Sunteți pe pagina 1din 55

CUPRINS Introducere.pag2-4 CAPITOLUL I.

Alcoolismulul Notiuni generalepag5-45 -definitie -forme clinice ale alcoolismului -stadializarea alcoolismului -clasificarea alcoolicilor -comportamentul alcoolicului -cauze -complicatii -mecamismul fizopatologic -efectele alcoolului asupra organismului -solutii de evitare a consumului de alcool -afectiuni psihice asociate cu consumul de alcool CAPITOLUL II.Cazuri clinicepag46-53 Concluzi....pag54 Bibilografie

INTRODUCERE

n societatea modern este o cretere dramatic a consumului de a l c o o l l a t o a t e vrstele. Alcoolismul reprezint o problem cu implicaii profunde,care depesc aspectele medicale interesnd i viaa social a colectivitilor n cadru popoarelor din Europa i dini n t r e a g a l u m e . S e a p r e c i a z f a p t u l c n r i l e c i v i l i z a t e a p r o x i m a t i v 4 0 % d i n p o p u l a i e consum alcool .Astzi ns penetraia alcoolului este i la vrsta tnr, iniierea deprinderii fcndu-se de la1 1 - 1 3 a n i . Alcoolul este consumat ca un tranchilizant sau ca o motivaie de l u b r e f i a n t social. .Nu exist ogaranie net pn cnd alcoolul devine toxic pentru organism,iar acest fapt este deprimant ntruct unii butori devin dependeni.Istoria civilizaiilor arat c din cele mai vechi timpuri oamenii au cutat euforizarea p r i n intermediul drogurilor care le-au stat la indemn. Acestea pot fi caracterizate ca substane inhibitoare ale centrilor nervoi cu s t r m t a r e a c o n s e c u t i v a c o n t i i n e i i producerea concomitent a unui efect omiroid (asemntor strii de vis) folosite pentru obinerea unei stri agreabile.Mai presus de toate drogurile ca ancestralitate i rspndire se plaseaz alcoolul denumit deceli wiskyi de gali teau de vie. Alcoolul n form pur este un lichid incolor cu efect astringent asupra papilelor gustative, pe care numai un om ajuns n pragul disperrii ar dori s-l bea ca atare. Pentru ca alcoolul de consum s aib un gust mai plcut el este diluat si aromat. Impuritile derivate din procesul de fabricare a berii sau de fermentare, sau produse n timpul distilrii produselor spirtoase, sunt cele ce i dau aroma specific. Odat ce acest drog a fost absorbit prin tubul digestiv, el se rspndete cu rapiditate prin esuturile organismului. Atunci cnd alcoolul ajunge n creier, nu exist vreun loc receptor specific pentru moleculele de alcool.

Aceast s u b s t a n i e x e r c i t e f e c t e l e p r i n m a n i p u l a r e a s i s t e m e l o r transmitoare interacioneaz naturale ntr-un ale fel creierului sau altul .Se cu un pare c alcoolul mare de numr

neurotransmitori chimici, printere care serotonia, dopamia i acidul gamaaminobutiric .nurama acestor inzeraciuni, alcoolul poate avea mai multe tipuri de impact asupra activitii cerebrale .El poate inhiba i ncetini multe funcii ale creierului, acionnd asemenea unui sedative.poate afecta judecata, poate induce o detaare de reacie obinuit ateptat de ceidin jur n privina comportamentului butorului i un anumit grad de dezinhibare.Alcoolul este o otrav ce poate afecta organismul. Fie ca o consecin a efectelor salet o x i c e d i r e c t e , f i e d i n c a u z a d e f i c i e n e l o r n u t r i t i v e s a u v i t a m i n i c e c a r e n s o e s c a d e s e a consumul intens de bautur. El poate duna creierului, rezultatul fiind dependena. Principalul o r g a n d e i n t o x i c a i e c u a l c o o l e s t e f i c a t u l , b o a l a declanat fiind ciroza. Poate aprea o inflamaie a pancreasului cu consecine dureroase i posibil fatale.Consumul intens de alcool este o cauz direct a anumitor tipuri de cancer ale cavitii bucale,faringelui i esofagului. n plus i prin mecanisme nu la fel de directe, alcoolul contribuie laapariia cancerului mamar n cazul femeilor. Exist un semn de ntrebare n privina gradului su de implicare n cancerului de colon. n cazul unei populaii cu un consum sporit de alcool, cum este cea a Franei, aproximativ o treime dintre decesele provocate de cancer suntassociate consumului de alcool.Alcoolul este o cauz a rnilor.Ca resultat al efectului su asupra timpului de reacie,coordonrii i judecii, alcoolul poate amplifca riscul producerii unor accidente .n Americacirca 40-50% dintre accidentele rutiere soldate cu victime se produc datorit consumului dealcool. Un aspect mai puin cunoscut este cel al legturii strnse dintre consumul de alcool i accidentele fatale de multe alte tipuri :aproximativ 34% dintre necuri, 47% dintre decesele nurma incendiilor i 28% dintre decesele suvernite ca urmare a unor cderi. B u t u r a sporete, de asemenea i riscul sinuciderilor. Se spune c alcoolul afecteaz serios viaa personal.A l c o o l u l contribuie la comiterea de

i n f r a c i u n i . S p e c t r u l i n f r a c i u n i l o r l a c a r e contribuie alcoolul ncepe de la tulburarea linitii publice, la care contribuie semnificativ i seincheie cu omoruri, n unele ri pn la 30-40% dintre cei condamnati pentru omucideri fiind bei in momentul comiterii faptei .Oamenii bei, pe lng faptul c au o probabilitate sporitde a comite infraciuni cu violen, se supun ei nii unui risc crescut de a fi atacai.

CAPITOLUL I

ALCOOLISMUL

Definitie: Este o boala progresiva, fizica, mentala si spirituala, incurabila, marcata de obsesia de a bea, in ciuda raului fizic produs de consumul de alcool. Este o boala a negarii. ( "Eu nu sunt alcoolic!"-in ciuda tuturor evidentelor ). Stare patologic determinat de consumul excesiv de alcool Pentru a putea defini alcoolismul trebuie avute n vedere urmatoarele fapte: sunt persoane care consuma n mod repetat si succesiv alcool; persoane ce ajung la dependenta fata de alcool; se instaleaza modificari psiho-somatice ce perturba relatiile individului cu mediul social; apare dezorganizarea individului att n plan biologic ct si n plan psihocomportamental; naltul Comitet de Studii si Informare despre Alcoolism (H.C.E.I.A.) a definit consumul de alcool ca fiind generat de anumite maladii sau perturbari psihice. Toleranta e proprietatea pe care un organism o poseda, de a suporta absorbtia de alcool fara sa apara simptome patologice susceptibile, sa-l afecteze pe el sau anturajul sau. Dependenta fizica sau toleranta sunt consecinte si nu cauze ale alcoolismului. Formele clinice ale alcoolismului Alcoolismul e o categorie greu de clasificat datorita parametrilor bio-psiho- sociali pe care i afecteaza n mod diferit.

n cuprinsul generic al notiunii de alcoolism se diferentiaza urmatoarele categorii clinice, cu implicatii medico-sociale diferite: 1. Betia alcoolica obisnuita "ebrietas vulgaris" - pe care si-o provoaca

voluntar n mod episodic unele persoane n scopul creerii unei stari agreabile, fara a se ajunge la dependenta de alcool. 2. Alcoolofilia - reuneste aspectele psihopatologice caracterizate prin

nclinarea deosebita pe care o resimt unele persoane fata de euforizarea prin consumul bauturilor alcoolice, apetenta care conduce n timp la instalarea dependentei si alcoolismului cronic, indiferent de cantitatea de alcool ingerata sau de ritmul cronologic al ingestiei. 3. Alcoolomania. Sub aceasta denumire reunim totalitatea aspectelor

psihotice caracterizate prin alterarea discernamntului asupra propriei persoane si interrelatiilor sociale, dezvoltate pe fondul consumului cronic de bauturi alcoolice, starile periodice de apetenta dipsomaniaca inductibila, ct si fenomenele psihotice supraacute aparute n mod exceptional la consumul unor cantitati mici sau moderate de bauturi alcoolice (criza de betie patologica). Stadialitatea alcoolismului "Stadialitatea betiei alcoolice obisnuite decurge prin succesiunea fazelor de excitatie, depresiune si inhibitie supraliminara care se produc n cursul narcotizarii structurilor cerebrale. Stadiile ebrietatii apar mai mult sau mai putin manifestate de la o persoana la alta, ct si la aceeasi persoana n momente diferite. Diversitatea individuala a unui adult sanatos la intoxicatia alcoolica este n functie de alcoolemie, toleranta, tip de sistem nervos si starea initiala a organismului n momentul ingerarii respective.

Primul stadiu de intoxicatie alcoolica acuta se caracterizeaza n general, prin excitatie psihomotorica de tip hipomaniacal si corespunde unei alcoolemii care variaza, de la caz la caz, ntre 0.30-1.50 la mie. n functie de personalitatea premorbida si starea ideo-afectiva premergatoare mbatarii, pe lnga starea hipomaniacala pot apare si alte variante morbide cu predominanta excitatii triste, delirante sau confuzionale. Al doilea stadiu de intoxicatie alcoolica acuta (hipnoid-ebrietos sau medicojudiciar) se caracterizeaza prin depresiunea activitatii neuro-psihice si corespunzatoare unei alcoolemii care variaza ntre 1.5-3 la mie."(Alexandru Olaru, 1990) n cursul acestui stadiu apar o suita de tulburari psihomotorii corespunzator deconectarii de la mozaicul functional al structurilor neuronale corticale intrate n narcoza; ideatia si limbajul devin tot mai incoerente, tendinta megalomaniaca, reducerea manifesta si progresiva a capacitatii de perceptie si cresterea fazei latente ntre stimularea senzoriala si reactia psihomotorie, reactii fazice paradoxale si tendinta la somn, discernamntul situatiilor devine tot mai precar, ajungnd pna la un stadiu hipnoid, carel expune pe subiect, n raport cu situatia n care se afla, la o diversitate de incidente si accidente. "Al treilea stadiu de intoxicatie alcoolica acuta (paralitic) se caracterizeaza prin narcotizarea scoartei cerebrale si corespunde unei alcoolemii de 3-4 g la mie. (Alexandru Olaru, 1990) Reflexele conditionate sunt abolite, limbajul ininteligibil, coordonarea motorie profund perturbata, nu-si mai controleaza sfincterele, somn profund de cteva ore. "Al patrulea stadiu de intoxicatie alcoolica acuta (comatos), corespunde unei alcoolemii de4-5 g la mie." (Alexandru Olaru, 1990)

