Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dr. Radu V!t!"escu Pacing and Clinical Electrophysiology Lab., Cardiology Department Clinic Emergency Hospital Bucharest
! datorate !DC
! datorate stazei
cerebral: vertij-lipotimii " sincopa (# sd. Adams-Stokes) cardiace: angina pectorala renale: respira!ie acidotic" " com" musculare: astenie fizic" / fatigabilitate
! Semne
! pulmonare ! periferice
! de DC! ! de staz"
NB!: manifest"rile clinice depind de mecanismul tahidicardiei #i de substratul pe care apar NB!: simptomele se pot datora #i bradiaritmiilor induse de tahiaritmii
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
CS
Tahicardia sinusala
! Unda P prezenta; morfologie constanta; frecventa > 100 / min ! Conditii fiziologice: efort, emotii, cafea, fumat ! Iatrogen: betamimetice, xantine (amfetamine, cocaina, etc) ! Conditii patologice:
! Boala ischemica ! Pericardite ! Miocardite ! Colaps, hipoTA ! soc ! Boli acute febrile, boli pulmonare cronice, hipertiroidia, IR, AVC, etc
! Se trateaza cauza
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
! Variatie fazica a frecventei sinusale cu mai mult de 120 msec ! Unda P de morfologie constanta, normala ! P-P se scurteaza in inspir profund, ! tonus vagal ! Varianta de normal la tineri = hipertonie vagala ! Dispare la efort sau la cresterea tonusului simpatic ! Poate fi produsa de supradozaj digitalic ! Dispare cu varsta, la diabetici (TS fixa)
Extrasistolia atriala
! ! ! ! ! ! ! ! ! Automatism anormal P precoce de morfologie diferita de a P sinusal De obicei PR lung
! PR scurt in WPW sau in ESA din NAV
Uneori P extrasistolic blocat si pauza necompensatorie (decaleaza ritmul cardiac) QRS inguste (majoritatea cazurilor) Uneori interpolate, fara decalarea RS Daca sunt f. frecvente = risc FA Cauze: fumat, alcool, cofeina, stress, miocardite, ischemie atriala, hipoxie cronica, etc. Tratament:
! Cand sunt simptomatice ! Cand sunt frecvente, chiar asimptomatice, prin risc de FA, FlA ! beta blocante, Ca-blocante, eventual digitala, rareori AA Ic R.V. - Tahiaritmii feb 2012
!! automatism anormal !! tahiaritmie neregulata cu QRS inguste !! P de morfologie variabila (cp. 3 morfologii) 100-140/min !! PR variabil (RP lung/PR scurt) !! PP complet neregulat !! apare in boli cardiace organice: BPOC cu CPC si IC severa !! Poate evolua spre FA; clinic se aseamana cu FA !! Tratament: beta-blocante, verapamil, amiodaron !! Trat hipoxemiei, diselectrolitemiilor (magneziu, potasiu)
"! raspunde
greu la tratament
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
anterograda = pe calea lenta in AD posteroseptal retrograda = pe calea rapida in AD R.V. anteroseptal - Tahiaritmii feb 2012
V4
Tratamentul TRNAV
! acut:
! SEE daca exista deteriorare hemodinamica ! Adenozina 6-12 mg IV ! Verapamil 5-10 mg IV ! Metoprolol 5 mg iv
! Cronic, profilactic:
! paleativ
! Beta blocante ! Calciu blocante ! ??? Digoxin ! Alte AA (f.rar)
AHV
A A A H V A A H H V V
A H V
H A H V A V
A H
Sdr. de preexcitatie
! Cale accesorie de conducere intre atrii si ventriculi:
! Intre AD si VD ! Intre AS si VS ! Cai multiple
! !
