Cuprins 1.Concepte Administrarea justitiei ................................................................................................................................................ 2 2. Tipuri de justiie ............................................................................................................................................................................ 2 3.Modele de administrare a justitiei de catre comunitate .................................................................................................................. 3 4.

Standarde internaionale privind justiia comunitar pentru minori .............................................................................................. 4 5.Institul de reforme penale(IRP) ...................................................................................................................................................... 5 5.1.Reteaua Organizationala a Centrelor de Justitie Comunitara ................................................................................................. 5 6.Probatiunea .................................................................................................................................................................................... 6 6.1.Tipuri de probatiuni................................................................................................................................................................ 6 6.2. Subiecii probaiunii.............................................................................................................................................................. 6 6.3. Drepturile i obligaiile subiecilor probaiunii .................................................................................................................... 7 6.4. Principalele direcii ale activitii de probaiune................................................................................................................... 7 7.Intocmirea Referatului de probatiune ........................................................................................................................................ 8 8.Probatiunea sentintiala in comunitate ........................................................................................................................................ 8 9.Probaiune penitenciar ............................................................................................................................................................. 8 10.Probatiunea postpenitenciara ................................................................................................................................................... 9 11.Probaiunea n privina minorilor ............................................................................................................................................ 9 12.Oraganizarea activitii de probaiune .................................................................................................................................... 9 13.Funciile principale ale organului de probaiune ................................................................................................................... 10 14. Finanarea. Baza de date. Cconsiliul consultativ al probaiunii. Colaborarea ...................................................................... 10 15.Personalul organelor de probaiune ....................................................................................................................................... 10 16. Drepturile consilierului de probaiune.................................................................................................................................. 11 17. Consilierii de probaiune. Competena consilierilor............................................................................................................. 11 18.Protecia juridic a personalului organelor de probaiune ..................................................................................................... 12 19.Munca in folosul societatii ......................................................................................................................................................... 13 20.Orientarea profesional a deinuilor i ex-deinuilor ............................................................................................................... 15 21. Pregtirea p/u liberare i reintiegrare social a ex-deinuilor................................................................................................... 15 22. Medierea. Cnd a aprut. Ce e/e specific procesului de mediere. ............................................................................................. 16 23. Mediatorul ................................................................................................................................................................................ 17 24.Asistanta sociala acordata detinutilor ......................................................................................................................................... 18 24.1. Codul Etic al Asistentei Sociale ........................................................................................................................................ 18 24.2.Responsabilitatile as fata de profesie:................................................................................................................................. 19 25.Obligatiile functionale ale asistentului social din penitenciar .................................................................................................... 19 26.Planificarea procesului de reitegrare sociala a detinutilor .......................................................................................................... 20

1.Concepte Administrarea justitiei Oriunde n lume, statul de drept i propune s stpneasc, s combat i s previn criminalitatea, ns realitatea a demonstrat c legile, prin coninutul i sanciunile prevzute, instituiile poliieneti i judectoreti nu pot constitui dect o soluie parial n combaterea criminalitii i, prin aceasta, n asigurarea securitii comunitii. ns deoarece criminalitatea ia natere n comunitate, acioneaz n interiorul i mpotriva ei, trebuie prevenit i combtut tot la nivelul comunitii. Dat fiind faptul c instituiile penitenciare din Republica Moldova sunt suprapopulate (menionm c la finele anului 2002 n instituiile penitenciare din Republica Moldova erau aproximativ 10.600 de deinui) se impune necesitatea de a include n legislaia moldoveneasc forme alternative la detenie. Una din formele alternative la detenie este administrarea justiiei n comunitate. Conceptul de administrare a justiiei n comunitate nu are un caracter de absolut noutate, acesta aprnd i dezvoltndu-se n societile democratice nc de la nceputul secolului al XX-lea, determinat fiind de o regndire a sistemului sancionator pe baza schimbrii mentalitilor, n sensul umanizrii justiiei penale. Sintagme privind justiia comunitar: 1. administrarea justiiei n comunitate ; 2. administrarea comunitar a justiiei. Deosebirea dintre prima sintagma de a doua: cjustiia este elemental exclusiv al statului, fiind administrat prin instituiile sale specializate sau poate fi administrat i cu participarea comunitii. Justiia comunitar este o justiie controlat, ea este mai relaionar, mai echilibrat, mai puin primitiv. Infraciunea este vzut,ntr-un context interpersonal, cu accent pe rul provocat i pe reconcilierea i refacerea relaiilor deteriorate. Administrarea justiiei n comunitate implic procesele de mediatizare i negociere, iar deseori i cel de recompensare a victimelor. Cnd negocierile eueaz sunt folosite alte mijloace, precum procesul civil, pentru a impune o anumit nelegere ntre pri 2. Tipuri de justiie 1. Justiia restauratorie, care are urmtoarele caracteristici: este un proces prin care toate prile implicate ntr-o anumit fapt ncearc s gseasc mpreun, soluii n legtur cu consecinele faptei i implicaiile acesteia n viitor; implic victima, infractorul i comunitatea n a cuta soluii care s refac, s reconcilieze i s asigure ordinea. Scopurile includ restabilirea i vindecarea victimelor, mbuntirea relaiilor dintre victim i infractor; reflect o nelegere comprehensiv a relaiilor afectate prin fapt criminal, care s recunoasc faptul c sistemul justiiei criminale trebuie s se concentreze asupra prejudiciilor, nevoilor i responsabilitilor victimelor faptei, infractorilor i comunitilor; reprezint o abordare ce ine de valori alternative i nu de modaliti diferite de sanciune. 2. justiia rzbuntoare implic: pedepsirea infraciunii n concordan cu rul provocat; pedeapsa corect sau meritat, n afara motivelor personale, pentru rul provocat; plata unei datorii fa de societate i ispirea pedepsei ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.

3.Modele de administrare a justitiei de catre comunitate 1. In Noua Zeelanda, prin implicarea direct a familiei i a comunitii locale. ntr-o prim faz are loc o ntlnire la care particip infractorul, familia, victima, poliia, un consilier pentru minori i orice alt persoan pe care familia dorete s-o invite. Reuniunea este aranjat de ctre consilieri care are rolul de facilitator i mediator ntre familie i poliie, Poliia descrie crima, iar tnrul confirm sau neag implicarea. Dac nu exist negri, edina poate continua cu descrierea de ctre victim a impactului pe care fapta l-a produs asupra ei. Apoi se prezint punctele de vedere n legtur cu posibilele soluionri ale problemelor. Familia delibereaz n particular, dup care are loc ntlnirea dintre profesioniti i victim pentru a se constata dac toi sunt de acord cu recomandrile i planurile propuse de ctre familie. 2. Modelul Wagga, al Australiei-o ntrunire intermediat de ctre un ofier de poliie. Cei implicai sunt: autorul infraciunii i victima mpreun cu familiile i prietenii lor, alte persoane direct afectate. Aceste ntlniri au loc n cazurile n care nvestigaia preliminar a avut loc, iar vina este confirmat.Fiecare edin este coordonat de ctre un ofier de poliie, al crui rol este de a ncuraja participanii s-i exprime sentimentele, tririle n legtur cu fapta respectiv i de a ajunge la o nelegere asupra modului n care efectele rului provocat prin fapta respectiv pot fi minimizate. nelegerile nu se contexa. 3. Modelul justiiei reale - o versiune scris a modelului de edin Wagga, Este intermediat de ctre un ofier de poliie sau un alt oficial al justiiei, reprezentantul unei coli sau un voluntar din comunitate care acioneaz n numele unui astfel de oficial.