n acest stadiu, alcoolicul se caracterizeaza prin abolirea reflexelor spinale, pupile imobile n midriazis, anestezie, hipotensiune, puls deprimat, cianoza, hipotermie, transpiratie vscoasa. Moartea se produce n general la o alcoolemie de 5-6 g la mie prin aspirarea respiratiei. "Intoxicatie alcoolica supracuta - se produce prin consumarea rapida a unei mari cantitati de alcool sau la persoane foarte sensibile la alcool si ndeosebi copiii. n aceasta situatie, faza de excitatie trece aproape neobservata, persoana n cauza intrnd repede n stadiul comatos. Criza de betie patologica acuta constituie o stare exceptionala ca frecventa n clinica alcoolismului, care se instaleaza repede dupa consumarea unei cantitati reduse de alcool (alcoolemie pna la 1 g la mie) caracterizndu-se printr-o accentuata agitatie confuzional-halucinatorie cu agresivitate, automatism ambulator si nivel de constiinta anulat, stare care se poate mentine cteva ore si se termina de obicei prin somn. Dipsomania este 'setea nebuna' pentru consumul de bauturi alcoolice si care apare n mod periodic (la cteva saptamni luni sau ani si dureaza un timp scurt -ore sau zile). Alcoolismul cronic - consumarea frecventa a unor cantitati variabile de bauturi alcoolice timp mai ndelungat, poate determina dependenta narcomaniaca si dezvoltarea diferitelor tulburari neuropsihice." (Alexandru Olaru, 1990) Prin consumul cronic de bauturi alcoolice este determinata scaderea functiilor superioare de analiza si a capacitatii de stapnire asupra pornirilor instinctiv-emotionale, favoriznd astfel aparitia comportamentului aberant. Alcoolicul nu sesizeaza diminuarea capacitatii sale productive, devine iritabil, devine predispus la acte de violenta. Alti autori clasifica alcoolismul n cronic si acut.

Alcoolismul acut "este forma clinica n care tulburarile psihice se pot manifesta sub aspectul intoxicatiei alcoolice acute (betia alcoolica, betia patologica), sau al delirului alcoolic acut sau subacut. Alcoolismul cronic se caracterizeaza prin continuitate, intoxicatie sistematica, centrarea psihotica a vietii pe consumul de alcool."(Petre Brnzei, 1979) Clasificarea alcoolicilor Clasificarea alcoolicilor este o problema care se loveste de dificultati, rezultnd din latenta sau caracterul efemer al semnelor de intoxicatie. Daca privim lucrurile din punct de vedere medical, distingem bolnavi spitalizati n primul rnd pentru simptome caracteristice de alcoolism si bolnavi prezentnd un teren alcoolic, peste care se suprapun diverse afectiuni. Unele statistici disting: alcoolismul latent caracterizat prin moderate tulburari de caracter si alte activitati; etilismul constituit, cu leziuni viscerale si absenteism la serviciu: etilismul grav, cu leziuni viscerale si lezarea profunda a sistemului nervos, bolnavi incapabili de munca. Dupa o alta clasificare (Yellnick, 1952) se pot distinge: persoane care folosesc alcoolul pentru calmarea unor suferinte fizice sau morale, la care dependenta nu se dezvolta obligatoriu; alcoolismul constituit dupa o lunga perioada de abuz, la care se adauga complicatiile somatice comune; alcoolicii cu fenomene de toleranta si dependenta fizica la care se suprapun grave tulburari comportamentale, generatoare de acte antisociale. 9

Aceasta clasificare poate corespunde de fapt fazelor prin care trec alcoolicii, ncepnd de la consumul intermitent, apoi zilnic de alcool, pna la aparitia gravelor fenomene de dependenta si a afectarilor psihosomatice ce caracterizeaza ultima faza a alcoolismului cronic. Cunostintele actuale privind alcoolismul cronic se datoresc n mare masura progreselor realizate asupra consecintelor metabolice ale consumului de alcool. Comportamentul alcoolicului -acte tradand in esenta minime reactii de pastrarea a aparentelor -n e v o i a c o n s t a n t a d e a l c o o l ( d i m i n e a t a , u n p a h a r e y e o p e n e r s i p e s t e z i repartititia bauturii pt pastrarea aparentelor) -egocentrism, preocupari obsesive pt obtinerea bauturii -neseriozitate, neonorarea promisiunii, minciuni frecvente -irascibilitate+/- violenta , agresivitate (in fam , sociala) -remuscari, autoacuzare, tentative de suicid.

10

CAUZE Cauze ereditare n sens direct alcoolismul nu este ereditar, dar toi care tiu c a existat o problem dealcoolism n familia lor, ar trebui s abordeze alcoo lul cu aceeai vigilen pe care o are undiabetic ereditar fa de zahar. Conform unui studiu american, copiii din familiile de alcooliciau un risc de patru ori mai mare de a deveni dependeni de alcool. Se pare c unii oamenireacioneaz diferit fa de alcool n comparaie cu alii i c aceast sensibilitate poate fi transmis ereditar aa cum au artat unele studii fcute pe gemeni, studii extinse asupra maimultor rase umane.Conform unor studii, cercettorii americani susin c adulii care au prini alcoolici sedeosebesc de ceilali prin urmtoarele caracteristici:nseamn dup alii. - Au dificulti n a urmri un plan de la nceput pan la sfrit - Mint i n situaii n care ar fi la fel de simplu s spun adevrul .- Se iau foarte n serios. - Caut mereu apreciere i confirmare. - Sunt impulsivi, au tendina de a se ncurca n aciuni fr a fi analizate n prealabilalternativele i consecinele.Aceasta nu nseamn ns c toi copiii de alcoolici vor deveni la rndul lor dependeni. Cauze organice: Nu exist o anumit cauz organic responsabil de instalarea alcoolismului i ma iales nu exist o alergie la alcool care s declaneze dependena deja de la cea mai mic doz.Mai periclitate sunt persoanele care reacioneaz pozitiv faa de efectele alcoolului fr a resimi urmri neplcute.C o n s u m u l ridicat de alcool pe termen lung are ca efect punerea n funciune la nivelul ficatului a unui mecanism suplimentar de catabolizare a alcoolului i anume sistemu lm i c r o z o n a l d e o x i d a r e a e t a n o l u l u i (SOME) care va prelua pn la dou treimi d i n catabolizarea cantitii crescute de alcool.A s t f e l a l c o o l i c i i p o t m e t a b o l i z a i s u p o r t a comportament normal i se Nu tiu ce orienteaz

11

c a n t i t i m a i m a r i d e a l c o o l . D a r S O M E e s t e declanat, chiar i dup perioade lungi de ntrerupere a consumului, de cantiti mici de alcool, declanndu-se o dorin puternic de a consuma mai mult butur. Abuzul cronic dealcool poate reduce cu pana la 50% concentraia endorfinelor, care sunt att de necesare pentru instalarea unei stri generale tonice. Acest lucru poate fi o explicaie pentru dorina puternic de a consuma nlocuitorul alcool, intrndu-se de fapt ntr-un cerc vicios. Cauze psihice: Nu exist trsturi universale valabile, dar din acest punct de v e d e r e a n u m i t e caracteristici sunt mai des ntlnite la persoanele dependente de alcool :-Nesigurana de sine i inhibiie;-Dependena de ceilali;-Autostpnire exagerat i refuzare a sentimentelor;- Adesea o proast dispoziie i o stare de confort psihic redus.Dar aceste trsturi pot fi la fel de bine i consecine ale consumului abuziv de alcool. Se parens ca, n multe cazuri, nu nsuirile de personalitate l fac pe om mai vulnerabil la consumuld e a l c o o l , c i n t r e a g a a t i t u d i n e f a d e v i a a f i e c r u i a d i n t r e n o i . O t r s t u r d e o s e b i t d e pregnant la aceste persoane este faptul c stau n ateptarea a ceva mai bun. Fie c speranalor este real sau nu, ei cred c viaa lor trebuie s fie o continu ascensiune. Dar n realitateviaa decurge dup o sinusoid mai mult sau mai puin pronunat, iar dispoziia este o suitde urcuuri i coboruri ntr-o alternan continu. Alcoolicul ncearc s niveleze aceastsinuozitate a vieii pe cale chimic sau pe ct posibil chiar s-i reduce nivelul. Cauze profesionale: Exist diferene considerabile ntre frecvena cu care alcoolismul apare n cadruldiferitelor grupe profesionale.Cei care au aa numitele meserii alcoolice adic productorii i distribuitorii de buturialcoolice sunt deosebit de periclitai. De asemenea sunt periclitai angajaii n construcii,angajaii n transporturi n special n transporturi maritime, dar i liberii profesioniti

12

fr program de lucru clar definit, precum i meseriile cu mult rutin i meseriile cu mult rutini fr supervizare tehnic. La femei un grup de risc este cel al soiilor fr serviciu, mai alescnd condiia lor economica i social este bun. Cauze educative: Prinii care nu au avut nici un rol sau doar unul nensemnat n evoluia dependenei de alcool a copilului lor sunt chinuii de ndoieli i de sentimente de vinovie. Unii cred c l-au rsfat prea mult, c au sufocat copilul cu prea mult dragoste i cldura sufleteasc, aliicred c au fost prea severi, prea reci, c i-au ngduit prea puin libertate i l-au respins preatare. Duntoare este i educaia n care copilul este supra ingrijit i nu este lsat s devin independent.Fiecare dintre aceste moduri de comportament ar putea constitui un element n construirea zidului numit dependen Cauze conflictuale: Fiecare conflict n familie sau la locul de munc poate fi declanant pentru abuzul dealcool. Dar i consumul ridicat de alcool este la rndul su cauza pentru dificulti familiale i probleme profesionale, astfel nct conflictele cresc i se complic. Devine din ce n ce mai puternic dorina de a evita aceste conflicte i astfel putem constata cum se nchide acest cerc v i c i o s , c a r e d u p u n t i m p n u m a i p o a t e f i r u p t d e c t c u f o a r t e m u l t e f o r t . A n a l i z n d m a i ndeaproape situaia, de fapt nu conflictul este cel care determina dependena, ci modul cumeste abordat, cel n cauz putnd s-l rezolve sau s-l evite. n acest sens nu conflictul este problema, ci modul de abordare. Un lucru e cert alcoolul nu ajut la evitarea conflictelor. Cauze sociale: Atitudinea publicului larg fa de alcool i implicit fa de alcoolic este echivoc. ntimp ce alcoolicul este dispreuit ca fiind beiv, sunt admirai toi cei care la

13

un chef reuesc s bea ct mai mult. Un brbat adevrat este cel care suport ct mai mult alcool i dimpotrivc e l c e n u b e a d e l o c s a u p u i n e s t e c o n s i d e r a t s l a b s a u s p r g t o r d e c h e f . S o c i e t a t e a minimaliznd consumul crescut de alcool l ajut de fapt pe cel ameninat de a deveni alcoolics se amgeasc mult vreme ca pericolul n care se afl nu este att de mare.

