Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SELECTAREA CONCEPTULUI
Pentru selectarea conceptului optim care va fi dezvoltat in continuare se utilizeaz, in general, o
metodologie in 2 pasi, respectiv
ANEXE
Anexa 5.1
Prezentarea conceptelor
Concept
A
B
Tabelul 1
Schia
Anexa 5.2
In tabelul 2 se prezint lista criteriilor de selectie care caracterizeaza functia generala a produsului, stabilite pe baza
cerinelor clientilor i a caracteristicilor produsului. Ponderile au fost stabilite conform celor prezentate n anexa 5.6 sau 5.7.
Criteriile de selectie
Tabel 2.
Nr.
Criteriul de selectare
Ponderea
c
r
i
t
e
r
i
u
1
2
3
4
5
6
7
Simplitatea operarii
Uurina folosirii
Fiabilitatea
Design si ergonomie
Universalitatea
Usurinta fabricarii
Cost
0,2 (20 %)
0,1 (10 %)
0,2 (20 %)
0,1 (10 %)
0,05 (5%)
0,15 (15 %)
0,2 (20 %)
Anexa 5.3
Drept concept de referinta a fost ales conceptul D deoarece acest concept este utilizat in cadrul unui produs
aflat pe piata. Este o solutie simpla, ce implica costuri relativ mici.
Anexa 5.4
In tabelul 3 s-a alcatuit matricea de triere a conceptelor. Pozitia fiecarui concept a fost stabilita in
urma cumularii +-urilor, a - -urilor si a 0-urilor acordate.
Matricea de triere a conceptelor
Criteriul de selectie
Simplitatea operarii
Usurinta folosirii
Fiabilitatea
Design si ergonomie
Universalitatea
Usurinta fabricarii
Cost
Suma + - urilor
Suma 0 - urilor
Suma - urilor
Scor net
Pozitie
Se continua?
Tabel 3.
Concepte
Concept D
Concept A Concept B Concept C
Concept E
0
0
0
0
3
4
-4
8
Nu
0
+
0
1
2
4
3
1
Revizuie
+
0
+
0
0
+
3
3
1
2
2
Da
0
0
0
0
0
0
0
0
7
0
0
7
Nu
0
+
1
1
5
-4
4
Revizuie
Concept F
0
0
0
+
0
0
+
2
5
0
2
3
Da
Concept G Concept H
0
0
0
2
5
-5
7
Nu
0
0
0
2
5
-5
6
Nu
Anexa 5.4
In urma alcatuirii matricii de triere au fost retinute cateva concepte pentru imbunatatire sau pentru
combinare, care se prezint dupa cum urmeaz.
Conceptul B: Cu snec de alimentare este considerat ca fiind un concept bun, dar care este greu de
realizat. Acesta nu are o fiabilitate ridicata si nu poate doza cantitatea de hrana cu o eroare mica.
Este recomandat ca volumul dintre doi paleti apropiati sa fie cat mai mare (pentru a creste precizia
masurarii) ceea ce implica marirea gabaritului. Viteza de rotatie a snecului ar trebui sa fie una
foarte mica, ceea ce implica un reductor in doua trepte cu dimensiuni de gabarit mari.
Conceptul E: Cu doza simpla un concept nou generat de echipa de dezvoltare a produsului este
considerat ca fiind un concept relativ bun. Inconvenientul acestui concept este acela ca hrana
apasa pe talerul superior, necesitand un motor pentru rotirea acestuia cu o putere mare. Forta de
apasare a hranei ar putea fi modificata prin forma geometrica a recipientului de stocare a hranei.
Alimentarea de la o sursa de curent de 220V este un alt inconvenient care ar putea i depasit.
Conceptul C..
Conceptul F
Anexa 5.4
Selectarea conceptului optim folosind o metodologie bazat pe matrice de evaluare
In urma trierii conceptelor au fost selectate 4 concepte integrale ale produsului, respectiv conceptele B, C, E i F.
Drept concept de referinta a fost ales conceptul C deoarece acest concept este o solutie evidenta a
problemei de proiectare. Este o solutie simpla, ce implica costuri relativ mici.
