Cursul 10- Etape clinico-tehnice de

realizare a protezelor partiale

mobilizabile
RESTAURAREA
EDENTAIILOR PARIALE
PRIN PROTEZE MOBILIZABILE
Curs pentru studentii anului VI
Dr. Luciana Gogu

ETAPE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE

A PROTEZELOR PARIALE
MOBILIZABILE
SCHELETATE
De la examenul
pacientului
la decizia de a
pstra anumii dini
1. Evaluarea datelor obinute la examenul
pacientului
2. Extracia imediat a unor dini:
- dini irecuperabili;
- pentru eliminarea unei patologii acute.

3. Reexaminarea dinilor restaurai:

- pot fi recuperai ?;
- se indic tratament endodontic ?

4. Reevaluarea dinilor restani:

- importana fiecrui dinte n contextul
protezrii mobilizabile

4. Reevaluarea dinilor restani:

- importana fiecrui dinte n contextul
protezrii mobilizabile

5. Pot fi salvai toi dinii restani?

- care este opinia pacientului fa de aceti
dini ?
- se accept costurile financiare ale

6. Stabilirea necesitii unei perioade

de observare
-consecutiv tratamentului endodontic;
-pentru a obine refacerea parodontal;
-pentru a evalua gradul de cooperare a
pacientului;
-pentru evaluarea strii generale a
pacientului.
Calcularea acestor etape si

Stabilirea designului iniial al restaurrii

protetice mobilizabile
Luarea deciziei de a efectua o terapie
prin proteze mobilizabile
Trasarea designului restaurrii protetice
mobilizabile

Utilizarea dispozitivului Statik-Disc

(Bredent, Senden, Germania) n
elaborarea designului protezei n
edentaiile de clasa I (a), a II-a (b) sau a
IV-a Kennedy ntins (c).

FIA
DE EXAMINARE A PACIENTULUI
Planul
de tratament:.
Specificaii pentru
laborator..
EDENTAT
PARIAL
1.Pinteni.................................................
(candidat la protezarea parial mobilizabil)........
pag 514-515
2.
Retenia..................................................
....
3.
Reciprocitate...........................................
...
Design PPMS
4. Conectori
majori.......................................
5. Retenia
indirect......................................
6. Planuri de
ghidaj......................................
7. Retenia
bazei............................................
8. Zone ce necesit modificri i
Design PPMS
folieri ........

Din perspectiva realizrii designului unei PPMS

prevzut cu SSMSS s-a realizat o codificare a acestor
sisteme
SSMSS cu agregare intraradicular
(de tip caps)
SSMSS de tip bar cu clre;
SSMSS de tip bar

coroan telescopat
SSMSS culis

Cu toate c diploma de medic

dentist, i confer dreptul
absolventului s restaureze
protetic edentaii pariale prin
PPMS, conceperea acestui gen
de proteze este lsat pe seama
tehnicienilor dentari!
Chiar i n ri mai dezvoltate, cum ar fi de exemplu
Anglia, peste 50-60% dintre medici trimit n laborator
amprente i/sau modele fr nici o indicaie privind
designul viitoarei proteze.

Rezultate catastrofale
M. De Van - proteza
scheletat este o
modalitate de extracie
lent, dureroas i
La originea acestei
constatri
dureroase
costisitoare
a unor
dinist
faptul c medicii nu concep planul de
tratament i nu elaboreaz designul,
lsnd aceast treab pe seama
tehnicienilor dentari

De la stabilirea designul iniial al

restaurrii protetice mobilizabile la
amprenta final
TRATAMENTE PREPROTETICE NESPECIFICE
(FOSTE PREPROTETICE)
ndeprtarea factorilor de microiritaie local
terapia parodontal iniial (detartraj, nlturarea
obturaiilor debordante, rezolvarea cariilor de colet
i refacerea punctelor de contact)
Extraciile
Chiuretajele periapicale, rezeciile apicale,
chistectomiile

 Chiuretaj gingival/parodontal
Chirurgia parodontal, gingivo-parodontale,
gingivectomiile, gingivo-alveoloplastiile

 Terapia conservativ odontal

- obturaiile vechi se vor nlocui
- cariile simple se vor obtura cu materiale
corespunztoare
-leziunile profunde i afeciunile pulpare vor fi
rezolvate prin terapii endodontice specifice
- devitalizrile n scop protetic

Tratamentul ortodontic urmrete restabilirea integritii

funcionale cu un minim de sacrificu, presupunnd munca n
echip, protetician-ortodont (redresri de poziie i refacerea
punctelor de contact).
Din nefericire datorit duratei tratamentului
ortodontic muli pacieni dar i practicienii evit
procedeul, prefernd soluii mai invazive dar mai
radicale i rapide.!!!