In cazul conducerii pe cale accesorie complexul QRS este rezultatul fuziunii intre depolarizarea prin NAV si cea pe CA ECG:
! Interval PR scurt < 0.12 sec ! Aparitia undei delta ! QRS larg > 0.12 sec ! Unda T negativa
asimptomatica
simptomatica
Preexcitatie permanenta
"! dg diferential cu TV monomorfa sustinuta "! Risc crescut de moarte subita cardiaca in caz de aparitia FA " FV
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
!!Tahiaritmie
! Invaziv = EPS:
! Determinarea perioadei refractare a caii accesorii
! Profilactic, cronic:
! Antiaritmice de clasa Ia, Ic, III ! ABLATIE prin RF a caii / cailor accesorii
! CONTRAINDICATE:
! Digoxina ! Blocantele de calciu
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
A H
RF
Flutter-ul atrial
! ! ! Tahiaritmie regulata cu QRS inguste Produsa prin macroreintrare Absenta undelor P, unde F 250-350 / min, fara linie izoelectric:
! FlA tipic (antiorar): negative in DII, DIII, aVF ! FlA tipic inversat (orar): pozitive in DII, DIII, aVF
! ! !
Netratat: conducere AV 2/1 (~ 150 / min) Posibila conducerea variabila: succesiv 2/1, 4/1, 3/1 Manevrele vagale scad AV in trepte prin cresterea progresiva a gradului de bloc
Caracterele FlA
! Mai rar decat FiA ! FlA paroxistic poate surveni pe cord normal (? FlA atipice) ! FlA cronic = cord patologic (?) ! Cauzele = aceleasi ca pentru FiA (demascarea substratului?)
! Miocardita, inclusiv RAA ! Boala ischemica ! Alcoolism ! Valvulopatii Mi, Tri ! Postchirurgie cardiaca ptr CC hipertiroidia cardiomiopatii pericardite TEP, etc
! Aritmie recurenta
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
Tratament
! acut
! cardioversie (SEE de energie joasa) ! antiaritmice de clasa I i-v ! CCB i-v ! B i-v ! manevre vagale ! overdrive pacing (sonda esofagiana sau endocavitara temporara) ! profilaxie ! curativ? NB!: risc emboligen !TEE daca debutul este !48h si/sau incert !anticoagulare
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
! cronic
! Controlul ritmului
RA T
LA M
! Tratament: ! de obicei rezistenta la tratament ! Stop digitala; fenitoina ! %-blocante, potasiu, Ca-blocante ! in BPOC = O2
P -/0 in aVL si + in V1
Da
Nu
Focar AS
Focar AD
&P in D1!50 V
Da
P in aVR
Nu
PVs stangi
P in D2 ! 100 V superior
infero-lateral supero-lateral
anular
septal
Fibrilatia atriala !
! Absenta undelor P ! Unde f 450-600 / min; pot lipsi
! FA cu unde mici ! FA cu unde mari
Epidemiologia FA
! Cea mai frecventa aritmie sustinuta:
! 0.4% din populatia totala ! Incidenta creste cu varsta
! 50-59 ani = 0.5-0.9% ! > 65 ani = 6% ! 80-85 ani = 10%
Etiologia FA
! Valvulopatii RAA ! Boala coronariana ! Cardiomiopatii ! Hipertiroidie ! asociata cu WPW ! Boala de nod sinusal ! Prolapsul valvular mitral ! Cardiopatia hipertensiva ! Pneumopatii cronice ! Etilism acut
FA depistata prima
PAROXISTICA (autolimitata)
48 h time point is clinically importantafter this the likelihood of spontaneous conversion is low and anticoagulation must be considered (see Section 4.1). (3) Persistent AF is present when an AF episode either lasts longer than 7 days or requires termination by cardioversion, oara either with drugs or by direct current cardioversion (DCC). (4) Long-standing persistent AF has lasted for 1 year when it is decided to adopt a rhythm control strategy. (5) Permanent AF is said to exist when the presence of the arrhythmia is accepted by the patient (and physician). Hence, rhythm control interventions are, by denition, not pursued in patients with permanent AF. Should a rhythm control
Clasificare
PERSISTENTA (ne-autolimitata)
PERMANENTA
First diagnosed episode of atrial brillation Paroxysmal (usually <48 h) Persistent
R.V. - Tahiaritmii feb 2012 Figure 2 Different types of AF. AF atrial brillation; CV
Fiziopatologie
! Mecanisme:
! Focare ectopice: initiere ! Reintrare dezordonata:
! MASA CRITICA ATRIALA ! Perioade refractare scurte
Permanent!
