nivel este un tip de osificare encondrala. denumit şi stratul osteogen. . SCHELETUL CORPULUI UMAN Totalitatea oaselor din organism (aproximativ 200). Arterele oaselor lungi şi late sunt de doua feluri: nutritive şi periostale. structura şi modul de legatura al oaselor pentru a forma scheletul corpului uman reprezinta expresia adaptarii la conditiile statiunii şi locomotiei bipede. in tractiuni puternice. cresterea sa continua in lungime şi grosime. Tot astfel cresc oasele late şi scurte.Periostul este o membrana conjunctiva care inveleste suprafata osului cu exceptia suprafetelor articulare. care adaposteste şi el organe şi transmite greutatea corpului membrelor inferioare. Datorita prezentei cartilajului de crestere la copii. Elementele care formeaza periostul sunt dispuse in doua straturi: unul extern fibros şi altul intern. legate intre ele prin articulatii.

ischion şi pubis – piesele osoase primitive ale coxalului. din cauza participarii oaselor coxale la formarea bazinului sau a pelvisului. Scheletul mambrelor inferioare este alcatuit din oasele centurii pelviene şi din oasele extremitatii libere a membrelor inferioare. sunt alcatuite prin sudarea intre ele a trei oase: ilion. Sudarea lor se datoreaza acelorasi conditii care au dus la . la randul lor.SCHELETUL MEMBRELOR INFERIOARE Membrele inferioare se mai numesc şi membre pelvine. Oasele centurii pelviene – centura pelviana este formata din cele doua oase coxale. Acestea.

Pe ea se gasesc trei creste: linia fesiera posterioara. Corespunzator corpului pubeului. şi doua ramuri – una superioara şi alta inferioara – unite aproape in unghi drept. In partea mijlocie a fetei laterale se gaseste cavitatea acetabulara. situat superior. care o separa in partile superioara şi posterioara de fata articulara auriculara.Fata mediala in partea superioara este scobita şi formeaza fosa iliaca interna.Fata laterala prezinta in partea superioara fosa iliaca externa. inferioara şi anterioara. fiind constituit dintr-un corp.contopirea celor cinci vertebre sacrale. corespunzatoare aripii osului iliac. Sub acetabul se afla gaura obturatoare. Fundul acetabulului poarta denumirea de fosa sau groapa acetabulara şi este nearticular. Anterior şi inferior. . marginita inferior de spina iliaca antero-inferioara.Marginea anterioara incepe cu o proeminenta numita spina iliaca antero-superioara. Pubele formeaza partea anterioara şi inferioara a osului. Osul ischion se afla in partea inferioara şi posterioara şi este alcatuit dintr -un corp situat superior. fiind formata de marginea inferioara a ramurii inferioare a pubelui şi ischionului. cu deschidere anterioara. . ca intreg. prin care coxalul articuleaza cu sacrul. palpabil sub piele la 5 cm de spina iliaca antero-superioara.Marginea posterioara prezinta de sus in jos: spina iliaca postero-superioara şi spina iliaca postero-inferioara. Aceasta se termina la spina ischiatica. adaptand bazinul la sustinerea greutatii trunchiului şi inlesnind posibilitatile de miscare a extremitatilor libere ale membrelor inferioare. pe aceasta margine se afla o proeminenta numita eminenţa iliopectinee. . . Sub ea urmeaza o incizura. superioara şi inferioara. fosa iliaca interna este delimitata de linia arcuata. linia arcuata se continua cu creasta pectineala de pe ramura superioara a pubelui. Sub aceasta. care se termina la o proeminenta numitatrabecul pubic. precum şi patru unghiuri: . dupa care urmeaza creasta pectineala a pubelui. Partea articulara a acetabulului are forma semilunara şi se numeste fata lunata. şi aripa osului iliac. . sub care se gaseste marea incizura ischiatica. fiind alcatuit dintr-un corp superior şi doua ramuri – una superioara şi alta inferioara – unite intr-un unghi aproape drept. situat inferior. Osul coxal – cele trei oase care formeaza osul coxal sunt alcatuite şi dispuse in felul urmator: Osul iliac formeaza partea superioara a coxalului. Unghiul corespunde tuberozitatii ischiatice. In jos şi posterior. Unghiul lor corespunde simfizei pubiene. Sub spina urmeaza mica incizura ischiatica. posterioara. cu deschidere inainte şi in sus. marginea anterioara devine concava. . care se termina la tuberozitatea ischiatica.Marginea superioara a coxalului se numeste creasta iliaca şi are doua buze – externa şi interna – iar intre ele un interstitiu. marginita de o circumferinta numita spranceana acetabulului. patru margini – anterioara. Coxalul. cu deschiderea posterioara.Marginea inferioara se intinde de la unghiul pubelui la tuberozitatea ischiatica. prin sudarea lor se mareste rezistenta. are doua fete – mediala şi laterala. Pe buza externa se afla o proeminenta denumita punctum coxae.

denumita de obstetricieni stramtoarea superioara a bazinului şi formata anatomic. denumita planul popliteu. pe de alta parte. Lateral. denumita trohanterul mare şi alta mediala. indreptata in sus. Scheletul coapsei Femurul (os femoris) – este cel mai lung os al corpului şi formeaza scheletul coapsei. formand articulatia coxo-femurala. cu sacrul. de sacru. iar posterior. are drept limita in sus stramtoarea superioara. mai lung şi altul lateral). El are un corp (diafiza) şi doua extremitati (epifize) – una superioara şi alta inferioara. Linia terminala pleaca de la promontoriu intr-o parte şi alta. cu creasta pectineala şi trabeculul pubic şi ajunge la simfiza pubiana. proeminenta dintre cele doua trohantere se numeste linia intertrohanteriana. denumit şi bazinul obstetrical. la locul de intalnire a marginilor. Bazinul mic. numit bazinul mare. Anterior. iar lateral de gaura şi membrana obturatoare şi de ligamentele sacroischiatice. iar deasupra ei o suprafata marginita de ramurile de bifurcatie a liniei aspre. mult mai lung decat cel al humerusului. are trei fete – mediala. Marginea anterioara. Capul este marginit de colul anatomic.Coxalul are şi patru unghiuri. Bazinul este impartit de o stramtoare. care patrunde intre acestea ca un cui. Inferior. Condilii au suprafete articulare care se unesc in partea anterioara şi se articuleaza cu patella (rotula). Bazinul osos sau pelvisul – prin articularea oaselor coxale intre ele şi. peretele abdominal se intinde pana la simfiza pubiana. fiind principalul os de sprijin al acesteia. şi altul inferior. posterior. Epifiza superioara are un cap articular (caput femoris) aproape cat doua treimi dintr-o sfera. Corpul tibiei. se continua cu linia arcuata a coxalului. ascutita. posterior şi superior. Inferior de aceasta se gaseste colul chirurgical al femurului. Colul face unghi cu corpul osului de 130o la barbat şi 125o la femeie. laterala şi posterioara – şi trei margini corespunzatoare. La locul de unire a colului cu corpul se afla o proeminenta laterala. ei se articuleaza cu tibia. fiind mai pronuntata. formand articulatia genunchiului. in doua etaje: unul superior. de linia terminala. condilii au cate o proeminenta denumita epicondil – unul medial şi altul lateral. poarta numele de creasta intertrohanterica. proemina sub pielea . Pe fata mediala a unghiului pubelui se afla fata articulara simfizara. denumita trohanterul mic. groapa intercondiliana. Peretii sai sunt formati de simfiza pubiana anterior. Epifiza inferioara are doua proeminente numite condilii femurali (unul medial. Scheletul gambei Tibia – este un os lung. Intre acestia se gaseste. numit bazinul mic. in forma de prisma triunghiulara. situat in partea mediala a scheletului gambei. unde se intalneste cu cea de partea opusa. Capul patrunde in acetabul. Bazinul mare are peretii ososi numai in partea posterioara şi in partile laterale. Linia inferioara este formata de stramtoarea inferioara a bazinului. Corpul are o fata anterioara rotunjita. se formeaza bazinul osos sau pelvisul. Anterior. corespunzatoare foselor iliace interne. şi doua fete posterioare care se intalnesc şi formeaza linia aspra a femurului.

formata dintr-un trabecul medial şi altul lateral. Intre fetele articulare se afla eminenţa intercondiliana. ascutita şi ea. Anterior. se afla o linie oblica denumita linia poplitee. se numeste creasta interosoasa. la locul de unire a condililor cu corpul. pentru condilii femurali. . Epifiza inferioara se prelungeste in partea mediala cu o proeminenta cu varful in jos. opus maleolei. denumita tuberozitatea tibiei. deoarece pe ea se prinde membrana interosoasa a gambei. Pe partea laterala şi inferioara a condilului lateral se gaseste fata articulara pentru corpul fibulei. Inferior prezinta fata articulara pentru talus. in partea superioara a diafizei. se gaseste o proeminenta. Epifiza superioara. se afla o fata articulara concava antero-posterior. Pe fata laterala a epifizei. mai voluminoasa. Pe fata posterioara.gambei şi se numeste creasta anterioara a tibiei. Marginea laterala. Anterior şi posterior de eminenţa se afla cate o depresiune: fosa intercondiliana anterioara şi cea posterioara. prin care se articuleaza cu fibula. are doi condili – medial şi lateral – cu fete articulare superioare usor concave. denumita maleola mediala care are lateral fata articulara maleolara pentru talus (astragal).

.Fibula este un os lung şi subtire. situat in partea laterala a gambei.

. iar anterior cu baza metatarsienelor al IV-lea şi al V-lea. din interior spre exterior. articulandu-se cu oasele gambei.Talusul (astragalul) este un os scurt situat deasupra calcaneului. un corp şi un cap orientat anterior. . Pe fata inferioara are trei fete articulare pentru calcaneu. mai mica şi laterala. el formeaza articulatia tolocrurala.Navicularul (scafoidul) se articuleaza posterior cu talusul. mai mare – rotula se articuleaza cu condilii femurali. Are o fata anterioara şi alta posterioara. este alcatuit din trei segmente: tars. . Epifiza inferioara se prelungeste lateral şi in jos cu maleola laterala sau fibulara. Ele se articuleaza posterior cu osul navicular şi anterior cu metatarsienele I. el prezinta pe fata superioara trei fete articulare. calcaneu. unul lateral şi altul medial. anterior are o fataarticulara pentru cuboid. care in partea postero-laterala are o proeminenta – varful capului (apex capitis fibulae) – iar medial o fata articulara pentru tibie. Epifiza superioara se numeste capul fibulei. Creasta osoasa a fibulei. Pe fata mediala exista o proeminenta osoasa. prin care se articuleaza cu fata inferioara a epifizei inferioare a tibiei. Scheletul piciorului.Oasele cuneiforme sunt in numar de trei: medial. Fetele articulare (posterioara şi mijlocie) sunt separate prin santul talusului. Aceasta fata articulara in forma de scripete se continua pe fetele laterale cu fete articulare pentru maleola mediala şi laterala. . . denumita sustentaculum tali. Ele au o baza. Pe fata superioara a capului se gaseste trohleea talusului. Lateral are un tubercul. cuboid şi cele trei cuneiforme. formeaza sinusul tarsului – un canal osos cu deschidere laterala. Tarsul reprezinta segmentul superior al piciorului şi este format din 7 oase tarsiene: talus. Ele sunt dispuse in doua randuri: unul posterior şi altul anterior. dar este mai turtita transversal. cea posterioara este separata de cea mijlocie şi anterioara prin santul calcaneului care. cu baza in sus şi varful in jos.Diafiza are aceleasi feţe ca tibia. se articuleaza posterior cu calcaneul. Prin aceste fete – mediala. metatars şi falange.Calcaneul este mai mare decat celelalte oase ale piciorului. pe care se insera tendonul lui Achile. . de forma triunghiulara. Randul posterior este format din talus şi calcaneu. impreuna cu santul talusului. un gat şi un cap. Rotula (patella) este un os turtit sagital. numarat de la I la V. navicular. Pe fata ei mediala se afla o fata articulara pentru talus. Pe baza primelor trei metatarsiene se articuleaza cu cele trei cuneiforme şi ultimele doua cu osul cuboid. intermediar şi lateral. ca şi cel al mainii. pe care se prinde membrana interosoasa. cuboid şi cuneiforme. Asezat sub talus. iar anterior cu cele trei cuneiforme. format din cinci metatarsiene. spre deosebire de tibie se afla pe partea mediana a osului. se afla doi tuberculi.Cuboidul. Capul prezinta anterior o fata articulara pentru osul navicular. iar cel anteriorde navicular. Pe fata posterioara a osului se gaseste tuberozitatea calcaneului. Cea posterioara are o fata articulara şi alta posterioara. format dintr-un corp. al II-lea şi al III-lea. situat lateral de navicular. Pe fata inferioara sau plantara. in partea posterioara. Metatarsul este segmentul mijlociu al piciorului.

