1.

Obiectul de studiu al Microbiologiei

Microbiologia este stiinta care se ocupa cu studiul microorganismelor. Din
grupul microorganismelor fac parte bacteriile, ciupercile microscopice
(mucegaiurile si levurile), algele unicelulare si protozoarele.Au fost alaturate
si virusurile.
2.Istoricul microbiologiei in lume
Hipocrat (400 i.Hr), Varon (100 i.Hr.), Louis Pasteur (cercetari asupra
fermentatiei vinului si berii)
3.Istoricul microbiologiei in Romania
Victor Babes, Ioan Cantacuzino au infiintat scoala microbiologiei in Romania.
4.Caracterele generale si pozitia microorganismelor in lumea vie
Microorganismele, cu exceptia virusurilor au ca unitate elementara de baza
CELULA. Celula la microorganisme e asemanatoare cu celula vegetala si
animala, prezinta unele
particularitati in functie de grupul de microorganisme considerat. Aceste
particularitati impart microorganismele in 2 grupe eucarioate si procariote.

Sistemul lui Whittaker:

1. Regnul Procaryotae
(bacterii, cianobacterii = alge albastre-verzi);
2. Regnul Protista (protozoare, diatomee);
3. Regnul Fungi (ciuperci);
4. Regnul Plantae (alge verzi, brune, ro[ii, brofite, traheofite);
5. Regnul Animalia (animale multicelulare).
5.Prionii
Bolile produse de prioni sunt intalnite de cele mai multe ori la animale, dar si
la oameni. La animale este cunoscuta encefalopatia spongioforma la
ovine,bovine, feline, nurci, hamsteri. La oameni sunt cunoscute bolile Kurru,
Creutsfeldt-Jacob, Alzheimer. In general aceste boli afecteaza creierul, la
inceput va capata aspect de burette cu numeroase orificii, iar in stadiul final
acesta degenereaza ajungand de dimensiunea unei nuci. Agentul infectios
este o molecula proteica.

6.Morfologia si structura virusilor

Din punct de vedere morfologic virusurile sunt de forma cilindrica-alungita
sau de bastonas (virusul mozaicului tutunului); forma sferica (izometric\),
sferoidala (virusul gripal), forma
paralelipipedica (virusul variolei), forma de cartus sau obuz (virusul piticirii
galbene la cartof), forma de mormoloc, spermatozoid sau cireasa cu coada
(unii bacteriofagi).
Desi diferitele virusuri se deosebesc mult ca forma si dimensiuni ele sunt
constituite dupa principii comune. Particula virala matura (virionul) este
alcatuita din doua componente esentiale: genomul viral si capsida, precum si
un constituient accesoriu, invelisul extern.
7.Virusurile plantelor(morfologie,transmitere,circulatie)
Bolile produse de virusuri la plante sunt denumite viroze. Sunt cunoscute
cteva sute de boli virale, produse de virusuri ce apartin unor 25 genuri
distincte. Virusurile plantelor sunt impartite in 2 grupuri virusuri izometrice
sau sferice si virusuri alungite.
Virusurile se pot transmite de la planta bolnava la cea sanatoasa pe mai
multe cai: transmitere mecanica(contact direct intre frunze, unelte de lucru,
altoire) si transmitere prin vectori (insecte).
8.Anatomia bacteriofagilor T-par
Particula virala matura a fagilor T-par este alcatuita din ADN si proteina. Din
punct de vedere anatomic prezinta urmatoarele componente: cap, guler,
coada, placa bazala si fibrele cozii.
9.Infectia si replicarea virusurilor
Infectia celulelor bacteriene are loc prin urmatoarele etape:
-adsorbtia reprezinta procesul de fixare a particulelor virale pesuprafata
bacteriilor
-injectarea genomului viral in celula bacteriana(genomul este injectat prin
intermediul cilindrului axial tubular)
-replicarea bacteriofagilor: 1.formarea proteinelor timpurii; 2. replicarea
genomului viral, care este semiconservativa si nu prin efectuarea de copii
identice, repetate ale genomului originar; 3.formarea proteinelor tardive; 4.
ansamblarea si morfogeneza virusului care, este dirijata de 50 de gene din
cele 200.
10.Morfologia bacteriilor
Sunt 5 tipuri:
-bacterii sferice (coci, diplocoici, streptococci, tetracoci, sarcina, stafilococi)
-bacterii cilindrice sub forma de bastonas (bacilli)

