COLEGIUL NAIONAL ECONOMIC

GH.CHIU CRAIOVA

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
NIVEL:4
NVMNT: LICEAL
FILIERA: TEHNOLOGIC
PROFIL : SERVICII
CALIFICAREA: TEHNICIAN N GASTRONOMIE

PROF. NDRUMTOR:
FRATILA AURORA

ELEV:
MOCIU CRISTINA ANA-MARIA
CLASA A XII-A P

Craiova, 2015

COLEGIUL NAIONAL ECONOMIC

GH.CHIU CRAIOVA

TEMA:

TRADITII POPULARE SI
OBICEIURI CULINARE

CRAIOVA
2015
2

CUPRINS

CAP.I. Argumentarea lucrarii.....4

CAP.II. Bucataria traditionala romaneasca.....6
CAP.III. Traditii populare si obiceiuri culinare...8
- Bucataria din Muntenia
- Bucataria din Oltenia
- Bucataria din Moldova
- Bucataria din Transilvania
- Bucataria Banateana
- Bucataria din Dobrogea
- Obiceiuri la romani
CAP.IV. Anexe......34
CAP.V. Bibliografie..37

CAP. I. ARGUMENTAREA LUCRARII

Poporul roman are multe si variate traditii culinare, legate direct fie de
pastrarea obisnuintei consumarii unor preparate, fie de metodele si procedeele de
obtinere, fie de servirea acestora. Dealtfel, pozitia tarii noastre pe glob, climatul
temperat au permis ca in privinta preparatelor culinare sa existe o varietate de
produse specifice fiecarui anotimp, legat de bogatiile tarii, de priceperea si
preferintele celor ce consuma aceste preparate.
Mancarurile cu specific romanesc, despre care scriitorii nostri amintesc in
multe din operele lor, contribuie la patrimoniul preparatelor culinare nationale, ele
constituind caracteristici impamantenite si traditii specifice ce merita a fi subliniate si
transmise generatiilor viitoare.
Bucataria romaneasca a unitatilor, influentandu-se reciproc, caracteristicile
regionale din Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat si Transilvania.
Specificul acestor regiuni se mentine, se completeaza prin varietatea si bogatia de
sortimente, formand la un loc specificul artei culinare nationale.
Arta culinara nationala de-a lungul veacurilor, pe langa traditiile mostenite din
strabuni si-a imbogatit sortimentele cu retete specifice altor popoare cu rafinament in
aceasta directie. Aceasta arta s-a dezvoltat si se dezvolta in pas cu vremea si trebuie
sa exprime progresul alaturi de celelalte sectoare de activitate. De asemenea, arta
culinara romaneasca pastreaza traditiile si particularitatile impamantenite de-a lungul
anilor, aducand unele imbunatatiri din punctul de vedere al tehnologiei moderne in
ceea ce priveste tehnica prepararii.
In ultimele decenii datorita progresului tehnic si stiintific, modul de viata s-a
schimbat. Natura activitatii omului modern il obliga la o viata sedentara, dar
obiceiurile alimentare au ramas aceleasi, ale generatiilor trecute. De aceea se impune
o alimentatie rationala bazata pe alegerea judicioasa a preparatelor pregatite prin
metode stiintifice si folosirea in proportii eficiente a alimentelor de origine animala si
vegetala.

Scopul tehnologiei moderne (fara rantas, ceapa prajita, abuz de condimente

etc) este de a pune la dispozitia omului o hrana substantiala, gustoasa si de buna
calitate, pregatita in conditii igienice.
Indeplinirea acestei sarcini revine atat specialistilor din domeniul respectiv cat
si tineretului scolar care invata in mod organizat sa cunoasca, sa-si formeze priceperi
si deprinderi pentru a stapani ceea ce este specific artei culinare nationale si a
transmite mai departe traditiile unui popor a carei abnegatie si harnicie au dainuit
peste secole, caracterizandu-se printr-o ospitalitate si sensibilitate rar intalnita.

CAP.II. BUCATARIA TRADITIONALA ROMANEASCA

De-a lungul vremii, buctria romneasc, dei a suferit influena buctriei
altor popoare, i-a pstrat nealterat gustul mncrurilor noastre tradiionale, modul de
preparare bazat, n principal, pe tehnologie tradiional i pe materii prime care s-au
gsit i se gsesc din abunden pe teritoriul rii noastre.
Alturi de preparatele romneti, au aprut i au fost asimilate n buctria
romneasc preparate din buctria altor popoare, n special a rilor vecine, care au
dobndit caracteristici noi ce le fac, din punct de vedere al gustului, mai apetisante i
interesante, dar i adaptate preferinelor romnilor.
Astzi, alturi de preparatele tradiionale romneti, gsim n buctria
romneasc foarte multe preparate cunoscute pe plan internaional i care ctig tot
mai muli adepi, ndeosebi n contextul actualei deschideri a Romniei pe trmul
economic, social i politic. Exemplificm aceast tendin prin apariia unitilor de
tip pizza, hamburger, unitile etnice, etc., n care se pregtesc i se ofer produse ce
le putem gsi n toat lumea.
n acest context, buctria romneasc trebuie s-i pstreze sortimentele
tradiionale, dar s realizeze n acelai timp produse care s rspund obiceiurilor
alimentare ale noilor categorii de clieni.
O prim tendin a buctriei romneti este aceea c, imediat dup 1989,
realizarea preparatelor tradiionale romneti a fost parial abandonat, majoritatea
restaurantelor din Romnia fcndu-i un titlu de glorie din oferta de preparate ale
cror denumiri nu erau acceptate nainte.
O a doua tendina constatat este ceea c, n realizarea preparatelor culinare, sau fcut n continuare concesii i nu s-au asigurat componentele, respectiv materiile
prime, care s asigure realizarea preparatelor potrivit reetelor.
Pe de alt parte, n foarte multe buctrii nu se asigur echipament tehnologic
modern care s permit obinerea unor preparate de calitate similar cu cele oferite pe
piaa european.
Remarcm, de asemenea, c nc n multe buctrii, procesele tehnologice
consacrate sunt insuficient adaptate evoluiei sectorului alimentaie public,
6

mncrurile oferite n unele uniti nu au ntotdeauna la baz o reet stabilit riguros

i care s fie realizat n condiii de igien deosebit.
Dar constatm cu satisfacie i preocuprile din foarte multe uniti pentru a
prezenta i a realiza n mod deosebit sortimente de preparate culinare romneti
adaptate la gustul clientelei internaionale, precum i preparate din buctria altor
popoare. O constatare evident este aceea c gustul mncrurilor romneti este din
ce n ce mai mult ntregit i mbuntit prin utilizarea unor produse alimentare
concentrate, a unor condimente i ingrediente care, n ultimul timp, au ptruns pe
piaa romneasc. Ele nlocuiesc sau ntregesc foarte bine o serie de materii prime i,
n special, legumele, avnd o calitate deosebit, aceea de a mbunti gustul
preparatelor i, nu n ultimul rnd, de a uura munca n buctrie.
Subliniem c, n prezent, n majoritatea restaurantelor din Romnia,
mncrurile specifice i tradiionale au nceput s-i gseasc locul i ponderea
cuvenit n oferta de meniuri.
Pentru oaspeii care viziteaz Romnia, servirea unor preparate romneti a
devenit o cerin evident. ntr-adevr, interesul l constituie tocmai preparatele
noastre culinare caracterizate prin autenticitate i din care exemplificm; mititei,
crnciorii, piftia, saramura de pete, icrele de tiuc i cin special caviarul, saramura
de crap, borul pescresc, ciorbele rneti, tocnia, ghiveciul, ardeii i roiile
umplute, srmluele cu mmligu, puiul la ceaun cu mujdei, friptura la grtar bine
condimentat cu garnituri i murturi asortate, ciulamaua de pui cu mujdei i
mmligu, cozonacii, colunaii, poale-n bru, sfiniorii, budincile, cltitele i
multe altele.
Buctria romneasc este bazat pe utilizarea unor materii prime ecologice
obinute n gospodriile rneti i pe tehnologia tradiional. Aceast buctrie
tradiional romneasc este cunoscut de orice romn ca la mama acas.
Putem aprecia fr a grei c, n prezent, buctria romneasc ntregete
imaginea bogiei i frumuseilor naturale ale rii noastre, ceea ce va crea pe viitor o
motivaie n plus pentru vizitarea Romniei i cunoaterea renumitei ospitaliti
romneti
7