Scara de evaluare a conceptelor a fost stabilit n raport cu conceptul de referinta (conceputl C), scara de
evaluare ropus fiind prezentat in tabelul 4.
Scara de evaluare a conceptelor
Nr. crt
1
2
3
4
5
Performanta relativa
Mult mai rau decat conceptul de referinta
Mai rau decat conceptul de referinta
La fel ca si conceptul de referinta
Mai bun decat conceptul de referinta
Mult mai bun decat conceptul de referinta
Tabel 4.
Evaluare
1
2
3
4
5
Criteriile de evaluare au fost stabilite ca si in cazul trierii, dar cu o rezolutie mai ridicata. Pentru fiecare
criteriu de selectie au fost stabilite subcriterii asociate tinand seama de cerinele clientilor si de specificatiile
obiectiv, conform celor prezentate n tabelul 5.
Lista criteriilor de evaluare a conceptelor
Nr. criteriu
1
1.1.
1.2.
1.3.
2
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
3
3.1.
3.2.
3.3.
4
4.1.
4.2.
4.3.
4.4.
4.5.
5
5.1.
5.2.
6
6.1.
6.2.
7
Tabelul 5
Criteriul de selectie
Simplitatea operarii
Simplitatea programarii intervalelor de furnizare a hranei
Simplitatea programarii cantitatii (dozei) de hrana
Usurinta urmaririi nivelului de hrana
Usurinta folosirii
Usurinta punerii in functiune
Usurinta mutarii
Usurinta curatarii
Siguranta in functionare
Fiabilitatea
MTBF
Interschimbabilitatea pieselor
Rezistenta si durabilitatea subansamblurilor
Design si ergonomie
Aspect placut
Proportionalitatea formelor
Dimensiuni de gabarit
Fixare/eliberare
Stabilitate
Universalitatea
Categorii de animale
Tipodimensiuni (talii) d animale
Usurinta fabricarii
Tipul materiilor prime si materialelor
Prelucrabilitatea materialelor
Cost
7.1.
7.2.
7.3.
Costul fabricarii
Costul intretinerii
Costul scoaterii din uz
Ponderile fiecrui criteriu de selectie au fost stabilite in functie de importanta relativa a criteriului
(marimii i cerinei pe care o reflecta). Suma ponderilor tuturor criteriilor este 100 % (tabelul 6).
Ponderile criteriilor de evaluare
Tabelul 6
Nr. criteriu
1
1.1.
1.2.
1.3.
2
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
3
3.1.
3.2.
3.3.
4
4.1.
4.2.
4.3.
4.4.
4.5.
5
5.1.
5.2.
6
6.1.
6.2.
7
7.1.
7.2.
7.3.
Criteriul de selectie
Pondere [%]
Simplitatea operarii
Simplitatea programarii intervalelor de furnizare a hranei
Simplitatea programarii cantitatii (dozei) de hrana
Usurinta urmaririi nivelului de hrana
Usurinta folosirii
Usurinta punerii in functiune
Usurinta mutarii
Usurinta curatarii
Siguranta in functionare
Fiabilitatea
MTBF
Interschimbabilitatea pieselor
Rezistenta si durabilitatea subansamblurilor
Design si ergonomie
Aspect placut
Proportionalitatea formelor
Dimensiuni de gabarit
Fixare/eliberare
Stabilitate
Universalitatea
Categorii de animale
Tipodimensiuni (talii) de animale
Usurinta fabricarii
Tipul materiilor prime si materialelor
Prelucrabilitatea materialelor
Cost
Costul fabricarii
Costul intretinerii
Costul scoaterii din uz
20
8
8
4
10
2
2
3
3
20
10
5
5
10
3
2
2
2
1
5
2,5
2,5
15
10
5
20
10
5
5
Matriciea de evaluare a conceptelor este prezentat n ntabelul 7. Conceptul selectat este Conceptul C:
Paleti rotativi deoarece acest concept a obtinut in urma evaluarii cel mai mare scor total.