-bacterii spiralate(vibrionul, spirilul, spirocheta)

-bacterii filamentoase, cu celule alungite(actinomicete)
-bacterii patrate, sunt foarte rare, intlnite in apele saline
11.Structura extraparietala a celulei bacteriene
Structura extraparietala e formata din: capsula; cilii sau flagelii; aparatul
fimbrial si pilii de sex.
12.Peretele celular al bacteriilor
Are rol de:
- de sustinere mecanica
- asigura individualitatea morfologica
- ofera protectie fata de socul osmotic
- participa la procesul de diviziune celulara
- contine receptori de virus
- mediaza schimbul de substante cu mediu
Datorita coloratiei Gram putem distinge 2 tipuri de bacteria dupa peretele
cellular Gram positive violet, Gram negative rosii
13.Structura intraparietala a celulei bacteriene
Structura intraparietala e formata din: membrana citoplasmatica,
mezozomii, citoplasma, aparatul nuclear, incluziunile, ribozomii, vacuolele,
sporul bacterian
14.Sporul bacterian
Sporul bacterian este o formatiune care deriva din celula vegetativa a
bacteriilor, in anumite conditii de viata. Sporul este o forma de conservare a
speciei la conditiile nefavorabile de mediu si concentreaza intr-un volum
redus
toate componentele esentiale ale celulei din care provine. (ex: endospori,
artrospori,chistii, gonidia)
15.Compozitia chimica a bacteriilor
Bacteriile sunt formate din apa , saruri minerale , acizi nucleici, proteine,
glucide, lipide,pigmenti, enzime
16.Cresterea si multiplicarea bacteriilor
Prin crestere se intelege procesul de neoformare, in conditii favorabile,
in protoplasma bacteriei, a substantei de constitutie. Aceasta crestere se
continua pna la atingerea unei limite, cnd survine diviziunea celulara.
Prin multiplicare se intelege sporirea numarului de indivizi, care se
face prin diviziune celulara care poate fi izomorfa sau heteromorfa
In afara diviziunii celulare, multiplicarea se mai poate realiza prin:
- fragmentarea continutului celular in mai multe elemente;
-prin inmugurire

17.Nutritia bacteriilor
Dupa sursa de energie de care au nevoie bacteriile sunt:
-fototrofe(fotosintetizante, au nevoie de lumina)
-chemotrofe(energia este obtinuta prin reactii chimice la intuneric)
Tipuri de nutritie:
Autotrofia (capacitatea de sinteza)
Heterotrofia (incapacitatea de sinteza) necesita prezenta substantelor
organice
Paratrofia (dependenta de energia furnizata de celula parazitata)
18.Respiratia microorganismelor
Exista 4 tipuri respiratorii ale microorganismelor:
Microorganisme strict aerobe (doar in prezenta O2)
Microorganisme strict anaerobe (doar absenta O2)
Microorganisme facultativ anaerobe(se adapteaza in functie de mediu cu, sau
fara O2)
Microorganisme microaerofile (au nevoie de o concentratie de O2 mai mica
decat in aer)
19.Bacteriile Glasogene
Bacteriile glasogene provoaca inghetarea in primavara a numeroase plante, in
special pomii fructiferi si vita de vie. Se incearca stoparea actiunii acestor
bacterii pe diferite cai (tratamente chimice cu antiabiotice, pulverizari cu apa,
fumigatii etc)
20.Micoplasmele
Micoplasmele reprezinta un grup particular de bacterii lipsite de perete
celular, la care celula este delimitata de o membrana lipoproteica, cu o
compozitie chimica asemanatoare celulei animale. Sunt considerate cele mai
mici organisme capabile de crestere autonoma pe medii acelulare.
Mycoplasma (a carei crestere este dependenta de prezenta sterolilor in mediu
si Acholeplasma (care se dezvolta independent de steroli)
21.Actinomicetele