CAP. III. TRADITII POPULARE SI

OBICEIURI CULINARE
CARACTERISTICILE BUCTRIEI ROMNETI
Pe parcursul istoriei, buctria romneasc parcurge etapele dezvoltrii
societii, ea este influenat de factori economico-sociali, de clim i relief, de faun
i flor, de gradul de civilizaie, dar i de gusturile i preferinele romnilor.
Buctria romneasc ncepe s fie cunoscut i peste hotare nc din anul
1900, an n care patronul restaurantului din Covaci, unde s-au nscut mititeii de
astzi, i trimite buctarul la Expoziia de la Paris, unde face cunoscute mncrurile
noastre tradiionale: mititeii, tuslamaua, sarmalele cu mmligu, ghiveciul
mcelresc, varza cu carne, paceaua i grtarul.
ntre cele dou rzboaie mondiale, buctria romneasc cunoate o dezvoltare
continu. n marile restaurante se pregteau mncruri tradiionale romneti: ciorb
de burt, tuslama, piftie, scordolea de raci, srmlue cu mmligu, icre, saramur
de pete i multe alte preparate.
Buctria romneasc a reuit de-a lungul vremii s-i pstreze tradiia,
buctarii au tiut s transmit urmailor gustul mncrurilor noastre tradiionale,
acetia au mbuntit i rafinat mncrurile, dar au pstrat nealterat arta culinar
romneasc.
Buctria romneasc poate fi definit ca un tot unitar, dar din punct de vedere
al structurii mncrurilor, al tehnologiei de realizare, al asocierii materiilor prime sau
produselor finite, acestea difer, ceea ce conduce la particulariti regionale. Fiecare
regiune are un specific aparte, care s-a meninut, s-a completat i s-a mbogit din
punct de vedere sortimental i calitativ.
BUCTRIA DIN MUNTENIA se poate caracteriza prin diversitate,
ingeniozitate, delicatee. Ea a suferit de-a lungul vremii influena greceasc, oriental,
8

fineea i rafinamentul buctriei franceze i pn n zilele noastre influena

italieneasc.
Buctria din Muntenia folosete un sortiment variat de legume, carne, produse
din carne, pete, lapte, paste finoase, fructe.
Buctria tradiional din Muntenia se poate caracteriza prin mncruri
gustoase, renumite fiind: ciorba de burt, ciorbele rneti din carne de vac i porc,
sarmalele cu mmligu, stufatul de miel, renumiii mititei, tuslamaua, fripturile la
grtar i petele, garniturile din legume, cartofi, paste finoase i dulciurile de
buctrie, cum ar fi: budincile din paste finoase, plcintele, compoturile din fructe,
dulciurile de cofetrie cu fric i ciocolat.
Ciorbele sunt realizate din carne de pasre i vac, dar i din legume; ele sunt
acrite mai ales cu bor, se folosete mult leuteanul care le d un gust aparte.
Ciorbele, mai ales cele din legume, sunt mbogite cu orez, ou i smntn.
La prepararea mncrurilor se folosete untdelemnul, untul, dar i untura, mai
ales n timpul iernii.
Sosurile sunt, de regul, colorate i se obin din roii - vara i bulion - n
timpul iernii.
Salatele sunt ntr-un sortiment foarte diversificat, se obin din legume proaspete
sau fierte n combinaii cu fructe, ou, brnzeturi legate ntre ele cu sosuri i mai
ales cu maionez care este un liant foarte apreciat.
Astzi, marile restaurante din Bucureti i de pe Valea Prahovei sunt
recunoscute mai ales prin preparatele specifice buctriei romneti, preparate care,
prin materiile prime folosite i tehnologiile de preparare utilizate, au o valoare
nutritiv ridicat (valoarea psihosenzorial este deosebit).

TAIETEI CU VARZA
Ingrediente

varza, cam 1 kg

1 pachet taietei

5 linguri ulei

2 lingurite piper

sare

Portii: 4

Timp de preparare: sub 30 minute

COMENTEAZA
Mod de preparare
Mai intai tai varza marunt. Mie imi place sa simt varza in mancare, asa ca n-o tai
chiar fideluta. Presar-o cu sare si las-o pana se inmoaie. Stoarce bine varza de sucul
format.
Intr-o tigaie mare incalzeste uleiul si caleste varza, la foc nu prea mare ca sa nu se
arda. Cand e calita bine adauga piperul si amesteca.
Pune taieteii la fiert in apa fiarta. Fierbe-i al dente. Pune-i in tigaia cu varza, amesteca
si prajeste putin taieteii.
Mancarea se serveste calda sau rece.
BUCATARIA DIN OLTENIA pstreaz i astzi obiceiul de a pregti
mncarea n oale de pmnt la est (sunt recunoscute sarmalele gtite n oale de
pmnt la est), tehnologie care ofer un gust deosebit mncrurilor, ele purtnd
parfumul buctriei noastre rneti.
n buctria olteneasc se folosesc legumele proaspete, petele, carnea de
pasre, vac i porc, lactatele i brnzeturile.
Se pregtesc cum numai oltenii tiu s o fac gustoasele ciorbe de praz i de
tevie, fiertura olteneasc care este o ciorb de pasre i legume fierte n oala de
10

pmnt n spuz pe vatr.. Influena vecinilor s-a resimit n buctria din Oltenia:
ghiveciul clugresc, tocana clugreasc i altele.
Cnd vorbim de buctria olteneasc nu putem s nu amintim preparatele
specifice acestei zone: ciulama de pui cu mmligu, roiile umplute cu carne sau
numai cu orez, tochitura olteneasc, saramura de pete i renumiii crnciori
olteneti.

PRAZ CU MASLINE
Usoara si aromata, o mancare buna si calda si rece. Nu are calorii multe si este buna
simpla sau garnitura la o felie de carne.
Ingrediente: 500-800 grame praz, trei cepe de apa (rosii), doua-trei rosii (sau o
lingura de paste de tomate sau rosii in bulion), doi catei de usturoi, 200 grame
masline, o jumatate de lamaie, doua linguri de suc de lamaie, patrunjel verde, ulei,
sare, piper, un pahar de vin alb.
Preparare:
- Curata ceapa si taie-o marunt. Pune ceapa la calit in ulei incins. Adauga usturoiul
tocat marunt.
- Taie felii prazul, inclusiv frunzele. Pune-le la calit, peste ceapa. Adauga un praf de
sare. Cand este bine inmuiat, adauga rosiile tocate mare si un pahar de vin alb.
- Adauga felii si suc de lamaie si lasa totul sa fiarba incet.
- Fierbe separat, intr-un clocot, maslinele si adauga-le in mancare. Potriveste de sare
si piper.
- Cand a scazut bine, adauga verdeata.
- Serveste calda sau rece.
11