Matricea de evaluare a conceptelor
Tabelul 7
Concepte
Concept C
Criteriul de selectie
Simplitatea operarii
Simplitatea programarii
intervalelor de furnizare a hranei
Simplitatea programarii cantitatii
(dozei) de hrana
Pondere
Concept B*
Evaluar
Scor
0,24
0,24
0,16
0,24
Evaluare
Scor
(
R
e
f
e
r
i
n
t
a
)
Concept E*
Concept F
Scor
Evaluar
Scor
0,24
0,32
0,24
0,32
Evaluare
20
0,08
0,12
0,12
0,12
2
2
3
3
1
2
1
3
0,02
0,04
0,03
0,09
3
3
3
3
0,06
0,06
0,09
0,09
2
3
2
3
0,04
0,06
0,06
0,09
2
3
2
3
0,04
0,06
0,06
0,09
10
5
2
1
0,20
0,05
3
3
0,30
0,15
2
3
0,20
0,15
2
2
0,20
0,10
0,15
0,15
0,10
0,10
3
2
2
2
1
2
3
2
3
3
0,06
0,06
0,04
0,06
0,03
3
3
3
3
3
0,09
0,06
0,06
0,06
0,03
2
2
1
3
2
0,06
0,04
0,02
0,06
0,02
4
3
3
3
2
0,12
0,06
0,06
0,06
0,02
10
20
10
Tabelul 7 (continuare)
Universalitatea
5
Categorii de animale
Tipodimensiuni (talii) de animale
Usurinta fabricarii
15
Tipul materiilor prime si
materialelor
Prelucrabilitatea materialelor
Cost
20
Costul fabricarii
Costul intretinerii
Costul scoaterii din uz
Scor total
Rangul
2
3
3
3
0,06
0,09
3
3
0,06
0,09
3
3
0,06
0,09
3
3
0,06
0,09
10
0,20
0,30
0,30
0,40
0,05
0,15
0,20
0,10
10
5
5
1
2
2
0,10
0,10
0,10
2,01
3
3
3
0,30
0,15
0,15
3,00
4
3
3
0,40
0,15
0,15
2,85
2
4
3
0,20
0,20
0,15
2,93
Anexa 5.4
Selectarea conceptului optim folosind o metodologia AHP Analitically Herachy Process
Aplicarea metodei AHP ncepe stabilirea ponderilor fiecrui criteriu luat n considerare. Pentru
aceasta, se folosete scara celor 9 puncte a lui Saaty, prezentat n tabelul 8. Aceast scar a fost validat prin
teste statistice pentru a da rezultate reproductibile cu nalt precizie.
Scara fundamental a lui Saaty pentru compararea perechilor
Tabelul 8
Intensitatea
Definiie
Descriere
importanei
1
Importan egal
Dou activiti contribuie n mod egal la realizarea obiectivelor
Din gndire i din experien putem acorda o uoar favorizare a unei
3
Importan moderat
activiti n raport cu alta
Din gndire i din experien putem acorda o puternic favorizare a unei
5
Importan puternic
activiti n raport cu alta
Importan foarte puternic sau
O activitate este favorizat foarte puternic n raport cu alta, pe baza
7
demonstrat
unor elemente demonstrate n practic
Dovada favorizrii unei activiti n raport cu alta este la cel mai nalt
9
Importan extrem
grad de siguran posibil
2, 4, 6, 8
Aceste punctaje sunt folosite drept valori intermediare
Stabilirea ponderilor se realizeaz cu ajutorul unei matrice ptratice (tabelul 9), n care se compar
criteriile pe perechi utiliznd scara lui Saaty (Tab 8).