TRATAMENTELE PREPROTETICE
SPECIFICE EDENTAIEI PARIALE
(FOSTE PROPROTETICE)
INTERVENII CHIRURGICALE ASUPRA
MUCOASEI - frenuri, bride, hipertrofii i
hiperplazii ale mucoasei etc

INTERVENTII CHIRURGICALE ASUPRA

OSULUI

Gingivo alveolo plastii / alveoloplastii

Torusuri
mandibulare/maxilar
e

Tuberozitati
maxilare
procidente

TRATAMENTUL DE ECHILIBRARE OCLUZAL

stressul ocluzal - principalul responsabil
pentru afectarea esuturilor de susinere a
dinilor fie naturali sau artificiali
OBIECTIVE :i eliminarea
1. 3
Evidenierea
contactelor premature i
a interferenelor ocluzale:
imediat dupa terapia
initiala parodontala
dup restaurarea dinilor
restani;
componente ale
scheletului metalic a
PPMS, dupa ce scheletul a
fost inserat pe pe cmpul
protetic;

2. Nivelarea
ocluzie

planului

de

n funcie de gradul de migrare al dinilor se

recomand:
1. refacerea planului de ocluzie prin lefuiri selective,
reconturare urmat de finisarea suprafeelor interesate
la nivelul dinilor implicai
2. lefuiri - evidenierea unor largi insule de dentin protejarea plgii pulpo-dentinare prin restaurri;
3. migrrilor severe - devitalizarea dinilor implicai;

Denivelare a planului de
ocluzie

Corectarea planului de
ocluzie prin ameloplastie

a.

b.

Denivelare major a planului de ocluzie;

Corectarea planului de ocluzie prin coronoplastie i coroan
de nveli.

4. Catodata extracia dinilor reprezint singura

soluie de realizare a unui plan de ocluzie
corespunztor

Dinii aflai n infraocluzie se acoper cu onlay

uri (capace ocluzale), coroane de nveli,
aducndui astfel la nivelul dorit

Prepararea dinilor stlpi integri

pentru PPMS ancorate cu crosete
PREPARAREA PLANURILOR DE GHIDAJ

Spaiu de retenie
ntre PPM i dintele
limitant al breei
edentate.

Reconturarea
suprafeelor
proximale ale
dinilor limitani ai
unei bree

RECONTURAREA SUPRAFEELOR
VESTIBULARE I ORALE

Remodelarea feei
a. Braul activ al
linguale a unui molar
croetului nu poate depi
inferior pentru a asigura
unghiul format de faa
reciprocitatea
ocluzal i faa oral;
b. n urma reconturrii,
braul croetului se

4 mm

1-2 mm
1-2 mm

0.2 mm

Realizarea unei caviti de retenie pe faa vestibular a

unui premolar inferior:
a. Vedere dinspre vestibular;
b. b. Vedere dinspre distal.

 retentivitate insuficienta
aplicarea unei RPF
unidentare
indice de carie crescut
preparatie direct in smalt daca fetele V si O
sunt paralele

Forma unei caviti de retenie n seciune

vestibulo oral

REALIZAREA LCAELOR PENTRU PINTENI

PE DINII STLPI
! Niciodat nu se folosete un pinten pe
un dinte la care nu a fost preparat un
lca
! Lcaele pentru pinteni se realizeaz n
esuturi dure dentare doar la pacienii cu
o igien bucal bun

Pintenii - roluri (Boucher )

1. funcioneaz ca stopuri verticale n poziia
terminal a protezei;
2. menin poziia adecvat a croetelor pe dinii stlpi;
3. previn strivirea esuturilor moi de ctre poriuni ale
protezei;
4. transmit forele exercitate de PPM, n timpul
funciilor SS, spre
dinii stlpi;
5. forele ocluzale directe se transmit n axul lung al
dinilor stlpi;
6. previn deschiderea exagerat a braelor croetului
cnd proteza
este n poziie terminal;
7. refac contactele proximale interdentare,
mpiedicnd impactul
alimentar pe papila interdentar;

