Sunteți pe pagina 1din 12

STMIOLOGIA ARTTCI]LARA

TIPURI DE LEZ,IUNI ARTICULARE


.
1.

Artrite aseptice -mecanisme imunologice,- ex.

. .

RJAA

2. Sinovita -inflamalie cronicd infiltrativproliferativd a sinovialei, ex. PR 3. Entezitele - inflamalia gi distrugerea treptati a articulatiilor fixe sau cu mobilitate limitatd- ex. SA

c-\r(

TIPURI DE LEZIUNI ARTICULARE


4. Artrite infectioase, produse de bacterii, bacilul Koch sau virusuri- 5.Artrozele - degenerarea cartilajului articular, cu reaclie din partea osului subcondral, 6.sinovitele produse de cristare au fenomene inflamatorii locale intense- ex. guta.

Anamneza O durere care este prezentd gi in repaus, cu sau fdrd exacerbdri spontane sau fa mobilizare este de lip inflamator, in timp ce durerea care este dependentd de migcdri, pozilie, efort sau mobilizare este de tip
degener"ativ

.Redoarea articufard -senzatia de,,inlepenire,, apdrutd la mobilizare


a
a

Limitarea miscdrilor Tu mefierea a rticu latiei


Deformdr:ile artieulare, eu sau fdrd devialii axiale Ma n ifestari le extraa rticu are
f

a
a
a

Clino & Ortostatism

1_l

Dl-

.r.

EXAN#INAREI\

EOLOANEi VERTEBRALF
a

o a

a
O

Mobilitatea coloanei vertebrale fiecare segment ?n parte Segmentul ceruical distanla menton-stern, occiput-perete, menton-umdr, ureche-umd r Seqmentul toracal mdsurarea perimetrului toracic Seqmentul lombar -distanla indice- sol {testu! Schobe:')

Examinarea genunchiului
. .
decubit dorsal, in extensie completd Se verificd flexia si extensia gi eventualele migciri de lateralitate, mobilitatea rotulei, existenta lichidului intraarticular gi eventualele . forma{iuni chistice ?n spa{iul popliteu. semnul rindelei")

,*.>-

E$''':

l I

Examenui gieznei si piciorul

GLEZNA l. PICIORUL- in vatsus varus ' bolta plantari poate fi dispdrutd, cu aparilia ,,piciorului plat,, ' migcdri de abductie si adductie ale labei piciorului . articulatiile metatarsofalanqiene Mirirea unei articulatii se poate produce prin -modificarea structurilor articulare gi periarticulare -acumularea de lichid -hipertrofie osoasi
l'
I I

Articufalie tumefiatd, caldi, dureroas6 cu tegumentul de acoperire eritematos -- artritd cu fenomene inflamatorii locale intense

EXP LORAREA PARACLI N ICA A AFECTIUNILOR .ARTICU LARE


VSH, fibrinogenul, proteina c reactivd, alfa-2-globutine Hemograma feucocitozd cu neutrofilie - reumatismut articular acut anemie hemoliticd autoimund Factorul reumatoid este o imunoglobulind care se comportd ca un anticorp fagi de lgG seric5, cel mai des fdcdnd parte din clasa lgM Reaclia antigen-anticorp se realizeazd prin fixarea fgG pe particule de latex sau hematii (reactia Waaler-Rose

' . ' . '

\ \, )':

,".,

SINDR(}.EME REUMATOLOGICE MAJORE


Reumatismul articular acut -boald inflamatoare acutd determinat5 de o infectie faringoamigdaliane cu streptococ beta-hemolitic din grupa A -boala apare frecvent la copii (5-15 ani) incidenta scizAnd cu vArsta - debutul la adult - exceplie

RAA
. similitudine intre anumite componente bacteriene . . .
antigene tisulare din articula[ii, inimi gi sistemul nervos perioada de latent5 -2-4 sdptSmdni intre infeclia fariangoamigdaliand 9i debutul bolii absenla germenului sau a produgilor la nivelul leziunilor anticorpi indreptati impotriva unor structuri cardiace (componente vatvulare, fibra miocardicd etc)
9i

DEBUT -brusc' cu febrd,

Artrita se rocarizeaz.. ra articuraliire mari are membreror, cel mai frecvent.la genunchi, pumn, gtezni 9i cot, foarte rar la um5r gi gotd. artrita are caracter rytiqrator /fuoace mutandu-se de la o articutatie ta afta taraEZn urnEordi ne atacuf reumatismal _ 34 siptimni fird sechefe locale

artnta -silentios,la" ca-l)rile care incep cu carditd

dacd prima manifestare este

. . ' .

tahicardia tulburEri de ritm sau conducere 9_ardj.ofegatia,, cu zgomot de gatop gi suflu sistolic de in sufici en ld m itra tE runeid;Ji" I suftuf Carey Coombs) insuficienla cardiacd