14

Simptome De cele mai multe ori, persoanele care au probleme legate de consumul de alcool, nu realizeaza acest lucru. Este posibil ca aceste persoane sa nu consume alcool in fiecare zi sau sa nu consume cantitati excesive de alcool. Uneori poate sa treaca un interval de timp relativ mare intre episoadele de consum excesiv de alcool. Majoritatea persoanelor care au dependenta la consumul de alcool, spun ca beau doar ocazional (de sarbatori sau cu anumite ocazii sociale). Daca o persoana nu consuma alcool in fiecare zi, nu inseamna neaparat ca nu are o problema legata de consumul de alcool si de asemenea, ca nu are un anumit risc de a dezvolta aceasta adictie. De multe ori, persoanele care au o astfel de problema spun ca pot renunta la acest viciu in orice moment doresc acest lucru, in unele cazuri reusesc, insa doar pentru o perioada de cateva sapatamani sau luni, iar apoi revin la vechiul obicei. In cazul persoanelor care nu pot sa-si controleze acest viciu, este important ca acestia sa apeleze la ajutor medical si psihiatric specializat Semne ale abuzului de alcool - probleme aparute la scoala sau servici (absenteism, imposibilitatea respectarii orarului impus performante reduse) - consumul dealcool in situatii potential periculoase (de exemplu, inaintea sofatului) - episoade de pierdere a constientei, acest lucru insemnand ca dupa un episod de consum exagerat de alcool, persoana nu isi aduce aminte nimic despre ce s-a intamplat in aceasta perioada - probleme legate de consumul excesiv de alcool, precum arestarea pentru sofatul sub influenta alcoolului sau abordarea unui comportament violent, secundar intoxicatiei acute cu alcool - accidente personale sau accidentarea unei alte persoane - consumul alcoolului in ciuda prezentei unor afectiuni care pot fi agravate in acest caz, de exemplu, ulcerul peptic (ulcerul stomacului)

15

- persoanele din anturaj si din familie sunt ingrijorate pentru consumul exagerat de alcool. Semne ale dependentei sau adictiei la alcool -dorinta nestapanita de a consuma alcool, pierderea controlului volitional, chiar si in cazul in care se doreste acest lucru -aparitia simptomelor de sevraj la intreruperea consumului de alcool (greata, tremor transpiratii, anxietate) -necesitatea consumului unor cantitati tot mai mari de alcool pentru a obtine efectele "placute" ale acestuia -in ciuda tuturor semnelor negative, se continua consumul excesiv de alcool si nu se constientizeaza gravitatea acestui fapt -membrii familiei si prietenii din anturaj, sunt ingrijorati in legatura cu acest comportament -prezenta semnelor fizice dedependenta, precum pierderea constientei in cazul consumului excesiv de alcool -tendinta de a ascunde faptul ca exista o dependenta de alcool (fie ca persoana in cauza consuma alcool pe ascuns, fie nu recunoaste ca bea in cantitati excesive) -jena, discomfort in situatiile in care este implicat consumul de alcool (in special cele sociale). Persoanele care sufera de alcoolism cronic, au in cele mai multe cazuri si probleme de ordin,psihic, precum depresia sau anxietatea. De asemenea, alcoolicii sunt predispusi la abuzul si dependenta pentru alte substante toxice, precum tutunul sau drogurile de orice fel. Simptomele abuzului de alcool la copii si la adolescenti, e diferit de cel care apare in cazul adultilor.

16

Complicatii Consumul cronic de alcool poate cauza diferite probleme de sanatate, aparute in special la nivelul anumitor organe, precum, ficatul, sistemul nervos central (in special creierul) siinim a. De asemenea agraveaza hipertensiunea arteriala, problemele tractului digestiv (recidive ale ulcerului peptic), poate agravaosteoporoza sau poate cauza diferite tipuri decancer. Apar, de asemenea, probleme legate de interactiunile medicamentoase si alcool sau probleme legate de activitatea sexuala (disfunctii erectile, scaderea libidoului sexual). Alcoolismul poate conduce la aparitia unui comportament violent, accidente, izolare sociala si dificultati aparute la locul de munca sau in familie. Alcoolismul poate cauza probleme grave in randul adolescentilor, femeilor insarcinate si in randul persoanelor care prezinta diferite afectiuni. Femeile insarcinate nu trebuie sa consume alcool pe toata perioada sarcinii, pentru a evita aparitia problemelor legate de devoltarea fizica si psihica normala a nou nascutului.

Mecanism fiziopatogenic Abuzul sau,dependenta la alcool poate aparea brusc sau gradat, la diferite varste. La inceput, consumul de alcool poate fi cvasinormal si nu este considerat neaparatpatologic. Unele persoane beau doar ocazional, dar consuma cantitati mari de alcool, astfel ca sunt predispuse la a dezvolta dependenta de alcool. In timp, consumul de alcool poate fi considerat ca o metoda de rezolvare a probemelor cotidiene sau familiale (sub forma unui "antidot"). Persoanele care continua sa consume alcool pentrua o perioada de timp indelungata (ani), pot dezvolta diferite afectiuni, precumhepatita toxica si ciroza hepatica, depresia sau ulcerul peptic (ulcerul de stomac). Apar, de asemenea, probleme de ordin social sau chiar legal, deoarece alcoolicii adopta un comportament violent si irational. Majoritatea persoanelor care au probleme legate de consumul de alcool, au si probleme psihiatrice, precum, depresia, tulburarile bipolare,sindrom anxios-depresiv. Cu

17

toate ca in unele cazuri, persoana in cauza are impresia ca alcoolul ii imbunatateste simptomele legate de astfel de afectiuni, din contra acesta le agraveaza. Alcoolul interactioneaza si cu tratamentul medicamentos al acestor afectiuni si poate inrautatii, de asemenea, simptomatologia.

18

Efectele consumului de alcool la nivelul organismului Dup ce alcoolul a fost but, acesta ajunge n stomac i n intestine de unde prin absorbie este preluat de snge i transmis prin aparatul circulator n tot organismul. Din aceast cauz sunt afectate cu precdere esuturile puternic irigate de snge. Din punct de vedere al efectului general al alcoolului asupra organismului acesta este n primul rnd un toxic celular. El acioneaz ca o otrav pentru celule datorit efectului su higroscopic, adic alcoolul n concentrai mari sustrage apa. Acest lucru duce la nivel celular la separarea albuminelor aflate n stare coloidal n protoplasma i n final la coagularea acesteia distrugnd astfel celula. Din acest punct de vedere nu este de mirare ca celulele corpului omenesc vor fi grav deteriorate n urma unui consum abuziv i ndelungat de alcool. Pe de alt parte alcoolul este un factor de stres pentru tot organismul producnd o cretere a tensiunii arteriale i sunt eliberate n organism n msur mult mai mare substane ca lipide, zaharuri i cortizon n circulaia sanguin. Abuzul de alcool duce de asemenea la malnutriie, lipsind organismul de proteine, minerale i vitamine. Excesul de etanol are ca efect reducerea progresiv a capacitii intestinului subire de a resorbi substane ca proteine i vitaminele A, B1 si C. Incapacitatea progresiv a intestinului subire de a absorbi substane vitale este responsabil i de tulburrile nervoase de origina somatic. S-au observat la alcoolici concentraii sanguine sczute de calciu, fosfai i vitamina D, care se asociaz cu pierderea nsemnat de masa osoas. Ca urmare crete pericolul apariiei fracturilor. Organismul folosete o mare cantitate de energie pentru nlturarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesar organelor pentru buna lor funcionare. Pentru metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului poate fi consumat pan la 80% din oxigenul disponibil acestui organ. Deci alcoolul devine un "paralizant metabolic". Celulele cardiace i cele cerebrale care au de asemenea un consum ridicat de oxigen sufer cel mai mult datorit alcoolului.

19

Dup cum se poate observa alcoolul afecteaz toate organele organismului Dei rinichii i plmnii sunt bine irigai de snge, pericolul de a fi lipsii de oxigen nu este att de mare, fiind astfel mai puin vulnerabili la alcool. Organul care ntotdeauna este afectat de abuzul de alcool este ficatul. Afeciunile

acoper o palet larg de boli ncepnd de la steatoza hepatic, cronic, pn la ciroza hepatic. Atrofierea ficatului poate fi adus la stagnare prin abstinen, dar nu este reversibil. Cam 15% dintre alcoolici sufer de aceast tulburare grav. Complicaiile ei sunt:hemoroizi, varice esofagiene (care prin ruptur duc adesea la moarte) i ascit (colectarea de lichide n cavitatea abdominal). Deoarece ficatul nu doare, leziunile nu sunt observate dect trziu i uneori doar ntmpltor la analize de rutin. La nceput se observ doar o stare de balonare i eructaii (rgieli) frecvente. De asemenea, apare o presiune sub arcada coastelor drepte sau meteorism, iar mai trziu se nregistreaz pierderea poftei de mncare,epuizare rapid, uneori tulburri de potena i de apetit sexual, precum i stare de grea i vom. Prin lezarea progresiv a celulelor hepatice este 20

prejudiciat sinteza proteinelor, ceea ce duce printre altele la probleme de sngerare i la scderea imunitii. Traumatismele mici pot declana sngerri interne i externe intense, alcoolicul devenind tot mai expus infeciilor. Afeciunile pancreatice sunt destul de dureroase. De aceea persoana n cauz se prezint rapid la medic i i impune pauze n consumul de buturi alcoolice. De asemenea, se poate ajunge la diabet. n general, ntregul aprat digestiv - de la cavitatea bucal, esofag stomac i pn la intestin poate fi lezat grav. De exemplu, consumul permanent de alcool inducnd un risc de zece ori mai mare de mbolnvire de cancer esofagian. i alte forme de cancer apar mai des la persoanele care abuzeaz de alcool. Este vorba de cancerul bucal, laringian, intestinal, iar la femei cel mamar. Incapacitatea progresiv a intestinului subire de a absorbi substane vitale (proteine, vitaminele A si C) este responsabil i de tulburrile nervoase de origina somatic. S-au observat la alcoolici concentraii sanguine sczute de calciu, fosfai i vitamina D, care se asociaz cu pierderea nsemnat de masa osoas. Ca urmare creste pericolul de apariie a unor fracturi. Afectarea nervilor membrelor (polineuropatie) se exteriorizeaz prin furnicturi, nepturi sau arsuri la nivelul membrelor inferioare sau superioare. Sub incidenta suferinei intr i muchiul cardiac (cardiomiopatie). De patru ori mai muli alcoolici mor din cauza tulburrilor cardiace dect de ciroza. Trebuie inut cont de faptul c majoritatea alcoolicilor sunt i mari fumtori, astfel nct cauzele mortalitii sunt complexe. Cel mai important organ afectat la fiecare abuz de alcool este creierul. Celulele nervoase nu se regenereaz. La fiecare consum puternic de alcool se distrug cteva mii. Deoarece omul dispune de cteva miliarde de neuroni, distrugerea acestora se face resimit abia dup ctva timp i este observata mai ales de cei din jurul alcoolicului. Efectele consumului de alcool - Crete riscul cancerului de ficat, stomac, pancreas, gura, laringe i esofag.. - Ridic tensiunea arterial i crete riscul unui infarct. - Ridic nivelul glucozei n snge. - Crete riscul cirozei i hepatitei. - Scade nivelul energetic.