2 tipuri de baz pentru lcae ocluzale:

intracoronare - se realizeaz doar n
restaurri protetice fixe (inlay, onlay,
coroane de acoperire)
extracoronare - plasate pe dini naturali
sau obturaii
Lcaele - ocluzal, cingular, mezial, distal,
vestibular, oral

Dup Boucher caracteristicile lcaelor sunt:

1. s fie astfel preparate nct s permit
transmiterea funcional a forelor n axul lung al
dinilor stlpi;
2. pintenul trebuie s se aeze perfect n lca;
3. s aib pante line, s fie bine finisat;
4. s nu prezinte zone retentive, margini sau
unghiuri ascuite;
5. marginile cavitate/suprafa trebuie s fie n
zone care beneficiaz de autocurare;
6. s fie destul de voluminos pentru ca pintenul
s fie rezistent;

Instrumente de preparat lcaurile pentru pinteni

Prepararea unui lca cingular: a. Aspect proximal; b. Aspect

palatinal.

Adncimea lcaului trebuie s fie de circ 11.5 mm de la vrful

cingulumului

Cnd a fost descoperit dentina se impune

realizarea unui inlay sau a unei coroane (3/4 sau
integrale) cu lca cingular
Preparatia pentru pinten ocluzal

Grosimea pintenului la
nivelul crestei marginale

Lca ocluzal la nivelul

unui premolar inferior

Succesiunea etapelor de preparare a lcaului pentru

pintenii ocluzali:
a. conturarea viitoarei preparaii; b. prepararea cu un
instrument diamamtat globular mai mare; c. adncirea
cavitii spre mijlocul dintelui; d. rotunjirea muchiei
cervicale cu un instrument diamantat tip flacr; e.

Pintenii ocluzali si supracingulari pot fi

aplicati pe :
1.Obturatii de amalgam de Ag, RDC, aur
coeziv
2. incrustatii, coroane partiale, PF
unidentare, PPF

Restaurare adeziv cu lca cingular: a. Preparaia pelicular;

b. Macheta de cear; c. Restaurare cimentat pe dinte.

Preparaie pentru o
coroan turnat cu lca
ocluzal

Preparatie pe
coroana pentru
pinten proximal si
prag pentru
croset circular

Solidarizarea dintilor stalpi prin PPF

se realizeza in urmatorele situatii:
1. dini stlpi cu mobilitate acceptabil
2. raportul coroan/rdcin n favoarea coroanei;
3. rdcini scurte, chiar dac dinii au o implantare
bun;
4. n edentaii terminale cnd, din diferite motive,
pintenul ocluzal se poziioneaz, pe dintele care
limiteaz o bre terminal, n foseta distal i nu
mezial;
5. n edentaii terminale cnd sunt utilizate sisteme
rigide de sprijin i stabilizare (ex: culise extracoronare,
bare cu calareti s.a.m.d.)
6. cnd radiografic se apreciaz c procesul alveolar
este cantitativ i/sau calitativ deficient;
7. cnd sunt puini dini restani (de exemplu n
edentaiile clasa I Kennedy n care mai persisit doar
un numr redus de dini frontali);

Prepararea stlpilor radiculari pentru

PPMS ancorate cu capse

Fig. 10.1.33. a. Capa metalic; b. Preparaia marginal n chamfer;

c. Jonciunea DR cap metalic; d. Caseta cu rol antirotaional; e.
DR; f. Realizarea DR pe 2/3 din lungimea canalului radicular; g.
Obturaia apical de 3-5 mm; h. SSMS solidarizat de capa metalic
i DR.

Etapele prepararii canalului radicular

Prepararea dinilor stlpi pentru

PPMS telescopate

pa primara min 0,2 mm grosime

na terminala chamfrain sau prag rotunjit

TIPURI DE AMPRENTE N PROTEZAREA

MOBILIZABIL
1. AMPRENTA DOCUMENTAR - scop didactic,
judiciar
2. AMPRENTA PRELIMINAR

3. AMPRENTE FUNCIONALE
- particulariti n funcie de clasa
edentaiei i implicit de tipul de sprijin al
protezelor
- o PPMS cu sprijin pur dentoparodontal se poate realiza pe un
model obinut n urma amprentrii
ntr-un singur timp att a dinilor
restani ct i a crestelor edentate n
forma lor anatomic (edentatii clasa
III si IV Kennedy )