Paroxistic!
Substrat
Trigger
Page 9 of 61
rst documented
the 10 s strip (recorded at 25 mm/s) by six. The ed complications is not different between short d sustained forms of the arrhythmia.12 It is thereto detect paroxysmal AF in order to prevent Persistent ! highplications (e.g. stroke). However, short atrial g. detected by pacemakers, debrillators, or other es, may not be associated with thrombo-embolic nless their duration exceeds several hours (see
,,Perpetuatori
Upstream therapy of concomitant conditions Anticoagulation Rate control Antiarrhythmic drugs Ablation Cardioversion AF silent paroxysmal persistent long-standing permanent persistent
est initially as an ischaemic stroke or TIA, and it is sume that most patients experience asymptomatic, nating, arrhythmia episodes before AF is rst diagof AF recurrence is 10% in the rst year after the and 5% per annum thereafter. Co-morbidities
Paroxistic!
Persistent!
Permanent!
Durata
CONVERSIA LA RS
REDUCEREA AV
Conversia la RS
INDICATII
! FA paroxistica cu (h-d ! FA recenta < 6 luni 1 an
CONTRAINDICATII
! AS, AD cu diametru > 50 mm ! Durata > 6 luni 1 an
efcacy for conversion of persistent AF and for atrial utter. Similar to ecainide, propafenone should be avoided in patients
Dose 5 mg/kg i.v. over 1 h 2 mg/kg i.v. over 10 min, or 200300 mg p.o. 1 mg i.v. over 10 min 2 mg/kg i.v. over 10 min, or 450600 mg p.o. 3 mg/kg i.v. over 10 min
Risks
Ibutilide
Propafenone
Not suitable fo disease; may pr the ventricular ventricular rate conduction to Second infusion of 2 mg/kg i.v. over 10 min after15 min rest
Vernakalant
! ! !
Vernakalant has recently been recommended for approval by the European Medicines Agency for rapid cardioversion of r non-surgical patients; 3 days for surgical patients).68,69 A direct comparison with amiodarone in the AVRO trial (Phase Active-controlled, multi-center, superiority study of Vernakalant injection versus amiodarone in subjects with Recent Onset amiodarone for the rapid conversion of AF to sinus rhythm (51.7% vs. 5.7% at 90 min after the start of treatment; P , 0.00 over 10 min), followed by 15 min of observation and a further i.v. infusion (2 mg/kg over 10 min), if necessary. Vernakala pressure , 100 mm Hg, severe aortic stenosis, heart failure (class NYHA III and IV), ACS within the previous 30 days, or should be adequately hydrated. ECG and haemodynamic monitoring should be used, and the infusion can be followed by R.V.heart - Tahiaritmii feb 2012 patients with stable coronary artery disease, hypertensive disease, or mild heart failure. The clinical positioning of this used for acute termination of recent-onset AF in patients with lone AF or AF associated with hypertension, coronary artery failure.
! ! !
Recurenta asimptomatica a FA = frecventa Beneficiul tratamentului = ! nr. de episoade si a duratei totale a FA Amiodarona: RS la 1 an = 66%: TOXICITATE PROBLEMELE TRATAMENTULUI PE TERMEN LUNG
! ! !
Efecte proaritmice Pe cord patologic, in primele zile de tratament La doze mari de medicamente sau crescute rapid TRATAMENT IN SPITAL CU DOZE MICI CRESCUTE LENT
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
1.! Acut:
! Digoxin IV: de prima linie in IC ! Beta-blocante:
! Metoprolol: 5-15 mg IV ! Propranolol (1-5 mg) ! Esmolol
2.! Cronic:
!! Se prefera %B sau Ca blocante in afara IC !! %B +/- digoxin in IC; de evitat Ca-blocante !! Bronhospasm: Ca-blocante !! Greu de controlat AV la efort
! Blocante de calciu:
! Diltiazem 20-25 mg IV ! Verapamil 5-15 mg IV
cardiaca congestiva: 1 pt 1 pt
1 pt 1 pt
sau AIT: 2 pt
Rockson SG, Albers GW. JACC 2004;43:929.