Usoara si aromata, o mancare buna si calda si rece. Nu are calorii multe si este buna
simpla sau garnitura la o felie de carne.
BUCTRIA DIN MOLDOVA se caracterizeaz prin mncruri fine,
rafinate i gustoase. La prepararea mncrurilor se folosete n special carnea de
pasre i petele, dar i carnea de porc, vac, vnatul, precum i legumele, laptele,
oule i brnzeturile.
Ciorbele se acresc cu bor, se mbuntesc cu smntn i ou.
Mncrurile sunt mai dietetice, se realizeaz fr rntauri prjite, cu ceap
nbuit i fin dizolvat n ap. Sosurile sunt albe, dar i colorate cu past de
bulion i boia de ardei.
Buctria moldoveneasc nu este foarte aglomerat n condimente, se folosete
mrarul, cimbrul, chipruul, usturoiul, hasmauchi, leuteanul, etc.
Renumitele sarmale moldoveneti sunt fine i delicate, ele se obin din carne
tocat, sunt sarmale mici, cte 8-10 buci nfurate toate ntr-o foaie de varz.
n Moldova se mnnc mult dulciurile de buctrie realizate din aluaturi cu
diferite umpluturi din legume, fructe i brnzeturi.
Nu putem vorbi despre buctria moldoveneasc dac nu amintim de
preparate cum ar fi: cighir moldovenesc, chic moldoveneasc, pui la ceaun cu
mujdei de usturoi i mmligu, taci i nghite, rcituri de pasre, piftie de porc,
ciorb de potroace, borul moldovenesc, saramur de pete, sarmale cu mmligu,
prjoale moldoveneti, tochitur moldoveneasc, cozonac moldovenesc, pasc
moldoveneasc, poale-n bru, plcint cu dovleac, cu brnz, cu mere, cu varz,
alivenci, etc.

12

SALATA FLOAREA SOARELUI

Ingredient:

200g piept de pui

200g champignion

3 oua

100g cascaval

3 galbenusuri de oua

masline fara samburi

cipsuri Pringls(cutie)
Preparare: Se pune in farfurie in straturi:
1. Piept de pui fiert si maruntit, uns cu putina maioneza
2. sampinioane prajite + maioneza
3. ouala date pe razatoare + maioneza
4. cascavalul dat prin razatoare+ maioneza
5. galbenusurile, maruntite cu furculita( fara maioneza)
Se taie maslinile in 4 parti si se pun frumos pe toata suprafata salatei. Se tine salata
in frigider 12 ore. Inainte de servire se orneaza cu cipsuri. ( Maioneza se intinde cate
putin pe toata suprafata fiecaruia strat).
BUCATARIA DIN TRANSILVANIA a suferit de-a lungul istoriei influena
buctriei austro-ungare.
n Ardeal se folosete mult slnina afumat, bine pregtit, care se consum n
tot timpul anului, chiar i vara, fie ca atare, fie folosit la prepararea diferitelor
mncruri.

13

Specific ciorbelor din aceast regiune este tarhonul. La obinerea mncrurilor

se folosete untura de porc i rntaul obinut din ceap nbuit i fin puin
rumenit.
Sosurile sunt, n general, albe, dar i colorate cu boia de ardei.
Salatele, ca de altfel i sosurile, se ndulcesc cu zahr. Se mnnc mult
paprica cu glute din fin i ou, fierte n ap cu sare.
Buctria din Transilvania este renumit prin preparate ca: balmu, bulz, sup
de chimen, sup de varz alb cu smntn, ciorb ardeleneasc de porc sau vac,
ciorb de carne cu tarhon, varz la Cluj, ciuperci umplute, gula, paprica,
afumturi, tocturi cu afumturi, langoi, budinc, etc.

ARIPIOARE DE PUI CU MAZARE

Ingrediente
1 cutie de mazare, 4 aripioare, 40 ml bulion sau pasta de tomate, 1 ceapa mai
mare, sare, 40 ml ulei, patrunjel verde.
Mod de preparare
Intr-o cratita se pune uleiul la incins, se adauga ceapa tocata marunt, se adauga
40 ml apa fierbinte si se lasa la inabusit. Aripioarele de pui spalate se adauga
peste ceapa inabusita si se acopera cratita. Se pune dupa cateva minute inca 40
ml apa fierbinte si se lasa la inabusit. Dupa 10-15 minute la foc mic, se adauga
mazarea din conserva si pasta de tomate. Se mai lasa pe foc cca 5 minute, se
adauga sare dupa gust si patrunjel verde tocat marunt.
Mod de servire
Se serveste calda.

14

BUCATARIA BANATEANA este puternic influenat, ca i buctria din

Transilvania, de buctria austro-ungar, dar i de buctria greceasc, italieneasc i
francez.
Mncrurile pregtite n Banat sunt realizate din carne de porc, n special cu
legume prjite i nbuite n untur sau ulei, cu sosuri din fin, condimentate cu
piper, cimbru, boia de ardei, chimen.
Buctria din Banat se caracterizeaz prin mncruri gustoase, grase,
hrnitoare.
Ciorbele se acresc cu lmie, se mbuntesc cu smntn i se condimenteaz
cu tarhon.
Supele se pregtesc cu tiei de cas, dar i cu rnta.
Tieii de cas se folosesc mult att la prepararea gustrilor, a mncrurilor, dar
i la obinerea dulciurilor. Din tieii de cas se obin renumitele preparate iofca cu
varz, cu brnz srat i brnz proaspt de vaci, cu nuc, cu lapte, cu mac.
Mai exist i gulaul care se prepar n mai toate buctriile bnene.
Mncrurile se caracterizeaz prin sosuri cu rnta obinut din fin ncins
care se stinge cu sup de oase sau sup de zarzavat i mbuntite cu smntn.
Rntaul se folosete chiar i la sarmale. Sarmalele bnene se pregtesc din
carne tocat cu satrul, ele sunt mari, nu au fineea celor din Moldova, dar sunt
gustoase.
Se folosete mult papricaul cu glute din fin i ou fierte n ap cu sare.
Exist n Banat, ca de altfel i n toat Transilvania, un preparat numit Varga Beles
care este o budinc din tiei de cas cu brnz de vaci i stafide, nvelit n foaie de
plcint i coapt n cuptor.
Exist renumitele pogcele obinute din aluat cu jumri care se servesc la uic.
La prepararea mncrurilor se folosete mult carnea de porc, vac, pasre i mai puin
petele.
Printre mncrurile tradiionale din aceast zon amintim: zacusca, ciorba de
viel, sarmale btrneti, ceap umplut, mncare bnean cu carne de porc, budinci
care scot n eviden caracteristicile buctriei bnene. Aceleai preparate le putem
15

gsi i n alte zone, dar fiecare zon are ceva specific att din punct de vedere al
dozrii materiilor prime, al condimentrii, dar i al tehnologiei folosite.

Ciorb de varz acr ca n banat (krautsuppe)

Pentru aceast ciorbic sunt necesare urmtoarele:
- capn varz acr;
- carne porc;
- carne vit;
- carne pui;
- 1 fir crna de cas afumat;
- 1 lingur orez;
- 1 lingur mazre;
- ceap, morcov, pstrnac;
- 1-2 linguri past de tomate;
- 1 legtur ptrunjel;
- sare, piper;
- zeam de varz (n funcie de preferine)
Legumele, varza i carnea se taie bucele. Se pune carnea la fiert cu puin sare.
Dup ce se ia spuma se adaug ceapa, morcovul, pstrnacul, mazrea, varza, la urm
orezul i se las s fiarb. Cnd sunt aproape gata se pune pasta de tomate, crnaul
tiat, zeama de varz, iar nainte de a stinge ciorba, se presar verdeaa tocat mrunt.

BUCTRIA DIN DOBROGEA este influenat, n primul rnd, de faun,

de clim, dar i de buctria oriental.
La prepararea mncrurilor se folosete mult pete, vnat i carne de oaie, dar
i carne de pasre, vac i porc.
Dobrogea este bogat n legume i fructe, lapte, brnzeturi i ou. Mncrurile
din Dobrogea redau cu prisosin bogia materiilor prime de care dispune aceast
zon.