- n edentaiile de clasa I i II Kennedy

sunt necesare dou amprente: una
care nregistreaz morfologia suportului
dento-parodontal i alta pentru
nregistrarea sub compresie selectiv sau
chiar fiziologic a reliefului crestelor ( cu
ceara fluida in doua consistente sau
materiale termoplastice)
Tehnica McLean, Amprenta funcional
cu cear fluid modelul corijat,
Amprenta sub presiune masticatorie
(Spring), Metoda cptuirii

cu toate c n literatura de specialitate

amprentele duble sunt prezentate pe larg i
tehnologiile corespunztoare de laborator
(modele corijate) genereaz erori consecutive,
tehnica amprentei duble este indicat n special
pentru realizarea de PPMS cu ei distale
mandibulare deoarece doar o poriune limitat
din creasta edentat poate amortiza forele
n practic amprenta unic!! ( lingura
individuala+ silicon, polieter) se folosete att
la maxilar ct i la mandibul. Dac testul de
rotaie este pozitiv la o protez realizat
printr-o amprent unic, o cptuire prin
metoda direct cu materiale moderne

Determinarea si inregistrarea relatiilor

ocluzale in cursul tratamentului prin
proteze mobilizabile schletate si
tratamentelor hibride
Ocluzia optim asigur:
eficiena masticaiei i a fonaiei;
sntatea esuturilor de sprijin (dentoparodontale,
muco-osoase i/sau periimplantare);
funcionalitatea optim a muchilor
masticatori,
cervicali i a ATM;
stabilitatea restaurrii protetice.

Edentaii parial pot fi clasificai din punct de

vedere al pastrarii sau nu a DVO existente n
trei categorii:
cu contacte dento-dentare stabile n PIM i
cu o DVO fiziologic ocluzie stabil;
cu contacte dento-dentare instabile n PIM,
cu devierea mandibulei spre o ocluzie
habitual i o DVO incert ocluzie
instabil;
fr contacte ocluzale ntre dinii restani
fr ocluzie;

n cazul edentatului parial candidat

la o PPM, relaiile intermaxilare implic o
determinare n sens vertical si orizontal.
dimensiunea vertical de ocluzie (DVO);
poziia de relaie centric (RC) i cea de
intercuspidare maxim (IM).

Daca dintii naturali restanti poseda

dimensiune, morfologie si pozitii normale pe
arcad si realizeaza contacte ocluzale
stabile n PIM, DVO fiziologica a
pacientului poate fi conservata i reprodus
cu o PPM nou.

edentat parial care prezinta semnele si

simptomele unei diminuri a DV a etajului
inferior al fetei:
bree edentate ntinse, cu pierderea
stopurilor centrice stabile;
uzur intens a dinilor restani, care nu
a fost compensat suficient prin egresie
dentar
aspect mbtrnit al pacientului, cu
scderea marcata a distantei subnasale
gnathion i accentuarea anului nazolabial;
spatiu de inocluzie fiziologica mai mare
de 4 mm;
diminuarea eficienei masticatorii;
disfuncia
muchilor
masticatori
i

Pentru a stabili valoarea fiziologic a

DVO se impune coroborarea mai multor
metode
1

Dimensiunea verticala de postura: se msoar ntre

cele dou puncte faciale arbitrare cand pacientul sta
cu spatele drept, este relaxat si prezinta SIF (2-4 mm)
intre arcadele dentare.

2 Mandibula adopt poziia de postur:

dup pronunarea fonemei M;
dac sunt satisfcute urmtoarele criterii
antropometrice:
distana dintre fanta labial i unghiul extern al
ochiului este
egal cu distana dintre subnasale i gnathion;
msurtorile se
vor efectua cu ocluzometrul Willis
exist un raport de 5:3 ntre dimensiunea etajului
inferior al feei
cnd cavitatea bucal este larg deschis i cnd
mandibula este
n poziie de postur; pentru aceast evaluare se
utilizeaz
compasul proporiei de aur;
dup deglutiie;

Criteriul antropometric pentru verificarea

poziiei de postur a mandibulei: distana
dintre unghiul extern al ochiului i fanta
labial msurat cu ocluzometrul Willys (a)
este egal cu DVP (b)
Experiena clinic arat c DVP poate fi

3 Metoda fonetic
La pronunarea fonemei S
(mississipi, susur, suras, sisif)
limba ocup poziia cea mai nalt pe
care o poate avea n cursul vorbirii,
antrennd cu ea corpul mandibulei.
n acest moment se msoar DVF ntre
subnasale i gnathion. Din valoarea
obinut se scade spaiul minim de
vorbire Silverman (1 2 mm) pentru a
obine DVO