Falangele (phalanges) formeaza scheletul degetelor.muschiul extensor lung al halucelui ( II-V ). strabatut de canalele Hawers ce contin vase de sange si tesut conjunctiv lax.muschiul tibial anterior . Celulele osoase sunt adapostite in mici cavitati sapate in substanta fundamentala. . Diafizele tibiale si fibulare prezinta la periferie o membrana conjunctiva vasculara numita periost cu rol in cresterea osului in grosime si in refacerea tesutului osos la nivelul unei fracturi. Aceasta se datoreste impregnarii substantei fundamentale cu o mare cantitate de saruri de calciu si fosfor si aranjamentului fibrelor conjunctive a caror orientare este determinata de fortele mecanice ce se exercita asupra osului. dispus sub forma de lame osoase (trabecule) ce delimiteaza niste cavitati (areole) ce dau osului aspectul unui burete. Dedesubt se gaseste osul compact. mijlocie şi distala. care este structurata sub forma de lame osoase. toate celelalte degete au cate trei falange: proximala. Elemente de microstructura ale gambei Oasele sunt alcatuite din tesut conjunctiv adaptat in cel mai inalt grad functiei de rezistenta si sustinere. b) muschii posteriori ai gambei Muschii posteriori ai gambei se gasesc inapoia membranei interseroase si a celor doua oase ale gambei si se impart in : . Degetul mare sau halucele are doua falange.anterioara – muschii extensori . In structura epifizelor tibiale si fibularese gaseste tesut osos spongios. Dispozitia trabeculelor osului spongios prezinta o arhitectonica speciala corespunzatoare factorilor functionali mecanici si biologici ce actioneaza asupra osului. Muschii gambei Gamba prezinta un numar de 12 perechi de muschi dispusi in trei loje : . denumite osteoclaste comunica intre ele prin canaliculele osoase fine care anastomozeaza cu canaliculele cavitatilor vecine. . Cavitatile. a) muschii anteriori ai gambei Se gasesc in fata membranei interosoase si a celor doua oase si sunt : .muschiul extensor scurt ai halucelui ( I ). Prin canalicule circula lichid interstitial care asigura hranirea osului.externa (laterala) – muschii peronieri . . . Areolele si trabeculele comunica intre ele si contin in interior maduva osoasa.posterioara – muschii flexori.

condilii femurali . cand femurul este fix.extensia este efectuata pana la 180 grade de muschiul cvadriceps femural si prin rotatia femurala a tibiei. . .. La nivelul genunchiului se descriu numeroase burse seroase. producand blocaj articular. .muschiul lung peronier . multe dintre ele comunicand cu cavitatea articulara. .muschiul peronier al III-lea.muschi superficiali . fara vase de sange si nervi).condilii tibiali. Acestia sunt : .muschi profunzi. c) muschii laterali ai gambei sunt : . In miscarile de rotatie externa a gambei.muschiul peronier al III-lea Muschii extensori ai gambei si peronieri in zona tranzitorie a gambei : . ij afara.piciorul este strans ancorat de planul osos prin ingrosari ale fasciei gambei.in flexia gambei pe coapsa. . . Axul principal de miscare al articulatiei genunchiului este axul transversal care trece prin condilii femurali : . inceputul miscarii se face prin rostogolirea condililor femurali pe platoul tibial. .muschiul scurt peronier . numite retinocule ( separate pentru extensori si separate pentru peronieri) Articulatiile supra. In interiorul articulatiei se gasesc meniscurile (formatiuni alcatuite din tesut conjunctiv abundent.muschiul scurt peronier . care ajunge la 20 grade . . meniscul poate fi fisurat sau rupt. Capsula articulara este foarte stransa si este intarita de ligamente. dureri si hidroartroza.muschiul lung peronier . sau in miscarile bruste ale genunchiului.si subiacente  Articulatia genunchiului Articulatia genunchiului cuprinde : .rotula . .

In plus. Resorbtia osoasa se datoreaza in principal osteoclastelor. FIZIOLOGIA OASELOR Osul este un tesut dinamic. Structura particulara a osului compact şi spongios ii confera rezistenta şi consistenta necesare functiei sale mecanice. Scheletul osos este bogat vascularizat. in continua remodelare. celula se inconjoara progresiv de matrice şi devine osteocit. dar nu este completa decat dupa cateva saptamani (mineralizare secundara). unde osteoclastele sunt atasate prin intermediul unei integrine specifice la componente ale matricei osoase. Dupa solubilizarea substantei minerale osoase. 2) – articulatia talocrurala – se realizeaza intre suprafetele articulare inferioare de la nivelul epifizelor distale ale tibiei si fibulei. Mineralizarea matricei care se realizeaza cu precadere in sistemele haversiene incepe rapid dupa secretia sa (mineralizare primara). Faza minerala consta din calciu şi fosfor. specializata. intre maleola fibulara si extremitatea distala a tibiei intarite de doua ligamente . Proprietatile osului sunt legate de componentele sale extracelulare. cum ar fi osteopontina. Structura consta dintro faza solida. matricea organica este resorbita in mediul acid adiacent marginii in . se depoziteaza initial in relatie stransa cu fibrele de colagen şi este localizata in mod specific in „gaurile” dintre fibrilele de colagen. pe tot parcursul vietii. celula care ramane conectata la sistemul sanguin printr-un sistem de canalicule. minerala şi organica. articulatia permite miscari de flexie si extensie in jurul unei axe transversale. articulatia permite doar miscari de alunecare . unele dintre aceste proteine jucand un rol in initierea mineralizarii osoase şi in asocierea dintre faza minerala şi matricea organica. magneziu. Partea noncolagenica din aceasta matrice organica contine proteine. pe de o parte si trohleea de pe fata superioara a talusului. sodiu şi alti ioni necesari pentru mentinerea functiilor homeostatice. in stransa asociere cu o matrice organica. formata in proportie de 90-95 % din colagen de tip I. Formarea şi localizarea partii minerale sunt determinate in parte de matricea organica. Aranjamentul arhitectural al celor doua faze. osul constituie un rezervor de calciu. primind aproximativ 10 % din debitul cardiac. Articulatia gleznei Este formata din : 1) – articulatia tibiofibulara distala. In acest spatiu. pe de alta parte . unde marginea in perie este in contact intim cu tesutul osos. confera acestui material o rezistenta exceptionala la solicitarile mecanice. trece prin cele doua maleole. cele doua fractiuni – minerala şi organica – sunt resorbite. Aceasta zona (zona clara) contine proteine contractile. Pe masura ce osteoblastul secreta matricea care apoi se mineralizeaza. Matricea organica este sintetizata şi secretata de osteoblaste. Polul celular destinat resorbtiei osoase formeaza o margine in perie. fosfor. are loc in spatii speciale (lacunele Howship).

Osul devitalizat trebuie resorbit şi un os nou trebuie sa se formeze. Osul nou format in timpul cresterii sau. ca şi a osului trabecular) continua pe tot parcursul vietii. formandu-se cantitati variabile de tesut fibros şi cartilaginos. Remanierea osului este intr-o anumita masura legata de solicitarile mecanice care se exercita asupra lui. proces care se realizeaza in asociere cu cresterea unor noi vase sanguine in aria afectata. in straturi paralele sau concentrice (os lamelar). precursorii celulelor stromale se diferentiaza in celule cu capacitati functionale diferite de cele ale osteoblastelor. precum şi functionarea celulelor diferentiate. remanierea osului (remanierea sistemelor haversiene. intreruperea irigarii sanguine sau leziuni expansive – este relativ limitat. care necesita un aport sanguin corespunzator. cum este calciul. mai multe proteine au capacitatea de a induce osteogeneza ectopica şi ar putea avea un rol in remanierea osoasa: factorul de osteoinductie. Astfel.perie sub actiunea unor enzime hidrolitice acide. Suprafetele osoase nou formate sunt acoperite de osteoblaste active şi se caracterizeaza prin aspectul lor neted. Mai multi liganzi solubili moduleaza diferentierea osteoblastelor şi osteoclastelor pornind de la celulele precursoare. Remodelarea acestui os se face de-a lungul liniilor de forta determinate de solicitarile mecanice care genereaza un raspuns biologic. In plus. Osul este un tesut metabolic activ. plasticitatea . cu fascicule de fibre dispuse regulat. cu fixare şi mobilizare redusa in focarul fracturii. Cand exista o buna apozitie a fragmentelor. Totusi. La embrion şi la copilul in perioada de crestere. prin captarea de tetraciclina şi printr-o densitate minerala relativ scazuta. ca de exemplu in fracturile cu apozitie slaba a fragmentelor şi deplasare in focarul fracturii. cu exceptia unei anumite activitati a celulelor cartilaginoase situate sub suprafata articulara. viteza osteogenezei depasind-o pe cea a resorbtiei. Tesutul osos este un veritabil depozit de factori de reglare a cresterii. osul se dezvolta prin remodelare şi inlocuire a cartilajului calcificat anterior (osificare encondrala) sau se formeaza fara o matrice cartilaginoasa (osificare endomembranoasa). infectii. dispozitia concentrica a lamelelor osoase in jurul vaselor sanguine constituie sistemele haversiene. Raspunsul osului la diferite agresiuni – fracturi. dupa o fractura. dupa inchiderea epifizelor. Cresterea in latime şi grosime se realizeaza prin formarea de os la suprafata periostului şi prin resorbtia pe de alta parte la nivelul endostului. care joaca un rol esential in variate procese biologice. chiar la adulti. cresterea in lungime şi osificarea encondrala inceteaza. In oasele lungi. Osul este şi un important rezervor de ioni minerali. fara alt tesut cicatriceal. Cresterea in lungime a oaselor este dependenta de proliferarea celulelor cartilaginoase şi de maturarea dupa un model encondral a cartilajului de conjugare. In leziunile care distrug organizarea tesutului. osteogenina şi proteinele morfoformatoare de oase. reparatia se face in principal prin neoformare osoasa. la adult. La adult. La adult. prezinta un raport celule/matrice relativ ridicat şi se caracterizeaza prin existenta unor fascicule de fibre de colagen grosiere. care sunt intretesute şi dispuse anarhic. osul matur este bine organizat. formand un os „tesut”.