m OAC overCongestive aspirinheart use, often with low rates of 1 failure/LV dysfunction CHA2DS2-VASc Patients (n = 7329) Adjusted stroke Nothing (or aspirin) morrhage. Importantly, prescription of an antiplatelet score Hypertension 1 rate (%/year)b e use not with n the associated Age >75 a lower risk of adverse events. 2 0 1 0% CHADS does not include many stroke risk 1 gnize 2 score Diabetes mellitus ion for stroke prevention in AF. AF atrial brillation; OAC oral anticoagulant; 1 422 1.3% ased othercan stroke risk modiers need to be considered 2 Stroke/TIA/thrombo-embolism be found on page 13. HADS 2 nding 2 1230 2.2% ehensive stroke risk disease assessment (Table 8). a 1 Vascular e (or risk factors Age (previously referred to as high risk 1 3 1730 3.2% 6574 r than eanaprior stroke TIA, or thrombo-embolism, and the Table 10 Clinical characteristics comprising Sexor category (i.e. female sex) 1 4 1718 4.0% HAS-BLED bleeding risk score 75 years). The presence of some types of valvular ned Maximum score 9 5 1159 6.7% se (mitral stenosis or prosthetic heart valves) would cant (c) Adjusted stroke rate according to CHA2DS2-VASc score Letter Clinical characteristica Points awarded 6 679 9.8% s of rize such valvular AF patients as high risk. CHA DS -VASc Patients ( n = 7329) Adjusted stroke 2 2 assessH Hypertension 1 telet score rate (%/year)b ly non-major risk factors (previously 7 294 9.6% ion relevant of Abnormal renal and liver ents. A factors) 1 or 2 0% as moderate risk are heart [especially rrhage 0 function (1 1 8 82 6.7% point each) failure risk 0.1 and o severe systolic SLV dysfunction, dened as 1.3% 1 Stroke 422 arbitrarily 1 ered 9 14 15.2% oagulaular ejection fraction (LVEF) 40%], hypertension, or B 2 Bleeding 1 2.2% 1230 trol of ther risk risk clinically relevant L 3 Labilenon-major INRs 1 3.2% 1730 factors (prevalues See text for denitions. and a rred to as less validated risk factors) include female E Elderly (e.g. age >65 years) 1 4 1718 4.0% Prior myocardial infarction, peripheral artery disease, aortic plaque. Actual rates h INR vular of stroke in contemporary cohorts may vary from these estimates. 74 disease (specically, ls. years, and vascular D 5 Drugs or alcohol (1 point each) myocardial 1 or 2 6.7% 1159 b ould Based on Lip et al. 53 eeding aortic plaque and PAD). Note that risk omplex factors Maximum 9 points 6 679 9.8% AF atrial brillation; EF ejection fraction (as documented by ties in ive, and the simultaneous presence of two or more echocardiography, radionuclide ventriculography, cardiac catheterization, cardiac ously 7 294 9.6% erate-, a Hypertension is dened as systolic blood pressure . 160 mmHg. Abnormal magnetic resonance imaging, etc.); LV left ventricular; levant non-major risk factors would justify a stroke cially onable kidney function is dened as the presence 8 82 of chronic dialysis or renal 6.7% TIA transient ischaemic attack. high enough to require anticoagulation. transplantation or serum creatinine 200 m mol/L. Abnormal liver function is ly as to that R.V. - Tahiaritmii feb 2012 15.2% of dened as 9 chronic hepatic disease (e.g.14 cirrhosis) or biochemical evidence n, or factor-based approach for patients with non-valvular may be signicant hepatic derangement (e.g. bilirubin . 2 x upper limit of normal, in
pre-
Hypertension - Diabetes mellitus emes Age > 75 years ntithrombotic therapy on the basis of the presence (or Female sex - Age 6574 years had Vascular diseasea OAC stroke risk factors. as a (b) comes Risk factor-based approach expressed as a point based rtion or this approach from various published anascoring system, with the acronym CHA2DS2-VASc idely e even patients at maximum moderate risk (currently dened (Note: score is 9 since age may contribute 0, 1, or 2 points) jects score 1, i.e. one risk factor) still derive signicant Score Risk factor OAC (or aspirin) ke in