RELATIILE INTERMAXILARE
ORIZONTALE
Relatia centrica reprezinta poziia
mandibulei fa de maxilar si baza
craniului definit prin :
raportul condililor cu poriunea
intermediar,
subire a discurilor articulare;
stabilizarea ansamblurilor condil disc n
poziia
antero-superioar, pe panta
posterioara a
tuberculilor articulari;

nregistrarea cu arcul facial de

transfer i montarea modelului
maxilar n simulator

a
Inregistrarea cu arcul facial permite
medicului transferul pozitiei corecte a
modelului maxilar (a) in simulator (b)

Orientarea arcului facial n funcie de planul Frankfurt (a)

sau planul lui Camper (b)

Pentru a putea efectua i utiliza

nregistrrile obinute cu un arc facial
trebuie definit un sistem de referin. De
obicei sistemul de referin ales este un
plan definit prin:
- axa balama terminal;
- un punct anterior median, corespunztor
punctului interincisiv inferior.
Acest plan conine triunghiul lui Bonwill
(triunghi echilateral cu latura de 10 11 cm
rezultat prin unirea punctului interincisiv cu
centrii imaginari ai condililor).

- se utilizeaz un arc facial

anatomic, care se fixeaz
la nivelul punctelor de
emergen ale unei axe
balama alese arbitrar ;
- de obicei se aleg punctele
plasate la 12 mm de tragus,
pe linia imaginar care
unete marginea
posterioar a tragusului cu
unghiul extern al ochiului
Se consider c o eroare de 5 mm n localizarea
axei balama reale produce o eroare de poziionare
a modelului n simulator n sens antero-posterior de
0,2 mm

Determinarea i nregistrarea propriuzis a relaiilor intermaxilare i

montarea modelului mandibular n
simulator
Raportul intermaxilar
orizontal (PIM sau ORC)
n care se va confeciona PPM va fi stabilit nc
din etapa de diagnostic i de elaborare a
planului de tratament. Se poate ntlni una din
urmtoarele situaii :
ORC coincide cu PIM (point centric - rar);
ORC nu coincide cu PIM (long centric), dar
medicul a optat pentru confecionarea PPM n
PIM, care este stabil;
dinii posteriori restani nu mai stabilesc
contacte ocluzale adecvate i PPM va fi
realizat n ORC;

La edentatul parial se poate opta

ntre
urmtoarele
metode
de
determinare i nregistrare a relaiilor
intermaxilare:
poziionarea manual a modelelor n IM;
nregistrri intraorale cu diferite tipuri de
materiale specifice - polieterii (Ramitec 3M
Espe) i/sau siliconii cu reacie de adiie
(Futar D Kettenbach);
determinarea
i
nregistrarea
relaiilor
intermaxilare cu ajutorul abloanelor de
ocluzie;
determinarea
i
nregistrarea
relaiilor
intermaxilare cu ajutorul bordurilor de ocluzie
aplicate pe scheletul metalic al PPM;
determinarea relaiilor intermaxilare prin

nregistrarea relaiilor
intermaxilare cu ajutorul
abloanelor de ocluzie
Apelm la aceast metod cnd nu mai
exist suficieni dini naturali restani care
s menin stopuri centrice stabile i/sau o
DVO fiziologic. PPM va fi confecionat n
ORC.
- una sau mai multe bree edentate
terminale;
- o bre edentat intercalat extins;
- o DVO neadecvat.

ALEGEREA I MONTAREA DINILOR

dini artificiali-antagoniti
dini naturali;
ARTIFICIALI

dini artificiali-antagoniti RPF (suprafa ocluzal

metalic sau
ceramic);
dini artificiali-dini artificiali acrilici
sau ceramici.
Alegerea
dinilor

Alegerea dinilor
antagoniti artificiali n
zona frontal
dimensiune;
form;
textur;
culoare;
material,
prezena unor dini frontali
naturali sau absena tuturor
frontalilor.

artificiali n zona
lateral
Primeaza
dezideratele de
ordin funcional
masticator,
dimensiune,
form,
culoare,
material

Pe tuberculul piriform i pe tuberozitatea

maxilar nu se vor monta niciodat dini
artificiali !!