o afectiune intestinala sau o carenta severa de aport de calciu sunt situatii care produc tulburari ale homeostaziei calciului. Metabolismul fosforului Fosforul este un component major al osului şi al celorlalte tesuturi şi participa sub diferite forme la aproape toate procesele metabolice. Calciul paraseste lichidul extracelular prin secretia in tubul digestiv (aproximativ 100-200 mg/zi). dar numai cu pretul unei pierderi osoase progresive. Absorbtia calciului se mareste in timpul perioadelor de crestere rapida la copii. In plasma. in sarcina şi lactatie şi scade cu avansarea in varsta. organismul adult contine 1-2 kg de calciu. Concentratia serica a proteinelor este un factor determinant important pentru concentratia ionilor de calciu (calcemie). Metabolismul calciului In medie. Concentratia calciului in lichidele extracelulare este esentiala pentru variate functii biologice şi se mentine constanta. dar numai o mica parte din calciul total (aproximativ 0. prin excretia urinara (aproximativ 50-300 mg/zi). ioni legati de proteinele plasmatice şi. . din care 98 % este detinut de schelet. Ionii de calciu intracelulari mediaza functii intracelulare. Resorbtia şi formarea osului sunt strans corelate. Un deficit de PTH sau de vitamina D. care este esentiala pentru reglarea functiilor biologice este joasa (aproximativ 1 mmol/l). in mica parte. calciul este prezent sub 3 forme: ca ioni liberi (calciu ionizat). Calciul substantei minerale osoase situat la suprafata cristalelor este in echilibru cu cel din lichidele extracelulare. Cresterea resorbtiei osoase poate evita depleţia de calciu a lichidelor extracelulare. Continutul de calciu din plasma provine din absorbtia intestinala şi din resorbtia ionilor din substanta minerala osoasa. Concentratia de ioni liberi de calciu influenteaza numeroase functii celulare şi este supusa unei reglari hormonale stricte. sub forma de complexe ultrafiltrabile solubile. Concentratia ionilor de calciu in lichidele extracelulare este mentinuta constanta prin procese care in permanenta furnizeaza sau sustrag calciu din lichidul extracelular. din care mare parte sunt legati de albumina. chiar in stari cronice cu bilant calcic negativ. aceasta este influentata de vitamina D. Mentinerea balantei calciului depinde de eficienta abssorbtiei intestinale. ce nu mai pot fi compensate adecvat prin mecanismele renale de conservare a calciului. in special de parathormon (PTH).osului se datoreaza interactiunii dintre celulele osoase şi a celei dintre acestea şi mediul inconjurator. Cea mai mare parte a calciului intracelular se gaseste sub forma de complexe insolubile. avand ca rezultat o balanta calcica negativa. aproximativ 500 mg de calciu fixanduse şi parasind zilnic scheletul. prin incorporarea in substanta minerala osoasa şi prin pierderile in sudoare (pana la 100 mg/zi). Concentratia intracelulara a calciului liber.5 %) este destinat schimbului.

2. FIZIOLOGIA MISCARILOR GAMBEI Miscarile gambei sunt tributare muschilor care se insera pe oasele gambei. Vitamina D este de fapt un hormon. unde regleaza homeostazia calciului. este compensata printr-o crestere a secretiei de PTH. nu o vitamina. creste rata resorbtiei minerale osoase şi deci fluxul de calciu din oase spre sange. Forma activa a vitaminei D este sintetizata sub control metabolic pe calea unor hidroxilari succesive in ficat şi rinichi şi este transportata pe cale sanguina la tesuturile tinta (intestinul subtire şi os).Cantitatea totala de fosfor la un adult sanatos este de aproximativ 1 kg din care aproximativ 50 % se gaseste sub forma legata.25 dihidroxicolecalciferol. Secretia de calcitonina se afla sub controlul direct al calcemiei: cresterea acesteia produce cresterea nivelurilor de calcitonina. In cazul unei expuneri adecvate la soare. prin intermediul efectelor sale asupra sintezei de 1. precum şi de hormonii steroizi. de alte peptide. Aceste efecte sunt mediate de receptori prezenti pe osteoclaste şi celulele tubulare renale. Acest hormon actioneaza direct asupra osului şi rinichiului şi indirect asupra intestinului. la randul sau: 1. membrul inferior functioneaza ca o coloana franta cu rol multiplu in locomotie si in sustinerea elastica a greutatii trunchiului . in primul rand. care actioneaza pe mai multe cai. . iar scaderea calcemiei reduce aceste niveluri. la randul sau. stimularii clearence-ului renal al calciului. Metabolismul renal al vitaminei D este reglat de ionii de calciu şi fosfati. productia de PTH este strans legata de concentratia serica a calciului ionizat. Orice tendinta la hipocalcemie. cat si articulatiile adiacente – articulatia genunchiului si articulatia gleznei. cum este cea indusa de un aport de calciu insuficient. in al doilea rand. Calcitonina este un hormon peptidic hipocalcemiant. probabil. Aceasta. numai aproximativ 12 % din fosforul plasmatic este legat de proteine. Controlul major asupra homeostaziei fosforului se exercita la nivelul rinichiului. Parathormonul are rolul de a mentine concentratia calciului in lichidele extracelulare. Acest sistem de feedback este principalul mecanism homeostatic de control al calciului extracelular. inhibarii resorbtiei osoase mediate de osteoclaste şi. Nivelurile fosforului total sunt mai ridicate la copii şi la femei dupa menopauza. Articulatia genunchiului inlesneste doua functii diferite si chiar contrarii : a) – prin flexiunea genunchiului. Efectul hipocalcemiant al calcitoninei se datoreaza. parathormon şi. 3. reduce clearence-ul renal al calciului returnand o proportie mai mare din calciul filtrat prin glomerul spre lichidele extracelulare. Atunci cand calciul din dieta este absorbit ineficient din intestin. nu mai este necesara suplimentarea ei prin dieta. creste eficienta absorbtiei calciului din intestin. absorbtia fosforului este deosebit de eficienta. pentru cresterea concentratiei serice a calciului. ca un antagonist fiziologic al parathormonului.

b) – prin stabilizarea genunchiului in pozitia de extensie a membrului inferior functioneaza ca o coloana rigida. la 20 grade. Biomecanica miscarilor gambei este strans legata de biomecanica genunchiului si a coapsei. Datorita participarii fortei gravitationale. muschii gambei au rol important in realizarea miscarilor de extensie si flexie ale gleznei piciorului. . In miscarile de flexie si extensie ale genunchiului. necesara sustinerii greutatii corporale in ortostatism si in mers. devin posibile si miscari secundare de rotatie : rotatia inauntru. iar in mod pasiv. forta sa fiind de 3 ori mai mare decat a flexorilor la un loc si de 180 de ori mai mare dacat forta extensoare a muschiului tensor al fasciei laterale. Cvadricepsul este practic singurul extensor. Prin dispozitia si insertia lor. de cca 50-100 si rotatia in afara de 300-500. Ea se poate realiza numai printr-o flexie prealabila si este oprita la un unghi de 180 grade. Pe masura ce flexiunea se accentueaza. Extensia este pozitia externa a celor doua segmente. Flexiunea este foarte ampla. volumul si forta celor doua grupe musculareprincipale (flexorii si extensorii) sunt inegale. unghiul dintre coapsa si gamba putand fi redus in mod activ la 50 grade. muschiul cvadriceps are un rol esential.

ETIOLOGIE Principala cauza a producerii fracturilor o constituie traumatismele suferite indeosebi in urma accidentelor de circulatie. . de starea osului. Pot lua diferite variante din cauza variatelor mecanisme de producere: .indirecte: agentul vulnerant e aplicat intr-un punct şi fractura se produce la distanta de acesta.directe: agentul cauzal fractureaza osul chiar la nivelul de aplicare. CLASIFICAREA FRACTURILOR Exista diferite tipuri de fracturi. producand asa-numita „fractura pe os patologic”. poate produce o fractura asupra unui os anterior afectat de procese patologice (metastaze. . aparuta de regula in urma unor traumatisme puternice. .fracturi ale oaselor bolnave (declacifieri. de intensitatea lui. greutatii mici a corpului si masei musculare mai reduse.  Varsta cea mai afectata este 20-40 ani.CAPITOLUL II . Intensitatea de actiune a agentului vulnerant. . chiar daca este mai mica.  Dupa mecanismul de producere: .  La copii fracturile sunt mai putin frecvente decat la adult datorita elasticitatii mari a oaselor.prin rasucire-torsiune: osul are una dintre extremitati fixata şi sufera o actiune de rasucire.  Dupa starea osului: . .prin apasare-infundare: un fragment osos patrunde intr-altul ( de exemplu caderile pe umar. cancer). a accidentelor de munca etc.  La varstnici se produc dupa traumatisme mai putin violente decat la adult din cauza demineralizarii. metastaze. sold). osteoporoza). in functie de modul de actiune al agentului vulnerant.prin smulgere-tractiune: tendonul de insertie osoasa sau ligamentul exercita o actiune brusca asupra osului. din ce in ce mai frecvente.NOTIUNI GENERALE DESPRE FRACTURI DEFINITIE Fractura este definita ca o intrerupere totala sau partiala a continuitatii unui os.fracturi ale oaselor sanatoase.  Fracturile au o pondere ridicata mai ales in randul persoanelor adulte şi varstnice. . chist osos.prin indoire-flexie: daca traumatismul se produce la una din extremitatile unui os lung.  Fracturile gambei se intalnesc mai des la barbati decat la femei si copii.

„aripa de fluture”.daca este bine redusa poate permite incarcarea mai precoce.sau trifocale : sunt acelea in care se izoleaza un fragment intermediar intre cele doua traiecte. de obicei sunt stabile.spiroide. de la inceput.sunt fracturi stabile. . sau dupa reducere. .sunt fracturile in care exista mai mult de doua fragmente. .Fracturile transversale: . . Dupa traiectul de fractura 1– fracturi simple – se impart in : a. Fracturile bi. b.au traiect neregulat. mai mult sau mai putin perpendicular pe axa diafizei.Fracturile oblice : . supramaleolar. c. se mai numesc „dublu etajate” . b. in general oblice sau transversale. .oblice. au traiect helicoidal in spirala si fracturile in V cu bizou superior si inferior.au traiectul inclinat fata de orizont si sunt oblice scurte (aproape de cele transversale) si oblice lungi. a. contractura intre fragmente este mica. axa spirei unui os este totdeauna situata in prelungirea spirei celuilalt deoarece fractura de peroneu este de alt nivel fata de fractura tibiei (pe col) .complexe.dupa aspectul traiectului se descriu trei tipuri de fracturi : . „trietajate” sau „plurietajate”.transversale. - - . in fragmentele spiroide ale oaselor gambei.Fracturi spiroide : se produc prin mecanism de torsiune. - Fracturi plurifragmentare : . c.bifocale sau trifocale. Fracturile in „aripa de fluture” : sunt fracturile cu trei fragmente in care exista un sector de contact direct intre fragmentele principale.

spiroide. chiar dupa reducere.se vindeca repede.  Dupa aspectul fracturii: . vase sangvine.sunt cele ce se insotesc de leziuni ale structurilor importante din jur : vase. articulatii. . . Gravitatea deosebita a fracturii deschise este reprezentata de riscul major al suprainfectarii. Ele sunt: a) Fractura prin infundare: .osul se fractureaza pe partea opusa locului de actiune a fortei. 2. .bifocale sau trifocale. Se descriu mai multe tipuri de fracturi complete : a) Fracturi simple sau bifragmentare: .complexe. interesand intreaga circumferinta a diafizei pe o inaltime variabila. . .survine cand partea din corticala a osului este impinsa sub nivelul osului din jur. este aceea in care a fost lezata pielea.complete = sunt fracturile care intereseaza intrega circumferinta a osului.oblice.survine mai ales la copii. pielea in zona focarului de fractura este intacta (contuzie). .fracturi deschise: focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga a pielii şi tesuturilor moi: muschi.transversale. 2– fracturi complicate . nervi.sunt acelea in care nu exista contact direct intre fragmentele principale.fracturi inchise: este orice fractura in care segmentele osoase sunt acoperite cel putin de piele. Se mai numeste fractura deschisa şi aceea in care exista solutie de continuitate tegumentara creata de insusi agentul traumatic. complicatiile depind de localizare b) Fisura c) Fractura in lemn verde : . nervi. .Fracturi complexe : .fracturile cu mai mult de doua fragmente se numesc fracturi cominutive.  Dupa intensitatea traumatismului: 1. planul muscular şi osul ajunge in contact cu exteriorul.incomplete = sunt fracturile care nu intereseaza osul decat partial cum ar fi deformarea in grosimea osului. .cel mai des se produce la craniu. b) Fracturi plurifragmentare : . . .in „aripa de fluture”.