Vascular diseasea Age 6574 Sex category (i.e. female sex) Maximum score
1 1 1
Indicatorii riscului
varsta " 65 ani fara FR aditionali
Tratament
Aspirina 325 mg/zi
Intermediar
Inalt
Varsta > 75 ani Istoric de AVC, AIT sau ES HTA, DZ Disfunctie VS sau ICC
Terapia ablativ"
TAHIARITMIILE VENTRICULARE
Tahiaritmii cu QRS larg
Extrasistolele ventriculare
! QRS larg > 120 msec, precoce ! neprecedat de unda P, eventual unda P retrograda ! Daca nu depolarizeaza retrograd NSA: pauza compensatorie (PP = 2 PP) ! Uneori interpolate ! Cuplaj fix = reintrare ! Incidenta creste cu varsta ! Cauze: stress, alcool, ischemie, miocardite, diselectrolitemii, medicamente (AA, digoxina, etc)
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
DUPA MORFOLOGIE ! Clasa A: monomorfe, monofocale ! Clasa B: polimorfe, polifocale ! Clasa C: repetitive
! Cuplete ! Salve (3-5 ESV)
Maligne
TVNS, TVS, FV Severa Sincopa, MSC Major Holter, SEF
ESV, cuplete, TVNS Moderata Nu Moderat Holter Moderat severa Sincopa, MSC Mare Holter, PVT, VRS
Tratamentul ESV
! ESV, cuplete, TVNS asimptomatice: %-blocante (FE > 40%) ! NU flecainida, encainida, sotalol mai ales pe cord ischemic dupa studiul CAST ! ESV frecvente in IMA: xilina, amiodarona sau betablocant IV ! Cuplete sau TVNS pe cord patologic in afara ischemiei acute: ! Amiodaron. ! Ablatie prin RF a focarelor endocardice:
! PALEATIVA (?) ! curativ
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
Studiul CAST-I:
! C.p. 3 depolarizari ventriculare succesive cu frecventa >120/ min ! Durata variabila: 3 QRS " > 30 sec (ore) ! Disociatie atrioventriculara
! Activare atriala indepedenta sau conducere VA retrograda
! RISCURI:
! Degradare hemodinamica ! Degenerare in FV
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
Mecanismele TV
! REINTRARE:
! Postinfarct
! AUTOMATISM ANORMAL:
! IMA: TV neparoxistica (RIVA)
TV monomorfa: diagnostic
! tahiaritmie regulata > 120/ ! QRS larg > 120 msec ! Disociatie AV ! Batai de fuziune ! Capturi ventriculare
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
Criterii morfologice
pe baza derivatiilor V1,2 si V6
! BRD like
! V1,2
! R monofazic ! qR ! RsR cu R>R
! BRS like
! V1,2
! R ini!ial larg >40 ms ! deflexiunea descendenta S
! lent ! Incizur ! ncep. QRS " nadir S 60 ms
! V6
! rS
! V6
! Q sau QS
! !
Dg. dif. posibil pe ECG standard la > 90% din cazuri Criterii ECG de diferentiere TV TSV cu QRS largi:
1.! Batai de fuziune; capturi V 2.! Disociatia AV 3.! Conducere retrograda VA (P retrograde) 4.! QRS > 140 msec (160 msec = TV cert) 5.! Morfologie unica a QRS in precordiale = TV
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
Tratament TV
! TV fara decompensare hemodinamica: AA
! Xilina, procainamida, amiodaron, %B in anumite situatii ! TV digitalice: fenitoina, xilina +/- AC anti-digitalici
! Alternative:
! Overdrive pacing ! thump version
Tratamentul profilactic al TV
! TVNS asimptomatica pe cord normal sau patologic: %blocante (FE > 40%) sau amiodaron
! NU flecainida, encainida, sotalol dupa CAST
Fibrilatia ventriculara
! Unde fibrilatorii de amplitudine diferita, in absenta complexelor QRS ! Asistola mecanica urmata de asistola electrica ! Colaps, stop respirator si deces in 3-5 minute de la instalare in absenta CPR ! Cauze:
! Ischemia acuta din IMA aritmii V spontane severe ! Cardiomiopatii (CMHO !) FA din WPW ! CHT cu HVS hipoxia din BPOC ! Iatrogen: medicamente, diselectrolitemii, cateterism cardiac ! Sdr. de QT lung cu TdP SEE nesincron
! Profilaxie primar
! BCI FEVS<35-40% ! CMD FEVS <30-35% "i NYHA III ! CMH ! CAVD ! LQT ! Brugada ! SQT
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
Avantaje tehnice:
! Pacing anti-tahi si anti-bradi ! Conversie defibrilare cu energie ! ! Stocarea ECG
36% 23%
Preven!ie secundar"
Preven!ie primar"
RMVT Gallavardin
Caracteristici
! 70% din VT idiopatice ! Origine
! 90-85% RV
! ! ! septul RVOT zona de admisie r$d$cina a.P.