Actinomicetele constituie un grup mare de bacterii filamentoase, Gram

pozitive, caracterizate printr-o mare varietate morfologica.Importanta:prduc
substante antibiotic(Streptomyces)
22.Cyanobacteriile
Cyanobacteriile sau algele albastre-verzi sunt organisme procariote care
folosesc apa ca donator de electroni si in prezenta luminii produc oxigen.
Mecanismul lor fotosintetic este identic cu cel al algelor eucariote.Sunt
primele organisme ce populeaza rocile dezagregate, se gasesc in sol, ape
dulci si sarate.
23.Protozoarele
Sunt organisme unicelulare la care se cunoaste un anumit ciclu evolutiv. Sunt
vietuitoare complete si independente. Au o nutritive heterotrofa.
In sol protozoarele au rol de pradatori, deoarece se hranesc cu bacterii,
diminuand numarul acestora, dar totodata le pun dispozitia lor surse nutritive
stimuland cresterea numarului acestora. Din experiente cu Azotobacter
favorizeaza producerea mai multor celule tinere care sunt mai active in
fixarea azotului molecular.
24.Diatomeele
Diatomeele reprezinta o clasa de alge fotosintetizante, unicelulare, brunegalbui, care participa la formarea fitoplanctonului. Prezinta o nutritie de tip
autotrof, iar nucleul este de tip eucariot.
25.Ciupercile(morfologie,structura,organe de fixare si absortie)
Ciupercile sunt organisme eucariote, heterotrofe cu o varietate de specii ce
prezinta structuri si caractere diverse in functie de modul de viata saprofit,
parazit, simbiotic, lipsite de pigmenti asimilatori.
Aparatul vegetativ poate fi gimnoplast, plasmodiu, sifonoplast, dermatoplast,
tal filamentos, tal masiv.
26.Inmultirea vegetativa a ciupercilor si formele de rezistenta
Inmultirea vegetativa se realizeaza prin fragmente de miceliu, ce se
disemineaza pe cale naturala dar si in mod artificial de catre om.
Formele de rezistenta apar atunci cand conditiile de viata inceteaza sa mai fie
favorabile. Ciupercile au puterea de a supravietui, miceliul prezinta
membrana celulara ingrosata, continutul citoplasmei este mai bogat in
substante de rezerva iar cel al apei este mai redus.Ritmul metabolismului
devine mai lent si permite supraviatuirea pana la revenirea conditiilor
favorabile.
27.Inmultirea asexuata si sexuata a ciupercilor
Inmultirea asexuata se realizeaza cu ajutorul sporilor haploidali ce apar pe
corpi de fructificare special formati pe miceliu.
Inmultirea sexuata, prin unirea gametilor care dau produsi de fecundatie ce
poarta

denumiri diferite ca: zigoti, asce si bazidii.

28.influenta pH-ului si a temperaturii asupra activitatii microorganismelor
Majoritatea ciupercilor pot sa se dezvolte intr-o zona de pH cuprins intre 4,5-8.
Optimul fiind situat intre 5,5-7,5. Exista specii de ciuperci acidofile ce cresc la
un pH sub 4,5.
29.Influenta apei din sol si a energiei radiante asupra microorganismelor
Influienta apei: Punctul de ofilire al plantelor este pF= 4,2 dar nu constituie un
prag al incetarii vietii microbiene. Limita superioara este de pF=5,5-5,6, iar
uscarea solului peste aceste valori duce la moartea tuturor
microorganismelor. Acestea au un grad mai ridicat de rezistenta decat
plantele deoarece presiunea osmotica e mai ridicata la celulele microbiene,
plus ca acestea nu elimina apa prin transpiratie.
30.Interrelatiile dintre populatiile de micrororganisme
Raspandirea microorganismelor in natura face ca sase gaseasca in acelasi
habitat mai multe specii intre care se stabilesc interrelatii de complexitate
variata. Interrelatiile pot fi: neutrale(indiferenta), sinergice(se ajuta intre ele)
si antagonice(se distrug intre ele)
31.Rizosfera
Rizosfera este zona de sol care inconjoara radacinile si este influentata de
acestea din punct de vedere fizic, chimic si biologic, datorita actiunilor
specifice dintre microorganismele solului si plantele superioare.
32.Micorizele
Micoriza este rezultatul simbiozei ciupercilor cu multe monocotiledonate,
dicotiledonate superioare dar si cu muschii si ferigile. Ciupercile de micoriza
iau de la plante substante nutritive organice (glucide, vitamine si alti factori
de crestere) si, in schimb, favorizeaza absorbtia apei si a substantelor
nutritive minerale (P, N, K ).
33.Solul(alcatuirea generala)
Solul reprezinta stratul afanat al litosferei care, indelung si continuu
transformat prin actiunea formatiilor vegetale succesive, a agentilor
atmosferici si a altor factori naturali, in conditii caracteristice mediului
geografic din care fac parte, a acumulat, treptat, elementele insusirii
specifice, numite fertilitate, devenind, astfel, capabil sa intretina viata
plantelor superioare.
Alcatuirea generala a solului: partea solida (minerala-roci si organica-humus);
partea lichida (apa din sol cu subst. minerale) si partea gazoasa(aerul din sol)
34.Formarea solului
Procesul formarii solului incepe cand roca ia contact cu mediul extern, cu
agentii chimici, fizici dar si cu actiunea microorganismelor vii. Caracteristica
principala a solidificarii consta in acumularea materiei organice si a humusului