4.Standarde internaionale privind justiia comunitar pentru minori Standardele care opereaz n domeniul justiiei juvenile sunt cuprinse n urmtoarele acte legale: Standardul minim de reguli al ONU pentru administrarea justiiei pentru minori, adoptat n 1985 la Beijing (China), cunoscut i sub numele de Regulile de la Beijing.Se evideniaz c scopul just pentru minori este mbuntirea situaiei copiilor pe baza principiului echilibrului, conform cruia, o dat cu impunerea unei sanciuni sau a unei msuri, trebuie s se in seama de fapta comis, de vrst, precum i de trsturile de caracter ale minorului. Sunt prevzute principiile privind procedura, garantarea drepturilor copilului, permiterea contactelor cu aprtorul legal i cu familia nc la faza de prevenie, participarea prinilor sau a susintorului legal la process ndrumarul Naiunilor Unite pentru Prevenirea Delincvenei Juvenile, adoptat la El Riyadh (Arabia Saudit) n 1990 i cunoscut sub numele de Regulile de la Riyadh. Acest document i concentreaz atenia asupra intereselor copilului i, legat de aceasta, d prioritate rolului familiei, colii, societii i mijloacelor media n prevenirea delincvenei juvenile. Convenia ONU cu privire la Drepturile Copilului care a fost adoptat de ctre Adunarea General a Naiunilor Unite la 20 noiembrie 1989. Parlamentul Republicii Moldova a ratificat .Convenia cu privire la Drepturile Copilului la 12 decembrie 1990 i acest document internaional este n vigoare pentru ara noastr din 25 februarie 1993. Ratificnd Convenia, Republica Moldova s-a angajat s protejeze copiii de orice gen de discriminare, s le asigure o bun securitate social i condiii pentru dezvoltare intelectual i fizic. Standardul Minim al Naiunilor Unite pentru Deinui (1966) recomand separarea tinerilor condamnai de restul persoanelor aflate n detenie. Pactul Internaional pentru Drepturile Civile i Politice (1966) interzice pedeapsa cu moartea pentru crime comise de persoane sub 18 ani. Pactul subliniaz c fa de tineri actul de justiie trebuie s reflecte vrsta lor i s contribuie la reeducarea lor. Regulile Naiunilor Unite pentru Protecia Tinerilor Privai de Libertate (1990) prevd recomandri detaliate cu privire la atitudinea fa de copiii aflai n instituii corecionale, precum i la modul de administrare a acestora. Acestea sunt: dreptul la vizit i de a menine contacte cu prinii sau gardienii; interzicerea folosirii pedepselor corporale, izolrii sau a reducerii poriilor de mncare; examenul medical i psihic la sosirea n instituie; dreptul de a depune plngeri sau de a face cereri, precum i dreptul de a beneficia de asisten la redactarea unei plngeri. Principiile Naiunilor Unite pentru Prevenirea Delincvenei Juvenile au n vedere o abordare pozitiv a aciunii de prevenire i subliniaz faptul c minorii sunt fiine umane depline, atitudine nu prea rspndit n secolul al XIX-lea, dar evident n reglementri recente. ncepnd cu anul 1955 ONU a organizat congrese la tema prevenirii criminalitii juvenile i tratamentului aplicat infractorilor minori. Standardul Minim de Reguli referitor la Msurile Necustodiale, adoptat n decembrie 1990, cunoscut sub numele Regulile de la Tokyo. Este ncurajat participarea societii n vederea administrrii justiiei penale, mai ales n tratamentul delincventului, promovarea spiritului responsabilitii sociale.

5.Institul de reforme penale(IRP) La 31 martie 2001 se constituie Asociatia Obstesca Centrul pentru Asistenta Reformei Penitenciare iar in 26 noiembrie 2002 se reorganizeaza in IRP-organizatie nonguvernamentala; Scopul IRP :de a asista Reforma Justitiei Penale in RM; Domeniul de activitate: Promovarea institutiilor noi in justitia penala; Implimentarea alternativelor la detentie; Asistenta reformei politiei; Reformarea sistemelor de executare a pedepselor private de libertate; Pregatirea pentru liberaea din detentie; Monitorizarea respectarii drepturilor persoanelor din justitia penala; Activitatile IRP: Proiecte care vizeaza reforma penitenciara a RM; Proiecte privind asistenta juridical si psihosociala pentru copii in sistemul de justitie penala; Proiecte privind programe de pregatire pentru liberare a detinutilor si resocializarea ulterioara a acestora; Colaborare: a. Cu autoritatile statatle:Parlamentul RM,Ministerul Justitie MAI,Procuratura Generala,Consiliul Superior al magistraturii,Directia pentru Protectia Drepturilor Copiilor; b. Cu ONG natioanale: SIDO-Societatea Internationala privind Drepturile Omului; CIDDO-centrul de informare si documentare privind drepturile omului; SIEDO-Societatea pentru Instruire si Educatie in domeniul dreptului Omului; CentralGavras; Centrul La Strada; CREDO-Centrul de resurse pentru Drepturile Omului ; Centrul ProDIdactica; c. Institutii Internationale: OIM-ORganizatia Internationala pentru Migratie; Consiliul Europei; Forum European al Justitiei Restaurative; Comitetul pentru prevenirea torturii; 5.1.Reteaua Organizationala a Centrelor de Justitie Comunitara Beneficiarii IRP: Persoanele implicate in sistemul de justitie penala(banuiti,invinuiti,inculpate,persoane condamnate la pedepse privative si non-privative,de libertate,victim,martori,migrant); Persoanele libertate din detentie; Comunitatea juridical(jucatori,procurari,ofiteri de urmarile penala,); Mediul academic si universitar; Autoritatile publice centrale(parlament.Ministerele.procuratura,DIP,Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca); APL(Primariile,Oficiile Teritoriale pentru Ocuparea Fortei de Munca,Directiile pentru Protectia Drepturilor Copiilor); Rudele si familiile persoanelor in conflict cu legea; Comunitatile locale; Echipa IRP:specialist in domeniul AS,drept,psihologie si economie; Director IRP- Igor Dolea ; dr.Adjunct- Victor Zaharia
5