21

Efectele alcoolului asupra creierului si sistemului nervos si psihicului Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifest o rceal emoional, o alterare treptat a sentimentelor, indispoziii frecvente i schimbri brute a opiniilor. Mai pot s apar: - nelinite interioar, agresivitate, iritabilitate; tulburri de somn, comaruri; lacune de memorie (nu-i mai aduce aminte ce a fcut n urm cu dou ore sau dou zile); depresie, fric, complexe de inferioritate ascunse uneori n spatele unei faade de grandomanie; lipsa de voin, promite dar nu-i ine promisiunea; izolarea i reducerea sferelor de interes; lipsa de igien, decdere fizic i psihic. Efectele alcoolului asupra vieii sociale Dependena de alcool cauzeaz n timp tulburarea relaiilor interpersonale, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educaiei copiilor, ntrzierea i absena de la locul de munc, accidente de munc i de circulaie, delicvena, divor, pierderea locuinei i a locului de munca.

22

Consecinele consumului de alcool Consecinele nefaste sunt problemele legate de alcool sau pierderile suferite n diferite domenii cum ar fi sntatea fizic (ex., sindromul retragerii, boli de ficat, gastrit, anemie, disfuncii neurologice) ; activitatea psihologic (ex. pierderea cunotinei, modificri de comportament i dispoziie) ; activitatea relaional (ex. probleme n csnicie i abuz asupra copilului, afectarea relaiilor sociale) ; activitatea ocupaional (ex. probleme legate de coala sau serviciu) ; si probleme legale, financiare sau spirituale. Negarea este folosit aici nu doar n sensul psihanalitic al unui mecanism unic de aprare i de negare a semnificaiei evenimentelor, ci ntr-un sens lrgit ce include o serie de manevre create pentru a reduce contiina faptului c mai degrab consumul de alcool constituie cauza problemelor unui individ, i nu rezolvarea acestor probleme. Negarea devine parte integrant a bolii i un obstacol major n calea recuperrii. Recuperarea din dependen este un proces bazat pe via pe abstinena de la toate drogurile de schimbare, de dispoziie i un angajament fa de un program de recuperare. n timpul participrii la programe de recuperare cum ar fi al Crucii Albastre, Alcoolicii Anonimi sau Al Anon, persoana dependent i familia acesteia nva s triasc influena alcoolului / drogurilor i s aib o via fericit, sntoas i productiv

23

Soluii de evitare a consumului de alcool Toi cunoatem c adesea ni se face poft de anumite lucruri. Cnd ne este foame, ne sar n ochi peste tot alimente pe care altfel nici nu le-am fi observat, sau mirosul de pine proaspt dintr-o brutrie ne poate determina s cumprm o pine chiar dac n-am avea nevoie de ea. Dar, de obicei nu ne urmm fiecare impuls care ne-ar mpinge s ne satisfacem o poft imediata, mai ales dac ne-ar duna sau dac nu se potrivete situaiei. Fiecare are strategiile sale de a rezista unor asemenea impulsuri. Este adevrat c exist persoane mai impulsive care au dificulti mai mari n a se stpni, n timp ce altele nu par s fac mari eforturi pentru a se abine. Fiecare alcoolic trebuie s tie c dorina de a bea este un lucru normal, c poate fi declanat de stri psihice sau de evenimente exterioare. Adesea dorina de a bea este comparat cu un val care poare crete repede dar care se niveleaz apoi treptat. Este greu s te opui valului cnd i-a atins fora maxim. Este mai uor, mai elegant i mai puin periculos, la fel ca la not sau la surf, s rmi pe coama valului pn cnd el se epuizeaz. La fel i n cazul dorinei de a bea, ea trece de la sine dac nu i te opui. Deci este mult mai profitabil s-i spui: "Observ c mi se face poft s beau. Poate c se va ntei nc puin pofta asta, dar o s-mi treac.". Pe parcursul terapiei alcoolicul nva cum poate preveni sau reduce o asemenea poft. Sunt prezentate n continuare cteva metode utile n astfel de situaii: Mai nti trebuie s-i reaminteasc mereu de ce vrea s reziste poftei i de ce nui poate permite o asemenea slbiciune. El trebuie s-i consulte lista de argumente pro i contra consumului de alcool, pe care singur i-a stabilit-o. n al doilea rnd se poate apela la o metod de relaxare ce a fost n prealabil nvat n terapie. Se cunosc multe metode de relaxare de la simple exerciii de respiraie la metode mai complexe n care sunt corelate imagini plcute, pozitive. n al treilea rnd, in momentele cnd alcoolicul se simte copleit de griji, pot fi utile monologurile interioare pozitive, n care vor fi reamintite punctele sale forte. De asemenea caut s-i descarci energia printr-o activitate sportiv. O alergare n aer liber sau un urlet ntr-o pern pot fi de folos. Mui dintre oameni consider c cea mai mare

24

nfrngere personal pe care o pot suferi este atunci cnd trebuie s mearg ntr-un centru de consiliere sau de recuperare pentru persoane dependente de alcool. Prin aceasta este evident c au devenit dependeni. Dup ce a trecut perioada de ndoial de sine i de neacceptare a destinului i nu se mai pune problema diagnosticului greit, alcoolicul va vedea i reversul medaliei, va nelege c boala este de fapt un semnal, c trebuie s schimbe ceva n modul su de via. Ieirea din dependen poate avea loc fie prin fore proprii, fie cu ajutorul grupelor de ntrajutorare sau prin asisten de specialitate. Cercettorii americani Prochaka i Di Clemente au observat i nregistrat cum se elibereaz un dependent din boala sa, indiferent de ce cale a ales i au constatat o structur de baz comun . Astfel ei au identificat patru faze de evoluie: Faza premeditativ n care se consuma alcool refuzndu-se orice observaie pe aceast tem care poate da de gndit. Faza meditativ n care dup o perioad mai lung sau mai scurt de timp realitatea mult evitat ptrunde totui n subcontient. Faza de aciune n care alcoolicul dup o perioada mai lung sau mai scurt de cutri gsind nite soluii se hotrte s acioneze chiar dac soluiile gsite sunt pentru nceput modificri mici i simple ale stilului de via. Faza de perseveren n care alcoolicul menine acele soluii gsite care l ajut i se potrivesc capacitilor sale personale i condiiilor de mediu. De regul dependentul are nevoie de mai multe ncercri serioase de a se elibera definitiv din boal. Din pcate aceste eecuri de multe ori sunt pstrate n secret. Pericolul este c fiecare eec al acestor ncercri secrete scade ansa c alcoolicul s mai ncerce odat revenirea. Devine demoralizat i respinge unele informaii utile sau oferte de ajutor. Pentru muli alcoolici prima ncercare se limiteaz la nivelul simptomatic, impunndu-i doar s nu mai bea. Abia apoi realizeaz c trebuie s modifice i anumite convingeri i atitudini din viaa lor, s rezolve situaii sociale, eventuale conflicte i s mbunteasc relaiile cu persoanele apropiate sau importante. Vor constata c i aceste aspecte au influenat nereuitele premergtoare. Vor ajunge la concluzia c trebuie s-i analizeze felul tririlor, c trebuie s se schimbe mai profund.

25

Abstinena este definit ca fiind abinerea voluntar de la satisfacerea unor necesiti fiziologice sau a unor plceri. n cazul alcoolismului abstinena este noiunea prin care se definete renunarea definitiv la consumul de buturi alcoolice sau orice preparat care conine alcool, constituind o premis indispensabil vindecrii i din aceast cauz reprezint o msur terapeutic de baz. Pentru terapia alcoolismului abstinena este condiia de baz, iar capacitatea de a duce o via mplinit i sntoas este telul ei. Tratamentul dependenei de alcool are loc n patru etape distincte la care particip membrii ai diferitelor categorii profesionale, cel mai adesea asisteni sociali, medici, psihologi, preoi i chiar foti dependeni, succesiunea acestor faze constituind un lan terapeutic. Etapa de contact Etapa de dezintoxicare. Etapa de dezobinuire Etapa de readaptare Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependene este discuia n grup - terapia de grup. Orict de diferit ar fi de la o clinic la alta, acest element nu lipsete din nici o clinic de specialitate. Importana terapiei de grup provine n primul rnd din micarea de autoajutorare care se bazeaz pe ntlnirea ntre persoane care au aceeai problem. Un alt aspect const n accentuarea aciunii pacientului n eliberarea sa din dependen. Grupul reduce din responsabilitatea terapeutului pentru schimbrile ce urmeaz s aib loc i stimuleaz capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia. ansele de succes ale tratamentului sunt considerate de muli dintre concetenii notri n mod eronat ca fiind reduse, ns situaia nu st de loc aa. Pe termen lung rmn absteneni circa 50% dintre pacienii unei clinici de recuperare cu terapie de lung durat. Alii 15% au o recidiv din care i revin prin propriile fore. Cele mai mari anse de succes terapeutic le au pacienii care s-au hotrt s fac o terapie pe termen lung, pe care o ncheie, dup care se ataeaz unui grup de ntrajutorare. 70,5% dintre pacienii care au frecventat un grup rmn absteneni fa de numai 45,5% dintre cei care n-au contactat un asemenea grup.