Pericarciita

sufluri carrdiace modificdri ale zgomotefor valvuropatii cicatriciare de tip stenozS sau insuficienrS valvefe mitrali gi aorticd / mutt mai rar tricuspida

-micd

li:"r::.::ff l,c"i!o' "", d u re ri to ra cice mod e rate, can ti tarea d e

:6-

\/
{)\r \i

'q\. 'o\

sp,a 6' | \r-l.r--'l


nervos centrat _ tutburdri de i3:T:-a=]:l"jlut.ui jl.f d 3i''Tf,ijliy,""": iricuf titite a scri s, 'l':i1::r;F"G4'.;ii=ijS:'nlLzitate) i "" roii, l!"iliE E;i.%ill : fdr5 nici :o 3f 5; 3",/ :f^1=-T-", 9+ =" #'J;J,: T;fi ffi ?::ff simetrie sincronism W pranurite profunde -duri, nedurerogi gi neaderenli ta
I I i

dimensiuni pdni la Z_3 cm

ffi
.

"?''XgF,',:=g1XE

:: I:ffli, J:li,=" ","

EXPLORAREA PAR,A CLIN tCA RAA Exudatul farinqian


Titrut ASLO VSH este foarte crescutd, inso(ind o leucocitozd moderatE cu neutrofilie_ fibri n o gen u l, prote ina C react iv d, alfa_2_glob u I in el e ECG- alungirea intervatului pR - tulburEri de ritm

.-.]*

)'

'
' ' '

POLIARTRITA RE U MATOI DA
boald cronici multisistemicd in care articulatiile sunt p ri n t r-u n p roce J i n rr i m iiJr lEl:lgt" l. q 19 s res v rntrttrativ-proliferativ ai sin oviaf ei mai frecventd la f.eqe^i,.incgpa1d de la vdrsta de 15 ani, cu inciden{a maximd intre 35_50 ani factorii genetici, factori endocrini, infec{iogi gi autoimuni factorii end.ogeni, colagenul gi moleculele oe tqc- rot maJor In rntrelinerea bolii anticorpi anticolagei oe tip lt - FIZIOPATOLOGIE pi!?.vlti=rt|lapator tivd, care progreseazd spre
i

' formaproffi'
1

.sinovita inflamatorie 2.distruclia cartif aju lu i 3.fibroza

DT. DANIELA CIOBANU cardrologle soecialist '

medic Primar medicir'a interna

cod 5

529A5

MANIFESTARI CLINICE PR
*E9l+gqtgg, _[edoare matinald dureri $i tumefactii antculare simetrice
a a

Debutul acut, febrit la articulafii mari,rar, la copii m 6nd, sin o. -vita articula(i il or interfal an gien e proxi mal easpect fuziform

3li9vl4!r" simetrice oureroase, Artrita sublu

!-flexie in articula[ie, -oi cu


oi nrirnai 1,vr {alanna rqrqtll,s

gt \tgvlglgq

.t^.,1^.^^

degetele.ll-gi lll se fixeazd cu articulatia interfalanoiand proxrmat ln extensie gi cea distalS in flexie -aspe-ct de ,.ciocdnei" !9_U9t9i9 i,V g.i V cu. articuta[ia proximatd in ftexie, d6nd de,.butonierd",'ald de primele dacd sunt privite 31ff911i proltt orn

:V

='

'\

\ \ \..
,/i
,/l

.:)

./.

FXPI _.-\rrr_vL.\F.E nDr\ ErE FAI</AGLI F.r n r _,__\_

NICA F)R

p_ierde rite mici $i' ieperate de rcinsiste@ terapiei, un pro-ces'hemo-tit-iJ :3jls,_? pe cate digestiva Oatoriia autoimun ,toxicitStea medicamenioasE

ffi,?XF3*T#i

(ap seropozitivd vv. v,vyra I eumarotcla poate fi negativS la +?gegPiFlgougtean, cu anticorDi anti-ADN anri_A,l dubru catenar seric norrhal

'ru;=#;'5;ff;;'t'ffiJ?TH:ff|?,: ' osteoporoza' deformarea gi dezaxarea articurar-, anchiloza

marginate si-lE6EIdE

ffi

SPONDILARTRITE
spondilita anchilopoietici sindromul Reiter_Fiessinger_Leroy :i:JJ:?$:"ff;g"patice (corni urceroasi, boara crohn, b.whippre), sindromul Behget

:
'

Antige.n.ur HLA-F2T gs% din cazurire de .ra spondititi anchilopoietii5''


Cauze si mecani

. factori de mediu_pe teritoriu genetic predispozant . infectiogi, cu poartd, Ae intrare"digestiva sau urooenitat; P. c?le ederaQ -shigela nu"n?Ermonella . pe cale oenitald_
Chlamydia trachomatis

.r-]