Matricea ptratic pentru compararea criteriilor pe perechi
Simplitatea operrii
Uurina folosirii
Fiabilitatea
Design i ergonomie
Universalitatea
Uurina fabricrii
Cost
Simplitatea
operrii
1
1/3 = 0,333
1
1/3 = 0,333
1/5 = 0,2
1/2 = 0,5
1
Uurina
folosirii
3
1
3
1
1/3 = 0,333
2
3
Fiabilitatea
1
1/3 = 0,333
1
1/3 = 0,333
1/5 = 0,2
1/2 = 0,5
1
Tabelul 9
Design i
ergonomie
3
1
3
1
1/3 = 0,333
2
3
Universalitatea
5
3
5
3
1
5
7
Uurina
fabricrii
2
1/2 = 0,5
2
1/2 = 0,5
1/5 = 0,2
1
2
Cost
1
1/3 = 0,333
1
1/3 = 0,333
1/7 = 0,143
1/2 = 0,5
1
7,033
13,333
4,366
13,333
29,000
8,200
4,309
n continuare se realizeaz un tabel (tabelul 10) al valorilor normalizate care se obin prin mprirea valorilor
din fiecare celul a tabelului 9 la totalul pe coloan. Media pe fiecare rnd d ponderea pentru fiecare criteriu.
Valorile normalizate
Simplitatea operrii
Uurina folosirii
Fiabilitatea
Design i ergonomie
Universalitatea
Uurina fabricrii
Cost
Total
Simplitatea
operrii
0,142
0,047
0,142
0,426
0,028
0,071
0,142
1,000
Tabelul 10
Uurina
folosirii
0,225
0,075
0,225
0,075
0,025
0,150
0,225
1,000
Design i
ergonomie
0,225
0,075
0,225
0,075
0,025
0,150
0,225
1,000
Fiabilitatea
0,229
0,076
0,229
0,076
0,046
0,115
0,229
1,000
Universalitatea
0,172
0,103
0,172
0,103
0,035
0,172
0,241
1,000
Uurina
fabricrii
0,244
0,061
0,244
0,061
0,024
0,122
0,244
1,000
Cost
0,232
0,077
0,232
0,077
0,033
0,116
0,232
1,000
Ponderea
criteriului
0,210
0,073
0,210
0,127
0,031
0,128
0,220
1,000
Se realizeaz apoi cte o matrice de ierarhizare a celor patru concepte pentru fiecare criteriu n parte (Tab.
11, , 17). Pentru aceasta poate fi utilizat scara prezentat n tabelul 4.
Ierarhizarea conceptelor pentru criteriul Simplitatea operrii
Concepte
Calitatea reperelor i riscul de Ierarhizare
rebuturi
Fraciune din total
B
3
0,231
Tabelul 11
C
3
0,231
E
3
0,231
B
1
0,125
Tabelul 12
C
3
0,375
E
2
0,250
B
2
0,222
B
2
0,182
C
3
0,333
E
2
0,222
B
3
0,250
C
3
0,273
E
2
0,182
B
2
0,167
C
3
0,250
E
3
0,250
F
3
0,250
Tabelul 16
C
3
0,250
E
3
0,250
F
4
0,363
Tabelul 15
F
2
0,222
Tabelul 14
F
2
0,250
Tabelul 13
F
4
0,307
F
4
0,333
Tabelul 17
B
1
0,100
C
3
0,300
E
4
0,400
F
2
0,200
n continuare se realizeaz matricea deciziilor prezentat n tabelul 18 n care pe coloana a doua se nscriu
ponderile determinate n tabelul 10 iar pe coloanele 3, 4, 5 i 6 valorile ierarhizrilor obinute n tabelele 11, , 17
corespunztoare criteriilor luate n considerare. Scorurile decizionale nscrise pe ultimul rnd se obin nsumnd
produsele dintre ponderile criteriilori valorile de ierarhizare din coloanele 3, 4, 5 i 6.
Matricea deciziilor
Tabelul 18
Criteriu de decizie
Pondere
Concept B
Concept C
Concept E
Concept F
Simplitatea operrii
0,210
Uurina folosirii
0,073
Fiabilitatea
0,210
Design i ergonomie
0,127
Universalitatea
0,031
Uurina fabricrii
0,128
Cost
0,220
0,231
0,125
0,222
0,182
0,250
0,167
0,100
0,231
0,375
0,333
0,273
0,250
0,250
0,300
0,231
0,250
0,222
0,182
0,250
0,250
0,400
0,307
0,250
0,222
0,363
0,250
0,333
0,200
0,178
0,286
0,264
0,270
Total
Se adopt varianta care nregistreaz scorul cel mai mare, respectiv conceptul C.