26

Succes mai mare nregistreaz cei care triesc nc ntr-un cuplu intact, cu copii, au un loc de munca i o vrst de circa 40 de ani. Aceste date statistice confirm ceea ce poate fi lesne dedus: pacientul pstreaz comportamentul schimbat cu att mai mult perseverent cu ct este mai convins de necesitatea lui, observ avantajele sale, este sprijinit de alte persoane, triete n condiii stabile, nu se orienteaz dup valori strine i i ncadreaz noul comportament ntr-o anume finalitate. Dac un alcoolic nu vrea s primeasc ajutor, este vreo posibilitate sa-l tratam ? Tratarea dependenei de alcool poate fi o situaie dificil. Un alcoolic nu poate fi forat s fie ajutat cu excepia unor circumstane, ca de exemplu cnd se petrece un incident violent ce se termin cu chemarea poliiei sau a cadrului medical. ns asta nu nseamn c trebuie s atepi o criz pentru a face ceva. Bazndu-se pe experiene clinice, muli specialiti n tratamente pentru alcoolism recomand urmtorii pai pentru a convinge un alcoolic s accepte tratamentul: Membrii familiei ncearc deseori s protejeze un alcoolic de consecinele purtrii sale inventnd scuze pe care le prezint celorlali. Este foarte important s se opreasc orice fel de ncercri de "salvare" imediat, ca alcoolicul s poat "simi pe pielea sa" efectele duntoare ale alcoolismului, i astfel s poat fi motivai s se lase de butur Vorbete cu membrul familiei cu probleme pentru care eti ngrijorat i explic-i c vrei s l ajui n cptarea ajutorului necesar. Susine-i afirmaia amintindu-i de ultima problem cauzat de consumul exagerat de alcool. Un prieten care a fost alcoolic dar i-a revenit poate s fie foarte convingtor explicndu-i ce face alcoolul din viaa unui om, sau mai bine zis cum o distruge ncetul cu ncetul Cu ajutorul unui terapist profesionist, ceilali membri ai familiei, mpreun cu alte rude si prieteni l pot confrunta pe alcoolic ca grup. Aceast abordare poate fi foarte eficient, dar numai sub ndrumarea unui terapist cu experien n genul acesta de intervenii

27

Afectiuni psihice asociate consumului de alcool 1. Tulburarile de personalitate (anisociala, evitanta) sunt frecvent asociate cu consumul abuziv de etanol si de cele mai multe ori preced aparitia dependentelor. Alteori, un consum masiv de etanol poate induce tulburarea personalitatii (tulburare organica de personalitate). Exista insa studii care demonstreaza ca tulb antisociala si consumul de alcool sunt entitati total distincte, fara nicio legatura cauzala. 2. Tulburarile afective- 30-40-% indeplinesc criterii de tulburare depresiva majora, cu frecventa cea mai mare la femei si cei care au antecedente familiale de alcoolism. Frecventa suicidului este mare in cazul asocierii alcoolului la un pacient depresiv ; 3. Tulburari anxioase este binecunoscut efectul anxiolitic al alcoolului, totusi un numar mic de persoane devin dependente in urma consumului cu scopul de a cupa anxietatea. Aproximativ 25-50 % dintre consumatori intrunesc criteriile de diagnostic pentru tulburari anxioase, cele mai frecvente fiind fobiile si tulburarea de panica. 4. Suicidul este mult mai frecvent la persoanele dependente de alcool, acest fapt s-ar putea explica prin implicarea serotoninei care mediaza comportamentul agresivimpulsiv al alcoolicilor Aspecte clinice Faza prodromala : individul e preocupat de a bea in mod din ce in ce mai frecvent in ciuda aparitiei sentimentului de vinovatie si a pierderilor tranzitorii de memorie care apar. Brusc, alcoolicul poate sa-si piarda pentru perioade scurte de timp memoria fara ca alta functie specifica sa fie afectata.

28

Faza cruciala este caracterizata de pierderea controlului consumului desi exista presiuni pentru a abandona consumul. Ca raspuns la aceste presiuni, pacientul se compenseaza prin idei de grandoare, agresivitate, facand totusi eforturi si reusind pentru perioade scurte de timp sa fie abstinent. Treptat, isi schimba obiceiurile, relatiile interpersonale, isi pierde prietenii si slujba. Simte nevoia de a bea in fiecare dimineata, de a-si schimba mediul si adresa, deobicei alunecand spre nivele sociale inferioare, mai permisve, isi schimba obiceiurile familiale. Incepe sa-si populeze universul existentei cu resentimente, se alimenteaza din ce in ce mai putin, isi pierde libidoul si prin compensare, dezvolta o gelozie morbida. Neglijeaza tot ceea ce il interesa inainte si apoi urmeaza de obicei, prima spitalizare. Faza cronica : deterioarare etica si slabirea intelectului, cu betii de zile intregi, cu scaderea tolerantei la alcool si a nivelului social. In acesta perioada incepe sa consume bauturi neconsumabile uzual (spirt, diverse ape de colonie), apare deseori o anxietate pe care greu o poate defini, are tremuraturi pe un fond de inhibitie motorie si o dorinta imperioasa, obesiva de a bea. Dupa aceasta faza incep complicatiile

29

Intoxicatia alcoolica acuta

Reprezinta forma comuna a complicatiilor acute ale consumului de alcool. Mai este numita si betia simpla si reprezinta totalitatea simptomelor care apar din consumul unei cantitati mari de alcool, deobicei in timp scurt. Este o tulburare reversibila care depinde de toleranta, doza ingerata, cantitatea de alcool absorbita. Clasic, betia simpla este caracterizata de trei faze cu particularitati diferite. In timp ce intoxicatia usoara poate sa produca o persoana relaxata, vorbareata, euforica sau dezinhibata, intoxicatia severa duce adesea, printre altele, la modificari maladaptative, cum ar fi agresivitatea, iritabilitatea, labilitatea dispozitiei, alterarea functionarii sociale sau de munca. Persoanele respective prezinta cel putin unul dintre urmatoarele : vorbire neclara (caracteristic ebrioasa), incoordonare, mers instabil, nistagmus, tulburare a memoriei, stupor si fata congestionata. Intoxicatia severa poate sa duca la comportament retras, lentoare psihomotorie, blackout-uri si in cele din urma, obnubilare, coma si deces. Complicatiile frecvente ale intoxicatiei cu alcool includ accidente de circulatie, traumatisme cranio cerebrale, fracturi costale, acte infractionale, sinuciderea, omuciderea. Raportand simptomele concentratiei de alcool in sange, o alcoolemie de 30mg/dl determina simptome usoare de atentie si euforie, 50mg/dl probleme de coodordonare, 100mg/dl- mers ebrios, ataxie, la 200 mg/dl subiectul este confuz iar la alcoolemie de peste 200 mg/dl devine comatos dupa care se instaleaza moartea prin blocarea enzimatica si metabolica generalizata. Consumatorii cronici prezinta simptome mai discrete la alcoolemii importamnte.

30

Criterii de diagnostic : a. Ingestie recenta de alcool ; b.Modificari de comportament sau psihologice dezadaptative (comportament agresiv sau sexual inadecvat, labilitate emotionala, deteriorarea judecatii, deteriorarea functionala sociala sau profesionala) care apar la scurt timp dupa ingestia de alcool. c. Unul sau mai multe dintre urmatoarele semne aparand in cursul sau la scurt timp dupa uzul de alcool : Dizartrie ; Incoordonare ; Mers ebrios ; Nistagmus ; Deteriorarea atentiei ; Stupor sau coma. d. Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt explicate mai bine de alta tulburate mintala. Toleranta Este fenomenul prin care bautorul necesita, cu timpul, cantitati mai mari de alcool pentru a obtine acelasi efect. Dezvoltarea tolerantei, in special tolerantei marcate indica instalarea dependentei. Un anumit grad de toleranta este obisnuit, dar toleranta severa, de intensitatea celei posibile fata de opiacee si barbiturice este rara. Toleranta variaza mult de la o persoana la alta. Se poate ca dependenta sa-i devina cunoscuta pacientului tolerant doar atunci cand acesta este fortat sa-si reduca consumul si dezvolta fenomene de sevraj. Este o forma particulara de consum de etanol. Ea este o alcoolizare periodica, o necesitate greu de descris si constientizata critic abia dupa trecerea episodului. Este pulsiunea de a bea cu inconstienta neglijand totul. Durata abstinentei dintre crize este cel mai adesea de luni de zile. Ingestia incepe accesual, intempestiv, terminandu-se la fel de brusc. Relatia acceselor cu ciclotimia, PMD si epilepsia sunt neclare.

31

Intoxicatia alcoolica idiosincrazica Betia patologica - se produce dupa ingestia unei cantitati minime de alcool: un pahar sau doua de vin sau bere, etc ( 100-200 ml bautura spirtoasa). Tulburarile ce apar dureaza pana la 24 ore, caracterizate de tulburare de constiinta de tip crepuscular, careia i se pot adauga halucinatii sau sindrom delirant. Clasic, betia patologica a fost denumita psihoza din punct de vedere medico-legal. Apar grave tulburari de comportament de tip agitatie psihomotorie, tip robotic, cu omucideri, sinucideri, sau alte acte antisociale. Dupa remisiunea tulburarilor, pacientul are o amnezie totala a evenimentelor. Majoritatea betiilor patologice apar pe fond de microorganicitate (epileptice, encefalopata, posttraumatica, toxica, inclusiv alcoolica) dar si de mare tensiune intrapsihica ori pe fond de oboseala extrema. Clinic, este aparitia betiei patologice doar la pacientii care nu obisnuiesc sa bea. Diagnosticul nu poate fi pus fara o verificare clinica, dupa consum de alcool. Modificarile EEG certifica in plus diagnosticul, fiind vorba despre o encefalopatie subclinica, aceasta devenind manifesta in conditiile de ingestie de alcool si se manifesta prin trasee EEG disritmice, sugerand comitialitatea. Uneori invocat spre a scapa de vinovatii gen crime, agresiuni, accidente, diagnosticul de betie patologica este unul care diminua sau aboleste discernamantul . Diagnosticul diferential se face cu toate bolile care ar putea produce modificari comportamentale gen epilepsia, mai ales epilepsia de lob temporal. Tratamentul intoxicatiei isi propune sa protejeze pacientul si pe cei din jur impotriva agresivitatii, de aceea ar fi recomandata internarea, care este rareori posibila datorita caracterului rapid al debutului. In cazul in care pacientul este internat, se va da antipsihotic care rezolva rapid episodul psihotic

32

Dependenta cronica Are trei stadii a. stadiul consumului de alcool a carui intrerupere nu declanseaza simptome nici psihice nici organice (sevraj); b.urmatorul stadiu este cel al dependentei psihice; c. urmatorul stadiu este cel al dependentei organice tot mai accentuate. Se caracterizeaza printr-un fundal intercritic ( intre consumuri) format dintr-o simptomatologie nevrotiforma. Tabloul este marcat de o astenie marcata, un facies obosit, cu tremuraturi spontane ale, mainilor, mai ales la emotii minime, cu transpiratii, in primul rand nocturne, acompaniind insomnii sau somn populat de vise, cel mai adesea cosmaruri. Stelute vasculare mai ales pe nas ( acneea rosaceea) si faciesul eritematos, cand sunt prezente sunt patognomonice. Ele sunt asociate cu nivel crescut al estrogenilor in circulatie. La acestea se adauga, dupa abuzuri, congestia conjunctivelor. Cel mai adesea, persoanele sunt inapetente cu scadere in greutate si tegumente de aspect carential si eritematos. Psihic, apar labilitate emotionala, iritabilitate, hipoprosexie, hipoestezie senzoriala si hipomnezie. In acesta perioada incepe metamorfozarea personalitaii spre profilul tipic alcoolic, este perioada in care, daca se intervine la timp, se poate obtine restituito ad intergrum in cazul alcoolicilor victime ale obiceiurilor. In acest stadiu apare sentimentul ratarii, al esecului, apar conflictele familiale, regresia sociala, apare periculoasa revelatie ca face parte dintr-o categorie sociala inferioara. Este sesizat pericolul si victima incearca sa se lase dar intreruperea lui accentueaza starea de maleza, astenia, depresia, apare anxietatea si consumul este reluat astfel incat cercul vicios se reia. Putini sunt cei ce reusesc sa se compenseze singuri. Astfel, alcoolicii devin din ce in ce mai incapabili sexual, slabiciunea se compenseaza prin agresiune, pe un fundal de iritabilitate exploziva. Este faza in care deja se pot observa primele semne de polinevrita carentiala etanolica, steatoza hepatica, miocardiopatie alcoolica, gastrita sau chiar gastrita alcoolica. In plan psihic, se constata bradipsihie, idei delirante de relatie, interpretare, paranoide. Pasager apar iluzii, halucinatii auditive. Fondul este de apatie, labilitate emotionala,

33

anxietate, disforie, tentative de suicid. Libidoul este foarte scazut, impotenta este unul dintre semnele precoce care tiranizeaza alcoolicul si ii argumenteaza delirul de gelozie. Evaluarea corespunzatoare a utilizatorului de etanol necesita o anumita suspiciune din partea evaluatorului. In general, atunci cand sunt intrebati, mimeaza cantitatea de alcool pe care spun ca o consuma. Atunci cand examinatorul obtine istoricul gradului de utilizare a alcoolului, poate fi util sa formuleze intrebarile intr-un mod care sa creasca probabilitatea obtinerea unor raspunsuri pozitive.(ex : "cata bautura consumati ?", "sunteti bautor ?". Alte intrebari care pot sa ofere indicii importante includ frecventa cu care pacientul bea dimineata, frecventa cu care are blackout-uri (amnezia perioadei de intoxicare) si frecventa cu care prietenii sau rudele i-au spus pacientului sa bea putin. Trebuie cautate intotdeauna semne subtile ale abuzului de alcool si trebuie puse intotdeauna intrebari despre uzul de alte substante.