3.Cand fragmentele osoase isi pastreaza pozitia anatomica fiziologica. fracturile complete pot fi simple.folosirea unui cod cu cinci simboluri care permite stabilirea gravitatii. atunci fractura este cu deplasare. . Fracturile incomplete. Cuprinde cinci simboluri : Primele doua simboluri definesc codificarea localizarii fracturii : . daca nu integral in pozitia lor initiala. la mijlocul acestuia (diafizar). cel putin intr-o pozitie cat mai corecta (cu un procentaj de contact cat mai ridicat). a prognosticului si alegerea indicatiei terapeutice.prima cifra reprezinta localizarea la nivelul scheletului : brat = 1 antebrat = 2 coapsa = 3 . Fracturile cu şi fara deplasare: .infundarea apare de obicei la oasele craniului şi la cavitatea catiloida a osului coxal. şi anume incomplet.Cand fragmentele osoase fac un unghi diferit de 180o intre axele lor diafizare. posibilitatea de vindecare corecta este mai mica şi pentru realizarea vindecarii este necesar un tratament ortopedic sau chirurgical foarte corect care are scopul de a reduce deplasarea şi de a repune fragmentele osoase. cu traiect transversal. spiroidal sau cominutive. In acest caz posibilitatea de vindecare şi de refacere functionala a osului este mai mare. pentru oasele lungi. cu focare de fractura multiple.cominutive: cu mai multe fragmente. oblic. la extremitatea osului (epifizar). . Sediul fracturii poate fi.fisura este tipul cel mai simplu de fractura şi consta intr-o simpla plesnitura a osului. Ca şi fisura se vindeca repede şi nu este urmata de tulburari functionale ulterioare. Dupa aspectul traiectului. In consecinta pentru ca segmentele sa fie mentinute in pozitie normala trebuie sa se aplice o terapeutica specializata şi foarte activa. atunci fractura se numeste angrenata sau fara deplasare. in zonele intermediare (diafizo-epifizare sau metafizare). in care linia de fractura nu intereseaza toata circumferinta osului şi in consecinta nu se produce deplasarea de fragmente osoase: . In astfel de cazuri. Acest tip de fractura apare la copii.  Dupa codificarea regiunilor anatomice (clasificarea AO) .fisura „in lemn verde” se numeste asa pentru ca seamana cu modul de rupere a unei crengi verzi atunci cand este indoita puternic. . Fracturile complete sunt fracturi grave prin faptul ca segmentele sunt mai mult sau mai putin departate intre ele. fragmentele de os purtand denumirea de eschile.

deformatia. cu ajutorul careia se depisteaza . fiecare os lung fiind impartit in trei segmente numerotate : epifiza proximala = 1 diafiza = 2 epifiza distala = 3 oasele gambei au patru segmente : epifiza proximala = 1 diafiza = 2 epifiza distala = 3 maleola = 4 Exemplu : o fractura codificata 42 reprezinta o fractura la nivelul gambei (4).tumefactia. la nivelul diafizei (2). Deosebim la tabloul clinic semne generale şi locale.excoriatiile. . Acest focar de fractura este centrul de unde pleaca toate tulburarile care dau tabloul clinic al fracturii. Examinarea clinica trebuie sa fie atenta si blanda. . .plagile. SIMPTOMATOLOGIE Fractura impreuna cu leziunile ce se produc in partile moi.gamba = 4 coloana =5 bazin = 6 mana = 7 picior = 8 centura scapulara = 9 . . constituie focarul de fractura. .a doua cifra reprezinta localizarea la nivelul osului. Se apeleaza la inspectie. inclusiv hematomul local sau difuz la distanta.

stare de agitatie. Semne de certitudine: . Aceste modificari dispar in timp dupa imobilizare. ceea ce impune un examen atent. in care difuzarea sangelui spre suprafata se produce mai greu.flictenele sunt rezultatul decolorarii epidermei de catre plasma sau sangele iesit din focarul de fractura.durerea este un semn constant şi valoros.edemul local se explica prin vasodilatatie ca şi prin tulburari circulatorii locale care apar reflex sau sunt determinate de modificari locale patologice –compresiuni pe vasele de intoarcere. . humerusul. avem certitudinea de fractura.Prin palpare se localizeaza durerea. cu fractura. se apreciaza temperatura locala si se examineaza circulatia sub focar De obicei sunt de evitat miscarile pasive. unice. are o stare generala alterata mai mult sau mai putin. . . este un semn constant sau tardiv.echimoza – apare la scurt timp dupa ce s-a produs fractura (in cazul fracturilor osoase superficiale) şi mult mai tarziu cand fractura se gaseste la nivelul unui segment acoperit de o masa musculara mai bine reprezentata. modificari ale valorilor tensiunii arteriale. la nevoie se cere pacientului o miscare activa. iar in leziuni osoase complicate cu zdrobiri ale partilor moi imbraca forma de „sindrom de zdrobire”.deformarea regiunii este un semn deosebit de important.mobilitatea anormala in focar – atunci cand executam manevre asupra oaselor pe care le banuim fracturate şi constatam mobilitatea anormala a acestora. . dar cu prudenta Semne clinice generale Bolnavul traumatizat. . . este evidenta pentru oasele lungi. Socul traumatic. Hipertermia locala este determinata in unele cazuri de resorbtii din focarul de fractura. . impotenta functionala in cazul fracturilor incomplete sau cu fragmente bine angrenate este mai putin evidenta.hematomul. Semnele generale constau in tahicardie. durerea poate localiza destul de exact sediul fracturii. Semnele clinice locale se impart in semne de probabilitate şi semne de certitudine. de obicei o indispozitie generala. . este o durere puternica. trebuie stiut ca exista scurtarea segmentului şi in cazul unei luxatii. care in caz de hemoragie masiva imbraca forma de soc hemoragic.scurtarea regiunii este de cele mai multe ori insesizabila. fara sa fie nevoie de tratament simptomatic.impotenta functionala este cauzata de lipsa de continuitate a parghiei osoase. dintre oasele la care deformarea se observa cel mai usor amintim oasele lungi. Semne de probabilitate: . cum sunt femurul. intr-un punct fix şi se intensifica la mobilizarea segmentului respectiv.

amputatii subtotale sau totale Ruperea vaselor mici provoaca hematomul fractural. .crepitatiile osoase – miscarea foarte blanda a fragmentelor osoase produce un zgomot caracteristic.  Musculatura din jurul focarului poate fi : .daca este fractura inchisa/deschisa. .  Trunchiurile vasculo-nervoase se pot prezenta : . precum şi pentru precizarea tipului acesteia. poate fi un indiciu important.daca intereseaza articulatia.cu leziuni musculare extensive. .probleme de dependenta. .sindrom de compartiment.fara leziuni.netransmisibilitatea miscarilor. .leziuni vasculare izolate.intreruperea evidenta a continuitatii osoase (la inspectie sau la palpare). . . Periostul poate fi decolat. .nelezata. care daca se percepe.cu decolare intinsa. rupt. .denumirea osului fracturat. . .cu decolare circumscrisa. Leziuni asociate  Tegumentele pot sa se prezinte : .cu leziuni circumscrise la un grup muscular. DIAGNOSTICUL POZITIV DE FRACTURA Se face pe baza semnelor clinice si mai ales radiografice. . . Ruperea vaselor mari provoaca hemoragii periculoase.examenul radiologic (radiografierea) este absolut indispensabil pentru radiografierea diagnosticului de fractura. uneori interpunandu-se intre fragmentele fracturate.manevrele pentru depistarea fracturii pe aceasta cale trebuie sa fie extrem de blande deoarece mobilizarea segmentelor fracturate este extrem de dureroasa. . El trebuie sa fie complet si sa cuprinda obligatoriu : .angulaţia diafizara a osului lung.fara leziuni.cu leziuni localizate. .leziuni ale unui nerv. .necroza cutanata cu deschidere secundara a focarului de fractura.locul fracturii. . . . .

Imobilizarea la pat. confuzie. De asemenea. STADIUL al-II-lea . Vindecarea fracturii s-ar produce. producand somnolenta.stabilirea diagnosticului de fractura .obligatoriu se vor examina : pulsul distal.contuzii susceptibile de evolutie spre necroza. . pe primul plan se situeaza socul posttraumatic manifestat in special la accidentatii cu politraumatisme. La cateva zile dupa accidentul embolic. examenul clinic rapid si complet va stabili prioritatile terapeutice.cercetarea complicatiilor . in primele zile sau saptamani . fara deplasare „. . Ea se poate localiza pulmonar (exprimata clinic prin junghi toracic. dupa unii autori. coma. In politraumatisme. in special la bolnavii varstnici. . transversala. temperatura si coloratia tegumentului.aprecierea starii tegumentelor .  COMPLICATIILE FRACTURILOR Pot fi sistematizate in complicatii imediate (locale şi generale) şi complicatii tardive locale. poate favoriza congestia pulmonara. chiar bronhopneumonii severe. tulburari de vedere. condus de personal medical calificat. urina pacientului poate contine picaturi fine de grasime. dispnee) sau cerebral. deficite motorii. Tratamentul acestuia trebuie sa fie precoce.. Bilantul clinic si radiologic are ca principale obiective . . aparitia de pneumonii acute. In toate cazurile care au si fracturi se va face o imobilizare provizorie pentru a evita emboliile gazoase si agravarea leziunilor partilor moi in timpul imobilizarii pacientului. motricitatea si sensibilitatea sub focarul de fractura.capetele osoase Exemplu : „ fractura inchisa 1/3 medie femur drept. Embolia apare de regula prin fragmente de grasimi mobilizate din focarul de fractura in torentul circulator. retentia acuta de urina şi infectiile urinare pot fi observate la purtatorii unui adenom de prostata imobilizati la pat consecutiv unei fracturi.sau faza colusului secundar – se caractreizeaza prin formarea colusului extern ce protejeaza spatiul fracturat. .deschiderea focarului de fractura . cianoza. . Din grupa complicatiilor generale. . intensiv şi corect. in doua stadii :  STADIUL I – sau faza colusului primar – se caracterizeaza prin formarea de os nou sub periostul adiacent focarului de fractura.