16

Mncrurile din buctria dobrogean sunt uoare, gustoase, la pregtirea

acestora folosindu-se mult untdelemnul, untul i margarina.
Preparatele de baz sunt nsoite de garnituri de orez, legume, dar i paste
finoase.
Se folosete mult laptele btut, iaurtul i brnza telemea care se consum ca
atare, dar i n pregtirea altor mncruri. De-a lungul istoriei i mai ales dup primul
rzboi mondial, odat cu dezvoltarea staiunilor de pe malul Mrii Negre, buctria
din Dobrogea sufer influena marilor buctrii europene, mncrurile sunt fine,
delicate, gustoase, se mbuntete sortimentul de preparate, dar i calitatea acestora.
Buctria dobrogean de pe Litoralul Mrii Negre poate rivaliza cu oricare alt
buctrie cu tradiie.
Dintre mncrurile specifice buctriei dobrogene amintim: ciorbele
pescreti, ciorb de burt, marinatele din pete, saramur de crap, petele la proap,
crapul umplut, pilaful dobrogean, salatele dobrogene, crnaii de oaie, mielul la
proap, alcul, chebabul, pastrama de oaie, ghiudemul, musacaua, garniturile de
orez, dar i baclavalele, sarailiile, dulciurile cu stafide i rahat.

Tochitur dobrogean
Ingrediente :
600-700 g carne de porc (pulp fr os sau fleic fr prea mult grsime),
1 ceap potrivit,
o lingur mare i cu vrf past de roii, 2 linguri ulei,
un pahar de vin rou.
Usturoi 1 cpn mare
Sare, piper, boia dulce, cimbru dup gust
17

Preparare :
Se ia carnea, de preferinta proaspata si de o culoare roz-deschis, se taie in cubulete ca
pentru a fi tocata.
Usturoiul se curata si se taie fiecare catel in feliute subtirele, nu pe lung, ci de-a latul.
Ceapa se curata si se taie marunt.
Se pun cele doua linguri de ulei intr-o cratita la incins. Cand e incins bine uleiul se
arunca ceapa la rumenit. Daca primele bucatele de ceapa au inceput sa devina
maronii, se poate adauga fara probleme si carnea. Se presara condimentele dupa
bunul plac, dar aveti grija sa nu abunde cimbrul sau boiaua, deoarece dau un gust
amarui mancarii.
Se intoarce carnea pe toate partile, pana cand toate bucatile au devenit albicioase. In
acest moment se adauga cam 2 cani de apa calda in cratita. Se mai pune si o treime
din usturoiul taiat. Se acopera, dar nu de tot, si se lasa sa fiarba pana cand scade
binisor.
Se verifica moliciunea carnii, nu prin intepare, ci se scoate o bucata si se gusta. Daca
sunteti multumiti de gust si consistenta, e bine. Daca nu, se mai adauga niste apa
calda, si din nou se lasa sa fiarba mancarea, acoperita fiind.
Daca vi se pare ca e gata, atunci se rastoarna in mancare si paharul cu vin, usturoiul
ramas precum si pasta de rosii. Se amesteca bine, sa se imprastie pasta de rosii in
toata compozitia. De aici in colo mai sunt cam inca cinci minute de fierbere.
E bine sa fie servita fierbinte, cu o mamaliguta vartoasa deasupra careia sa se aseze
frumusel un ou ochi. Ornamente se folosesc frunze de patrunjel, iar pe ou, in mijlocul
galbenusului, se pune o boaba de piper.
Muraturile sunt foarte bine-venite la acesta masa, in special castraveciorii murati sau
salata de varza acra, dreasa cu ulei si boia.
De baut merge orice daca e vin negru si puternic.

18

OBICEIURI LA ROMANI
OBICEIURI DIN DOBROGEA
In Dobrogea, intalnim obiceiuri care s-au pastrat din vremuri de demult si inca
mai sunt practicate:
"Lazarelul" - practicat in Sambata de Florii - practicat si in prezent in
localitatea cu populatie preponderent greceasca, Izvoarele. Obiceiul povesteste ca
Lazar, moare intr-un accident in timp ce se afla la padure pentru a aduce hrana pentru
animale. Mama si fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta
un copac cu ramuri bogate.
"Olaria" - practicat in Sambata de Florii - Obiceiul consta in aprinderea pe
dealuri a unor focuri din resturi vegetale sau din furajele consumate de animale in
timpul iernii, simbolizand purificarea vechii vegetatii, pentru a face loc unei vegetatii
noi si prospere. Rostogolirea pe dealuri a rotilor de caruta infasurate in paie,
simbolizand cursul soarelui pe cer, simboliza si purificarea a tot ce a fost rau pentru
comuniune.
"Caloianul" practicat dupa Paste - Obiceiul consta in fabricarea unei papusi
de lut, ce era ingropata in camp, ca apoi dupa o perioada de timp sa fie deshumata,
rupta in bucati si imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea, belsugul culturilor si
regenerarea vegetatiei.
"Paparuda - practicat in a treia zi de Pasti in localitatile Niculitel, Luncavita,
Vacareni, Jijila Obiceiul consta in stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei
batrane, impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte in curte. Tinerele
sau batranele, danseaza si canta pentru ploaie, apoi sunt udate de gazda sau se uda
intre ele.
"Colindatul" - mersul cu Mos Ajunul, practicat in seara Ajunului de Craciun
este un obicei pe care il intalnim si azi, practicat in general de copii care reiau
colindele cantate altadata de cetele de feciori si barbati.
19

"Ursul", "Brezaia","Capra" practicate in seara Ajunului de Craciun obiceiuri al colindatului cu masti, ce se mai practica in localitatile Niculitel, Valea
Teilor, Greci, Enisala.
"Mosoiul" - se practica si azi, numai la Luncavita, obicei al colindatului cu
masti ce a devenit o emblema nu numai a Luncavitei, dar si a Dobrogei.
"Oleleu"- practicat in seara Ajunului de Craciun de grupuri de flacai ce bat cu
talangile in pamant fiind asezati in cerc sau semicerc in fata casei sau portii
simbolizand protejarea gospodariei de spiritele rele. Obiceiul se mai practica in zona
Macinului.
"Semanatul"- practicat in ziua de Anul Nou Obicei practicat de copii ce
intra din casa in casa si arunca cu boabe de grau, spunand vorbe de bun augur pentru
rodul pamantului in anul nou ce va veni.
"Boboteaza"- practicat in ziua de 6 ianuarie- Obiceiul consta in recuperarea de
catre flacai a crucii aruncate in apa, dovedind astfel trecerea lor in randul barbatilor
TRADIII I OBICEIURI DE PATI DIN BANAT
n Banat, obiceiurile de Pati sunt mai puine. Aici sunt intercalate mai multe
culturi i fiecare a luat de la cellalt ce i-a plcut mai mult. Pentru obiceiurile
bnene, cea mai important zi este Joia Mare. n credinele lor, n aceast zi un
personaj mitologic feminin, Joimria, umbla prin sate i le pedepsea pe fetele care nu
i terminau de tors lna, iar pe cele mai lenee le lua la ea acas i le mnca.
n Joia Mare se aprind focurile n cimitire pentru c se crede c n perioada
Patelui se deschide cerul i sufletele morilor se ntorc n sat.
n Banat pregtirea bucatelor tradiionale dup terminarea cureniei mari este
o tradiie important. n Smbta Mare se sacrific mielul i gospodinele pregtesc
din el mncruri delicioase.
Ziua oulor
Exact la jumtatea Postului Mare, ntotdeauna n miercurea din sptmna a
patra a Postului Mare, strmoii notri ineau Srbtoarea Oulor, numit i Miezul
sau Miaza Paresii sau Paretii; cuvntul paresimi (sau cum i spunea poporul,
pareti) provine din latinescul quadrogesimo, care nsemna 40 de zile, adic ct
20