Examenul somatic evidentiaza eritem palmar, contracturi Dupuytren si teleangiectazii. Pacientul pare sa fie predispus la accidente (traumatisme craniene, fracturi costale, accidente cu vehicule motorizate), lipseste de la serviciu, are probleme sociale sau familiale. Investigatiile de laborator pot fi utile, pacientii pot avea anemie macrocitara, secundara deficientelor nutritionale, enzimele hepatice si GGT) pot fi crescute. Cresterea enzimelor hepatice poate fi utilizat ca marker al reluarii bauturii de catre pacient pana cand este abstinent. Tulburarile la nivelul sistemului nervos includ tremor al mainilor, limbii, polinevrita si chiar nevrita optica. Insuficienta cardiaca progresiva determinata de avitaminoza B dar si de hipertensiune arteriala este frecventa si de cele mai multe ori neglijata din punct de vedere terapeutic.

34

Sevrajul Diminuarea cantitatii de alcool sau intreruperea brusca a consumului produce de cele mai multe ori in 2-3 zile de la ultima ingestie de alcool o simptomatologie denumita sevraj. Printre conditiile care predispun la o astfel de simptomatologie se mentioneaza oboseala, malnutirtia, bolile fizice si depresia. Criteriile de diagnostic sunt diminuarea sau intreruperea consumului de alcool la un consumator de cantitati mari in timp lung si prezenta simptomelor psihice si fizice caracteristice. Prezentarea pacientului cu sevraj este sugestiva, faciesul lui este palid sau, mai frecvent, vultos, tegumentele acoperite de transpiratii abundente, pe toata suprafata corpului, avand un miros caracteristic "podalic" iar agitatia psihomotorie este regula. Inainte, acesta se numea sevraj necomplicat, simptomele caracteristice fiind tremuraturile (apar la 6-8 ore de la intrerupere), maleza, transpiratii, usoara confuzie, disforie, nevoia imperioasa de a bea. Pasager, se inregistreaza stare oneroida, halucinatii. Sevrajul complicat constituie o urgenta psihiatrica si se caracterizeaza prin tulburari psihotice (apar dupa 8-10 ore de la intreruperea consumului), crize convulsivante (dupa 12-24 ore) iar delirium tremens se dezvolta la aproximativ 72 ore. Sevrajul cu crize convulsivante Alcoolul scade pragul convulsivant. Dupa un interval mediu de 24 ore e la sistarea consumului de alcool apar crize convulsivante intr-un procent de 10 % iar din acestia, o treime evolueaza spre delirium tremens iar 2% spre status epilepticus. Crizele focale sugereaza un focar lezional care ar putea fi un traumatism sau epilepsia. Crizele care apar in cursul sevrajului sunt stereotipe, generalizate si au caracter tonicoclonic. Deseori, apar mai multe crize in intervalul de 3-6 ore de la prima criza. Dozarea magneziului, seric este importanta la acesti pacienti pentru ca hipomagneziemia poate favoriza crizele impreuna cu alcaloza respiratorie si hipoglicemia.

35

Sevrajul cu delirium (delirium tremens) este deja o complicatie a intoxicatiei alcoolice cronice. Este o urgenta psihiatrica, netratat da o mortalitate de 1 din 2. Cauzele mortii sunt de cale mai multe ori boli intercurente ca pneumonia, insuficienta hepatica, renala, cardiaca. Deliriumul apare la alcoolicii cronici dupa 5 ani de consum cu neglijarea hranei, intreruperea brusca a consumului, aparitia unei infectii, un accident, decompensarea brusca a unei boli. Apare dupa 3-4 zile de la intreruperea consumului iar debutul este deobicei precedat de accese vesperale de alarma, 2-3 seri la rand cu transpiratii, tremuraturi accentuate, neliniste, insomnii, inapetenta cu momente tranzitorii de confuzie. Cu timpul, sau chiar de la inceput, tulburarea de constiinta poate deveni totala cu dezorientare auto si allopsihica si halucinatii dominant vizuale. Sunt patognomonice zoopsiile : vede reptile, sobolani, caini, lupi, pisici. In psihiatria clasica se vorbea despre delirium alcoolic sau despre onirismul alcoolic care este definit ca o stare trista in care bonavul retraieste scene triste de la serviciu, de cele mai multe ori, bolnavul participa la "visul sau" retraind scene de la locul de munca de cele mai multe ori scene de teroare cum sunt executii, sau scene morbide. Onirismul alcoolic este mobil, schimbator, incarcat de anxietate intensa prin caracterul terifiant al halucinatilor, si, cel mai important, este trait printr-o atmosfera de confuzie mentala. Bolnavul se apara zgomotos, agitat. Transpiratiile devin generalizate, hipertermia urca pana la 40 grade, apar tremuraturi ale extremitatilor, barbiei, limbii, vorbirii. Pulsul trece de 100/min. Evolutia catre moarte este rapida (in lipsa tratamentului) in circa o saptamana. Probele de laborator evidentiaza mai ales tulburari hepatice, electrolitice si acidoza.

36

Tratament Tratamentul intoxicatiei acute In intoxicatia acuta nu se administreaza niciun preparat sedativ, deoarece alcoolul si sedativele se potenteaza reciproc putand duce la stop respirator. Internarea este solicitata doar in cazul intoxicatiei acute cu tulburari de comportament caz in care masura poate preveni violentele si deshidratarea masiva. Sunt sustinute functiile vitale, se asigura o reechilibrare hidroelectrolitica ; se combate hipoglicemia. In acest sens, sunt administrate solutii glucozate (chiar si oral), vitamine din grupul B (cu precadere B1). Optimizam oxidarea alcoolui si sustinem neuronii cu solutii glucozate (5-10% in care introducem insulina 10ui). Vitamina B1 (2-4 fiole), are rol in optimizarea metabolismului glucidic inclusiv la nivel neuronal. Vitamina B 6 are rol in metabolismul protidic), vitamina C 20-30 mg (factor redox important) si Aspatofort atat pentru rol citoprotector cat si pentru necesitatile navetei malat-aspartat care joaca rol de pompa pentru NAD care joaca rol de cofactor la ADH in oxidarea alcoolica. Daca pacientul vine in stare de betie patologica atunci el trebuie sedat cu diazepam (im) sau cu fenobabital (im) asociat cu diazepam dar numai pentru perioada productiva. Daca agitatia este cu agresivitate se va administra Levomepromazin (25-50 mg) im sau asociat cu haloperidol daca decelam halucinatii. Daca totusi este nevoie de suplimentarea medicatiei, se va adauga diazepam im in functie de greutate si starea functiilor vitale.

Tratamentul dependentei alcoolice I.Tratamentul sevrajului II. Tratamentul farmacologic de durata : Disulfiram ; Acoamprosat ; Naltrexona III.Psihoterapii IV.Interventii psihosociale ;

37

V. Alcoolicii anonimi. Tratamentul sevrajului Indiferent de felul terapiei, pacientul trebuie sa inteleaga ca trebuie mentinuta abstinenta pe toata durata tratamentului, ca nu va mai fi niciodata "consumator obisnuit de alcool" care se poate opri din consum in orice moment, dimpotriva, la prima prima ingestie de alcool in cantitate oricat de mica, va aparea nevoia de a continua consumul. I.Tratamentul sevrajului Marea majoritate a celor care se interneaza inaintea aparitiei simptomelor de sevraj, dupa exprimarea lor "de buna voie", nu cer de bunavoie tratamentul ci la insistentele familiei. Dupa stabilirea diagnosticului de dependenta etanolica si obtinerea consimtamantului bolnavului pentru tratament, vom administra benzodiazepine (20-90 mg/zi fractionat la 46 ore) si vitamine (tiamina) pentru a preveni simptomele de sevraj, reusita unuia astfel de tratament este garantat doar de spitalizare deoarece exista riscul aparitiei complicatiilor care trebuie asistate la timp iar riscul de a relua consumul de alcool interfereaza cel mai frecvent cu tratamentul.Desi benzodiazepinele ofera o protectie impotriva crizelor convulsivante, la pacientii cu antecedente de crize convulsivante sau cu diagnosticul de epilepsie se vor administra anticonvulsivante dintre care carbamazepina este cel mai utilizata in doze de 200-800mg/zi. La pacientii cu afectiuni hepatice, afectiuni psihiatrice sau varstnici, este indicat sa folosim benzodiazepine cu timp de injumatatire intermediar (lorazepam sau oxazepam) care au risc scazut de acumulare si de supradozaj. Durata tratamentului cu benzodiazepine variaza in functie de gravitatea simptomelor de impregnare, ea fiind in medie de 2-3 saptamani ( pana dispar simptomele vegetative, normalizare a somnului, revenirea apetitului, si ameliorarea starii generale). Tratamentul trebuie insa redus progresiv ramanand carbamazepina care trebuie continuat aproximativ un an. Gabapentinul este recomandat de unii pentru faptul ca se elimina pe cale renala, nu interactioneza cu alte medicamente, nu produce tulburari cognitive sau dependenta. Tiamina are rolul de a hrani neuronii afectati in mare masura de alcool, pentru profilaxia psihozei Wernicke si Korsakov, aceasta fiind administrata per os in doze de 100 mg/zi pana la 300mg/zi timp de 10-14 zile. Evaluarea functiei hepatice si 38

