SIMBOLISM Plumb - George Bacovia

Am fost si raman un poet al decadentei, afirma G. Bacovia, considerat de catre Nicolae Manolescu Singurul nostru poet cu adanci radacini in lirica decadenta, intaiul nostru antipoet in sensul modern. Desi o parte din exegeza la considerat antisimbolist prin cromatica stridenta expresionista, amestecul de patetic si umor si motivul strigatului, majoritatea criticilor au opinat ca adevaratul nume ce s-ar putea da liricii poetului roman este bacovianism, o estetica originala, autohtona, in care se impletesc influente simboliste, decadentiste si expresioniste. Elementele simbolismului: sugestia, simbolul, corespondentele, sinesteziile, muzicalitatea se regasesc in opera scriitorului bacauan. De asemenea, temele si motivele specifice curentului orchestreaza intreaga lirica bacoviana: nevroza, spleenul, agonia, moartea, atractia neantului, pluvialul, universul sufocant, etc. O poezie in care este ilustrata inadaptarea eului, dezacordul cu lumea si cu sine insusi este Plumb. Poemul Plumb, care deschide volumul cu acelasi nume, a fost considerat poem saturnian, caci se cladeste pe sentimentul de melancolie. La Bacovia, tristetea devine deprimanta, sfasietoare, adevarata chemare din adancuri a pamantului. Lumea pustie, lipsa perspectivei, gandul frant si caderea in vid sunt motive des reluate de versul bacovian. Plumb isi trage seva din experientele poetului, fiind rezultatul participarii la o inmormantare a unei rude, in cimitir fiind impresionat de cavoul Sturdzestilor. Titlul contine simbolul central al poeziei, facand trimitere catre o serie de teme si motive poetice utilizate de Bacovia: angoasa existentei, obsesia mortii, golul metafizic, absurditatea vietii, absenta oricarei salvari. Plumbul, prin greutatea lui specifica mare, poate sugera apasarea sufleteasca sfasietoare la care este supus artistul si, in general, intelectualul aruncat de soarta intr-un oras pustiu de provincie. Culoarea cenusie poate sugera si monotonia si plictiseala, mediul meschin, cu false straluciri de o clipa. Simbolul din titlu se va regasi pe tot parcursul discursului liric, plumb repetandu-se de 6 ori, mereu cu functia de atribut pentru a sugera faptul ca acest metal devine caracteristica generala a lumii, un univers impietrit, apasator, fara sansa implinirii sentimentale. Poezia este construita din punct de vedere sintactic din propozitii principale, semn ca se transmit idei de egala importanta. O singura subordonata: si-am inceput sa-l strig sugereaza singura incercare de a scapa din acest univers sufocant. In prima strofa sunt surprinse elemente ale cadrului spatial inchis,apasator,sufocant,in care eul liric se simte izolat: un cavou simbolizand universul interior,si in care mediul inconjurator a capatat greutatea apasatoare a plumbului. Elementele decorului funerar sunt: sicriele de plumb,vestmantul funerar, flori de plumb,coroanele de plumb. Repetarea epitetului de plumb sugereaza existenta mohorata, anosta, lipsita de transcendenta. Vantul este singurul element care sugereaza miscarea,insa produce efecte reci,ale mortii: Si scartaiau coroanele de plumb. Cadrul temporal nu este precizat, dar atmosfera macabra poarta sugestia nocturnului. Strofa a II-a debuteaza sub semnul tragicului existential: Dormea adanc amorul meu de plumb. Eul liric isi priveste sentimentul ca un spectator. Aripile de plumb presupun un zbor in jos, caderea surda si grea, moartea. Incercarea de salvare este iluzorie: si-am inceput sa-l strig. Anxietatea este inlocuita in final prin melancolia trecutului stins: [...] Stam singur langa mort...si era frig/ Si-i atarnau aripile de plumb.Imaginea somnului intors face trimitere la ceea ce Blaga numea intoarcerea cu fata spre apus adica moartea. Sentimentul dominant pe care il transmit aproape toate poeziile bacoviene este acela de inchidere, limitare treptata pana la ultimul cerc sufocant, moartea. Muzicalitatea este cautata de poetul roman prin diverse strategii, cum ar fi ritmul iambic, repetarea obsesiva a substantivului plumb pentru a marca monotonia coroziva, utilizarea preponderenta a consoanelor, cu scopul evidentierii inchiderii lumii. Muzica lui Bacovia este dezarmonica, sincopa, tipata la trompeta, histerica (N.Manolescu). Prin atmosfera, muzicalitate, folosirea sugestiei, a simbolului si a corespondentelor, zugravirea starilor sufletesti de angoasa, poezia Plumb se incadreaza in estetica simbolista.