se consider c ine efectiv Postul Mare, Sptmna patimilor avnd un statut special.
n timp, i aceast sptmn a intrat n ceea ce numim obinuit Postul Mare,
aa nct Miezul Paretii cdea la 24 de zile de la Lsata Secului de brnz, acum
ntlnindu-se cele dou jumti egale, aceast srbtoare fiind socotit un fel de...
PARETE care desparte Postul Mare n dou.
Deniile
Unele dintre cele mai profunde, frumoase i nltoare slujbe cretine sunt
Deniile. Ele se in n Postul Mare al Patilor. Mai frecventate de lume sunt Deniile din
Sptmna Mare, care atrag o mulime de credincioi.
Pn la nceperea Deniilor, n sptmna a cincea din Postul Patilor, satele
trebuie curate i primenite, ncepnd cu casele i ogrzile. Cei mai bucuroi sunt
copiii. Dup ce vruiesc pomii din livezi i grdini, se mbrac n haine de srbtoare
i se duc la biseric. Magia Deniilor i tulbur i i farmec. La fel ca pe mamele,
bunicile i surorile lor, care n Sptmna cea Mare intr n biseric cu capul acoperit
de-o nfram neagr.
Originea Deniilor: Deniile au aprut odat cu cretinismul. Ele au existat i n
perioada de unitate a Bisericii. Practica Deniilor: Deniile sunt slujbe de sear. Ele se
in dup orele 18-19 (n limba slav cuvntul denii nseamn zilnic). irul emoional,
triumfal, al Deniilor din Sptmna Mare ncepe n seara din Duminica Floriilor.
Apoi, de luni pn vineri, ziua cumplit a rstignirii, preoii rostesc rugciuni rituale,
cnturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament.
Bucate sfintite la slujba de Inviere
OUALE CURATITE - cine mananca oua prima data in ziua de Pasti se zice ca
va fi usor peste an. Altii usuca albus de ou rosu sfintit si daca un om sau vita
face albeata, piseaza albusul si i-l sufla in ochi.
SLANINA e folosita la mai multe leacuri : se ung ranile ; daca se imbolnaveste
vreun om sau vita si mananca slanina aceasta se vindeca ; la scranteala vreunui
picior sau mana se unge cu ea. Daca e bolnav de friguri se afuma cu slanina,
tamaia alba si neagra puse pe o lespede. Daca sangereaza vreo vita i se da sa
21

manance din slanina aceea.

HREANUL - cine-l mananca atunci cand vine acasa de la biserica va fi iute si
sanatos tot anul. Pus in cofele cu apa sau in fantani, curateste apa. Se amesteca
in tavitele vitelor impotriva bolilor si e bun contra frigurilor.
SAREA se foloseste la sfintirea fantanilor.
CUISOARELE - pentru dureri de masele.
FAINA - se freaca ochiul vitei cu albeata si-i trece.
USTUROIUL sfintit (pus in pamant) nu se strica. Serveste la alungarea
strigoilor de la casa - se ung usile grajdurilor cu el. La nevoie se freaca si
oamenii bolnavi (mai ales pentru vatamatura).
SAMANTA DE BUSUIOC - cu firele de busuioc sfintite se afuma cei cu dureri
de urechi.
Busuiocul e inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii si de taciune fuge
dracul.
OBICEIURI DIN MOLDOVA
In Moldova se zice ca spre Craciun "se pun din toate mancarurile intr-o
strachina, pe prispa, sub fereastra, dar sa nu gusti din mancare, caci noaptea vine
ursitorul, degusta si atunci il vezi prin fereastra". Iar in ziua de Anul Nou se zice ca "e
bine ca fetele sa deschida poarta des-de-dimineata, ca se marita".
Paganii credeau ca granele au un spirit pe care, de obicei, il identificau cu un
animal, astfel se explica o serie de credintei si superstitii. De pilda, in Bucovina si in
Moldova, din turtele facute de Craciun se pastreaza pana primavara cand sunt puse
intre coarnele vitelor cand pornesc la arat. Se spune ca acesti colaci, care se fac de
Craciun, trebuie sa fie rotunzi precum Soarele si Luna.
In Botosani nu se da nimic din casa in ziua de Ajun, nici gunoiul nu se da
afara; nu se imprumuta nimic. "De ajunul Craciunului si al Bobotezei, se ia din toate
mancarurile de deasupra: grau, galuste etc. Iar apoi si doua placinte, una o dai intai
argatului care e la vite, dar trebuie sa fie mancacios, ca apoi mananca bine vitele
peste an si cealalta o rupi in bucatele s-o dumici in mancarea vitelor. Cand le dai sa
manance zici: Cinati sanatos ca si noi cinam". (Elena Niculita)
22

Pe la sate mai dainuie credinta ca in noaptea de Craciun animalele ar vorbi.

Satenii se tem ca nu cumva sa le auda ca acesta ar fi semn rau...
SARBATORILE IN ARDEAL
In Ardeal, sarbatorile de Craciun incep de la Sf. Nicolae (6 decembrie), cand
fetele se aduna in grup, inca din seara de 5 decembrie, si framanta placintele care vor
fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau
mai tarziu, navalesc flacaii si se incinge petrecerea, cu glume si lapte parfumat. O
credinta ciudata a colectivitatii de germani este aceea practicata de Sfanta Lucia (12
decembrie), cand capul familiei umbla cu o tava pe care este asezate, pe jar, o
crenguta cu care afuma si cele mai ascunse cotloane ale casei, surii, beciului, podului.

COLINDATUL IN MARAMURES
Semnificatiile colindatului se pierd departe in negura vremii. Colindatul
simbolizeaza in esenta, moartea vechiului an si nasterea celui nou. Si, dincolo de
semnificatia religioasa, colindele pot fi considerate cu usurinta drept rituri stravechi
ce amintesc de un cult al fertilitatii, dar si rituri de pregatire a feciorilor pentru
viitoarea viata de familie.
Cetele de feciori se formau in vechime dupa Sfantul Andrei sau chiar dupa
Sfantul Nicolae. Ele cuprindeau un numar impar de persoane de 3, 5 sau 21 de baieti,
in functie de cati se aflau in sat cu varste cuprinse intre 18-20 de ani si erau
necasatoriti.
Unii dintre ei licitau pentru functia de vataf mare. Aceasta functie se nogocia,
iar cel care depunea o garantie mai mare, era ales, dupa care, banii adunati, ii
reveneau lui. Tot acum se aleg un vataf mic, un stegar, un casier si un colcer (care are
grija de alimente) precum si un crasmar care era responsabil cu bautura.
Vataful mare alegea o gazda din sat si, daca nici unul nu stia sa cante la vreun
instrument, se tocmeau lautari. Feciorii invatau colinde, faceau steagul si isi
pregateau straiele de sarbatoare.
Intre Craciun si Anul Nou ceata de feciori se muta cu totul la gazda pe care au
ales-o. Pe toata aceasta perioada, ei locuiau in cea mai mare camera, iar gazdele erau
23