examinarea celorlate organe va impune completarea tratamentului cu hepatoprotectoare, hipotensoare, cardiotonice, antiaritmice in functie de afectiunea respectiva. Daca bonavii au prezentat crize convulsive, se recomanda administrarea preparatelor cu magneziu pentru prevenirea aparitiei acestora in sevraj. Betablocantele (Propranololul) si alfa blocantii (clonidina) se recomanda pentru remedierea semnelor vegetative, iar antipsihoticele se recomanda pentru tratamentul deliriumului II. Tratamentul de durata presupune diminuarea poftei de bautura, diminuarea unor simptome comportamenale induse de alcool cum ar fi iritabilitatea, impulsivitatea, distimia si rezolvarea tulburarilor de somn.Disulfiramul intervine in metabolizarea alcoolului, inhiband aldehiddehidrogenaza si oprind astfel metabolizarea alcoolului, inhiband acetaldehida care se acumuleaza in sange in cantitati mai mari si este un produs toxic; Ea este un suport pe termen scurt. Practic, dupa administrarea disulfiramului in doze crescande dupa 4-5 zile, la o ora dupa ce a inghitit jumatate din doza zilei precedente de disulfiram se administreaza 100-150 gr din bautura preferata. Curele se continua la 2 zile. Dozele de disulfiram se administreaza apoi in scadere. Se fac 5-7 sedinte. Cura de intretinere consta in 500 mg/zi. Tratamentul are destule neajunsuri, fapt pentru care a si fost abandonata metoda in forma descrisa, ramanad indicatia administrarii la pacientii ambulator in cazul in care acestia doresc si dupa ce in prealabil li s-a adus la cunostinta efectele pe care le poate avea alcoolul in combinatie cu medicamente. Simptomele care apar in cazul ingestiei chiar si a unei cantitati mici de alcool sunt extrem de neplacute : inrosirea si infierbantarea la nivelul capului fetei, conjunctivelor, toracelui, paloare, hipotensiune arteriala, greturi, ameteli, vedere tulbure, palpitatii, nevoie de aer, parestezii la nivelul membrelor. Simptomele dureaza aprox 30-60 min iar repetarea de mai multe ori a acestor probe se presupune ca este in masura sa dezvolte un reflex negativ fata de bautura ingerata Din pacate, utilitatea acestei metode s-a dovedit a fi mica, dat find faptul ca pacientii reusesc sa fie abstineti numai pentru o perioada scurta de timp, prelungirea acestei

39

perioade presupune ca pacientul sa fie motivat, sa fie sanatos (ceea ce e destul de rar dupa ani de zile de consum), iar tratamentul trebuie urmat ambulator o perioada mai lunga de timp, numai probele de dezgust nefiind suficiente. Daca exista contraindicatii pentru administrarea disulfiramului (afectare hepatica, cardiovasculara) se poate administra cu rezultate promitatoare Acamposate care ajuta la mentinerea abstinentei prin afectarea sistemului GABA sau Naltrexona care actioneaza prin blocarea opioizilor endogeni, diminuind dorinta de a consuma alcool. Ambele substante au efect mult mai bun daca se asociaza terapiilor psihosociale. Terapia de intretinere presupune si diminuarea impulsivitatii si agresivitatii, a tulburarilor de dispozitie. Terapia uzuala a acestora este carbamazepina in doze de 600 mg/dl (preparate retard, in doza unica), Trazodona si agonisti dopaminergici cum este apomorfina si bromocriptina in doze mici, va avea efect in diminuarea poftei de bautura, conform unor autori. III. Psihoterapii- terapiile comportamentale invata alcoolicul alte metode de a-si reduce anxietatea in afara consumului, terapia de cuplu, terapii de crestere a motivatiei, sunt alte terapii eficiente. Aceasta faza incepe in momentul in care se recastiga posibilitatea dialogului coerent si fluent, care devine eficient din momentul in care pacientul devine (ajunge capabil) sa fie sincer cu sine si cu ceilalti din jur. IV. Alcoolicii anonimi- reprezinta un grup de suport constituit din voluntari si condus de subiecti care au fost dependenti dar acum sunt abstinenti de o perioada lunga de timp.

40

Tulburari amnestice persitente induse de alcool

I.

Psihoza Korsakov (psihoza polinevritica, encefalopatia carentiala alcoolica): Este o tulburare care apare la persoanele dependente de alcool, mai mult sau mai putin deteriorate fizic si psihic. Boala apare uneori la iesirea dintr-un sevraj cu delirium, cand tulburarile de orientare se remit insa poate apare si la subiectii dependenti care nu au prezentat un episod psihotic acut. Cauza este deficitul cronic de tiamina, acesta fiind un cofactor important al unor enzime si deasemenea este implicata in conducerea potentialului de axon de-a lungul acestora si propagarea sinaptica.

Debutul este manifest printr-o tulburare de dispozitie nespecifice, apatie, cefalee. In perioada de boala constituita simptomele sunt caracteristice : amnezie de fixare, tulburare de orientare, confabulatii si polineuropatie alcoolica. Pacientul nu este capabil sa fixeze evenimente recente, este dezorientat in timp si spatiu, ca si asupra propriei persoane, nu poate integra evenimente in realitate, confabulatiile fiind definite ca relatari ale unor evenimente care nu s-au intamplat si care nu sunt corespunzatoare din punct de vedere al timpului si spatiului si se datoresc tulburarilor de memorie si proastei integrari a evenimentelor recente. Evolutia este spre vindecare ( aprox. 20% in conditiile abstinentei alcoolice) sau cu evolutia spre encefalopatia Wernicke, spre dementa alcoolica, sau mai rar, spre exitus. Tratamentul este reprezentat de Tiamina 100mg de 2-3 ori pe zi,timp de 3-12 luni,simptomatic si antipsihotic. II. Encefalopatia Wernicke- Gayet (Panencefalia superioara subacuta, poliencefalia superioara subacuta hemoragica): Reprezinta expresia clinica a sufuziunilor sangvine in spatiul periventricular III, in corpii mamilari si in hipocamp. Este o tulburare neurologica acuta sau subacuta caracterizata prin simptome neurologice care domina tabloul si simptomele psihice; ea poate progresa constituindu-se in sindrom Korsakov sau poate duce la deces. Simptome psihice: confuzie, oneiroidism, neliniste sau agitatie psihomotorie, insomnii.

41

Simptome Simptome

neurologice digestive :

de

focar dureri

vegetative, si

extrapiramidale, eretism al

oculare

difuze

tranzitului.

Perioada de stare este dominata de torpoare, somnolenta, acestea putand fi intrerupte de perioade de agitatie, delir, halucinatii. Hipomnezia, hipoprosexie, bradipsihie, apatie, confabulatii si, uneori confuzia, pot completa tabloul. Simptomele neurologice sunt evidentiabile la scurt timp de la debut, apar si reflexe patologice (Grasping, Babinski nistagmus, mioza, anizocorie, ptoza palpebrala, modificarea reflexelor pupilare la lumina si distanta). Este o suferinta total reversibila daca este tratata suficient de precoce. Cauza este tot deficitul de tiamina, ca si in sindromul Korsakov, ca urmare este tratata cu doze suficiente de tiamina; administrarea poate fi inceputa parenteral in doza de 300mg/zi, timp de 1-2 saptamani, apoi se continua im si oral timp de cateva luni. Se recomanda a nu se adminstra doze mari de hidrati de carbon (solutii perfuzabile glucozate) inainte ca organismul sa fie saturat cu tiamina pentru prevenirea encefalopatiei Korsakov. III. Dementele alcoolice : Sunt descrise trei forme clinico-morfologice :

Nediferentiata Dementea Movel - cu scleroza laminara corticala in lobii frontali ; Dementa Marchiafava cu leziuni in corpul calos. Entitatile progresive alcoolice cresc progresiv in intensitate de la functional (nevrotiform) la organic (demente), trecand prin stadii psihotice. Multi sunt de parere ca este foarte greu sa faci diferenta intre efectul alcoolului asupra creierului sau efectul malnutritiei, traumatismele craniene, sau alte suferinte organice ca rezultat al actiunii lui asupra creierului. Dementa este o deteriorare progresiva a functiilor cognitiv-afective induse de consumul cronic de alcool, care are ca particularitate afectarea precoce a simtului etico-moral cu 42

dezinhibitie erotica, delicte, acte imorale si medico-legale. Spre deosebire de alte demente este caracteristica nerespectarea normelor etice si morale care apare precoce, inainte ca celalate simptome sa fie evidente, ceea ce a facut ca aceasta boala sa fie denumita "dementa etica". Deteriorarea din dementa alcoolica este reversibila, acesta fiind elementul definitoriu ; in conditiile de abstinenta indelungata sunt posibile remisiuni de buna calitate. Dementele alcoolice sunt mai putin profunde comparativ cu dementele degenerative. Tratamentul este identic cu cel recomandat in dementele de alte etiologii, cu mentiunea ca abstinenta fata de alcool este pe primul loc, chiar mai importanta decat medicamentele, ca si metoda de redobandire unor deprinderi pierdute, a mentinerii orientarii si contactului cu realitatea. Alte complicatii Tulburarea psihotica predominant halucinatorie (halucinoza alcoolica) : Halucinatii auditive sau nestructurate cu caracter de halucinoza care apar dupa o perioada de la inceperea sevrajului, pe fondul constiintei clare, cu sau fara delire. Boala a fost denumita de Wernike "halucinoza bautorilor". De regula apar mai intai halucinatii elementare mai ales seara, care sunt greu de deosebit de iluzii ; sunt audioverbale, arareori vizuale si aproape intotdeauna cu caracter ostil, neplacut, fiind acompaniate de anxietate, rareori pacientii descriu halucinatii cu continut placut. Ca urmare a halucinatiilor pot apare ideile delirante mai mult sau mai putin sistematizate, care insa sunt necesare pentru diagnostic. Evolutia este de regula spre remisiune in aproximativ o saptamana dar ea poate fi si de lunga durata, in toate aceste cazuri, impunandu-se diferentierea de alte psihoze. Halucinoza= halucinatii a caror semnificatie este recunoscuta de catre pacient, care adopta o atitudine critica fata de ele, lipseste convingerea ferma ca ele exista cu adevarat ( bolnavii spun "mi s-a parut ca", "am impresia ca"), ei verifica in permanenta autenticitatea perceptiilor.