6.Probatiunea Probaiunea provine de la latinescul probatio care desemneaz o perioad de ncercare i iertare. Probatiune - evaluare psihosociala, control al persoanelor aflate in conflict cu legea penala si resocializarea lor, adaptarea persoanelor liberate din locurile de detentie, pentru preintimpinarea savirsirii de noi infractiuni probatiune presentintiala - evaluare psihosociala a personalitatii banuitului, invinuitului, inculpatului; Scopul principal:de a oferi persoanelor posibilitatea de asi modifica atitudinea fata de vota in societate si de a se integra in mediul social la libera ei dorinta si fara riscul de aa incalca repetat normele. Probatiunea in RM a fost initiate de IRP in anul 2004 iar in ianuarie 2007 a fost Creata Directia Probatiunii in Departamentul de executaror al Ministerului Justitiei. La 13.09.08 intra in Vigoare Legea cu privire la Probatiune.
6.1.Tipuri de probatiuni

Probaiunile snt de urmtoarele tipuri: a) probaiune presentinial; b) probaiune sentinial n comunitate; c) probaiune penitenciar; d) probaiune postpenitenciar. 1.Probaiune presentiniala-este etapa in care se desfasara primele activitati de asistenta si consiliere psoho-sociala care acorda persoanelor aflate in sistemul de justitie. La aceasta faza consilierul de probatiune trebuie: Sa ofere organului de urmarire penala si instantei de judacata informatii corecte despre persoane,despre perspectivele de reintegrare a ei,despre riscul de recidiva si autovatamare,pe care ea il prezinta.Toate aceste sunt incluse in Referat Presedential de Evaluare Psiho-Sociala; Sa raspunda la nevoile emotionale si practice urgent ale invinuitului ,inculpatului; 6.2. Subiecii probaiunii (1) Subieci ai probaiunii snt: a) persoanele aflate n conflict cu legea penal; b) persoanele liberate din locurile de detenie care solicit adaptare social. (2) Snt n conflict cu legea penal persoanele: a) bnuite, nvinuite, inculpate; b) liberate de pedeaps penal; c) liberate de rspundere penal; d) condamnate la munc neremunerat n folosul comunitii, precum i cele private de dreptul de a ocupa o anumit funcie sau de a exercita o anumit activitate.

6.3. Drepturile i obligaiile subiecilor probaiunii Persoana aflat n conflict cu legea penal are dreptul: s solicite i s primeasc informaii despre condiiile controlului; s solicite i s primeasc informaii despre asisten i consiliere; s solicite i s primeasc explicaii referitor la drepturile sale; s participe la diverse programe organizate de organul de probaiune. Persoana aflat n conflict cu legea penal trebuie: s execute obligaiile stabilite de legislaie i de instana de judecat; s ndeplineasc cerinele legitime ale personalului din organul de probaiune; s prezinte informaii veridice la solicitarea personalului din organul de probaiune; s utilizeze la destinaie asistena acordat de organul de probaiune. Cu persoanele liberate din locurile de detenie care solicit adaptare social se ncheie contract de acordare a asistenei corespunztoare. Condiiile i forma contractului snt stabilite de Ministerul Justiiei. a) b) 6.4. Principalele direcii ale activitii de probaiune reflectarea tabloului psihosocial al persoanei aflate n conflict cu legea penal; formularea de propuneri, pentru instana de judecat, referitor la principalele activiti care trebuie desfurate cu persoana aflat n conflict cu legea penal n vederea facilitrii procesului de soluionare a problemelor psihosociale; oferirea de informaii referitor la persoana aflat n conflict cu legea penal, la familia ei i la mediul social din care provine; asigurarea cooperrii persoanei aflate n conflict cu legea penal i conformrii ei la condiiile care i s-au stabilit prin hotrre judectoreasc; consilierea subiectului probaiunii n rezolvarea dificultilor personale care au condus la svrirea infraciunii; desfurarea programelor individuale i a programelor de grup, concentrarea resurselor din comuni tate pentru soluionarea problemelor psihosociale ale subiecilor probaiunii; controlul persoanei aflate n conflict cu legea penal; coordonarea programelor sociale i a celor terapeutice pentru minori.

c) d) e) f) g)

h)

7.Intocmirea Referatului de probatiune: Introducere:identificarea inculpatului,fapta,instant care a cerut referatul,nr.dosarului,data sesizarii din partea instantei,numele consilierului de probatiune; Sursele de informatie:dparul penal,invinuitul,parintii,institutia de invatamint,locul de munca,medic psiholog,asistentii sociali,alti specialist,prieteni,vecini; Date privind persoana inculpatului:istoria personala,familia,relatiile,detasament,conditiile de trai,veniturile,dependent,scoala,prieteni,stilul de viata; Date privind fapta savirsita:circumstantele,perioada,complici,gravitatea faptei,consecintele; Condamnatului se stabileste un plan individual de lucru pe timpul executarii pedepsei.Sarcina consiliului de probatiune este minimalizarea riscului de recidiva si inhibarea tendintelor delicvente. Pentru fiecare beneficiar de probatiune se intocmeste Dosarul de probatiune: Cererea; Planul de integrare si supraveghere; Referatul presentential(daca a fost elaborat); Referate periodice de reintegrare de probatiune; Concluziile consilierului de probatiune in care se precizeaza in ce masura persoana are perspective,ori sa neitegrat in societate. 8.Probatiunea sentintiala in comunitate: Totalitate de activiti orientate spre resocializarea persoanelor liberate de pedeapsa penal a privaiunii de libertate, spre controlul comportamentului i al respectrii obligaiilor acestora; reprezinta etapa de supraveghere, asistenta si consiliere a persoanelor aflate in conflict cu legea la etapa postsentinta. Nivelul de cunoastere a metodelor si tehnicilor de lucru in activitatea de asistenta si consiliere la etapa sententiala sunt direct proportionale cu rezultatele activitatii consilierului de probatiune. Activitatea consilierilor, de regul, este apreciat de judectori, procurori, dei uneori este o activitate necesar, dar ineficient - dezvoltarea tehnicilor de lucru, consolidarea capacitilor instituionale i monitorizarea activitii; 9.Probaiune penitenciar Totalitate de activiti socioeducative desfurate n penitenciar i de activiti de pregtire pentru liberarea persoanelor din locurile de detenie; n cadrul probatiunii penitenciare,i anume n perioada de pregtire ctre liberare, se elaboreazi se aplic persoanelor aate n locurilede detenie programe de educaie civic, etic i moral, de instruireprofesional i munc educativ. Actiunile consilierului de probatiune in penitenciar: Intocmirea programului individual de lucru a condamnatului; Supravegerea indeplinirii activitatilor din prigram; Evaluarea lucrului cu condamnatul; Intocmirea rapoartelor privind eliberarea conditionata; Planificarea executarii pedepsei: Obiective:Categorizarea si repartizarea detinutilor; Resocializarea si reabilitarea detinutilor; Repartizarea la munca sau programe social-educative Etapele de planificare: Categorizarea si repartizarea detinutilor; Planificare propriu zisa:colecatrea informatiilor despre detinuti; identificarare nevoilor detinutilor; combinarea nevoilor cu resursele penitenciarului ,ori a comunitatii; elaborarea planului si contractului de probatiune;Implimentarea planului si monitorizarea; reevaluareea(recategorizarea si recalificarea ,continuare a programului,intocmirea referatului pentru comisia care examineaza propunirele de punere in libertate,incghidereea cazului.);
8