! ECG
! TV 140-180/min ! BRS cu ax inferior ! tranzi'ia( (>precoce = >septal/stg)
! EPS - PDT
! induse de burst/catech ! oprite de A, V, )B
! mecanisme
! denerv$ri simpatice localizate ! alter$ri localizate ale recapt$rii NA# $catech sinaptice &i %rec ! 20-30Y, XX!XY, >anduran'$ ! asimtomatici / discret (dup$ efort)
! palpita'ii ! vertij discret ! sincopa excep'ional
! Evolu'ie
! benign$ la majoritatea ! MSC rar
! ! ! tachyCMP forma malign$ (short-coupled) ARVC/D
! risc$
! ! ! ! sincop$ AV f. rapid$ (>230bpm) frecvente (>20 000/zi) ESV cu cuplaj foarte scurt
R.V. - Tahiaritmii feb 2012
TV fascicular" Belhassen
! ! ! ! ! 20-40 ani r$spunde la V nu depinde de efort simtomatic$ (rar sincop$) evolu'ie
! benign$ ! rar MSC ! excep'ional tachyCMP
! ECG
! BRD cu ax sup. >> ax inferior
! EPS
! indus$ de ! programat$ ! entrainment ! isuprel NU induce (poate fi util asociat cu pacingul)
! Tratament:
! V ) B ! abla'ia
LQT
Genetica LQT
SQT
! tip 1: ($-fx HERG/KCNH2, IKr ! tip 2: ($-fx KVLQT1/KCNQ1, IKs ! tip 3: ($-fx KCNJ2/Kir2.1, IK1; ECG caracteristic
! unde T ample &i marcat asimetrice
! ram ascendent cvasinormal ! ram descendent extrem de abrupt
Sd. Brugada
ARVC/D
! Au. dom. / recesiv ! boal$ desmozomal$ ! nlocuirea fibro-gr$soas$ a pere'ilor VD VS [#75%] (siv relativ conservat)
! clasic$ (39%): afectare VD izolat / predominant ! biventricular$ (56%): afectare ambii V ! dominant$ stg. (5%): afectare predominant$ VS
Manifest"ri clinice
! vrsta medie 30y (10-50) ! simptome
! MSC
! * n timpul activit$'ilor de rutin$ ! 10% perioperator ! 3,5% sport
! morfologie BRS
! ax inf#RVOT ! ax sup
! QS n toate precordialele (m.a.V3,4) # apex VD ! ax inf, QS <V4 # subtricuspidian
! ! ! ! ! !
sincopa 32% palpita'ii 67% dureri toracice atipice 27% dispnee 11% IC dr. tardiv 6% asimptomatici descop. ntpl$tor
! (ECG ! ESV/TVNS Holter/ECG de efort
Aritmii SV
! # 25% ! FA / TA (macroreinrari AD) / FL.A
ECG
ECG
40-50% au ECG normal initial, n 6 ani TO+I au (ECG
! QRS largit >110 ms (24-75%) ! BRD incomplet ! panta S prelungit$ > 55 ms ! unda , (30%) ! unde T inversate V1-3 ! $ dispersiei QT
( ECG evolutive
! $ pantei S cu >10 ms #69% ! $QRS cu >10 ms #66% ! extensia T ,,- n 1 deriv precord ! BR nou ap$rut (11%)
Localizare