^\a

debuteaz5 la nivelui evolueaz5 ascendent spre iotoana vertebra15, incepnd din reqiunea lombard predominE la b5rbali, tineri Debutul - insidios, c-u-dureri lombare joase, persistente, care se accentueazd in a doua parte b nopiii, trJzino bofnavul din somn care se amelioreazi dup5 cteva @ator mrgcarr redoare matinali -senzalie,,de inlepenire,. nevralgii sciatice^cu_i13di9re p?.n in spaliut poptiteu, recidivante gi attemante (,,siitiict in n'illui$.t-"' palparea_penetrant- pe articuraliire sacroitiace sau 9"I:Ii-tg ra presrunea pe sabru, cu botriavui lsEiEt'in-oalioit ventral

3.stediul. dorsar -dureri dorsare gi toraco-abdominare, se accentueazd la tuse, strinut $i inspir profunO . Amplitudinea migcdrilor respiratorii se reduce . dispnee, capacitatea de efort sc5zuti 4 s-La 4iu I cervica | -d u reri cervica e sau cervicobrah iare, redoare, contracturi musculare, torticolis
f

l.Stadiul sacro-ifiac-sciatica in bascuta 2.s-tadiul lombar -dureri fombare joase, de tip inframator,a rla pafe a noptii,redoare matinara mobiritatea coroanei rombare se reduce progresiv _st"-"r"" t"rO"=;l

. coloina lyeriehr:ali ' . '

devine rigidd, cu segmentul lombar gi cervical in rectitudine, iar cet toracic cu"o ugoara-crtozd dorsali superioard bolnavii merg cu genunchii ugor ftecta{i (..pozitia de schiof.). Artrite periferice -la gotd, umeri gi genunchi Ente=ite -dureri ra niverut articuraliiror condrocostare, condrosternafe, cdlci sau bolta ficiorului
I

' #cl4lgg+terc -.irite, iridocictite, dureri ocutare, fotofobie, ntpeflacnmatle . 9?rdul - rnuncienta aorti . tulburEri de conducere, sincope

Man ifestdri e extraschel eti ce

'

Adams-Stokes

iner+itiardffi ,infec{ii purmonare favorizate oe ntpoventilatia dati de rigiditatea cr.rti6i toracice =?r,oza

Sacroileita bitaterald -pseudoldrsiiee ipatiulu idiEr datoritd eroziun ilor su bcondrafe-EiE pE?mDete versan ' gsteocondensarea, cu diminuarea interriniei articurare ' Disparitia interliniei -punli osoase intre sacru gi osul iliac ' 4orJa dors.olombara ,viziOile radiologic suD Torrna unor spiculi_ Gindesmofite ' in artrozele vertebrale apar osieotitete -excrescenle osoase care cresc in plan orizorital ' In evolutie, osific5rile subligamentare vor dubla conturul tuturor d iscu rir ol n terve rte br at e, ;6toa;;-r ddn o I i HJFeLt irE,rirlsii ej E" bambus EXPLO RAREA PARACLI N I CA Sindromul inflamator . cregterea VSH . proteinei C reactive - cregterea lgA gi a compteleloiimune-ciicuiante . antigen ul HLA-B.27 . Anemia inflamatorie cronicd
i

EXAMENUL RADIOLOGIC

SINDROMUL REITER
artrooatie inflamatorie - urmare a unei infeclii enterale sau urogenitale Germenii Shigelta flexner, Salmonella calea urogenitali Chlamydia trachomatis, Ureaplasma

,
ma

._""_____---_

Debutul -febril, artritS. diaree, uretriti. cerviciti, cohiunctivitS. nifestiri cuta neomucoase

Artrita -oliqoartritd asimetrici - debut acut genunchii, gleznele, pumnul gi degetele de la picior, care sunt tumefiate, rogii, calde gifoarte dureroase dureri lombosacrate gifesiere date de sacroileit5 dureri gi tumefaclii la inserlia tendoanelor pe os Prinderea de noi articulalii- dupi i-2 s6ptdmdni dezvolta in timp spondilitd anchilopoieticd

Sindromul Behget
. . . . . . . . ' . . . . .
ulceratii bucale si qenitale-AFTOZA BIPOLARA afeclEri oculare Etiopatogenia -necunoscuti suferinli autoimund de tip vasculitic autoanticorpi impotriva mucoasei bucale mucoasa bucalS- ulceralii multiple - 2-1O mm, ?n grupuri, bazd gASenE glIalou rogu mumasa jugal5, limbd, buze,palatul dur,faringe Leziunile -se vindecd f6r6 cicatrici Sihovite bCalizat5 -[a Qehunchi gi glezne, as[metricd Leziunile vasculare la nivel arterial-de tip anevrismal vene - fenomene trombotice leziuni oculare severe. in soecial uveitS. eoiscleriti si nevritd opticd sistemul nervos, tubul digestiv nu existS- o prob5 de laborator specificd

*t'i