Intarzierea in consolidare constituie o alta complicatie locala posibila. . pareze şi chiar paralizii definitive. mergand pana la gangrenarea membrului. fie prin crearea unei solutii de continuitate tegumentara de insusi agentul traumatic. se soldeaza cu hematoame in fracturile inchise sau cu hemoragie externa in cele deschise. nervul sciatic popliteu la nivelul colului peronier. .ischemiei acute severe. compresia pe trunchiurile vasculare poate produce fenomene ischemice. la mobilizarea focarului. insuficienta cardiaca sau crize anginoase la pacientii cardiaci sau coronarieni. Gravitatea deosebita a fracturilor deschise este reprezentata de riscul major al suprainfectarii. Complicatiile locale tardive – calusul vicios este rezultatul consolidarii unei fracturi incorect reduse sau redeplasate sub aparatul de contenţie. cu producerea unor plagi arteriale sau venoase. hipotrofii musculare. dupa intervalul normal necesar consolidarii.mobilitatea in focar. In aceste cazuri. deteriorarea functiei articulare. consolidarea are loc in pozitii defectuoase care antreneaza in timp tulburari functionale.Alteori. Intreruperea de parti moi intre capetele osoase fracturate şi deplasate poate produce intarzieri in formarea calusului şi chiar aparitia in timp a unei pseudartroze. nervul median de la plica cotului. intre ele interpunandu-se un tesut fibros dur. . Diagnosticul se bazeaza pe faptul ca. Tratamentul calusului consta in corectarea pe cale chirurgicala a deplasarilor. elongatie sau chiar sectionare) intereseaza mai frecvent nervul radial in santul de tensiune al humerusului. produsa fie prin strapungerea partilor moi şi tegumentului de catre capetele osoase fracturate. uneori mobilitatea este foarte redusa sau lipseste (pseudartroza fibroasa stransa). o serie de afectiuni preexistente se pot decompensa şi produce: cetoacidoza la diabetici. efilate sau ingrosate.examenul radiografic care arata oase densificate operculante. . pacientul acuza dureri. . afectiunile debilitante. de obicei nedureroasa.ischemiei cutanate cu delimitare consecutiva de escare ce prin desprindere deschid focarul de fractura. parestezii. Pseudartroza constituie starea definitiva care urmeaza in timp intarzierii in consolidare. Diagnosticul pseudartrozei se bazeaza pe: . Practic orice fractura deschisa trebuie considerata de la inceput ca fiind contaminata microbian şi tratata ca atare. Ischemia la nivelul membrului fracturat se poate manifesta sub forma: .ischemiei cronice nervoase şi musculare – are drept rezultat in timp scleroze şi retractii tendinoase şi musculare. .fractura deschisa. Dintre complicatiile locale imediate mentionam: . Principalele cauze sunt: infectia in focarul de fractura. in contextul tulburarilor fiziopatologice induse se socul traumatic.leziunile vasculare.impotenta fibroasa partiala.leziunile nervoase (prin compresie. uneori grave. necroza fragmentelor osoase. ale segmentului afectat. . erorile terapeutice.

prin depuneri de saruri calcare in hematoamele periarticulare. Osteoporoza posttraumatica are ca principale mecanisme de producere tulburari neuro.manevrele de imobilizare vor fi facute cu multa blandete.dimensiunea osului – oasele mai groase se consolideaza mai greu decat cele subtiri. . a mobilitatii anormale. Semnele vindecarii fracturii sunt disparitia durerii in focarul de fractura.Tratamentul pseudartrozelor este prin excelenta chirurgical.şi vasomotorii locale şi se exprima clinic prin dureri. EVOLUTIA normala a unei fracturi este catre formarea unui tesut de reparatie de tip osos care poarta denumirea de calus şi care va suda intre ele fragmentele osoase.transportul accidentatului. disparitia edemului. dupa 2-3 saptamani. Primul ajutor consta in: . . deci vindecarea biologica şi functionala.calmarea durerii. a impotentei functionale. hipotrofie musculara. Tratamentul urmareste ameliorarea regimului circulator local. . Osteoamele periarticulare posttraumatice apar tardiv. Principii de imobilizare provizorie a fracturilor: . asociat dupa caz cu imobilizarea gipsata de contenţie. in jurul articulatiei sau in muschii din vecinatatea acesteia. Tratamentul consta in extirparea lor chirurgicala.imobilizarea provizorie.numarul total al fracturilor concomitente şi cel al fracturilor produse pe acel segment. . . Constituirea calusului osos şi variatiile de timp pana la consolidarea definitiva depind de: . . TRATAMENTUL FRACTURILOR Orice fractura reprezinta o urgenta şi tratamentul incepe la locul producerii accidentului.varsta pacientului – cu cat inainteaza in varsta vindecarea se face mai greu. Radiologic se observa o demineralizare intensa. . hiperhidroza. decalcifieri osoase extinse. Radiologic apar mici opacitati cu contur neted şi structura omogena. kinetoterapie.extremitatea segmentului fracturat (degetele de la mana şi picior) va fi lasata descoperita (pentru a supraveghea circulatia).in atele se vor fixa cele doua articulatii vecine regiunii fracturate – supra şi subiacente focarului de fractura. urmand consolidarea in pozitie normala a capetelor osoase. realizand refacerea continuitatii osului.atelele improvizate sau specializate vor fi captusite cu vata sau alte materiale textile pentru a nu leza tegumentele sau a nu spori durerea. suplimentarea aportului de calciu şi vitamina D. cianoza şi hipotermie locala. sunt obiective de radiografie de „control” a segmentului pe care se observa prezenta calusului in focarul de fractura.starea biologica generala. . .

mai rar recurgandu-se la sisteme de imobilizare prin tractiune continua.atelele se fixeaza cu faşa circulara. In principal. . In unele cazuri. ca masa ortopedica şi cadrele reductoare. Reducerea se realizeaza cu atat mai usor cu cat timpul scurs de la accidentare este mai scurt. tije). placi cu suruburi.radiografie fata şi profil. Acesta urmareste mentinerea functionalitatii articulare. Dupa obtinerea pe cale ortopedica sau chirurgicala a reducerii şi imobilizarii focarului de fractura. dar sa nu jeneze circulatia sangvina. cum sunt fracturile de diafiza femurala cu deplasare. Tratamentul ortopedic: .reducerea fracturii: asezarea fragmentelor osoase fracturate. Reducerea fracturii: . . gimnastica medicala. operatia consta in deschiderea focarului de fractura. sa fie suficient de strans pentru a nu permite deplasarea.calmarea durerii.extensie continua – care poate deveni mijloc terapeutic de vindecare definitiva. reducerea fragmentelor deplasate şi fixarea acestora prin diverse procedee de osteosinteza (brose. cat şi ulterior. se utilizeaza sisteme de tractiune continua cu broşa transosoasa la care este atasata o greutate metalica. Manevrele de reducere ortopedica pot fi efectuate normal sau folosind anumite dispozitive speciale. . pentru a urmari procesul de cicatrizare sau pentru a surprinde eventualele deplasari secundare. in asa fel incat sa se refaca forma anatomica a osului. prevenirea hipotrofiilor musculare şi a tulburarilor circulatorii in membrul afectat. Imobilizarea ortopedica dupa reducerea fracturii se obtine de cele mai multe ori prin aplicarea unui aparat gipsat. sa imobilizeze segmentul afectat in pozitie functionala. confectionarea de materiale metalice inerte biologic. iar contractura musculara antalgica-reflexa este anihilata printr-o buna anestezie. suficient de strans ca sa nu permita mobilizarea fragmentelor osoase. la scurt timp trebuie inceput un program progresiv de recuperare functionala.imobilizarea in aparat gipsat. serpuitoare. suruburi. Controlul radiografic se va face atat imediat dupa aplicarea aparatului gipsat. Un bun aparat gipsat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa imobilizeze o articulatie deasupra şi alta sub focarul de fractura. ..imediata – urmata de imobilizare in aparatul gipsat sau atele gipsate. dar fara sa impiedice circulatia. constand in exercitii de contractura musculara. . Tratamentul chirurgical este rezervat cazurilor ce nu pot fi rezolvate prin manevre ortopedice. fizioterapie. pentru realinierea progresiva a capetelor osoase.

circulation) si constau in : .impiedicarea complicatiilor ( deschiderea focarului de fractura. . . . . trebuie sa preceada imobilizarea provizorie.oxigenoterapie pe masca ( cand este posibil) . .sonda gastrica pentru evacuarea continutului gastric .monitorizarea functiilor vitale .calmarea durerii . la adultii tineri si la varstnici prin caderea in picioare pe gamba intinsa.hemostaza provizorie . de obicei. sectionarea nervilor). .ambelor diafize gambiere – prin traumatisme violente directe sau indirecte. . Imobilizarea provizorie este precedata de degajarea membrelor. hemoragia. . CONDUITA DE ASISTENTA PRIMARA Masurile de supravietuire si stabilizare atunci cand fractura este asociata politraumatismului. Apar.diafizei peroniere – prin lovitura directa sau indirecta. sau indirecta prin torsiunea gambei cu piciorul fixat . prin contractia violenta a bicepsului femural . . breath.sedarea durerii cu analgezice.diafizei tibiale – prin lovitura directa pe gamba.PRINCIPALELE TIPURI DE FRACTURI ALE GAMBEI Din punct de vedere anatomopatologic.dezobstructie oro-faringiana . dezbracarea acestora prin sacrificarea imbracamintei ( taiere la incheieturi). Imobilizarea provizorie a focarului de fractura are drept obiective : . se deosebesc urmatoarele tipuri : Fracturile platoului tibial Fracturile diafizare Fracturile pilonului tibial Fracturile maleolare CARACTERISTICI  Fracturile platoului tibial – sunt fracturile intraarticulare ce afecteaza epifiza proximala a tibiei pe o distanta de 6 cm de la linia interarticulara.abord venos periferic pentru perfuzie si solutie Ringer lactat 500ml .protectie termica . .  Fracturile diafizare – pot fi localizate la nivelul : . ele se bazeaza pe algoritmul ABC ( air.

Se folosesc atele mai lungi. Acest tip de imobilizare trebuie folosit numai in cazurile in care nu exista posibilitatea aplicarii primelor doua tehnici. de sub genunchi pana la calcai si se fixeaza cu lagaturi circulare. una pe partea externa si alta pe partea interna a membrului inferior. umbrele.Mijloace folosite la imobilizarea provizorie   Speciale – atele metalice sau din material plastic. care se aseaza lateral. cat lungimea talpei piciorului. Ele se intind de la radacina coapsei pana la calcai. condusa in forma de « 8 » si sub talpa pentru a imobiliza si incheietura gleznei. se aseaza un strat gros de vata la calcai precum si la coapsa. egale. bete. Imobilizarea cu doua atele egale ca lungime. Cele doua atele lungi se aplica pe partile laterale ale gambei. lemn. Atela posterioara se fixeaza cu fesi. TEHNICI DE IMOBILIZARE PROVIZORIE Imobilizarea cu o singura atela asezata pe fata inferioara. sub capatul proximal al atelei . care se intinde de la jumatatea coapsei sau de la plica fesiera spre partea distala.   . cordoane elastice. pana la varful degetelor. bastoane. placaj. gonflabile. conduse circular pe toata lungimea atelei .     Pentru protejare. Improvizate – scanduri din lemn. de care se fixeaza cu legaturi de fasa. coaja de copac sau chiar membrul sanatos. schiuri. din piele. Se va avea in vedere ca piciorul sa fie asezat in unghi drept fata de gamba . Imobilizare cu trei atele . care sa se intinda de la genunchi pana la calcai si o a treia mai scurta.

va tine seama de pudoarea pacientului şi va izola patul de examinare cu un paravan. explicandu-i conditiile desfasurarii acestuia. cat şi pentru pozitivarea examenului clinic. medalioane etc.examenul radiologic efectuat se noteaza in foaia de observatie. palpare.are grija ca in timpul examinarii geamurile sa fie inchise şi sa nu se circule prin camera. Participarea asistentei la efectuarea examenului clinic: . . tipul fracturii şi. care pot cauza greseli de interpretare a imaginii radiologice (nasturi. imbracare.dupa examinare imbraca pacientul. Alte examene paraclinice cum ar fi examenele de laborator ale produselor biologice şi patologice.). osoase şi biopsice.ii va indeparta obiectele de imbracaminte radioopace. corespunzator regiunii anatomice ce urmeaza a fi explorata. unde il va ajuta la dezbracare. Radiografia se executa obligatoriu in orice suspiciune de fractura sau leziuni de parti moi articulare. a evolutiei pacientului. mai ales. . . acestea fiind certificate prin palpare. Dintre examenele paraclinice cel mai important şi cu valoare de diagnostic este examenul radiologic.pregateste psihic pacientul. In cazul diagnosticarii unei fracturi. margele. .pregateste fizic pacientul (pozitionare. sustinere etc.dupa tehnica conduce pacientul la pat.insoteste pacientul la serviciul radiologie. mai ales. stabileste atitudinea terapeutica. . . . percutie şi auscultatie.asistenta se va proteja fata de sursa de raze roentgen şi de pacient cu sorţ şi manusi speciale. de mare valoare sunt inspectia şi palparea. In leziunile sistemului osteo-articular se mai realizeaza cu scop explorator şi terapeutic punctii articulare. . ce indica un diagnostic pozitiv de fractura.PARTICIPAREA ASISTENTEI LA ACTE DE INVESTIGATII ŞI INTERVENTII AUTONOME ŞI DELEGATE PARTICIPAREA ASISTENTEI LA ACTE DE INVESTIGATIE Pentru precizarea diagnosticului de fractura este necesar un examen clinic minutios şi examene paraclinice pentru decelarea altor afectiuni concomitente fracturii. percutia şi auscultatia care dau indicatii asupra starii generale a pacientului. .pregateste psihic pacientul (ii explica necesitatea examenului şi conditiile in care se realizeaza). dezbracare). Ea furnizeza date despre sediul.pregateste fizic pacientul. . la inspectia locala se observa semnele de fractura. Examenul clinic consta in inspectie.CAPITOLUL III. a tratamentului şi. il aseaza intr-o pozitie antalgica. . Astfel. Participarea asistentei la efectuarea examenului radiologic: . au importanta crescuta in stabilirea complicatiilor generale.