Montarea molarului secund inferior pe segmentul ascendent

al eii unei PPMS genereaz: a. tendine de deplasare
mezial i de alterarea zonei biostatice; b. pentru eliminarea
acestui neajuns se poate renuna la montarea molarului
secund sau se apeleaz la montarea unui premolar.

Cnd se apeleaz la SSMSS ( culise, coroane

telescopate , de obicei primul dinte artificial
va fi implicat n acest tip de ancorare i va
avea un schelet metalic realizat prin turnare
mpreun cu componenta metalic a PPMS
(i care ulterior va fi placat).

 Camuflarea reuit a unui SSMSS (de obicei

n primul dinte artificial) trebuie constant
verificat.
Dac s-a apelat la dini artificiali din
ceramic, examenul relaiilor ocluzale trebuie
sa fie extrem de minuios, deoarece se tie c
dup finalizarea restaurrii pe aceti dini
medicul nu mai poate interveni.

Etapele clinico tehnice de realizare e

unei
PPMS hibride cu culise
extracoronare
1. examinare, diagnostic, plan de tratament
2. tratament preprotetic nespecific
chirurgical,paro, odonto, endo, ocluzal
3. Prepararea bonturilor pentru PPF care va
solidariza cel putin 2 dinti stalpi;
4. Amprentarea campului protetic, a
antagonistilor si inregistrarea ocluziei prin
inregistrari interocluzale sau cu sabloane de
ocluzie;

6. Macheta de ceara a viitoarei PPF si aplicarea

patricei din material
plastic pe fata distala a ultimului element de agregare
7. Ambalarea machetei ,
cu ajutorul
turnarea si prelucrarea
paralelografului
scheletului metalic al PPF,
patricea se luctruieste

Interlock
Prag
oral

8. Proba scheletului metalic in

cavitatea bucala urmata de
finalizara PPF prin placare cu
Matricea plasata pe
RDC sau ceramica
mijlocul crestei
reziduale

9.Inserarea PPF in cavitatea bucala si evaluarea

acesteia:
- inchiderea marginala
- ambrazuri suficient de largi care sa protejeze
parodontiul marginal si existenta unui spatiu

10. Amprentarea functionala in lingura individuala

peste PPF inserata pe campul protetic- la indepartarea
amprentei din cavitatea bucala PPF trebuie sa ramana
in amprenta!
11. Turnarea unui nou model de lucru pe care e
inserata PPF;
12. Duplicarea intregului ansamblu si obtinerea unui
model refractar pe care se modeleaza macheta
scheletului viitoarei PPMS
13. Turnarea scheletului PPMS si prelucrarea lui
14 Proba scheletului metalic in cavitatea bucala si
determinarea si inregistrarea relatiilor intermaxilare ;

16. Inserarea matricei de teflon in matricea

metalica a protezei mobilizabile
17 . Finalizarea intregului tratament,
inserarea in cavitatea bucala echilibrarea
ocluzala, cimentarea PPF cu intreaga
protezare hibrida pe camp;
ATENTIE la cimentarea intregul ansamblu al
culisei matricea patricea conectorii vor fi
vaselinati pentru a evita lipirea cimentului la
acest nivel;
- dezinserarea PPMS de pe camp si
indepartarea resturilor de ciment se face la

Etapele clinice in imagini - protezare

hibrida PPF si PPMS pe culise
extracoronare

GN 33 ani - handicap de gradul II probleme de fonatie

ECHIPA Studenti : Sidonia Covatariu,

Delia Danci, Daniela Danescu, Marius
Dalea;
tehnician Sebastian ;
Colaborator dr. Daria Bonchis;
Coordonator ; As.Dr. Luciana Goguta

V.E 64 ani - hipertiroidism, medicatie - blocanta

ECHIPA Studenti : Adelina Grigore, Ciprian

Hanus,
Tareq Hajaj, Hrmnescu Octavian
Coordonator: As. Dr. Raluca Erimescu

Etapele clinico tehnice de realizare e

unei
PPMS cu coroane telesopate
1. examinare, diagnostic, plan de tratament
2. tratament preprotetic nespecific
chirurgical,paro, odonto, endo, ocluzal

3. Prepararea dintilor stalpi pentru capele

primare
4. Amprentarea campului protetic pentru
realizarea in laborator a capelor primare
portamprenta universala si silicon/polieter in 2
consistente- se amprenteaza campul,
antagonistii si se inregistraza relatiile
interocluzale- cu materiale de inregistrare a
ocluziei sau sabloane de ocluzie !