10.Probatiunea postpenitenciara Are drept scop acordarea de asisteni de susinerpersoanelor liberate din locurile de detenie, reintegrarealor social, n conformitate cu legislaia n vigoare; 11.Probaiunea n privina minorilor Probaiunea n privina minorilor se desfoar inndu-se cont de obligativitatea respectrii interesului superior al copilului i de scopul proteciei temporare a copilului aflat n dificultate, al resocializrii i al reintegrrii lui n familia biologic sau adoptiv, n cas de copii de tip familial, precum i n comunitate. Aciunile de probaiune n privina minorilor se axeaz pe: a) asigurarea procesului de reabilitare psihopedagogic a personalitii; b) abordarea individual a fiecrui caz, cu o atenie sporit, inndu -se cont de particularitile personale i de particularitile vrstei; c) stabilirea i meninerea relaiilor cu serviciile de protecie a drepturilor copilului; d) monitorizarea situaiei pre- i postintegrare a minorului n familie; e) dezvoltarea capacitii familiei i a comunitii de a asigura asisten minorului i de a preven i riscul intrrii lui n dificultate; f) relaiile cu mass-media n aplicarea msurilor de probaiune fa de minor, n scopul abordrii tuturor problemelor doar prin prisma respectrii interesului superior al copilului. n desfurarea activitilor de probaiune, personalul organului de probaiune poate participa: a. la elaborarea i la aprobarea programelor sectoriale, locale n domeniul proteciei copilului i a familiei, la crearea de servicii comunitare de protecie social; b. la elaborarea i la punerea n aplicare a sistemului de monitorizare i de evaluare a serviciilor de protecie a copilului i a familiei; c. la crearea, la nivel naional i la nivel local, a unui sistem informaional care s includ date despre copil i despre familia aflat n dificultate sau n situaii de risc, precum i despre instituiile de protecie a copilului i a familiei; d. la dezvoltarea i la promovarea modelelor viabile de servicii comunitare de protecie a copilului i a familiei, de servicii de prevenire a intrrii copiilor n dificultate i n sistemul rezidenial de ngrijire i educaie, de servicii de asisten social pentru copiii i familiile aflate n dificultate sau n situaii de risc; e. la elaborarea unui mecanism de implicare a sectorului privat n soluionarea problemelor copilului i ale familiei. 12.Oraganizarea activitii de probaiune (1) Organizarea activitii de probaiune se pune n sarcina Oficiului central i se realizeaz prin intermediul subdiviziunilor teritoriale. (2) Oficiul central i subdiviziunile sale teritoriale formeaz organele de probaiune. (3) Organele de probaiune intr n sistemul organelor Ministerului Justiiei. (4) Regulamentul organului de probaiune se aprob de Guvern.

13.Funciile principale ale organului de probaiune Organul de probaiune are urmtoarele funcii: 1. prezentarea de referate presentiniale de evaluare psihosocial a personalitii; 2. aplicarea programelor de corecie a comportamentului social; 3. coordonarea executrii unor anumite categorii de pedepse; 4. exercitarea controlului asupra persoanelor condamnate cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei, a persoanelor liberate condiionat de pedeaps penal nainte de termen, a persoanelor condamnate cu amnarea executrii pedepsei, a persoanelor liberate de rspundere penal; 5. exercitarea controlului asupra aplicrii msurilor de constrngere cu caracter educativ; 6. acordarea de asisten i de consiliere postpenitenciar; 7. coordonarea activitii reprezentanilor altor autoriti publice centrale i autoritilor publice locale, organizaiilor neguvernamentale a cror activitate are legtur direct sau tangenial cu probaiunea; 8. implementarea programelor de corecie social a subiecilor probaiunii; 9. colaborarea cu penitenciarele n partea pregtirii persoanelor pentru liberare din locurile de detenie. 14. Finanarea. Baza de date. Cconsiliul consultativ al probaiunii. Colaborarea Activitatea de probaiune se finaneaz de la bugetul de stat i din alte surse neinterzise de lege. Baza de date: Informaia despre persoanele aflate n conflict cu legea se introduce n baza de date. Volumul informaiei incluse n baza de date, modul includerii i utilizrii ei se stabilesc de Guvern. Informaia inclus n baza de date este protejat n conformitate cu legislaia. Consiliul consultativ al probaiunii: (1) Pentru optimizarea conlucrrii organelor n realizarea unei politici unitare n sfera probaiunii se creeaz Consiliul consultativ al probaiunii. (2) Componena Consiliului consultativ al probaiunii i regulamentul lui se aprob de Ministerul Justiiei. Colaborarea organelor de probaiune cu alte autoriti i organizaii (1) Organele de probaiune, potrivit competenei lor, colaboreaz cu autoriti publice i organizaii neguvernamentale. (2) Autoritile administraiei publice locale pot acorda ajutor organelor de probaiune prin acordarea de spaii pentru desfurarea activitii de probaiune, prin crearea de centre de reabilitare social a persoanelor liberate din locurile de detenie, prin finanarea diverselor programe legate de probaiune. (3) Organizaiile neguvernamentale, inclusiv cele externe, pot acorda ajutor organelor de probaiune. 15.Personalul organelor de probaiune (1) Personalul organelor de probaiune se constituie din angajaii Oficiului central i ai subdiviziunilor teritoriale (cu excepia personalului tehnic). (2) Participani la probaiune pot fi i voluntarii, adic persoanele care i-au exprimat voina de a lua parte la desfurarea activitilor de probaiune. Voluntarii i desfoar activitatea n baz de acord de colaborare. Lor li se compenseaz cheltuielile pentru transport i pentru rechizite de birou. (3) Personalul organelor de probaiune dispune de legitimaie i de insign, ale cror modele snt aprobate de Guvern. (4) Personalul organelor de probaiune este salarizat conform Legii cu privire la sistemul de salarizare n sectorul bugetar i altor acte normative. (5) La funcie n organele de probaiune pot pretinde persoanele care ntrunesc exigenele Legii cu privire la funcia public i statutul funcionarului public.