pentru ei, mama si tata. Barbatul supravegea disciplina cetei de feciori iar femeia
avea grija de curatenia gospodariei.
Pe toata perioada colindatului feciorii nu aveau voie sa umble singuri, ci numai
in ceata. De multe ori, unii dintre ei se legau fartati, o legatura cu mult mai puternica
decat cea a fratilor de sange. Daca unul dintre ei incalca regula si pleca de unul singur
era prins si legat de maini si de picioare, dupa care era plimbat cu sania prin tot satul.
In tot acest timp, el striga: "Cina face ca mine, asa sa pateasca"
TRADITII DE PASTE IN TRANSILVANIA
Sarbatoarea Pastelui isi are obiceiurile si traditiile specifice, in functie de
zonele tarii. In Transilvania, datorita confluentelor orientale si occidentale pe care le
are regiunea, Pastele a adoptat de-a lungul timpului traditii specfice atatat de la sasi,
de la maghiari, cat si de la romani.
Dupa respectarea Postului Mare, in satele romanesti se traieste solemnitatea
Saptamanii Patimilor. In aceasta saptamana, taranii incearca sa incheie toate
activitatile gospodaresti: pamantul sa fie arat si semanat, casele sa fie varuite. In
Miercurea, Joia si in Vinerea Mare femeile pregatesc pasca, mielul si ouale, a caror
incondeiere se distinge in Transilvania printr-o varietate mare de modele si culori.
Toate acestea reprezinta elementele purtatoare ale simbolului sacrificiului pascal si al
Invierii.
In dimineata primei zile de Paste, in unele sate transilvanene toti membrii se
spala pe fata cu apa dintr-un vas in care a fost pus un ou rosu, un ban de argint si o
crenguta cu busuioc. Tot in aceasta zi in unele zone exista credinta ca iti va merge
bine daca prima persoana care intra in casa va fi un barbat.
A doua zi de Paste se distinge in Transilvania prin obiceiul udatului. Baietii
imbracati in haine traditionale mergeau odinioara sa stropeasca fetele. Obiceiul
stropitului de Pasti a fost adus in Transilvania in perioada Evului Mediu de sasii din
zona Sibiului si s-a raspandit in toate comunitatile reformate si catolice din Ardeal. Se
spune ca fetele care ar fi stropite vor avea noroc tot anul. In trecut, fetele erau udate
cu apa din fantana, insa in zilele noastre apa a fost inlocuita cu diverse sortimente de
parfum.
24

Exista si o serie de superstitii pentru perioada de Paste. Se spune, de exemplu,

ca celui care va dormi in ziua de Paste ii va ploua fanul si se va strica. De asemenea,
se spune ca cei care mananca miel n-au voie sa dea oasele la caini, ci trebuie sa le
ingroape sub un mar, iar cojile de oua se dau pe apa. La Paste cine merge la biserica
trebuie sa-si puna un ou rosu in san ca tot anul sa fie rosu si frumos, iar fetele sa aiba
petitori.

INCONDEIEREA OUALELOR
Foarte interesante sunt ouale ncondeiate. Pentru ncondeiere se folosesc
instrumente speciale, sub forma unor betisoare subtiri si rotunde, festeleul, etc.
Festeleul este un bat ascutit de lemn de fag. La un capat se pun scame de in sau de
bumbac. Festeleul se nmoaie n ceara topita si, prin atingerea oului, se fac picatele.
Cele mai folosite motive pentru ncondeierea oualelor sunt: calea ratacita (pe
care merg sufletele mortilor spre judecata), crucea, frunza de stejar sau brad, crligul
ciobanului.

n Muntenia se deseneaza si fierastraul sau fierul plugului, iar n Moldova

fulgerul si furca. Se mai deseneaza plante, animale, diferite tipuri de cruci.
Traditia spune ca daca un ou a carui ncondeiere a nceput la mijlocul Postului Mare,
(desenndu-se n fiecare zi ceva pe el), se pune smbata, nainte de Paste, pe o
gramada de gunoi si se leaga cu o sfoara, omul care l pazeste va vedea un animal, de
obicei un cine, ncercnd sa ia oul. Omul nu trebuie sa-l lase, caci va veni si a doua
oara si i va da n schimbul sau tot ceea ce-si doreste.
n prima zi de Paste, ouale se ciocnesc doar cu vrful. Luni se pot ciocni si vrf
cu spate, iar n urmatoarele zile se pot ciocni oricum. nti parintii ciocnesc ouale,
apoi copiii cu parintii si apoi parintii cu celelalte rude si prieteni. Se spune ca cei care
ciocnesc ouale rosii se vor revedea pe lumea cealalta. Traditia afirma ca cel al carui
ou se sparge primul este mai slab, deci va muri mai repede. Acesta e obligat sa-si
daruiasca oul sau nvingatorului, pentru ca altfel l va mnca stricat pe cealalta lume.
25

Ouale se ciocnesc pna a treia zi de Paste, pna la Ispas sau pna la Duminica
Mare, dupa un anumit ritual: persoana mai n vrsta (de obicei barbatul) ciocneste
capul oului de capul oului tinut n mna de un comesean, n timp ce rosteste
cunoscuta formula Hristos a nviat !, la care se raspunde cu: Adevarat a nviat !
n prima zi, oul nu se ntoarce, pentru ca ti ntorci norocul. De-abia n
urmatoarele zile ouale se ciocnesc pe toate partile, uneori chiar si pe lateral, ca oul sa
se sparga. Este asa-numitul "ciocnit pe luate", specific Moldovei si sudului tarii,
ntlnit la toate petrecerile de tineret, n a doua si a treia zi de Pasti; cu acest prilej se
declanseaza mici ntreceri, pe care le cstiga cel care detine oul cel mai tare.
Din cele mai frumoase oua se scoate printr-un orificiu continutul si acestea se
folosesc ca decoratii, nsirndu-se pe o sfoara si punndu-se la icoane sau n cuie.
La noi, de Pasti, ouale nu se vopsesc doar n rosu, ci si n alte culori, realiznd
desene deosebit de inspirate si frumos lucrate, n motive geometrice sau reprezentnd
plante, animale ori diferite simboluri. Bucovina este recunoscuta pentru traditia pastrata si n zilele noastre - de a ncondeia sau nchistri oua. Armonia culorilor,
delicatetea modelelor transmise din generatie n generatie si maiestria executiei, au
transformat acest mestesug n arta.
Ouale sunt ncondeiate n trei-patru culori, de obicei, tinnd cont si de simbolul
fiecarei culori n parte: rosu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie),
galben (lumina, bogatia recoltelor, tineretea), verde (forta naturii, rodnicie, speranta),
albastru (sanatate, seninul cerului).
De asemenea, si modelele geometrice semnifica fiecare ceva: linia dreapta
verticala viata; linia dreapta orizontala moartea; linia dubla dreapta eternitatea;
dreptunghiuri - gndirea si cunoasterea; linia usor unduita -apa, purificarea; spirala
timpul, eternitatea; spirala dubla legatura dintre viata si moarte.
Oua decorative de Pasti se mai fac cu vopsele n relief (Vrancea, Putna
Sucevei), mpodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt) sau din lut
(Corund-Harghita). n unele parti ale tarii sunt folosite oua fierte, n alte zone, cele
golite de continut. Odinioara, ouale de Pasti erau vopsite n culori vegetale, astazi se
26

folosesc mai mult cele chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete
stravechi, transmise din generatie n generatie, cu o mare varietate de procedee si
tehnici. Plantele folosite n acest scop, n functie de momentul cnd erau recoltate, de
timpul de uscare si de modul n care erau combinate, ofereau o gama extrem de
variata de nuante.
Dupa unele obiceiuri, ouale se vopsesc nti n culoarea galbena, pentru ca
celelalte culori prind mai bine peste galben. Exceptie fac ouale vopsite n albastru.
n Banat, primul ou vopsit, de proba, se numeste cearca. n dimineata de Paste,
acesta se mparte copiilor din casa.
Ouale galbene se coloreaza cu o vopsea obtinuta din frunze sau scoarta de mar
paduret, diferite specii de rachita, romanita sau coji de ceapa.
Ouale rosii se coloreaza cu vopsea obtinuta din scoarta de arin rosu, scortisoara.
Vopseaua pentru ouale verzi se prepara din brndusa, seminte de floarea soarelui sau
urzici.
Ouale albastre se obtin din floarea soarelui, deditel si surcele, nsa acestea nu
se fierb n apa curata, ci n bors n care se pune piatra acra si piatra vnata. Aceste oua
nu se coloreaza mai nti n galben, precum celelalte, ci se obtin direct din oua albe,
nevopsite.