repaus la pat. . manusi chirurgicale. il supravegheaza. . . ora. . . . . b.examinarea celorlalte regiuni in vederea decelarii leziunilor asociate. asezare in pozitie corespunzatoare in functie de recoltare. starea pacientului in momentul producerii traumatismului.pozitionare corecta a pacientului in mijlocul de transport. recoltare de produse biologice. analiza ceruta. ace. . .completeaza buletinul de analiza (numele şi prenumele pacientului. vacuumtainere cu dopuri de diferite culori conventionale). .modificari aparute in starea pacientului. numarul salonului şi al patului.examinarea segmentului anatomic afectat.pregateste materialele şi instrumentele necesare recoltarii (perna elastica. .anamneza (de la pacient daca este constient sau de la anturaj) pentru a afla circumstantele producerii traumatismului. aleza.aprecierea starii de constienta. alcool medicinal. tavita renala. .pregateste fizic pacientul – regim alimentar. musama.starea de constienta.functiile vitale. garou. .aprecierea functiilor vitale. PARTICIPAREA ASISTENTEI LA INTERVENTII AUTONOME ŞI DELEGATE a.in cazul unei parti amputate. tampoane. Pe timpul transportului: . holder. .prevenirea şi combaterea unor complicatii.Participarea asistentei la recoltarea produselor biologice şi patologice pentru examene de laborator: . . . .supravegherea pacientului: . . .efectuarea bilantului lezional: .efectueaza tehnica.continuarea masurilor de prim ajutor.dupa efectuarea tehnicii aseaza pacientul comod in pat. data recoltarii). La locul accidentului: . aceasta va fi recuperata imediat şi introdusa intr-un recipient cu gheata.asigurarea unui mediu de securitate pentru pacient.culoarea tegumentelor.acordarea primului ajutor tinand cont de elementele de gravitate care pun in pericol viata pacientului. . . administrarea tratamentului medicamentos.expediaza imediat produsele recoltate la laborator.pregateste psihic pacientul. natura produsului.la indicatia medicului instituirea unei perfuzii.

. presiune la nivelul membrului afectat. asistenta: . penicilina). pe perioada spitalizarii şi la externare).ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale.administreaza medicatia prescrisa de medic. In spital: Interventiile sunt diferentiate in functie de tipul traumatismului şi de starea pacientului. . . .inainte.aplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat. verificarea intelegerii recomandarilor facute. in timpul şi dupa interventiile chirurgicale.necesitatea respectarii repausului la pat şi a indicatiilor medicului.exercitii in perioada de recuperare. paloare). . amorteli.sesizarea oricarui miros emanat de la nivelul aparatului gipsat (mirosul fetid denota prezenta escarei de decubit sau infectia plagii).consecintele sprijinirii precoce pe membrul afectat. . . .asezarea obiectelor de stricta necesitate langa patul pacientului şi inlaturarea obstacolelor.c. .observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat (cianoza.necesitatea folosirii mecanismelor auxiliare (carja. . .urmareste efectul medicamentelor administrate şi semnaleaza medicului eventualele efecte adverse. .pregateste materiale şi instrumentar in stare de functionare. . necesitatea efectuarii tehnicii). .urmarirea miscarilor şi segmentelor distale (degetele membrelor superioare şi inferioare).pregateste psihic pacientul (explica tehnica. . Pentru masurarea functiilor vitale. . .modul de folosire a mijloacelor auxiliare pentru schimbarea pozitiei şi deplasare.cand intervine o schimbare in starea de sanatate. . .inainte şi dupa proceduri invazive de disgnostic. baston) in deplasare pentru protejarea membrului lezat.la cererea medicului efectueaza testarea sensibilitatii la diferite medicamente (xilina.modul de efectuare a unor miscari.inainte şi dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale (mobilizarea pacientului imobilizat la pat timp indelungat). secretii purulente).educarea pacientului: . Functiile vitale sunt indicatori ai starii de sanatate sau de boala. .observarea schimbarii culorii aparatului gipsat la nivelul plagii (sange. . fara a prejudicia procesul de vindecare.urmareste şi noteaza functiile vitale. . . Pacienti imobilizati in aparat gipsat: .cand pacientul este spitalizat (la internare. se masoara atunci: .inainte şi dupa administrarea de medicamente care au efect asupra aparatului respirator şi cardiovascular. in timpul consolidarii.sesizarea medicului in cazul in care pacientul acuza furnicaturi. .

Fiecare linie orizontala reprezinta doua inspiratii. amplitudinea.respecta orarul şi ritmul de administrare al medicamentelor pentru a se mentine concentratia constanta in sange. simetria. opalescenta medicamentelor sub forma de solutie. volumul. Asistenta isi fixeaza degetele palpatorii la nivelul arterei (de obicei artera radiala) şi numara tensiunea şi pulsatiile timp de un minut.respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor: pe cale orala – solide. .serveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe cale orala. . tulburarea. Masurarea şi notarea pulsului: pacientul sta in decubit dorsal. culoare. consistenta. . Se apreciaza frecventa. asistenta: . tensiunea şi celeritatea pulsului. culoarea medicamentelor solide.trebuie sa stie notarea şi reprezentarea grafica a functiilor vitale in foaia de temperatura.va comunica medicului modificarile functiilor vitale. Masurarea şi notarea tensiunii arteriale: se asigura repausul fizic şi psihic cu 15 minute inainte.pregateste fizic pacientul (pozitie. . observand integritatea. .evita incompatibilitatile medicamentoase cauzate de asocierea unor solutii medicamentoase in aceeasi seringa. Se apreciaza frecventa. Asistenta isi aseaza fata palmara pe suprafata toracelui pacientului. Masurarea şi notarea respiratiei: pacientul sta in decubit dorsal. temperatura camerei. In administrarea medicamentelor.identifica medicamentul prescris dupa eticheta.respecta somnul fiziologic al pacientului – organizeaza administrarea in afara orelor de somn (se trezeste pacientul in cazul administrarii antibioticelor. tipul.verifica calitatea medicamentelor. . chimioterapicelor cu ore fixe de administrare). cu repaus fizic 10-15 minute.respecta medicamentul prescris de medic. forma de prezentare. . .. miros. in acelasi pahar. Masurarea şi notarea temperaturii: termometrul cu mercur este mentinut la nivelul axilei timp de 10 minute. repaus). valoarea obtinuta consemnandu-se in foaia de temperatura printr-un punct cu pix cu mina rosie. Fiecare linie orizontala reprezinta patru pulsatii. se numara miscarile inspiratorii timp de un minut şi se consemneaza in foaia de temperatura printr-un punct cu pix cu mina verde. sedimentarea.respecta caile de administrare prescrise de medic. hasurandu-se spatiul obtinut. . ritmul respiratiei. ritmicitatea. . lichide. . dupa care administreaza ovule vaginale.trebuie sa cunoasca antecedentele medicale şi tratamentele prescrise ale pacientului.asigura un microclimat care sa nu influenteze functiile vitale (liniste. umiditate). supozitoare. Valorile obtinute se noteaza cu o linie orizontala rosie. . apoi injectii. Se noteaza printr-un punct cu pix cu mina albastra. . masurarea se face cu un tensiometru cu mercur sau cu manometru asezat pe brat la nivelul arterei humerale. nu trebuie anuntata procedura.trebuie sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale in functie de sex şi varsta. . .respecta doza de medicament – doza unica şi doza pe 24 de ore.

masandu-se usor. manusi sterile) şi informeaza pacientul cu privire la necesitatea şi conditiile efectuarii acestei tehnici. In regiunea fesiera dezinfecteaza locul injectiei.respecta masurile de asepsie. ace sterile. alcool. Injectia intramusculara: asistenta pregateste materialele (seringi sterile cu capacitatea corespunzatoare cantitatii solutiei medicamentoase. daca starea pacientului o permite. de igiena pentru a preveni infectiile intraspitalicesti. se retrage brusc acul. . reactia se citeste dupa 30 minute şi se raporteaza medicului. . cu repaus fizic 5-10 minute. medicatia de urgenta (adrenalina. ace sterile. Dupa dezinfectia locului injectiei. se verifica pozitia acului prin aspirare. gradata in sutimi de ml.administreaza imediat solutiile injectabile aspirate in fiole. efedrina. se intinde pielea intre indexul şi policele mainii stangi şi se inteapa perpendicular pielea cu acul montat la seringa. tampoane sterile de vata şi tifon. nu se tamponeaza locul injectiei.informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste efectul urmarit şi efectele adverse. tavita renala. . Tableta se aseaza pe limba pacientului şi se inghite cu o cantitate suficienta de apa pregatita in prealabil in paharul pacientului. injecteaza pe fata anterioara a antebratului in grosimea dermului 0.. flacoane. hemisuccinat de hidrocortizon) şi pacientul din punct de vedere psihic. . se injecteaza lent solutia. Administrarea medicamentelor sub forma de tablete pe cale orala: asistenta informeaza pacientul asupra efectelor urmarite prin administrarea medicamentului şi a eventualelor efecte secundare. Testarea sensibilitatii la xilina: asistenta pregateste materialele pentru injectia intradermica (seringa sterila de 0. Dupa efectuarea injectiei pacientul este asezat comod. alcool. se observa formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala (buton dermic). tavita renala.5 ml.anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea medicamentelor. legate de doza. se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfecteaza locul. calea şi tehnica de administrare. i se va da in pozitie sezand. fiola de xilina 2 %.1 ml xilina 2 %. manusi sterile). tampoane sterile de vata şi tifon.

are foarte multi prieteni. Nu consuma alcool. tutun. merge cu grupul de prieteni in excursii. Fiind o persoana sociabila. flux moderat. Conditii de viata: Locuieste impreuna cu parintii şi cu fratele mai mic intr-un apartament de 4 camere. droguri.secundare (familia pacientei. Stari fiziologice: menarha la 12 ani. citeste. Accidente: nu a avut. Neaga boli cronice sau infectocontagioase in familie.PLAN DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI CU FRACTURA DE GAMBA CULEGEREA DATELOR SURSE DE INFORMATIE . echipa medicala. DATE PRIVIND IDENTITATEA BOLNAVULUI Date relativ stabile Nume: S. 1-2 tigari ocazional. Varsta: 21 ani Sex: femeiesc Stare civila: necasatorita Nationalitate: romana Religia: ortodoxa Ocupatia: studenta Date variabile Domiciliul: Ploiesti Alimentatia: echilibrata şi diversificata care ii asigura necesarul zilnic de calorii. alcool. foaia de observatie). 0 P. Interventii chirurgicale: apendicectomie la varsta de 6 ani. preferinte: dulciurile şi cartofii prajiti.CAPITOLUL IV. Masticatie şi apetit normale. Obiceiuri: isi petrece timpul liber cu parintii şi fratele. Prenume: A. droguri: consuma o ceasca de cafea zilnic.primare (pacienta). 0 G. nedureros. Consumul de cafea. Date antropometrice: Grup sanguin: A II Rh: pozitiv . la teatru. Starea de sanatate anterioara Boli anterioare: bolile infecto-contagioase ale copilariei. .