5. Modelul de lucru montarea in

simulator;
6. Macheta de ceara a viitoarelo cape
primare, turnare, prelucrare la
izoparalelograf- axa de insertie unica
7. Proba capelor primare in cavitatea
bucala

8. Amprentarea functionala in lingura

individuala dupa adaptarea in CB a lingurii
individuale; Amprenta se realizeaza peste
capele primare care trebuie sa ramana in
amprenta

9. Al doilea model de lucru montat in

simulator
10 . Determinarea si inregistrarea relatiilor
intermaxilare
( DVO, RC ) cu sabloane de ocluzie sau cu arc
facial si sabloane de ocluzie

9. Proba machetei cu dinti pe model si in

cavitatea bucala
Pe model:
-montarea dintilor artificiali din zona laterala pe
mijlicul crestei reziduale
-Verificarea relatiilor ocluzale
In cavitatea orala
- verificarea relatiilor ocluzale (hartie de
articulatie, spary ocluzie, proba spatulei de
ceara +/-)
- verificarea aspectului estetic
-se verifica daca s-au respectat indicatiile de
montare ale dintilor artificiali pe care medicul
le-a dat tehnicianului

Etapele clinico tehnice de

realizare e unei supraprotezari pe
capse
1. examinare, diagnostic, plan de tratament
2. tratament preprotetic nespecific
chirurgical, paro, endo.

3. Amprentarea preliminara- uzual cu

hidrocoloizi ireversibili a antagonistilor,
inregistrarea ocluziei (RC) de obicei cu sabloane
de ocluzie; Amprentarea campului si a dintilor
stalpi cu materiale elastice in 1 sau 2 timpi
pentru realizarea capelor cu capse
4. Model de lucru, lingura individuala, modelul
antagonist. montarea in simulator;

5. Amprentarea functionala in lingura

individuala cu un material elastic de
consistenta fluida sau medie (silicon,
polieter)
6. Machetarea capelor cu bila si aplicarea
machetei prefabricate a capselor cu ajutorul
paralelografului; Turnarea si prelucrarea
capselor;
7. Proba capelor cu capse in cavitatea bucala

8. Supraamprenta in lingura individuala,

astfel incat capele cu capse sa ramana in
amprenta;
9. Modelul functional, machetarea
scheletului metalic si a coroanelor care se
aplica peste capse al protezei scheletate;
pe acesta se realizeaza valul de ocluzie
pentru determinarea si inregistrarea
ocluziei
10.Determinara si inregistrarea relatiilor
intermaxilare cu sabloane de ocluzie.
Alegerea dintilor artificiali.
11.Montarea dintilor artificiali +/- placarea
cu componenta estetica a coroanelor care

8. Realizarea tiparului si apoi a partii acrilice

a protezei prin indesare- presare cel mai
frecvent; prelucrarea si lustrirea protezei ;
inserarea matricelor de teflon codul de
culoare ales in functie de gradul de
implantare al dintilor .
9. Inserarea protezei in cavitatea bucala;
echilibrarea ocluzala , verificarea zonelor
de presiune si retusarea acestora- cu fit
checker/material de amrenta fluid;
cimentarea DCR cu proteza pe camp in
ocluzie- dupa o prealabila vaselinare a fetei
mucozale a supraprotezei. Indicatii date

8. Dezinsererea protezei la 24 ore,

indepartea resturilor de ciment,
verificarea si retusarea zonelor de
suprapresiune. Dispensarizarea
pacientului

RETUAREA ACESTEIA
1. Eroare: Lipsa de atenie n evaluarea
zonelor retentive ale cmpului protetic i a
posibilelor interferene ale acestora cu
marginile protezei.
Problem: Dac inserarea PPM este prea
rapid i ferm pacientul va resimi durere.
Soluie: Scheletul metalic fiind deja verificat
n aceast etap ne concentrm atenia asupra
zonelor de RA care pot interfera cu
retentivitile cmpului protetic. La nivelul
marginilor PPM se pensuleaz un strat de cear
revelatoare alb sau fitt checker . Inserai cu
atenie PPM pe cmp pn cnd pacientul
resimte presiune i jen dureroas, scoatei
PPM i examinai ariile unde materialul a fost

