Sunteți pe pagina 1din 18

Terapia acvatica pentru persoanele cu infirmitate motorie cerebrala

Inotul se afla printre cele mai sanatoase sporturi,datorita conditiilor speciale pe care le presupune cum ar fi: sprijinul mobil, factorul de franare constituit de apa dar si presiunea ridicata ce solicita mai intens miscarile respiratorii. Terapia acvatica (folosirea apei ca mijloc terapeutic) este folosita atat pentru a trata diverse afectiuni,cat si ca mijloc de refacere post efort (referitor in primul rand la efortul sportiv), dar si ca mijloc de recreere. Conform principiului lui Arhimede un corp scufundat intrun lichid pierde o parte din greutatea sa. Astfel, efortul muscular pentru executarea miscarilor se reduce mult, prin urmare in timpul refacerii sau a recuperarii se pot executa exercitii mai complexe si cu amplitudine mai mare.

Importanta terapiei acvatice

Exercitiile de inot sunt indicate pentru recuperarea in cazul unor afectiuni cardiovasculare, reumatismale, ortopedice si neurologice (in plan secund). Inotul terapeutic este foarte eficient pentru remedierea unor afectiuni ale coloanei vertebrale, cum ar fi cifozele,lordozele si scoliozele, i n diferite grade. Terapia acvatica este deosebit de importanta in recuperarea posttraumatica.

Exista o serie de studii care au demonstrat faptul ca practicarea regulata a inotului accelereaza vindecarea in cazul astmului, herniei de disc, a autismului, al durererilor musculare si articulare, a depresiei si anxietatii dar si a dizabilitatii fizice si motorii. Pe langa rolul benefic asupra organismului, aceste tipuri de miscari se dovedesc deosebit de utile si pentru psihicul pacientilor, favorizand unele procese neuro-psihice ale afectivitatii.

Infirmitatea motorie cerebrala.


I.M.C. sunt tulburari cerebrale neprogresive, rezultand din disfunctia centrilor si a cailor motori cerebrale caracterizate prin sindroame spastice, diskinetice, ataxice si atone, avand o etiologie prenatala, perinatala si postnatala, cauza intervenind inainte ca sistemul nervos sa atinga maturatia deplina.

Paraliziile cerebrale sunt determinate de modificari organice cerebrale,reprezentat e fie de tulburari de dezvoltare si diferentiere, fie de leziuni castigate ale sistemului nervos.

Important la I.M.C. este punerea unui diagnostic corect, cat mai curand cu putinta pentru interventia terapeutica precoce,vizand readaptarea bolnavilor. Readaptarea este un complex de masuri medicale, educationale si sociale, cu ajutorul carora handicaparea este redusa la minim din punct de vedere fizic si social, astfel incat persoana cu dizabilitati este redata unei vieti potrivite posibilitatilor sale si utile pentru societate. Readaptarea persoanei cu handicap neuromotor necesita munca unei echipe complete de specialisti (medici,kinetoterapeuti,chirurgi,logopezi,psihologi,etc.). In cadrul readaptarii, recuperarea functionala este o parte a acesteia.

Tulburarile de motricitate, alterarile mintale si fenomenele comitiale corespund unor leziuni de origine vasculara sau traumatica, cu o localizare topografica diversa, care apar inainte, in timpul sau dupa nastere si nu au caracter evolutiv. Handicapul motor este schematizat in trei grupe esentiale, corespunzatoare tulburarilor fiziopatologice:

spasticitate dischinezie ataxie

Parapareza spastica infantila post I.M.C.

In urma afectarii unei parti a musculaturii membrelor inferioare, ca de exemplu musculatura ischiogambiera hipertona (genu flexum spastic), sunt influentate negativ atat mersul cat si pozitia normala a corpului in ortostatism. Aceste dezechilibre musculare pot duce la exagerarea curburilor coloanei vertebrale (scolioza,lordoza,cifoza,etc.). Inotul in bazinul de recuperare, alaturi de gimnastica medicala, au un rol important pentru recuperarea/reeducarea pacientilor diagnosticati cu I.M.C.

Obiective ale recuperarii in I.M.C. (parapareza spastica)


v
v v v v v v

relaxarea musculaturii spastice la nivelul membrelor inferioare; cresterea mobilitatii articulare la nivelul intregului corp; tonifierea musculaturii extensoare a membrelor inferioare; tonifierea musculaturii trunchiului(spatelui); tonifierea musculaturii membrelor superioare; dezvoltarea echilibrului static si dinamic; reeducarea sensibilitatii si proprioceptiei

Tinand seama ca vorbim de recuperare , conditiile de desfasurare difera de cele ale inotului de performanta sau pentru recreere, astfel ca adancimea apei din bazin trebuie sa fie mica (1,5 m) iar temperatura cuprinsa intre 34-36C. Echiparea bazinului cu bare ajutatoare pe margine sa este absolut necesara, incluzand si existenta materialelor ajutatoare executarii exercitiilor specifice recuperarii (pluta, palmare etc.).