10

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

16. Drepturile consilierului de probaiune s citeze, pentru a desfura activiti de probaiune, subiecii probaiunii; s cear persoanelor aflate n conflict cu legea penal ndeplinirea obligaiilorimpuse; s i se asigure, n limita scopului activitii sale, accesul la dosarele penale i la cele contravenionale ale subiecilor probaiunii; s aib acces liber n penitenciare dac este necesar exercitrii atribuiilor de serviciu; s viziteze subiecii probaiunii la locul aflrii lor, la locul de trai, de munc sau de nvtur; s adreseze avertizri persoanelor aflate n conflict cu legea penal i celor care i ncalc obligaiile; s solicite autoritilor publice centrale i locale, instituiilor, ntreprinderilor, organizaiilor sau persoanelor fizice informaii necesare desfurrii activitilor de probaiune; s nainteze propuneri referitor la programele guvernamentale de adaptare social a persoanelor liberate din locurile de detenie. 17. Consilierii de probaiune. Competena consilierilor Consilierii de probaiune: 1. Activitatea de probaiune se desfoar nemijlocit de ctre consilierii de probaiune; 2. Persoana care exercit funcia de ef al subdiviziunii teritoriale de asemenea este consilier de probaiune; 3. n fiecare subdiviziune teritorial se numete cte un consilier de probaiune specializat n lucrul cu minorii. Competena consilierului de probaiune: n exercitarea atribuiilor de serviciu, consilierul de probaiune execut urmtoarele: a) ine evidena i exercit controlul persoanelor condamnate cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei, al persoanelor liberate condiionat de pedeaps penal nainte de termen i al persoanelor condamnate cu amnarea executrii pedepsei; b) coordoneaz executarea pedepsei muncii neremunerate n folosul comunitii i a pedepsei privrii de dreptul de a ocupa o anumit funcie sau de a exercita o anumit activitate; c) exercit controlul asupra aplicrii msurilor de constrngere cu caracter educativ; d) ntocmete referate presentiniale de evaluare psihosocial a personalitii, solicitate de instituiile competente; e) transmite referatul ctre penitenciarul n care este deinut persoana; f) ine dosarele persoanelor aflate n conflict cu legea penal; g) desfoar aciuni de resocializare i de reintegrare a subiecilor probaiunii; h) particip la edinele de judecat, la solicitarea instanei, n momentul prezentrii referatului presentinial de evaluare psihosocial a personalitii; i) iniiaz procedura de stimulare sau de sancionare a persoanelor aflate n conflict cu legea penal i expediaz demersurile respective n instan de judecat; j) organizeaz implementarea programelor educative i de profilaxie n privina persoanelor minore aflate n conflict cu legea i a celor liberate din locurile de detenie; k) ntocmete rapoarte periodice privind acordarea de consultaii i de asisten psihosocial, precum i privind exercitarea controlului asupra subiectului probaiunii; l) n baza activitii practice i teoretice, formuleaz propuneri n vederea dezvoltrii activitilor de probaiune; m) pstreaz confidenialitatea datelor de care a luat cunotin n executarea obligaiilor de serviciu, chiar i dup ncetarea activitii de probaiune, cu excepia interogatoriilor efectuate de ctre organul de urmrire penal sau de instana de judecat; n) ncheie contracte cu persoane liberate din locurile de detenie.
11

1. 2.

3.

4.

5.

18.Protecia juridic a personalului organelor de probaiune Personalul organelor de probaiune se afl sub protecia statului. Cerinele legitime ale personalului organelor de probaiune snt executorii pentru persoanele cu funcie de rspundere i pentru alte persoane. Neexecutarea cerinelor legitime, atrag rspundere conform legislaiei. Personalul organului de probaiune este supus asigurrii de stat obligatorii prin efectul legii din contul mijloacelor de la bugetul de stat, suma asigurat fiind egal cu suma drepturilor bneti pe 10 ani din ultima funcie Sumele asigurate se pltesc: n caz de deces al angajatului organului de probaiune, survenit n legtur cu ndeplinirea obligaiilor de serviciu, persoanelor care se aflau la ntreinerea acestuia, cu titlu de ajutor unic, egal cu suma drepturilor bneti pe 10 ani ale celui decedat; n afar de aceasta, timp de 5 ani, li se pltete lunar suma drepturilor bneti lunare ale celui decedat; la expirarea termenului indicat, se stabilete pensie de urma conform Legii privind pensiile de asigurri sociale ; n caz de invaliditate a angajatului organului de probaiune survenit n legtur cu ndeplinirea obligaiilor de serviciu sau de invaliditate survenit n cel mult 3 ani de la eliberare din serviciu ca urmare a unei boli contractate n perioada satisfacerii serviciului, dac nu exist temei de acordare a pensiei pentru vechime n munc; sumele de asigurare sub form de drepturi bneti lunare se pltesc angajatului organului de probaiune pn la restabilirea capacitii de munc, dar nu mai mult de 5 ani; dup expirarea acestui termen, se stabilete pensie de invaliditate. Modul de constatare a decesului sau a survenirii invaliditii n legtur cu ndeplinirea obligaiilor de serviciu se stabilete prin regulament, aprobat de Ministerul Justiiei de comun acord cu Ministerul Sntii.

12

19.Munca in folosul societatii I.Regelembntari juridice Art.67 ,Codul Penal al RM din 18.04.2002 prevede: (1) Munca neremunerat n folosul comunitii const n antrenarea condamnatului, n afara timpului serviciului de baz sau de studii, la munc, determinat de autoritile administraiei publice locale. (11) n cazul militarilor n termen i militarilor cu termen redus, munca neremunerat n folosul comunitii const n antrenarea condamnailor n timpul liber de edine, stabilite n conformitate cu cerinele regulamentelor militare, la munc, determinat de comandantul unitii militare. (2) Munca neremunerat n folosul comunitii se stabilete pe un termen de la 60 la 240 de ore i este executat de la 2 la 4 ore pe zi. (3) n caz de eschivare cu rea-voin a condamnatului de la munca neremunerat n folosul comunitii, ea se nlocuiete cu nchisoare, calculndu-se o zi de nchisoare pentru 2 ore de munc neremunerat n folosul comunitii. n acest caz, termenul nchisorii poate fi mai mic de 6 luni. (4) Munca neremunerat n folosul comunitii nu poate fi aplicat persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I i II, militarilor prin contract, femeilor gravide, femeilor care au copii n vrst de pn la 8 ani, persoanelor care nu au atins vrsta de 16 ani i persoanelor care au atins vrsta de pensionare. (5) Munca neremunerat n folosul comunitii va fi prestat timp de cel mult 18 luni, timp care se calculeaz de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti. (6) Militarii n termen i militarii cu termen redus condamnai la munc neremunerat n folosul comunitii execut aceast pedeaps n unitatea militar. La 31.12.2003 Guvernul RM adopta,prin Hotarirea nr.1643,Regulamentul cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub forma neremunerata in folosul comunitatii Colabiratorul Oficului de executare: Dupa primirea hotaririi judecatoresti si dispotiei de executare,le inregistreaza intr-un registru special,care este enumerate si sigilat.registrul are 14 rubrici (date despre condamnat,domiciliul sau,denumirea instantei care a pronuntat hotarirea,intrarea ei in vigoare ,data primirii sentintei spre executare,termenul de executare,data luarii la evident a condamnatului,etc); Imediat ,dar nu mai tirziu de 5 zile,va expedia in instant de judecata care a pronuntat hotarirea o instiintare despre aplicarea pedepsei. Fiecarui condamnat I se intocmeste o fisa de control si un dosar personal; Despre faptul familiarizarii condamnatului cu modul si conditiile de executare a pedepsei date se intocmeste un angajament,semnal de el. In parallel cu instiintarea instantei de judecata,servicul de execuatre se oblige sa expedieze si o instiintare,adresata comisariatului de politie,pentru luarea la evident a persoanei condamnate; Dupa identificarea locului de unca,serviciul de excutare va trimite o instiintare administratei organului unde va fi angajat condamnatul; Specialistii administratiei publice locale: Determina obiectele cu destinatie sociala care ofera locuri de muna pentru acesta categorie de condamnati; De comun accord cu oficiile de executare stabilesc locul si volumul de munca pentru condamnat,afectueaza alte actiuni legate de acest fapt.