ce retine substantele nutritive.Elementele chimice eliberate in urma alterarii

au tendinta de a fi spalate (levigate).Organismele vii, plantele superioare si
microorganismele se opun acestui proces ducand la retinerea si acumularea
substantelor minerale in partea superioara a solului sub forma de materie
organica.
35.Humusul si teoria microbiologica a formarii humusului
Humusul este alcatuit din compusi de resintetizare biochimica a produselor
finale de descompunere a materiei organice, aceizii humici, la care se pot
adauga produse intermediare de descompunere a materiei organice.
Humusul, component specific al solului format sub actiunea
microorganismelor asupra resturilor organice, constituie principala rezerva de
substante nutritive pentru plante. El determina cele mai importante
proprietati ale solului. Ca o consecinta a procesului de alterare a partii
minerale a solului si de descompunere a materiei organice, se pun in libertate
o serie de elemente ca N,C,P,S,K,Fe etc.Acestea se regasesc in humus
constituind un rezervor de elemnte nutritive pentru plante.

36.Populatia solului
Populatia solului este constituita din totalitatea vietuitoarelor care exista in
sol. Ele au o mare diversitate de forme, dimensiuni, apartenenta sistematica
si activitate biologica. Cele care au dimensiuni mai mari formeaza
macropopulatia solului, ele fiind studiate din cele mai vechi timpuri. Restul de
vietuitoare au fost puse in evidenta numai dupa perfectionarea mijloacelor de
marire a imaginii, ele formnd micropopula]ia solului.
Macropopulatia solului: Macroflora (radacini, tulpini, frunze ajunse in sol);
Macrofauna (organisme ca: rame, furnici, viermi etc)
Micropopulatia solului: Microflora (bacterii, cyanobacterii, ciuperci
microscopice si alge); Microfauna (protozoare monocelulare)
37.Fixarea azotului de catre microorganisme libere aerobe si anaerobe
Cele mai raspandite bacterii capabile de fixare aeroba a azotului molecular
sunt cele din genul Azotobacter (ex: Azotobacter Chroococcum). Se gasesc
doar in solurile bogate in humus.
Fixare anaeroba a N2 are un rol esential in solurile putin aerate sau invadate
de apa (mlastini, orezarii).Cea mai cunoscuta specie de bacterie capabilaa de
fixare anaeroba a azotului este Clostridium Pasteurinum.
38.Fixarea simbiotica a azotului molecular(Simbioza Rhizobium-leguminoase)
In solurile cultivate cu leguminoase, in afara de fixarea N2 atmosferic de catre
bacteriile libere aerobe sau anaerobe se mai produce si fixarea de catre
microorganismele simbiotice care traiesc in nodozitatile de pe radacinile
acestor plante.

39.Simbioza asociativa si simbioza Frankia-neleguminoase

Evolutia procesului infectios determina aparitia unor nodozitati lateral pe
suprafata radacinilor. Formatiunile simple originale au o asemanare externa
evident cu nodozitatile de leguminoase. Aceste fenomene se intalnesc la
terenurile cu deficit mare de azot, terenurile mlastinoase, soluri sarace, dune
de nisip, pietris, regiuni subalpine, zone de desert.
40.Amonificarea
Substantele organice azotate, reprezentnd 99 % din rezervele totale de N2
din sol, constau din rezerve humice si din alti compusi acumulati in mod
natural in sol prin procesul de fixare biologica a N2 si prin cel de degradare a
resturilor organice vegetale si animale, a ingrasamintelor verzi si a
balegarului.
Aceste substante sufera un proces de mineralizare(amonificare), la sfrsitul
caruia sunt aduse in stare de NH3.