CRACIUNUL
Craciunul este un cuvnt care ne-a umplut copilaria; zile fulguite, pline de
mister, aducatoare de daruri, de cntece, de veselie, de speranta.
Este ziua nasterii lui Hristos.
Cuvntul ce numeste aceasta sarbatoare este diferit n diverse limbi: Noel, Noue,
Noie, n partea de nord a Frantei, Nau sau No n provincia Charentes, Chalenos la
Nisa, n amintirea Calendelor lui ianuar, cnd Craciunul se sarbatorea la 6 ianuarie.
Englezii i spun Christmas, adica masa lui Christ. ntr-adevar, cnd Sfntul Augustin
s-a stabilit n provincia Kent, pentru a-i evangheliza pe saxoni, el a insistat mai ales
pe celebrarea sarbatorii de Craciun prin mese (sau liturghii). n Germania e
27

Weihnacht sau Weihnachten. Sensul acestui cuvnt este "nopti sfinte". n unele
regiuni ale Germaniei se zice Mutternacht, adica "noptile mamelor".
n tinuturile romnesti, Craciun este numele pastorului n al carui staul s-a
nascut Iisus. Multe legende ale Maicii Domnului, mpletite cu traditii populare locale,
pre-crestine, sunt povestite, n variante diferite, pe pamnturile romnesti.
Peste tot, de Craciun se sarbatoreste ziua nasterii lui Iisus, cu toate ca n
diferite parti ale lumii, ceremonialurile difera. Dar pretutindeni, acest cuvnt magic
are nca o nebaauita putere de a renaste sperantele, de a ne readuce bucuria si lumina
n case, de a ne face sa retraim acele clipe fabuloase ale copilariei, care ne stau toata
viata ascunse n suflet.
Cum arata pe meleagurile romnesti Craciunul tradittonal ? Sarbatorile Craciunului
erau asteptate, acum vreo doua sute de ani, "cu multa bucurie de toata lumea". n
postul Craciunului nu se fac hore si nunti si singurele prilejuri de adunari si petreceri
sunt sezatorile, unde se lucreaza de obicei putin si se petrece mult, vorbindu-se,
cntndu-se si cteodata, jucndu-se. Tineretul are motive ntemeiate sa astepte
deschiderea sau dezlegarea horilor, care vor atrage dupa sine, dupa Boboteaza, si
nuntile; copiii tnjesc dupa colindat, stea, irozi, capra si altele, iar toata lumea
asteapta Craciunul.
Sarbatoarea de Craciun tine trei zile. Dupa el vin cu duiumul, sarbatori si
obiceiuri, care de care mai frumoase. Attea obiceiuri felurite fac ca placerile si
veselia sa se simta n orice suflet si n orice casa. Nu se cade ca venirea acestor
sarbatori sa gaseasca gospodariile nengrijite. De aceea femeile, cu tot frigul aspru
care este n aceasta vreme, scot din casa totul afara, ca sa varuiasca, sa repare, sa
spele ferestrele si usile, sa scuture lucrurile si sa le aseze iarasi frumos la locul lor.
Ziua de 30 noiembrie, sarbatorirea Sfntului Andrei, marcheaza nceputul
sarbatorilor de iarna. n traditia populara, aceasta noapte este cea n care duhurile
malefice - n special strigoii, moroii - primesc puteri mai mari dect n restul anului si
vin printre oameni sa le faca rau. Este un fel de rasturnare a sarbatorii crestine a
Rusaliilor, cnd prin pogorarea Sfntului Duh, ntreaga natura este binecuvntata, iar
planetele de leac si maresc puterea.
n aceasta zi, n special fetele ncearca semnele propriului destin: cauta chipul
28

viitorului sot n forma pe care o ia plumbul sau cositorul topit si apoi brusc solidificat
prin turnarea n apa; stau peste noapte n fata unei oglinzi, marginite de doua
lumnari, pna ce zaresc chipul viitorului barbat; pun busuioc sub perna si apoi se
culca, spernd sa-si viseze sotul. Tot n aceasta zi, n unele zone din Moldova se
stabilesc raporturile dintre cetele de flacai si gazda casei unde urmeaza sa se adune
componentii grupului pentru a repeta textele de colinde. Obligatiile grupului erau
diverse: carau apa, spargeau si carau lemne, curatau prin gospodarie si n grajdul
animalelor.
Pe 30 noiembrie, toti romnii pun la ncoltit gru n cteva farfurioare cti
membri sunt n familie, iar la Anul Nou se interpreteaza norocul ce-l va avea fiecare
n functie de naltimea firelor de gru.
Apoi, n urmatoarea zi, de 1 decembrie, copiii deschid calendarul de Postul
Craciunului. E vremea promisiunilor pline de mister, e vremea cadourilor. nca din
perioada Postului Craciunului se ncepe cntatul colindelor, nu numai acasa, dupa
rugaciune, ci si pe strazi.
De sute de ani, copiii l asteapta n noaptea de 5 spre 6 decembrie pe Mos
Nicolae, ca sa le umple ghetutele cu daruri. Sfntul acesta calatoreste prin vazduh,
urmat de un magarus ncarcat cu doua cosuri: unul umplut cu bomboane si alte
dulciuri, iar altul plin cu nuiele. si lasa magarul lnga cosul de pe acoperis si
coboara. Fiecare copil trebuie sa-si puna lnga usa sau lnga camin pantofiorii, si
dupa cum au fost cuminti sau nu, vor primi dulciuri sau nuieluse.
n seara de 23 spre 24 decembrie, dupa miezul noptii si pna la ziua, se
obisnuieste, prin unele parti din Ardeal si Tara Romneasca, sa mearga cetele de
copii, alcatuite din doi, trei, patru, si uneori chiar mai multi, din casa n casa, cu
colinda, mos-ajunul, buna-dimineata, colindisul sau buna dimineata la mos-ajun. Prin
Banat si prin unele parti din Ardeal, copiii care merg cu colindul se numesc pitarai
sau pizerei; mpartiti pe cete sub conducerea unui vataf de ceata, ei umbla prin sat de
la casa la casa. Pitaraii pot umbla liberi prin casele oamenilor, caci, dupa credinta
poporului, ei sunt purtatori de noroc si fericire. De cum intra n vreo casa, e datina ca
pitaraii sa scormone focul din vatra cu betele pe care le poarta n mini si care se
numesc colinde. De la acest nume se cheama si aceasta datina a umblatului "n
29

pitarai", iar Ajunul Craciunului mai poarta si numele de "n ziua de pitarai".
Prin Muntenia (n orasul Muscel), n noaptea dinaintea Ajunului, tineretul se
aduna la o casa, aduc lautari sau cnta unul din fluier si se pun apoi pe petrecere pna
la miezul noptii, cnd pornesc spre capul satului, de unde iau casele de-a rndul,
strignd: "Buna dimineata la Mos-Ajun !" Gazda le da colindeti: covrigi, colacei,
poame, iar uneori si un paharel de vin. Dimineata si ziua umbla cu colindisul copiii
mai mici.
Prin unele parti din Oltenia, copiii si mai fac si un steag alcatuit dintr-o
prajina lunga, n vrful careia leaga o basma, doua sau trei, care au un ban de argint,
cteva fire de busuioc si putina tamie, simboliznd darurile pe care magii le-au adus
la ieslea n care s-a nascut Mntuitorul.
Prin alte parti, mai este obiceiul ca n ziua de Ajunul Craciunului, baietii, dar
mai cu seama cntaretii bisericesti sa umble cu icoana, o icoana pe care este zugravita
nasterea lui Iisus Christos n mijlocul staulului. Aceasta datina nu este dect o
nfatisare a "umblarii cu Ajunul" a preotului, care, neputnd colinda ntr-o singura zi
prin cele mai ndepartate catune ale parohiei sale, trimite n locul sau cntaretii de la
biserica si, la nevoie, chiar oameni, feciori mai ales, straini de biserica.
Cnd cocosul vesteste miezul noptii, spre Ajun, gospodinele se scoala ca sa
nmoaie turtele. Cosul cu turte se coboara de la locul unde fusese pus ca sa se usuce si
sa fie ferit de ochii si minile copiilor, se iau cte 2,3,4 turte, se rup n doua ori n
patru si se nmoaie ntr-o apa calduta n care s-a topit zahar si apoi se aseaza pe
fundul unei farfurii. Pe acest strat de turte se presara zahar pisat, amestecat cu miez
de nuca, tot pisat, sau numai samnta pisata de cnepa. Pe acest strat se pune un alt
rnd de turte nmuiate, si iarasi miez de nuca si astfel se continua pna ce se umple
farfuria, peste care se presara zahar sau miez de nuca; alteori, turtele se ung cu miere.
Cnd lucrul acesta este terminat, femeia merge n casa cea mare sau n casa de
dincolo, odaie care este pastrata curata, aseaza sub icoana cea mai frumoasa fata de
masa pe care o are, iar pe mijlocul ei pune o sticla de vin rosu. La dreapta sticlei pune
o farfurie cu turte, iar n cealalta parte, o farfurie, jumatate cu bob zdrobit, cu ceapa
prajita pe deasupra, iar cealalta jumatate este plina cu prune fierte. n cele patru
colturi ale mesei se aseaza cte un colac. ntre colacii din dreapta se pune un fuior de
30

