Endometrite

Definiţie
• La nivelul endometrului infecţiile sunt mai rare decât la nivelul
oricărei alte componente ale tractului genital al femeii. Acest
lucru se atribuie de obicei eficienţei ca barieră a mucusului
cervical în prevenirea infecţiei ascendente, drenajului natural
adecvat şi descuamă-rii endometriale ciclice.
• Endometritele sunt, de necesitate, un diagnostic histologic,
acesta fiind bazat pe identificarea, în interiorul endometrului,
a unui infiltrat inflamator anormal.
• Endometrita este clasificată ca acută sau cronică în funcţie de
tipul de infiltrat inflamator.
 Endometrite - etiopatogenie

• Uneori poate să fie evidentă dar cel mai adesea cauza este nespecifică.
• Endometrita acută poate fi determinată de diferiţi germeni cum ar fi:
Neisseria gonorrheae, Chlamydia, Actinomices sau Streptococcus
agalactiae88. Până la aproape 90% dintre endometrite acute sunt asociate cu
alte infecţii ale aparatului genital inferior.
• Într-un studiu al lui Rotterdam48 asupra endometritelor cronice, 53% dintre
pacientele cu endometrită cronică au apărut fie situaţii de postpartum sau de
postabortum, fie în contextul folosirii de DIU, fie în cadrul unor tablouri clinice
de inflamaţie pelvină.
• Endometritele cronice pot avea etiologii multiple: Mycoplasma genitalium,
Ureaplasma urealyticum, Gardnerellei vaginalis.
• Forme mai puţin comune de endometrită cronică sunt infecţii secundare
virusurilor citomegalic sau herpes simplex, endometrita histiocitară şi
malakoplakia.
• Infecţia poate surveni ascendent prin col, descendent de la trompe către
uter, sau poate fi diseminată pe cale vasculară.
 Endometrite – anatomie patologică
• Criteriile de diagnostic sunt stricte, pentru că un infiltrat nepatologic cu
leucocite polimorfonucleare ca şi granulocitele stromale care seamănă cu
leucocitele polimorfonucleare sunt prezente la un anumit moment dat şi
în ciclul menstrual normal. Pentru a diagnostica pe lamă o endometrită
acută, trebuie să găsim microabcese caracterizate prin colecţii de leucocite
polimorfonucleare prezente în lumenul glandelor şi în stromă.
• În endometrita cu Neisseria gonorrhoeae, straturile superficiale ale
endometrului devin foarte infiltrate cu leucocite polimorfonucleare şi
există un grad variabil de necroză tisulară superficială.
• Markerul pentru endometrita cronică este infiltraţia cu plasmocite a
stromei endometriale. Plasmocitele nu sunt un component al
endometrului normal.
 Endometrite – diagnostic clinic

• Endometritele acute pot să apară aproape numai după un avort sau după o
naştere. Simptomatologia clinică şi conduita în aceste situaţii sunt descrise la
capitolul respectiv din cărţile de obstetrică.
• Cazurile de endometrită acută din afara situaţiilor legate de sarcină au o
simptomatologie mult mai puţin dramatică. La examenul vaginal cu valve se poate
observa o leucoree abundentă legată de prezenţa unei vaginite asociate. Prin
orificiul extern al colului uterin se poate evacua o scurgere purulentă. Palparea
bimanuală poate arăta un uter cu dimensiuni uşor crescute, uneori dureros la
mobilizare. Poate exista şi o sensibilitate anexială bilaterală. Semnele generale ale
infecţiei sunt rare şi de intensitate redusă.
• Endometrita cronică este de obicei asimptomatică diagnosticul fiind determinat de
o investigaţie histologică a endometrului pentru o altă cauză. Poate că sângerarea
anormală să fie un semn ceva mai constant.
 Endometrite – diagnostic diferenţial
Endometrita tuberculoasă
• Tuberculoza tractului genital
probabil că apare secundar
diseminării hematogene.
• Ea afectează predominant
trompele şi mai rar
endometrul.
Endometrite iatrogene
• prezenţa dispozitivelor
intrauterine,
• acţiunea curentului electric
din endometrectomiile tip
roller-ball,
• din cele cu laser, microunde
sau
• crioterapie.
 Endometrite – forme clinice
Actinomices.
• Infecţia endometrială cu Actinomyces
apare de obicei în prezenţa DIU sau
în caz de folosire a pesarelor şi este
de obicei asociată cu un infiltrat
inflamator acut.
• În timp ce diagnosticul definitiv
rămâne să fie fixat pe cultură sau
imunohistochimie, se pot recunoaşte
“granule sulfuroase” tipice pe frotiul
vaginal, endocervical sau în
chiuretajul uterin.
• Aceste aspecte sunt de fapt colonii
ale organismelor cu o organizare
periferică radială.
 Endometrite –
Evoluţie şi complicaţii în afara tratamentului

• Endometritele acute, chiar cele din afara situaţiilor legate de

sarcină, pot avea şi evoluţie spre agravare cu implicarea şi a
altor structuri superioare ale tractului genital feminin sau a
organelor adiacente.
• Mycoplasma genitalium este asociată cu infertilitate.
Chlamydia trachomatis ar putea fi implicată ca o cauză directă
de infertilitate.
• Mediul de inflamaţie cronică împiedică nidarea oului,
mecanism pe care se bazează în mare parte şi efectul
contraceptiv al DIU.
• Pentru endometrite cronice virale nu se cunosc până în
prezent implicaţiile posibile locale sau generale.
 Endometrite - tratament
• Pentru endometritele acute tratamentul
trebuie să fie antibiotic pe cale generală în
raport cu germenii implicaţi.
• Endometritele cronice şi mai ales cele virale
sunt dificil de tratat.
• În multe cazuri nici nu este clar dacă există
vreo eficienţă de vreun fel.