practica gimnastica aerobica Anxietate: moderata Stres: nu este stresata Confort: nu este obisnuita cu mediul spitalicesc Stare depresiva: nu prezinta Stare de constienta: constienta.2012. ora 9:30 Examen clinic general Tegumente şi mucoase: normal colorate. .9oC Puls: 70 p/min. doarme 8-9 ore pe zi Miscarea: mobilitate foarte buna. Diagnostic medical: Fractura helicoidala a tibiei la nivelul gambei stangi. tanara aluneca pe scara din fata blocului in care locuieste. unde i se acorda primele ingrijiri şi i se recomanda internarea. regulat Tensiunea arteriala: 120/65 mmHg Respiratia: 19 r/min Apetit: normal Eliminare: mictiuni şi scaune normale Somn: linistit. in drum spre piata.03. Tesut celular subcutanat: normal reprezentat. impotenta functionala a membrului inferior stang. Se prezinta la Unitatea Primiri Urgente a Spitalului Judetean Ploiesti. mobilitate osoasa anormala cu senzatie de fragmente osoase. Sistem ganglionar-limfatic: normal la palpare. Data internarii: 07.03. orientata in timp şi spatiu Capacitate de comunicare: este comunicativa Motivele internarii: durere vie la nivelul gambei stangi.Greutate: 60 kg Inaltime: 170 cm Deficite senzoriale: nu prezinta Proteze: nu prezinta Alergii: nu este alergica la nimic INFORMATII LEGATE DE BOALA Temperatura: 36. Imediat ce a cazut. pacienta a simtit o durere vie la nivelul gambei stangi. se dezechilibreaza şi cade pe piciorul stang.2012. Istoricul bolii: in dimineata zilei de 07.

mictiuni fiziologice. . Aparat digestiv: abdomen suplu. ficat şi splina in limite normale. Examen clinic local . imobilitatea membrului inferior stang. Stare fizica la internare . miscari respiratorii simetrice. . Aparat cardio-vascular: cord in limite normale. regulat.deformarea regiunii este tipica.miscarea membrului inferior stang este limitata şi dureroasa. P = 70 p/min. in urma careia se precizeaza diagnosticul: fractura helicoidala a tibiei la nivelul gambei stangi. P = 70 p/min. . Aparat uro-genital: loji renale libere.Sistem osteo-articular: intreruperea continuitatii osoase la nivelul gambei stangi.impotenta functionala a membrului inferior stang. Frecventa respiratorie: 19 r/min. zgomote cardiace ritmice. . . tranzit intestinal normal. T = 36.echimoza plantara este liniara şi discreta.functii vitale cu urmatoarele valori: TA = 120/65 mmHg. Aparat respirator: torace normal conformat.la palpare se percep crepitatii osoase. . TA = 126/65 mmHg.9oC Examen radiologic: radiografie fata şi profil gamba stanga. suple şi nedureroase. . pulsul periferic prezent şi bine batut.tahipnee moderata. nedureros la palpare. .stare generala relativ buna. R = 19 r/min.durere vie in focarul de fractura. SNC: echilibrat. murmul vezicular prezent bilateral.

adormiri cu odihni dificultate .R=16-19 r/min .aparat gipsat . ingrijite şi in a-şi acorda ingrijiri mucoasele integre igienice .durere .integritatea persoanei şi a organelor sale de simt .oboseala .aparat gipsat .spitalizare .frica.P=70 p/min.a se recrea .reflex de deglutitie prezent . regulat .tegumente şi fanere .dezvoltare intelectuala normala .aparat gipsat .a dormi şi a se .imobilizare in AGFP . perturbarea somnului .ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR a.dificultate de a stabili legatura cu familia şi prietenii .a fi curat.durere .durere .a comunica .imobilizare . ingrijit.imobilizare gipsata .a evita pericolele .dentitie buna. neliniste.limitarea miscarilor o buna postura .predispozitie la accidente Sursa de dificultate .durere .necunoasterea prognosticului bolii .apetit diminuat completa .dificultate temporara proteja tegumentele şi curate.inactivitate .afectare fizica.durere şi imobilitate .durere . Nevoi afectate – surse de dificultate Nevoia Manifestari de Manifestari de fundamentala independenta dependenta .TA=120/65 mmHg .tahipnee moderata buna circulatie simetrica .a respira şi a avea o .a se misca şi a avea . .tegumente normal colorate . .treziri frecvente in timpul noptii .a bea şi a manca .spitalizare .masticatie usoara şi eficace . a .anxietate .respiratie ritmica.dificultate de a se mobiliza .spitalizare .durere .digestie normala .spitalizare . imobilizare in AGFP .

. . necunoasterii prognosticului bolii. . Diagnostic de nursing . deci are nevoie de echipa de ingrijire şi ulterior de o persoana pentru a-şi satisface anumite nevoi fundamentale. perturbarea somnului. . . oboseala. .formarea unui calus vicios.risc de alterare a nutritiei prin deficit din cauza diminuarii apetitului. . in conditiile durerii. . .somn inadecvat cantitativ şi calitativ din cauza constrangerii fizice in aparat gipsat.atrofie musculara. Stabilirea gradului de dependenta .b.dificultate de a indeplini activitati recreative. . imobilizarii şi spitalizarii.alterarea integritatii fizice.postura inadecvata din cauza aparatului gipsat şi a durerii.grad 3 de dependenta temporara.deficit temporar de autoingrijire din cauza durerii şi imobilizarii in aparat gipsat manifestat prin dificultate in executia ingrijirilor igienice. . manifestat prin adormiri cu dificultate. . .deficit temporar de autoingrijire. . afectarii fizice cu imobilizare in aparat gipsat. . treziri frecvente in timpul noptii.anchiloiza. manifestata prin limitarea miscarilor şi dificultate de a se mobiliza. Probleme potentiale: . oboseala.anxietate. manifestata prin frica.imobilizare.durere vie la nivelul gambei stangi.anxietate moderata şi vulnerabilitate fata de pericole din cauza durerii. spitalizarii. pacienta prezinta surse de dificultate diferite.perturbarea comunicarii cu familia şi prietenii din cauza spitalizarii şi imobilizarii in aparat gipsat manifestata prin dificultate de a stabili legatura cu acestia. predispozitie la accidente (caderi). manifestata prin inactivitate. . imobilizarii in aparat gipsat. durerii şi anxietatii.dificultate de a indeplini activitati recreative din cauza durerii.risc de accidentare (cadere).alterarea integritatii fizice in urma traumatismului prin cadere manifestata prin impotenta functionala insotita de durere vie in focarul de fractura.dificultate de a lua legatura cu familia şi prietenii.vulnerabilitate fata de pericole. Stabilirea problemelor Probleme actuale: . d.risc de alterare a nutritiei prin deficit din cauza diminuarii apetitului. . .risc de complicatii cauzate de alterarea integritatii fizice şi imobilizare: . . c. .disconfort. .tulburari respiratorii şi circulatorii. neliniste.

sa inteleaga necesitatea acestora. . anchiloza. ..pacienta sa fie recuperata din punct de vedere functional pentru a putea sa-şi satisfaca singura nevoile fundamentale şi sa se reintegreze in societate.risc de complicatii cauzat de alterarea integritatii fizice şi imobilizarii: atrofie musculara.pacienta sa beneficieze de ingrijiri generale şi locale de urgenta. Obiective specifice . i. b. sa adopte masurile necesare pentru diminuarea anxietatii. .primul ajutor a fost acordat in Unitatea Primiri Urgente a Spitalului Judetean Ploiesti şi a constat in: ..pacienta sa fie linistita – calmarea durerilor.m.imobilizarea provizorie intr-o atela Cramer. . sa i se explice. .examinarea clinica a segmentului fracturat.pacienta sa fie echilibrata psihic. Obiective pe perioada de urgenta .imobilizarea provizorie. . calusare vicioasa.calmarea durerii cu Algocalmin 2 fiole.pacienta sa beneficieze de conditii optime de ingrijire şi de tratament adecvat. .precizarea diagnosticului clinic şi radiologic. tulburari respiratorii şi circulatorii. . . c. .pacienta sa inteleaga importanta imobilizarii. . bogat in calciu şi vitamine. Obiectiv global . PLANIFICAREA INGRIJIRILOR a.pacienta sa aiba un regim alimentar corespunzator.efectuarea unei radiografii fata şi profil a oaselor gambei stangi pentru precizarea diagnosticului. sa coopereze cu echipa de ingrijire.pacienta sa prezinte dureri diminuate in intensitate intr-un timp cat mai scurt posibil. .

durerile au cedat.am sfatuit pacienta sa nu gipsat in vederea efectueze miscari care i-ar putea formarii şi accentua durerea. Manifestari: . luminos. in pat pozitii cat mai comode . .limitarea miscarilor.imobilizare pozitiei şi mobilizarii pacientei. de relativ confort . Postura inadecvata.functiile vitale s-au incadrat in limite normale. Pacienta: . . . corecta in aparat . . HLG. TGP).am asigurat conditiile de decurs de 24-48 microclimat.am evaluat caracteristicile durerii. auxiliar necesar schimbarii . .durere vie in focarul de fractura şi impotenta functionala Interventii autonome şi delegate Pacienta: . Cauze: .APLICAREA INTERVENTIILOR Problema Alterarea integritatii fizice. dupa imobilizare in AG s-a mentinut o jena dureroasa la nivelul focarului de fractura. . . .imobilizare in AG. . hematocrit. .sa-şi adapteze de mobilizare activa permise. consolidarii .pacienta a inceput sa se mobilizeze cu ajutorul carjelor.la indicatia medicului am administrat antialgic (Algocalmin 1 fiola i. .rezultatele examenelor de laborator au foat in limite normale.dificultate de a .dupa 2 zile pacienta se acomodeaza aparatul gipsat.in urma interventiilor autonome şi delegate durerea a diminuat treptat.la indicatia medicului am executat testare la Xilina 2 %.am masurat şi notat functiile fizic. . Radiologie pentru radiografia de .am invatat pacienta modalitati .pacienta a fost internata in .). cu o in intensitate pana temperatura optima. uree sanguina.controlul radiologic confirma imobilizarea corecta.traumatismul Manifestari: . imiscarile la noile am fixat pe marginea distala a conditii create de patului agatatoare cu ajutorul imobilizarea in carora sa se poata ridica mai AG.la fiecare 2 ore am ajutat de relativ confort pacienta sa se mobilizeze.am recoltat produse biologice şi patologice la indicatia medicului (VSH. utilajul ore.sa beneficieze .am condus pacienta la serviciul calusului osos. are tonusul şi forta musculara pastrate. sa ia fizic. vitale. usor in pozitie sezand. TGO. aerisit.sa prezinte stare control.am participat cu medicul la reducerea ortopedica a fracturii.am pregatit pacienta in vederea reducerii ortopedice. .m. . Cauza: .calmarea durerii pentru a preveni aparitia Obiective Evaluare . la disparitie in . confort.durere.sa prezinte sectia Ortopedie intr-un salon dureri diminuate curat.