Aminoacizii rezultati din aceasta degradare patrund in interiorul celulelor

bacteriene, unde sufera un proces de dezaminare, din care rezulta NH3.

41.Nitrificarea
Nitrificarea este un proces de oxidare a NH3 si a altor forme reduse ale N2
anorganic eliberate in sol in cursul procesului de amonificare, in nitrati care
reprezinta forma asimilabila pentru majoritatea plantelor verzi.
Nitrificarea care reprezinta a 3-a faza a circuitului azotului in natura, este un
proces de importanta exceptionala, deoarece aduce substantele azotate in
forma cea mai usor accesibila plantelor.
42.Denitrificarea
Nitratii acumulati in sol, ca rezultat al procesului de nitrificare, sunt in parte
consuma]i de plantele superioare, iar o cantitate variabila este spalata de
apele de infiltrare si siroire. Nitratii pot fi folositi si de microorganisme, fie ca
sunt asimilati in cursul proceselor de sinteza a protoplasmei acestora
(asimilarea nitritilor), fie ca sunt redusi, pentru oxidarea unei substante
organice sau minerale.
Denitrificarea reprezinta un proces care inchide circuitul prin intoarcerea N2
molecular in natura.
43.Fermentatia alcooloca
Alcoolul etilic sau etanolul (CH3CH2OH) se obtine prin fermentarea completa,
in special de catre unele drojdii, a diferite zaharuri, hidrati de carbon, urmata
de separarea prin distilare si purificare a alcoolului obtinut. Fermentatia
alcoolica este una din cele mai importante fermentatii industriale, deoarece
alcoolul este intrebuintat curent in industria alimentara, chimica,
farmaceutica a parfumurilor si cauciucului.

Materii prime: amidonoase cartofi, porumb, orz, secara), zaharoase (sfecla de

zahar, trestia de zahar, sucuri de fructe) si celulolitice (lemn,
stuf).Temperatura optima e de 28-32oC
44.Levuri sporogene
Specia Saccharomyces ellipsoideus are o importanta deosebita in producerea
vinului.
La fermentarea mustului prezinta un randament ridicat realiznd in medie 1
ml alcool pur din 1,7 g zahar si rezista pna la concentratii de 16 % vol.
alcool, uneori chiar mai mult.temperatura optima e de 20-25oC
Saccharomyces acidifaciens e o specie rezistenta la concentratii mari de SO 2,
putndu-se dezvolta pna la concentratii de 12 % vol. alcool. Provoaca
imbolnavirea vinurilor demiseci si dulci sulfitate.
45.Levuri nesporogene
Torulopsis stellata- levuri prezente pe struguri stafiditi in urma aparitiei
mucegaiului nobil.
Brettonomyces intermedius- Numele genului se datoreaza actiunii unor specii
de a imprima berei britanice gust si aroma caracteristice in urma unor
procese secundare de fermentatie.
46.Mucegaiurile si bacteriile vinului
Mucegaiurile, obisnuit aerobe, sunt foarte raspndite in natura, intlnindu-se
aproape in toate mediile, datorita capacitatii mari de inmultire si raspndire
precum si a rezistentei mari la conditiile mai putin prielnice de mediu.
Ex la vin si struguri: Mucor racemosus, Mucor circinelloides, Mucor piriformis,
Aspergillus niger, Aspergillus glaucus, Penicillium glaucum etc
Bacteriile prezinta o mare importanta pentru calitatea vinurilor. Unele
dintre ele in anumite conditii pot contribui prin activitatea lor la imbunatatirea
acesteia; cele mai multe pot provoca vinurilor transformari nedorite si chiar
imbolnaviri grave.
In perioada recoltarii strugurilor pe pielita boabelor, pe lnga levuri si
mucegaiuri se gasesc si bacterii, dar pot fi intlnite de asemenea in crame si
pivnite, indeosebi pe suprafata interna a butoaielor si cisternelor in care se
fermenteaza mustul sau se pastreaza vinul si care nu a fost corect curatate si
intretinute.
Dupa procesele pe care le declan[eaza, bacteriile au fost grupate in:
- bacterii lactice (facultative-anaerobe) ex: Pediococcus cerevisiae
- bacterii acetic (aerobe) ex: Acetobacter pasteurianus