13

II.Activitati 1. Seminarul de Formare de formatori 15-18 mai 2003(25 persoane ,judecatori si executor judiciary,procurori,cadre din MAI,lectori ai Universitatii de Stat din RM,etc); 2. SEMINARUL PENTRU PROCURORI I POLIITI (Chiinu, 2-3 iulie 2003)- participani colaboratori ai procuraturii i ai poliiei. Desfurarea 28 trainingului a fost determinat de necesitatea informrii i pregtirii practice a procurorilor i a colaboratorilor de poliie, care urmeazs exercite u n rol aparte in ceea ce privete aplicarea pedepsei penale - munca in folosul comunitii. 3. 13-14 ianuarie 2004 ,Atelierul de lucru Pilotarea muncii neremunerate in beneficial comunitatii in privinta minorilor- a avut drept scop examinarea modalitatii de aplicare a pedepsei cu munca neremunerata in folosul comunitatii fata de minori, stabilirea modelului de interactiuneintre structurile implicate in executarea acesteia, componentele din dosarul personal al minorului condamnat; 4. 30 ianuarie 2004 Masa RotundaAplicarea si executarea muncii neremunerate in folosul comunitatii in sectorul Centru al mun.Chisinau- avind drept scop de a stabili un plan de actiuni la nivel de sector in ceea ce priveste aplicarea si executarea muncii comunitare si stabilirea unei retele intre institutiile ce vor fi implicate direct in aplicarea si executarea reusita a pedepsei cu munca neremunerata in beneficiul comunitatii; 5. 11 februarie Masa rotunda privind Aplicarea si execuatrea muncii neremunerate in folosul comunitatii or.Nisporeni- Participantii au beneficiat de informarea privind cadrul legal, specificul activitatii executorilor judecatoresti, rolul administratiei publice locale. 6. 3 martie 2004 Masa Rotunda din cadrul programului de informare si pregatire pentru Aplicarea si execuatrea muncii neremunerate in folosul comunitatii in or.Ungheni-S-a pus in discutie problema instruirii metodice a persoanelor care vor supraveghea la locul de prestare a muncii condamnatului si instruirea primarilor cu invitarea unor experti nationali. A fost mentionata necesitatea individualizarii pedepsei, ceea ce inseamna ca la aplicarea pedepsei cu munca neremunerata in folosul comunitatii sa se tina cont de particularitatile personalitatii, starii sanatatii, motivatiei etc. ale infractorilor in a executa pedeapsa mentionata; 7. Au fost publicate: Ghidul teoretico-practic privind munca neremunerata in folosul comunitatii pentru copii in sistemul de justitie; Brosura informtivaCe e bines a stii daca ti sa aplicat pedeapsa cu munca neremunerata in folosul comunitatii?; Posterul cu sloganul :Da-mi o sansa sa ajung util societatii; Ghidul practice privind munca neremunerata in folosul comunitatii; Au fost selectate 3 sectoare :r-nul Ungheni,r-nul Nisporeni si sect.Centru al mun.Chisinau; In sectoarele de pilotare au fost organizate mese rotunde cu factorii chiei cu scopul:de a stabili o retea intre institutiile ce vor fi implicate direct in aplicarea si executarea reusita a pedepsei cu munca neremunerata in beneficial comunitatii.Au fost invitati atit colaboratori ai organelor de ocrotire a normelor de drept,cit si directorii institutiilor ce nemijlocit vor oferilocuri de prestare a muncii. Au fost create in fiecare sector comitetele locale care au drept scop al activitatii solutionarea rapida a problemelor ca ar putea aparea in functionarea mecanismului de executare a muncii neremunerate in folosul comunitatii; In fiecare sector un coordator local cu functiile:stabilirea intrunirilor comitetului local in sedinte plenare si extraordinare; depistarea problemelor ce apar in decursul aplicarii si executarii pedepsei de catre condamnati; Informarea continua a membrilor comitetului local despre novatiile in legislatie,practica,experienta in ceea ce priveste munca neremunerata in folosul comunitatii; Condamanti la munca neremunerata in folosul comunitatii: 2003- 4 persoane; 2004-155 persoane,14- minori,9-femei; 2005-1796 persoane,234-monori , 120- femei; 2006-3273 persoane,320- minori,252 femei; Munca in folosul comunitatii a inceput sa fie aplicata la anivel national;
14

1.

2.

3. 4.

20.Orientarea profesional a deinuilor i ex-deinuilor Contractul individual de munc- documentele care se prezin la ncheierea contractului individual de munc sunt: buletinul de identitate; carnetul de munc; documentele de eviden militar p/u recrui i rezerviti; diploma de studii, certificatul de calificare; certificatul medical. Scrisoarea de intenie- scopul e/e sa-l fac pe cel care o primete s citeasc SV-ul; t/e adresat unei persoane anumite, sau pe numele ntreprinderii sau instituiei; t/e s aib o form clar, atractiv; se scrie pe foaie formatul A4; CV-ul; Training de dezvoltare a abilitilor sociale.

21. Pregtirea p/u liberare i reintiegrare social a ex-deinuilor Aspecte principale ale pregtirii p/u liberare: 1. perfectarea actelor de identitate; 2. perfectarea documantelor p/u primirea indemnizaiilor/ pensiilor; 3. restabilirea relaiilor cu familia; 4. orientarea profesional a deinuilor i ex-deinuilor. Restabilirea relaiilor cu familia: n acest proces se ncadreaz urmtorii specialiti: psihologul; asistentul social; educatorul; eful de sector; juristul; ali angajai din cadrul IP sau din comunitate. Metode folsite: 1. Genograma - reprezentarea grafic a structurii familiei (patrat-brbat; cerc-femeie; etc); se aplic n etapa de evaluare, avnd rol de diagnostic social; folosind simbolurile grafice se deseneaz structura familiei, pornind de la generaia mai vrstinc pn la copii Asistentul social va da ntrebri ct mai simple i mai clare clientului, p/u ca informaia nregistrat sa fie ct mai aproape de realitate ( ci frai suntei?, etc); la sfritul genogramei se va anexa legenda, cu explicaiile de rigoare p/u fiecare semn a genogramei. 2. Ecomapa e/e metoda , care are n centrul clientul dup ce se traseaz relaiile acestuia cu persoane sau instituii, relaiile vor fi indicate de linii drepte, curbe, ntrerupte, nsemntatea fiecrei linii va fi dat de legend, care va fi anexat la ecomap; se realizeaz spre sfirsitul etapei de evaluare, cnd asistentul social deine suficiente informaii p/u a putea aprecia tipul i calitatea relaiilor clientului cu alte persoane sau instituii; Spre deosebire de genogram, datele oferite de client t/e s fie verificate i completate cu informaii primite i de la alte persoane. 3. Analiza cmpului de fore- tehnic de culegere i prelucrare a informaiilor privind factorii/ forele, care contribuie la rezolvarea problemei clientului; se aplic n etapa de intervenie, dup ce s-a construit planul de intervenie; forele/ punctele tari sau slabe identificate la nivelul sistemului client se regsesc n sistemul de valori, sentimente, atitudini, resurse economice, familiale, sociale ale acestuia.