calciu şi vitamine.durere.am ajutat pacienta sa se imbrace/dezbrace.la indicatia medicului am administrat Algocalmin 2 fiole i.am rugat pacienta sa evite .spitalizare.m. . branza.pacienta beneficiaza de ore de somn suficiente.la indicatia medicului am . favorizarea vindecarii (formarea . de ore suficiente pentru a se putea odihni.sa-şi recapete alimentatiei pentru mentinerea deficit.adoarme cu administrat Diazepam 10 mg. sa se alimenteze. Risc de alterare Pacienta: . .Anxietate Pacienta: . .am ajutat pacienta sa se alimenteze.durere. . alimentar bogat in bogate in calciu (lapte.am luat legatura cu familia Manifestari: . . .Vulnerabilitate boala.se misca. Pacienta: .anxietate.diminuarea un regim preferate şi in acelasi timp apetitului. imobilizarii. . fata de pericole. .sa beneficieze pozitie corespunzatoare in pat .am ajutat pacienta sa aiba o Cauze: . de somn. Manifestari: odihnitor. se alimenteaza şi se hidrateaza corespunzator. .pacienta şi-a recapatat apetitul. servindu-i alimentele in conditii igienice. nutritional.am explicat pacientei rolul a nutritiei: .anxietatea s-a diminuat odata cu acomodarea cu aparatul gipsat şi . .oboseala. .sa i se asigure pentru furnizarea alimentelor . pe cat posibil alimentele preferate. oua) dar şi fructe proaspete pentru favorizarea tranzitului şi combaterea eventualei constipatii din cauza imobilizarii. .aparat gipsat.sa-şi inteleaga mecanismul de producere dar şi . . zile. .treziri frecvente. . apetitul in echilibrului biologic al Cauze: urmatoarele 2 organismului şi pentru . tableta seara. sa-şi efectueze toaleta zilnica.am explicat pacientei moderata.am discutat cu pacienta despre .sa prezinte somn picotelile in timpul zilei. Am protejat zonele expuse prin asezarea de pernite moi de vata invelite in tifon. Somn inadecvat. se simte odihnita.imobilizare. escarelor de decubit. . . necesitatea de vindecare a fracturii. inainte de culcare. 1 dificultate.sa fie echilibrata calusului).

in urma aplicarii interventiilor pacienta prezinta tegumente şi mucoase curate şi integre. Manifestari: .frica. . Manifestare: .imobilizare in AG. Manifestari: .durere. .inactivitate. sfatuind-o sa nu faca miscari inutile. .la indicatia medicului am administrat medicatie antialgica (Algocalmin) şi tranchilizanta (Diazepam) pe cale orala.imobilizare in aparat gipsat. Dificultate de a se recrea. . . .pacienta sa beneficieze de un mediu de siguranta.permit ca familia sa-i aduca un aparat TV portabil pentru ca pacienta sa urmareasca emisiunile preferate.explorez şi stabilesc impreuna cu pacienta ce activitati recreative ii produc placere.pacienta se mobilizeaza corect cu carjele. Pacienta sa-şi mentina tegumentele şi mucoasele curate şi integre. .am ajutat pacienta sa se mobilizeze. in conditiile imobilizarii şi spitalizarii. . .dificultate de a stabili legatura cu acestia. tratamentul pe care il va face pe perioada spitalizarii.Cauze: .imobilizare. este atenta. fara accidente.durere. Manifestari: .sa prezinte stare de buna dispozitie. .pacienta prezinta o stare psihica buna. . Deficit temporar de autoingrijire. Cauze: .pacienta colaboreaza cu echipa de ingrijire. .spitalizare. Obiectiv realizat .sfatuiesc pacienta sa comunice telefonic cu apropiatii sai in afara orelor de vizita. . . .inlesnesc accesul familiei şi prietenilor pacientei in salon in timpul orelor de vizita. diminuarea durerii. Cauze: . .sa coopereze cu echipa de ingrijire pentru o evolutie favorabila rapida. Pacienta: . Perturbarea comunicarii cu familia şi prietenii. .durere. Obiectiv realizat.spitalizare.interventiile aplicate nevoii de a se misca şi de a avea o buna postura satisfac şi aceasta nevoie.perturbarea somnului.am efectuat toaleta corporala a pacientei. .dificultate in executia ingrijirilor igienice. . pe regiuni.necunoasterea prognosticului bolii. Cauze: . Pacienta: .neliniste.sa poata comunica cu familia şi prietenii sai. . .predispozitie la accidente. . . .am invatat pacienta cum sa foloseasca carjele şi cum sa se deplaseze corect cu ele. spre a reduce riscul unei eventuale caderi.imobilizare in AG.

. .am observat ritmic aspectul tegumentelor degetelor membrului afectat. .alimentare şi hidratare corespunzatoare. masurat şi notat respiratia şi pulsul.tegumente şi mucoase curate şi integre. Cauze: . In urma examinarii medicale şi a examenului radiologic se stabileste diagnosticul medical de fractura helicoidala a tibiei la nivelul gambei stangi şi se decide internarea pacientei.03.am observat. amplu. pacienta in varsta de 21 de ani se prezinta la spital in urma unei caderi accidentale cu urmatoarele acuze: durere vie la nivelul gambei stangi.03. mobilitate osoasa anormala cu senzatie de cracmente osoase. . pacienta a beneficiat de tratament ortopedic.cunoaste masurile de prevenire a complicatiilor.am supravegheat faciesul pacientei.echilibrata din punct de vedere fizic şi psihic. .sa prezinte valori ale functiilor vitale in limite normale.Risc de complicatii. EVALUARE FINALA La data de 07. .imobilizare.2012 cu stare generala ameliorata.sa fie echilibrata din punct de vedere respirator şi circulator. Pacienta: . bine batut. impotenta functionala a membrului inferior stang. fara complicatii. . . Recomandari la externare: Plan de recuperare şi reintegrare socio-profesionala: .puls ritmic.respiratie spontana libera.stare de dependenta redusa deoarece se deplaseaza cu ajutorul unei carje. antialgic.2012. .va respecta perioada de imobilizare in aparat gipsat (40 de zile).am masurat şi notat tensiunea arteriala şi temperatura. . Imobilizare 40 zile in aparat gipsat pelvipodal care cuprinde articulatia genunchiului şi articulatia gleznei. . .alterarea integritatii fizice. la externare pacienta prezinta: . tranchilizant. functii vitale cu valori in limite normale.poate efectua unele activitati recreative şi de destindere. . se externeaza la data de 10.somn fiziologic. In urma interventiilor autonome şi delegate aplicate. . Diagnostic la externare: Fractura helicoidala 1/3 medie la nivelul tibiei gambei stangi. pacienta are o evolutie favorabila. avand o evolutie favorabila. . Bilantul autonomiei la externare: In urma interventiilor autonome şi delegate. Pe parcursul internarii.

calciu. va efectua exercitii fizice usoare. . . saruri minerale. care sa puna in miscare grupele de muschi aflate in imobilitate prelungita. fara fortarea membrului afectat..va respecta un regim alimentar bogat in proteine.va efectua miscari reduse. .dupa scoaterea aparatului gipsat.

. Bolnavii care au prezentat fracturi trebuie sa cunoasca la externare faptul ca segmentul osos prezinta o fragilitate deosebita şi trebuie sa evite accidentele şi traumatismele de orice fel. care au in ele abcese. Educatia pentru sanatate are o importanta deosebita la persoanele in varsta. In aceasta categorie intra bolnavii cu oase patologice. Pe perioada spitalizarii asistenta are obligatia de a ajuta pacientii in satisfacerea nevoilor fundamentale. datoria asistentei este sa convinga pacientii sa respecte sfaturile medicale ale cadrelor medicale de specialitate şi ale instructorilor de reeducare fizica din serviciile unde vor merge sa faca aceasta recuperare. la care tesutul osos sufera un proces de distrugere fiziologica. Pentru tratamentul chirurgical asistenta pregateste pacientul preoperator. formatiuni tumorale. supravegheaza intra. Dintre investigatii: punctia osoasa.şi postoperator.CONCLUZII EDUCATIE PENTRU SANATATE Educatia pentru sanatate in ceea ce priveste fractura se axeaza pe evitarea accidentelor şi traumatismelor de multiple cauze şi pe constientizarea in privinta traumatismelor mici a unei categorii de bolnavi care prezinta risc potential şi care sunt expusi foarte usor la fracturi. copii care sunt expusi frecvent la accidente. De asemenea. ca reluarea activitatii la parametrii anteriori nu poate sa se fac afara o actiune sustinuta de recuperare la care bolnavii trebuie sa participe foarte activ. asistenta participa la acte de investigatii şi tratament. De asemenea. punctia articulara – pregateste pacientul psihic şi fizic in vederea realizarii tehnicii. osteoporoza. Asistenta medicala trebuie sa convinga pacientii inca din perioada in care sunt imobilizati pentru o fractura.

I – Dr. M. docent Dem. Theodorescu Urgente medico-chirurgicale – Lucretia Titirca Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali – Lucretia Titirca Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale – Lucretia Titirca Tehnici de evaluare şi ingrijiri acordate de asistentii medicali – Lucretia Titirca Explorari functionale şi ingrijiri speciale acordate bolnavului – Lucretia Titirca . Mihailescu Patologie chirurgicala şi mica chirurgie – P. Niculescu Mic atlas de anatomia omului – Dr. Cezar Th.BIBLIOGRAFIE Manual de chirurgie. Simici Anatomia şi fiziologia omului – Dr. Dr. Radu N. Carmaciu. vol.

ANEXE FRACTURA DE TIBIE o tijă de metal (intramedually tija) este plasata în tibia rupta pentru a realinia osul şi a susţine fractura de tibie . FRACTURA DE FEMUR .

după fixare în sala de operatie. cu tija de metal şi şuruburi. pentru a permite vindecarea DUBLĂ FRACTURĂ DE TIBIE ŞI PERONEU LA PICIORUL DREPT . Aceasta este o metodă de a menţine poziţia de os.FRACTURA DE TIBIE ŞI PERONEU Fractură de tibie şi peroneu.

Planulantero-posterioralgleznei apare normal. deoarece configuraţia anatomică a articulaţiei presupune că fracturile pot să devină vizibile numai pe una din incidenţe.Glezna este ilustrată în două planuri. Textura osoasă în ambele părţi ale scafoidului este normală şi nu există dovada unei necroze vasculare.Linia foarte groasă şi de culoare închisă dintre cele două jumătăţi ale scafoidului reprezintă o pseudartroză de scafoid (indicată prin săgeata galbenă). către capătul distal. Principala imagine este cea din incidenţă laterală a gleznei.FRACTURA DE GLEZNA. . (imaginea mică).închisă la culoare. ce străbate peroneul. FRACTURA DE SCAFOID. Leziunea scafoidului sa produs cu aproximativ şase luni înainte de efectuarea acestei radiografii. Această radiografie a fost executată în acelaşi timp cu cea în plan antero-posterior şi arată o linie clară. Va fi nevoie ca cele două părţi ale scafoidului să fie unite folosind un şurub Herbert.

FRACTURA DE ŞOLD Această examinare CT este alcătuită dintr-o serie de imagini ce arată existenţa unei fracturi de acetabulum (spaţiu articular rotund. Ascensionarea pachetului de ţesut gras de la nivelul cotului indică existenţa unui revărsat în articulaţie (indicat prin săgeata roz). Deplasarea este descrisă în raport cu mişcarea fragmentului osos distal. Va fi nevoie ca acestea să fie îndepărtate chirurgical. prin partea superioară a acetabulului şi prezenţa a mai multe fragmente osoase libere în articulaţie. . chiar dacă nu ar fi necesară fixarea intern.FRACTURA CORONOIDĂ Imaginea de mai sus arată existenţa unei fracturi cu deplasare posterioară a cotului. Examenul CT arată clar linia principală de fractură. situat de o parate şi de alta a şoldului). Un fragment osos liber (indicat prin săgeata albă) s-a desprins de procesul coronoid ulnar (vezi săgeta albastră).

în cele din urmă. exista un revărsat articular important (o colecţie de lichid) la nivelul genunchiului şi pacientul nu putea să se deplaseze fără cârje. Acest efect 3-D este ilustrat în serie de imagini rotative ale unei fracturi faciale. Rotaţia este obţinută prin furnizarea de informaţii specifice către computer şi permite vizualizarea zonei de interes din toate unghiurile. Aici se vede fractura oaselor frontale şi chirurgul se va folosi de aceste imagini pentru a corecta deformarea printr-o operaţie. . FRACTURA DE TIBIE Radiografiile simple păreau să fie normale în cazul acestui pacient. de sub platoul tibiai. Totuşi. Reexaminarea radiografiilor simple după IRM a arătat existenta unei mici anomalii.FRACTURA FACIALĂ Imaginile CT pot fi folosite pentru a recompune o imagine tridimensională. de un examen IRM (imagistică prin rezonanţă magnetică) şi traseul ei era vertical. Fractura a fost evidenţiată”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->