Exercitii folosite in recuperarea/reeducarea pacientilor cu parapareza spastica(post I.M.C.) Exercitii pentru picior/genunchi in valg: A.Efectuate pe marginea bazinului:
1. din asezat, incrucisarea gambelor simultan cu ducerea genunchilor in afara, presand cu palmele pe partea interna a articulatiilor genunchilor; 2. asezat cu sprijin pe palme, cu o pluta tinuta intre glezne, indoirea si intinderea picioarelor; 3. asezat cu sprijin pe palme, forfecari in plan orizontal cu amplitudine mare. 4. din asezat incrucisat, presarea genunchilor dinauntru inafara, cu arcuire.

B.Exercitii Efectuate in bazin cu apa mica:


1. stand cu picioarele lipite , inaltari pe varfuri; 2. stand cu picioarele lipite, ridicari pe marginea externa a picioarelor; 3. din stand, extensia trunchiului simultan cu ridicarea bratelor si ducerea alternativa a picioarelor intinse inainte-jos; 4. mers pe varfuri cu bratele intinse sus; 5. mers pe marginea externa a picioarelor, cu o pluta pe crestet; 6. mers inainte sau lateral cu incrucisarea picioarelor; 7. mers lateral pe marginea externa a picioarelor cu pasi adaugati 8. mers corectiv, controland pozitia genunchilor, dar si a trunchiului in timpul deplasarii.

Exercitii corective pentru scolioza in S dorsala dreapta si lombara stanga: A.Exercitii corective pe marginea bazinului:
1. din asezat, cu un baston sau cu o pluta diagonal la spate, apucat cu stanga sus si dreapta jos, extensii si arcuiri ale trunchiului , coordonat cu respiratie; 2. din aceeasi pozitie initiala, rasuciri si arcuiri de trunchi spre stanga si spre dreapta; 3. pe genunchi cu sprijin pe palme inainte, ridicarea bratului stang simultan cu extensia membrului inferior drept cu mentinere; 4. pe genunchi cu sprijin pe palme, indoirea coatelor in lateral cu coborarea pieptului simultan cu extensia membrului inferior stang.

B.exercitii compensatorii in bazin cu apa mica:


1. din stand cu piciorul stang pe o treapta a scarii bazinului, cu o pluta la spate, apucata diagonal cu mana dreapta jos si stanga sus, extensia ampla a trunchiului cu inspiratie, revenire cu expiratie; 2. din aceeasi pozitie, indoiri ale trunchiului spre stanga; 3. din stand cu fata la scara, cu bratele intinse, stanga sus si dreapta jos, cu mainile apucat, ridicarea genunchiului stang spre suprafata apei; 4. din aceeasi pozitie initiala, extensia trunchiului si a capului; 5. mers pe varful piciorului stang, dreptul paseste normal pe talpa, cu mana stanga sustinand un plutitor pe cap si cu cea dreapta pe sold.

Exercitii pentru dezvoltarea echilibrului static si dinamic: A.Exercitii la marginea bazinului: 1. din stand pe placa de echilibru, mentinerea echilibrului cu bratele in lateral; 2. mers pe varfuri inainte/inapoi; 3. mers masurat inainte/inapoi, avand bratele in lateral; 4. mers in lateral stanga/dreapta cu pas adaugat; 5. mers in zig-zag cu 3 pasi adaugati spre stanga si 3 pasi spre dreapta in tempouri diferite; 6. mers cu spatele cu bratele mentinute la orizontala; 7. mers pe calcaie inainte/inapoi sau stanga/dreapta.

B.Exercitii efectuate in bazin cu apa mica: 1. mers inainte/inapoi; 2. mers cu ridicare alternativa a genunchilor spre suprafata apei; 3. mers lateral stanga/dreapta; 4. mers inainte cu genunchii intinsi si bratele in lateral; 5. sarituri pe loc pe ambele picioare.

Bibliografie

http://www.aqualing.ro; http://www.bihon.ro; Cirla L.-Inotul-mijloc asociat al kinetoterapiei- indrumar metodic-,Buc.,1996; www.elipetromed.ro; www.mytex.ro; Robanescu N.-Tratamentul sechelelor motorii ale encefalopatiilor infantile,Ed. medicala,Buc.,1983.