cnepa, bine periat, zicnd unii ca acesta este barba lui Mos Craciun; acesta este un
mic plocon care se da preotului.
Prin Moldova (n orasul Suceava) se pun pe masa cele mai bune bucate de sec.
Nimeni nu are voie sa descopere masa pna nu intra preotul pe usa. Tot asa n-are
dreptul sa guste din bucate, caci se crede ca unul care ar face acest lucru ar face bube.
Preotul cnta si apoi sta pe laita. Dupa ce blagosloveste ntreaga masa, ia si gusta din
fiecare fel de mncare. Barbatul destupa sticla cu vin si-l cinsteste pe preot. Preotul
face urarile cuvenite n legatura cu venirea sarbatorilor; gusta din bucate mpreuna cu
cei ai casei, iar ceea a ramas le da la vecini, ca Dumnezeu sa primeasca. Fetele pun
repede sub prag cte un ac de par ca sa treaca preotul peste el. Dupa ce va trece, fata
l va lua si l va pune n cap, va dormi noaptea cu el si astfel si va visa viitorul sot.
Alte fete pun gru pe patul unde va sta preotul, ca sa se marite.
Spre Ajunul Craciunului este bine ca muncitorii cmpului sa se gndeasca la
porumbi, ca sa-i viseze peste noapte. Cum i vor visa, asa vor fi porumbii peste an.
Gospodarii se scoala nainte de rasaritul soarelui si pun mna pe toate lucrurile din
ograda: car, plug, coasa, sapa si celelalte, ca sa le fie drag sa le foloseasca la munca.
Tot asa fac si femeile: mpung cu acul de cteva ori, rasucesc cteva fire de furca,
nnoada cteva ate si altele, ca sa aiba spor peste an. n vasul cu apa, din care familia
urmeaza sa-si toarne pentru spalat, se pun nuci, ca sa fie oamenii sanatosi peste an.
TRADITII DE CRACIUN IN OLTENIA
In ciclul obiceiurilor traditionale romanesti, ce contin o varietate de datini si
manifestari cu o ampla desfasurare in viata satului, un loc deosebit il ocupa
obiceiurile de iarna. Formele de manifestare sunt mostenite din cultura folclorica
romaneasca si au fost transmise din cele mai vechi timpuri.
Modalitatile de sarbatorire sunt foarte numeroase, de o deosebita bogatie,
implicand participarea intregii colectivitati, inclusive a copiilor. Grija maturilor a fost
dintotdeauna sa-i faca pe copii sa cunoasca, sa-i initieze si sa-l determine sa participe
la aceste sarbatori.
In zona Doljului exista colinde, urari cu plugul, plugusorul si buhaiul,
incurcarea cailor, pazitul fantanilor sau pazitul apelor sau urari cu sorcova,
31

semanatul, gogorita. Observatia care se impune prezentand obiceiurile specifice zonei

este absenta in general a secventelor spectaculoase, pastrandu-se insa simboluri si
semnificatii cu rezonante. Sarbatorile de iarna se desfasoara pe parcursul mai multor
zile, de la 25 decembrie pana la 8 ianuarie. Incepand cu miezul noptii cete de
colindatori merg la fiecare casa, rostind urari de prosperitate si viata lunga.
Ele se refera in special la belsug si sanatate:
Buna dimineata la mos Ajun
Ca-i mai buna-a lui Craciun
Porci unturosi, oile lanoase, vacile laptoase,
Oameni sanatosi, pui multi si boboci multi.
Urarea era insotita de acte mimice. Din curtea fiecarui gospodar erau adunate
paie si crengi ce se puneau la gura sobei sip e care se aseza unul din uratori, pentru ca
si clostile sa stea pe oua. Colindatorii primeau daruri si bani.
In unele sate din Dolj (nord) urarea era rostita si de gospodarii insesi. Cu o
creanga de mar dulce se scormonea in foc, rostindu-se acelasi text. Dimineata
funinginea scuturata de pe cos, amestecata cu cenusa se punea la radacina pomilor
care erau amenintati cu toporul: Faci poame sau te tai?
Obiceiul cu aria cea mai mare de raspandire este plugul cu varianta sa
plugusorul. Era practicat in ziua de Anul Nou. Plugul cel mare cum este numit in
sud era organizat de flacaii din sat. Conducatorul plugului purta denumirea de
staroste. El tinea plugul de coarne si rostea urarea. La plug se injugau doua, trei sau
patru perechi de boi.
Ceata uratorilor era compusa de obicei din 12 flacai. Plugul era impodobit cu
brad si panglici de hartie colorata. Animalele erau si ele impodobite cu clopotei,
ciucuri de lana etc. Remarcam in satele din sud faptul ca plugul mergea la familiile
celor instariti spre deosebire de plugusor care mergea la toate gospodariile. In unele
sate plugul tinea trei zile(Giurgita).
Plugusorul, varianta a plugului, era organizat de copii de 10-16 ani. Cu zece
zile inainte de Anul Nou se organizau cetele, se confectiona plugusorul, se impodobea
brad, panglici colorate si chipuri, se impleteau bicele. Textul era acelasi ca si la
plugul cel mare. Obiceiul se mai practica si azi dar fara stralucirea de altadata.
32

Obicei similar este urarea cu buhaiul. Ceata era compusa din 3-5 copii. Ca
recuzita aveau buhai, bice, clopote.
Sorcova se inscrie in limitele obiceiurilor de iarna cu aceleasi semnificatii. Se
sorcoveau membrii familiei, rudele apropiate vecinii.
Obiceiurile de iarna din zona Doljului sunt mult mai numeroase datorita
multitudinilor categoriilor de existenta la care au fost adaptate.

33

CAP. IV.

ANEXE

34

35

36

CAP. V. BIBLIOGRAFIE

Cristian Dinca coordonator

Manual pentru calificarea

Bucatar - anul de completare
Turism si alimentatie

Stefania Mihai, Carmen Veteanu

Alimentatia Publica si Turism

Valentina Capota, Aurelian Turcescu

Luminita Aron, Tania Costea

Alimentatia Publica si Turism

Mihaela Iacoban, Tantica Petre,

Camelia Chitca, Gabriela Iordache

Gabriela Pirjol, Elisabeta Paraschiv,

Tehnologie Culinara si Tehnica

Olga Onete, Constanta Brumar

Servirii

Emilian Dobrescu, Stere Stavrositu

Tehnica Servirii Consumatorilor

37