15

22. Medierea. Cnd a aprut. Ce e/e specific procesului de mediere. Medierea- un proces prin care mediatorul reuete s transforme un conflict ntr-o nelegere, o alternativ n raport cu justiia, de rezolvare a conflictelor dintre pri, prin care o persoan neutr, imparial , fr putere de decizie (mediatorul), ajut prile s gseasc mpreun o soluie , care va rezolva nenelegerile dintre ele, prin utilizarea unor metode i tehnici specifice, bazate pe comunicare i negociere. Medierea e/e considerat o metod altermativ. Scopul: evitarea procedurii juridice. Medierea permite restabilirea unui spaiu de comunicare, asigurnd, n acela timp, o bun cunoatere a drepturilor i obligaiilor fiecrei pri . P/u ca aceasta s aib loc e/e nevoie de acordul i voina fiecrei pri, ct i de participarea activ a acestora la cutarea soluiilor. Avantaje :medierea abordeaz conflictul n ntregime, calea juridic ns e/e doar soluia vizibil a unui conflict. Medierea e/e una din cele mai vechi forme de rezolvare a conflictelor. Prima meniune a acestei metode a fost fcut cu 2000 de ani nainte de Hristos, un rege sumerian a mediat conflictul dintre vecinii si, reuind s instaureze pacea. n China ( sec.III .H.) coala Confucian discuraja recursul la instane, ncurajnd medierea. n Frana medierea a fost folosit n timpul Revoluiei Franceze din 1798, ideologii revoluiei, considernd medierea ca metod ideal de soluionare a disputelor. n Noua Anglie adesea a fost folosit n cadrul comunitilor religioase. n zilele noastre e/e utilizat n diverse domenii, de la cel mai nalt nivel- negocieri internaionale, pn la rezolvarea conflictelor n familie. n SUA sunt organizate chiar i organizaii profesionale de mediatori, ce se ocup de eficientizarea i rspndirea medierii i profesionalizarea ei. Specificul procesului de mediere: Mediatorul nu are putere de decizie sau soluionare, el doar gestioneaz procesul de mediere; Medierea nu e/e obligatorie; Poate fi organizat ca serviciu public sau privat; Prile aflate n conflict participa n mod voluntar; Succesul medierii depinde de calitile i profesionalizmul mediatorului; Medierea e/e mai puin costisitoare dect un proces n instan; Se desfoar independent de procedura judiciar, nainte sau dup; Medierea poate fi judiciar sau extrajudiciar; Medierea se concretizeaz ntr-un raport, prin care prile consemneaz nelegerea la care au ajuns, n care se indic: dac prile s-au prezentat la mediere; dac au fost de acord s fie asistate de mediatorul n cauz; durata medierii; faptul dac s-a ajuns la un numitor comun.

16

1. 2.

3. 4.

5.

23. Mediatorul Mediatorul persoan care intervine ca un administrator al informaiilor, ajutnd la identificarea cauzelor i a alternativelor de rezolvare a conflictelor, sau divergenelor dintre dou pri aflate n conflict de interese. Mediatorul depune ntreaga sa percepere, experien, talent, n procesul de mediere, astfel nct discuiile s conduc la dezvoltarea unor angajamente acceptate de prile mediate. Condiii ce trebuie s le ndeplineasc un mediator: Are capacitate deplin de exerciiu; Are studii superioare; Are o vechime n munc de cel puin 3 ani, sau a absolvit un program post-universitar de nivel mastern domeniu, acreditat conform legii i avizat de Consiliul de mediere; e/e apt din punct de vedere medical, p/u exercitarea acestei activiti; se bucur de o bun reputaie bun i nu are antecedente penale, sau orice alt nclcare juridic; a absolvit cursurile de mediator, n condiiile legii; a fost autorizat ca mediator. Calitile mediatorului: s insufle ncredere; s fie un bun psiholog; s fie un bun asculttor; s fie obiectiv i neutru; rbdtor; creativ; perseverent; flexibil; modest. Caliti profesionale: imparialitate-trebuie s acioneze n interesul ambelor pri, fr a favoriza una din ele; neutralitate- mediatorul t/e s ctige ncrederea oponenilor i s se impun n faa lor ca o persoan ce are dreptul exclusiv de identificare a zonei de contact, n care se pot dezvolta acordurile reciproc avantajoase, cu condiia c soluia e/e negociat de pri, nu de mediator; confidenialitate- pstrarea secretului informaiilor furnizate n timpul medierii de ctre prile mediate profesionalism-n timpul medierii se furnizeaz doar informaii juridice, nu se acord consultaii juridice, n cazul lipsei unei informaii juridice necesare, mediatorul poate invita, cu acordul prilor mediate , un avocat care s ofere acelea informaii, n acela timp, ambelor pri; mediatorul t/e s acioneze conform codului deontologic. Mediatorul nu are voie: s decid n numele prilor; s oblige prile s-i rezolve disputa; s amenine sau s intimideze pe cineva; s mint; s divulge confidene.

17

24.Asistanta sociala acordata detinutilor Tehnici utilizate de asistentul social in lucrul cu deligventii: evaluarea; autoevelarea; interviul; intergogarea; consilierea; Principii le pe care se bazeaza as ce-si desfasoara munca in cadrul institutiilor penitenciare: 1. Principiul umanitatii-orice detinut are posibilitate sa traiasca conform normelor sociale; 2. Principiul legalitatii-respectarea drepturilor si a obligatiilor detinutilor,determinate de conditiile de detentie; Functiile de baza in practica de lucru a as in penitenciar: Suport juridic:respectarea in penitenciar a drepturilor detinutilor, restabilirea relatiilor detinutului cu familia si rudele, procesul de asigurarea materiala a detinutilor; perfectarea actelor de identitate;planificarea procesului de reeducare si reintegrare a detinutilor;implicarea detinutilor in munca;etc; Asistarea psihio-sociala-consilierii psihologice individuale si de grup; programe de interventie; Pregatirea detinutilor pentru liberare-implimentarea programelor de pregatire pentru liberare; asigurarea detinutului cu loc de munca si trai; implicarea ONG si religioase ce activeaza in scopul reeducarii si reintegrarii categoriei in societate;