43

Tulburarea psihotica predominanta deliranta : Debutul lor poate fi brusc, dupa un episod oniric, sau insidios, prin tulburari de caracter si de dispozitie. Continutul delirelor este in mod caracteristic de gelozie, in structurarea caruia un rol important revine imaginatiei, fabulatiei, visului si interpretarilor delirante. Pacientii au un comportament delirant menit sa aduca argumente in sprijinul infidelitatii partenerului, dar si sa obtina pedepsirea, razbunarea. Tratamentul este asemanator tratamentului admistrat in psihozele delirante de alte etiologii, cu mentinerea abstinentei fata de bautura, lucrul care este cel mai important chiar si in lipsa oricarui tratament adecvat. Sechelele postonirice sunt un stadiu evolutiv, dar post psihotic. Dupa episoadele psihotice memoria trairilor halucinator delirante ramane vie, uneori pana la 10-14 zile, cu pastrarea convingerilor legate de acestea, dupa care durata functia critica devine iarasi eficienta. Asadar, evolutiv unul si acelasi caz poate avea pe aceeasi linie de evolutie patologica sansa tablourilor psihopatologice in urmatoarea ordine a intentiilor: consum repetat, tot mai regulat, consum abuziv, sindrom de sevraj, predelirium tremens, delirium tremens, sechele post onirice sau alte cazuri (in functie de mai multi paramentrii) deteriorare sau dementa. Depresia post alcoolica : Pot apare atat in evolutia consumului abuziv cat si post sevraj in prima luna de la instalarea sevrajului. Daca simptomatologia survine dupa aceasta perioada, probabil este vorba despre o comorbiditate a consumului abuziv de alcool. Cam 90% dintre alcoolici au patologie afectiva subadiacenta. Suicidul :

Unul din trei suiciduri sunt asociate cu consuml de alcool datorita fie exploziei de violenta la un nonalcoolic dupa consumul de alcool, fie apar la un depresiv alcoolizat, fie la un alcoolic depresiv.

44

Orice alcoolic aflat in stadiul de dependenta care dezvolta idei de vinovatie, ori de gelozie trebuie evaluat cu atentie si vegheat in sensul : suicidului.

Anxietatea

Marea majoritate a alcoolicilor apeleaza la alcool pentru efectul sau anxiolitic. Personalitati nesigure pot dezvolta fobii prin intermediul sentimentului de rusine. Politoxicomania :

Utilizand din propria initiativa hipnotice, sedative ori relaxante, diverse tranchilizante (in special benzodiazepine si meprobamat), nu putini ajung la toxicomanie. Cea mai grava comorbiditate a alcoolismului este consumul de droguri propriu-zise, care trebuie avute in vedere si verificata ipoteza atunci cand alcoolicul incepe sa aibe anxietate marcata, neliniste pana la agitatie psihomotorie ori fuga de pe sectie

45

CAPITOLUL II CAZURI CLINICE Cazul 1 .Nume si prenume: B.M..Vrst: 62 ani .Sexul: Masculin .Stare civil: cstorit .Religie: ortodox .Naionalitate: romn .Ocupaia: pensionar .Greutate: 71 kg .nlime: 1,68 m Data internrii: 10.12.2012 Diagnostic de trimitere: Colica abdominala.Alcoolism Diagnostic la internare: Colica abdominala.Alcoolism Anamneza Motivele internrii: -senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri in partea superioara a abdomenului, balonare, greata, varasaturi, inapetenta. -tremor la nivelul extremitatiilor -incoerenta verbala Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A. Antecedente personale, fiziologice si patologice: Conditii de viata si munca: locuieste cu sotia intr-un apartament. Comportament(fumat, alcool): fumeaza si consuma alcool. - Istoricul bolii: pacientul, in varsta de 62 de ani acuza debutul insidios al boli,aceasta prezentand senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri epigastrice,balonare, greata, varasaturi, si inapetenta.tremor la nivelul extremitatiilor superioare ,tulburari de echilibru

46

Examen clinic general Stare general: influentata Stare de nutriie: precar, Tegumente i mucoase: palide, Facies: normal Sistem ganglionar: superficial nepalpabil Sistem osteo-articular: liber, mobil, morfofunctional Aparat respirator: normal Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc apexian in spatiul V intercostal, TA=150/75 mmHG Aparat digestiv: sensibilitate dureroasa a abdomenului

Diagnostic de ngrijire 1.Calmarea durerii .prin administrare de antialgice 2.Diminuarea interesului pentru efectuarea activitatilor cotidiene manifestate prin consum exagerat de alcool. Obiective : Pacientul sa si recapete interesul pentru activitati cotidiene,sa nu mai bea Interventii: -se discuta cu bolnavul de cte ori aceasta simte nevoia sa o faca. - este lasata sa-si exprime sentimentele, temerile,de asemenea mesajul transmis bolnavei va fi unul clar. 3. Alterarea starii generale manifestata prin fatigabilitate, astenie. Obiective: - pacienta sa-si recapete linistea de care are nevoie.

47

- reluarea relatiilor interpersonale. Interventii: - se asigura bolnavului o camera linistita, cu temperatura optima, care sa ofere siguranta. - stimularea bolnavei n efectuarea unor activitati si la sfrsitul lor va fi recompesata cu laude 4. Alterarea somnului datorita insomniei manifestata prin neliniste, irascibiliatea. Obiective: Asigurarea unui somn corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ Interventii: - pacientului nu va fi lasata n timpul zilei prea mult sa se odihneasca, iar seara se asigura o camera linistita lipsita de factori nocivi. 5. Alterarea nutritiei datorita aportului insuficient manifestat prin inapetenta Obiective: Bolnavul sa se alimenteze normal, sa fie echilibrata hidroelectrolitic Interventii: Se asigura alimentatia n functie de preferintele bolnavului si de necesitati, toate pentru a-i stimula apetitul. Daca refuza alimentele se utilizeaza alimentarea parenterala

48

Cazul numarul II Date fixe Numele si prenumele: D.T Vrsta: 40 ani Sexul : F Ocupatia: vnzatoare Domiciliul : Dr-Tr-Severin Data internarii: 22.11.2012 Data externarii: 10.12.2012 Motivele prezentarii: - tristete -consum de alcool - cefalee - inapetenta - neliniste - astenie(slabiciunea starii generale) - fatigabilitate Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat n urma cu aproximativ un an de cnd i pleaca fratele n strainatate (singurul frate). De cteva luni acuza insomnii,

49

neliniste, tristete, fatigabilitate, inapetenta, astenie, motiv pentru care se interneaza.Pacienta afirma un consum exagerat de alcool in ultimele 6 luni

Diagnosticul medical:Alcoolism cronic,Anemie,Sindrom dispeptic. Problemele pacientei: - stare generala alterata - alterarea somnului - alterarea nutritiei - deficit de autongrijire - slabire fizica

1.Alterarea starii generale datorita nelinistii, irascibilitate manifestata prin cefalee anxietate

Obiective: Pacienta sa fie mai linistita, mai relaxata

Interventii: bolnava este incurajata sa discute cu familia despre problemele ei si n aceeasi timp va fi ascultat atent ; -vor fi nlaturati factorii iritanti; 2. Alterarea nutritiei manifestata prin inapetenta datorita aportului insuficient. Obiective: Asigurarea unui aport alimentar n functie de necesitatile pacientei

50

Interventii: Se va stimula apetitul bolnavei asigurarea alimentatiei n functie de preferintele ei 3.Alterarea somnului datorita insomniei de adormire manifestata prin astenie, neliniste Obiective: Pacienta sa aiba un somn odihnitor, linittit corespunzator calitativ si cantitativ. Interventii: Se asigura camera linistita, lipsita de excitanti cu temperatura optima aerisita.Bolnavul nu va fi lasata n timpul zilei sa doarma si va fi ndemnata sa faca plimbari lungi. 4.Deficit de auto ngrijire datorata problemelor cu care se confrunta manifestat printr-un aspect exterior nengrijit. Obiective: Pacienta sa se preocupe, sa se ngrijeasca si de aspectul ei exterior se Interventii: -se va stimula sa se spele, sa se mbrace, sa-si aranjeze parul; lenjeria de corp si de pat de cte ori este nevoie; -5. Stabilirea fizica adinamie manifestata prin fatigabilitate Obiective:Bolnava sa-si redobndeasca interesul pentru desfasurarea unor activitati Interventii: -stimularea bolnavei n efectuarea unor activitati se va stabili un program de activitati agreate de bolnava pentru a preveni plictiseala schimba va

51

Cazul numarul 3 Date fixe Numele si prenumele: R.G Vrsta: 38 ani Sexul: M Ocupatia: confectionera Domiciliul: Motru Data internarii: 18.01.2013 Data externarii: 27.01.2013 Motivele prezentarii -tulburarari de echiilibru -incoerenta verbala -agresivitate -tremor -halena etanolica Istoricul bolii: Pacientul R.G.,in varsta de 38 de ani este gasit in casa de catre sotie prezentant halena etanolica , agresivitate fata de propria persoana ,incoerenta verbala.Sotia sustine ca este la primul episod Manifestari de dependenta: agresivitate inapetenta

52

irascibilitate insomnie tristete neliniste

Problemele pacientului: Diagnostic de ngrijire

- alterarea starii generale

1. Alterarea starii generale manifestata prin astenie. Obiective: - bolnavul sa-si redobndeasca interesul pentru desfasurarea activitatilor. Interventii: - bolnavul va fi ascultata atent, va fi ndemnata sa-si exprime sentimentele, va fi ncurajata pentru comunicarea cu colegele de salon si familia; - stimularea pacientului n efectuarea unor activitati; - pacientul va fi recompensata prin laude. Tratament medicamentor -Vit B1,Vit B6 ,Memotal perfuzabile pe perioada internarii de doua ori pe zi

53

CONCLUZII

n urma cercetrilor fcute am ajuns la concluzia c consumul i dependena de droguri i alcool reprezint o problema sociala reala i devastatoare ce a f e c t e a z n m o d s p e c i a l persoanele tinere . El este o forma fals de adaptare social ce conduce n cele din urm la excluderea social i chiar la deces.Romnia se confrunta la ora actual cu nu numr relativ mare de persoane dependente dedroguri i alcool,nregistrate medical, dar numrul real al consumatorilor este mult mai mare ,n special n zonele defavorizate din marile orae. Alcoolul creeaz senzaii i sentimente(ncredere de sine exagerat, detaare, euforie) cu urmri uneori grave:depresii, accidente rutiere, crime, violuri, abuzuri i hruire sexual. Cercetrile realizate de Roy (1986) arat c80% dintre criminali provin din rndul celor care abuzeaz de alcool, aproximativ 33% dintrevioluri sunt comise de ctre alcoolici, iar 60-80% dintre omoruri i 35% dintre sinucideri aparin alcoolicilor

54

BIBLIOGRAFIE 1. DSM IV TR Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale- Editia a patra revizuita;; 2. Kaplan si Sadock- Manual de buzunar de psihiatrie clinica; editia a III-a; Editura Medicala; 3. Ioana Miclutia-Psihiatrie, Curs-Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu,Cluj Napoca, 4. Liana Fodoreanu- Psihiatrie-Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu,Cluj Napoca, 5. Prof. Dr. Dan Prelipceanu, Seful Catedrei de Psihiatrie UMF Carol Davila,BucurestiPsihiatre , note de curs,Editura InfoMedica Bucuresti 6. V.Chirita si A Papari- Tratat de psihiatrie- Editura fundatiei Saguna,

55