2 Eroare: Reducerea excesiv a

zonelor marginale n care ceara
revelatoare a fost ndeprtat.
Problem:
Reducerea
excesiv
a
zonelor marginale de interferen va genera
margini protetice scurte cu sprijin tisular
redus sau spaii submarginale care vor
reteniona alimente n masticaie.
Soluie: Reducei doar zonele de RA
care transpar prin agentul revelator (zone
de suprapresiune) dup care repetai
aplicarea de agent revelator i ajustrile
pn cnd agentul revelator nu mai este
ndeprtat iar inserarea nu mai produce
durere. Muchiile interne ascuite ale protezei

3.
Eroare:
Lipsa
determinrii
existenei marginilor supraextinse.
Problem: Marginile supraextinse ale
unei PPM nu produc durere pacientului, dar
exercit o presiune constant asupra dinilor
stlpi care n timp poate avea efect
disortodontic.
Soluie: Aplicai cear revelatoare la
nivelul marginilor PPM , meninei proteza pe
cmp n cavitatea oral i efectuai traciuni
manuale
asupra
obrajilor
pacientului,
respectiv rugai pacientul s fac micarea
limbii spre anterior i lateral stnga/dreapta.
Ajustai marginile pn cnd RA nu mai
transpare prin ceara revelatoare.

4. Eroare: Nelustruirea marginilor

care au fost ajustate.
Problem: Lipsa lustruirii marginilor
protezei
poate
produce
leziuni
ale
esuturilor moi ale cmpului protetic.
Soluie: Netezii i lustruii bine
marginile protezei.

5. Eroare: Lipsa ajustrilor ocluzale

efectuate n cavitatea oral.
Problem: Ocluzia trebuie verificat i
corectat i n cavitatea oral. n lipsa
ajustrilor ocluzale ncercrile pacientului de
a insera mai bine proteza pe cmp pot
deteriora dinii stlpi sau esuturile moi ale
cmpului protetic.
Soluie: Ajustai ocluzia mai nti n
poziie de RC apoi n micrile de protruzie,
lateralitate stng i dreapt. La final utilizai
hrtie de articulaie foarte subire 0,0127 mm
pentru verificarea contactelor.

6. Eroare: Lipsa explicaiilor date

pacientului asupra modului de inserie
i dezinserie a PPM.
Problem: Dac pacientul nu tie s
insere corect PPM pe cmp, aceasta poate
produce leziuni i injurii cmpului protetic.
Soluie: Demonstrai pacientului modul
de inserare a PPM pe cmp (centrarea la
nivelul dinilor stlpi i presiunea digital
care trebuie efectuat).
Avertizai pacientul s nu insere PPM
prin mucare.

7. Eroare: Lipsa explicaiilor date

pacientului
asupra
igienizrii
i
meninerii PPM.
Problem: Studiile au artat c cele mai
multe distorsiuni ale croetelor survin ca
urmare a scprii din mn a PPM.
Soluie: Instruii pacientul s umple pe
jumtate chiuveta cu ap, sau s pun un
prosop pe chiuvet atunci cnd igienizeaz
proteza pentru amortizarea ocului n cazul
scprii din mn a PPM. Instruii pacientul
s depoziteze PPM ntr-un recipient special
cu soluie de igenizare i nu ntr-un pahar pe

8.Eroare:
Lipsa
unei
programri
ulterioare a pacientului (dispensarizrii).
Problem: n lipsa unei programri
stabilite de medic, pacientul va amna s vin
la cabinet pn cnd are dureri intense,
moment n care s-a produs deja deteriorarea
cmpului protetic.
Soluie: Dup inseria protezei programai
pacientul la control a doua zi i examinai
cavitatea bucal cu i fr PPM. Examinai
zonele eritematoase sau ulceraiile mucoasei
orale ct i prezena jenei dureroase la nivelul
dinilor stlpi. Cu ajutorul cerii revelatoare
examinai i ajustai zonele de suprapresiune.
Majoritatea problemelor pot fi

Curs protetica mobilizabila 17

dec 2014?
OPTIMIZRILE I
REOPTIMIZRILE PROTEZELOR
PARIALE MOBILIZABILE
Recapitulare
Examene practice prima
saptamana din ian 2015
Examen scris 19 ian 2015 ora 8
&ora 11

 Intrebari/raspunsuri legate de
materie
si/sau examen practic si scris
Examene practice 5-9 ian 2015Clinica de Protetica Dentara ora
9/10/11
Examen scris 19 ian 2015 ora
8 &ora 11
Amf D. Nedelcu

Multumesc