24.1. Codul Etic al Asistentei Sociale Cod Etic- set de reguli care reflecta principii generale de conduita profesionala. Comportamentul asistentului social trebuie sa fie consecvent si responsabil, astfel nct sa nu afecteze imaginea profesiei. Angajatii sistemului penitenciar au un cod etic al colaboratorului sistemului penitenciar elaborat in conformitate cu prevederile Cosntitutiei RM,Legile cu privire la sistemul penitenciar,Legile cu privire la combaterea coruptiei si protectionismului ,cu recomandarile Consiliului Europei privind coduitele de etica pentru functionarii publici,ce stabilesc principiile de baza ale eticii profeionale a coloboratorului sistemului penitenciar si conduita acestuia in raport cu societatea. Valorile etice: Egalitatea in sanse; Independenta si individualitatea fiecarei persoane; Transparenta si participarea la acordarea serviciilor sociale; Confidentialitatea; Demnitatea umana; Principiile etice ale as: Furnizarea de servicii in beneficiul clientilor; Justitia sociala; Demnitatea si unicitatea persoanei; Autoderminarea; Relatiile interumane; Integritatea; Competenta;

18

24.2.Responsabilitatile as fata de profesie: Asistentul social promoveaza si mentine standardele practicii profesionale., promoveaza si dezvolta valorile si etica profesiei, baza de cunostinte si misiunea profesiei, protejeaza si promoveaza integritatea profesionala att prin studii, cercetare, analiza si critica constructiva, ct si prin activitati de predare, consultanta, expuneri n cadrul comunitatii si participare activa n cadrul organizatiilor profesionale. Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de client de a promova bunastarea clientului. Intresele clientului primeaza. Asistentul social activeaza n limitele obligatiilor legale si ale responsabilitatilor sale n cadrul institutiei angajatoare; Asistentul social nu decide n numele clientului. Asistentul social l ajuta pe client sa-si identifice si sa-si dezvolte resursele n vederea alegerii celei mai bune optiuni, acordnd totodata atentia necesara intereselor celorlalte parti implicatel are responsabilitatea de a furniza informatii despre natura si necesitatea serviciilor si de a informa clientul cu privire la dreptul sau de a refuza serviciul oferit Responsabilitatile etice ale asistentului social in cazul serviciilor de informare:corectamcompleta,adaptata,operative,cometenta; Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de institutia angajatore :Asistentul social respecta politica, principiile si regulamentele interne ale institutiei angajatoare, participa la mbunatatirea politicilor si procedurilor institutiei angajatoare si la sporirea eficientei serviciilor oferite,asigura ca institutia angajatoare cunoaste obligatiile etice ale profesiei de asistent social prevazute de Codul Etic si implicatiile practice ale acestor obligatii,se asigura ca practicile, politicile si procedurile institutiei n cadrul careia si desfasoara activitatea sunt compatibile cu prevederile Codului Etic. Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de colegi:cooperare,sustinere reciproca,restect reciproc,sinceritatea si corectitudine,folosirea unui limbaj adegvat si decent,atitudine concilianta. 25.Obligatiile functionale ale asistentului social din penitenciar Fisa de post a asistentului social: Titlul postului:Asisten Social; Locul Angajarii: Numele exact al institutiei Ministerului Justitiei,Departamentul Institutiilor Penitenciare; Titularul postului:se completeaza numele titularului postului; Titulara postului imediat superior:seful serviciului psihologic si as sau postul in cadrul institutiei care este ierarhic superior. Assietntul Social-se ocupa in principal cu recuperarea si reitegrarea psiho-sociala si profesionala a persoanelor ce se afla in locurile de detentie,ajutindu-le in rezolvarea problemelor legate de situatia lor sociala sau viara personala.Va organiza activitatea sa in conformitatea cu Constitutia RM,Codul penal al RM,Codul procesual-penal al RM,etc. Atributii si responsabilitati:pledeaza pentru respectarea in penitenciar a drepturilor detinutilor; efectueaza consultatii individuale; efectueaza un program de consiliere;acorda ajutor la restabilirea realatiilor sociale pierdute;ajutor la perfectarea actelor de identitate; ajutor la incadrarea in cimpul muncii,participa direct la procesul educative ;pregateste mometul eliberarii detinutului; Cerinte pentru exercitarea functiei:aptitudini/calitati profesionale(empatie,studii superioare,cunoasterea limbii romina si rusa,etc),calitati personale(creativitate,tolerant,cooperare,comunicabilitate,spirit de echipa); deprinderi transferabile(deprinderi de lucru in grup,asigurare de servicii,planificare si organizarea activitatilor, acordarea de consultant si consiliere,pregatirea darilor de seama,rapoarte);
19

26.Planificarea procesului de reitegrare sociala a detinutilor Odata juns in institutia penitenciara,detinutul trece prin perocesul de investigare generala,la care ia parte si asistentul social.Determinarea problemelor sociale se realizeaza in carantina,atunci cind as face cunostinta cu persoana.As informeaza detinutii despre serviciile pe care le acorda si specificul problemelor pe care le poate solution impreuna cu condamnatul.Lucrul cu detinutul poate fi realizat doar daca se cunosc nevoile detinutilor. Pentru colectarea datelor despre detinut as foloseste urmatoarele tehnici: Studierea dosarului personal al detinutilr; Interviul; Intervievarea membrilor familiei detinutilor; Discutarea cazului cu alti specialist; Informatia trebuie preluata din surse sigure si competente; Date despre detinut necesare as : 1. Date personale; 2. Starea civila; 3. Infractiunea; 4. Domiciliul; 5. Studiile; 6. Profesia; 7. Etnia/religia; 8. Starea de sanatate; 9. Profilul psihologic; 10. Istoricul social; 11. Aspect privind modul de viata; 12. Necesitati; 13. Atitudini; Fisa de evaluare se completeaza de catre as impreuna cu detinutul,informatia pe care o va nota asa va permite sa avem o imagine generala a particularitatilor detinutului si sa identificam posibile probleme sociale.Fisa poate fi deschisa doar atunci cind condamnatul vine singur si cere ajutor.Daca detinutul nu sa adresat as pe intreaga perioada de detentie,fisa va fi completata odata cu organizarea procesului de pregatire pentru liberare. Probeleme cu care se adreseaza un detinut la as: Restabilirea relatiilor cu familia; Organizarea procedurii de inregistrare/desfacere a casatoriei; Organizarea procedurii pentru perfectarea actelor de identitate; Organizarea profesionala; Fisa personala de as include: Specificul problemei; Pasii in vedeerea solutionarii problemei; Evaluarea; Aceste fise sunt incluse in dosarul personal al detinutului in caz ca acesta este transferat la alt penitenciar. Reintegrarea sociala a detinutilor incepe din ultimele 6 luni de detentie si continua pina in prima zi a eliberarii,iar in unele cazuri continua si dupa liberare.Etapa de pregatire pentru liberare a detinutului urmareste consolodarea legaturilor sociale in vederea adaptarii si acomodarii lui la normele si la viata sociala din afara.In termenul stability as desfasoara un program specilaizat pentru pregatirea de liberare,care contine:sedinte de grup cu detinutii ce au ca scop dezvoltarea deprinderilor sociale,informarea si instruirea pentru a face fata problemelor cu care acestia se vor confrunta in libertate;
20