1.Anatomia clinica a faringelui-rapoarte laterale.

faringele este un tub musculo-

membranos cu lungime de 14cm,ce in timpul deglutitiei se scurteaza cu 6-7 cm,avand
directie veritcala si este situat inaintea coloanei vertebrale si inapoia foselor nazale, a
cavitatii bucale si laringelui,de la apofiza bazilara-superior si pana la C6 inferior,unde se
continua cu esofagul.Are aspect de jgheab deschis anterior,comunicand cu fosele nazale
prin orificiile coanale,cu cavitatea bucala prin istul gatului si cu laringele prin stramtoarea
superioara.Sinusurile piriforme continua inferior hipofaringele cu esofagul.Structura:de la
interior la exterior-stratul mucos ce cuprinde elementele limfatice ale lui Waldayer si
foliculi solitari,-aponevroza intrafaringiana(schelet al faringelui si suport ptr muschii
constrictori),-stratul muscular intern(longitudinal)-stilofaringianul ,
palatofaringianul,salpingofaringianul,-stratul muscular extern(dispozitie circulara)-
constrictorul superior,mijlociu si inferior,-fascia perifaringiana.
Rapoarte:Exofaringe-posterior-cu coloana vertebrala prin spatiul retrofaringian care la copil
perzinta ggl lui Gillette in dreptul rinofaringelui, ce se continua cu spatiul
retrofaringian,anterior-rap cu fosele nazale,orofaringe,laringe,lateral-faringele cefalic-cu
spatiul maxilo-vertebro-faringian divizat in spatiul glandular extern ce cuprinde parotida si
spatiul cervical subglandular ce este impartit de buchetul lui Riolan(musculo ligamentar cu
insertie pe apofiza stiloida)si aripioara faringiana a lui Toman Ionescu in 2
compartimente:comp posterior(retrostilian) ce contine pachetul vasculo nervos al
gatului,nervii IX,XI,XII,simpatiucl cervical si lantul ganglionar jugulo-carotidian;comp
anterior(prestilian) contine prelungirea faringiana a glandei parotide,artera carotida
externa,avand raport cu loja amigdaliana si plexul venos perifaringian.
Rinofaringele(cavum):peretele superior corespunde sinusului sfenoidal si apofizei bazilare
prezentand apofiza faringiana a lui Luscka ce determina patologie inflamatorie si care
involueaza la pubertate.peretele lateral-se deschid trompele lui Eustachio ce permit
comunicarea cu urechea medie,inapoia lor gasindu-se 2 fosete profunde ale lui
Rosenmuller.Launirea peretelui sup cu cel post se afla amigdala peritubara a lui
Gerlach.Peretele inf corespunde unei linii orizontale ce trece prin regiunea palatina,formata
din valul palatin si istmul nazo-faringian delimitat de val,pilierii posteriori si peretele post
al faringelui.
Orofaringele:pe peretele lateral se gaseste loja amigdaliana intre pilierul anterior si
posterior de forma triunghiulara,limitata inferior de baza limbii si santul gloso-
amigdalian.Lojele sunt ocupate de amigdalele palatine.Posterior-capul axisului si foliculi
limfatici diseminati.La nivelul bazei limbii situata inapoia V-ului lingual se gaseste
amigdala linguala a lui Francke,indaratul foselor gloso-epiglotice,delimitate de repliurile
gloso-epiglotice laterale si median.
Hipofaringele:peretele anterior cu un orificiu ce face comunicarea cu laringele si fata post a
pecetelui cricoidului pana la marginea inf a C6.Peretele post este curb,prezinta 2 santuri
numite piriforme,ce se deschid larg in timpul deglutitiei permitand trecerea alimentelor prin
esofag.

2. Anatomia si fiziologia cercului limfatic Waldeyer.Inelul limfatic a lui Waldayer este

alcatuit din amigdala faringiana a lui Luscka,amigdalele tubare Gerlach,amigdalele palatine
si amigdala linguala a lui Francke.Elementele inelului reprezinta organe limfoide secundare
ce produc limfocite timodependente(t), ce au rol in imunitatea celulara sau limfocite
timoindependente(b) cu rol in imunitatea umorala producand anticorpi ca
imunoglobuline:IgG,IgA,IgM,si accesoriu IgD,IgE.Faringele reprezinta primul releu in
impactul cu mediul ext participand activ la procesele de aparare.Tesutul limfoid faringian
este dezvoltat in copilarie, spre pubertate, involuand cu pastrarea numai a migdalelor
palatine ce-si mentin capacitatea de aparare.Contribuie la mecanismele de stergere a
clonelor contra propriilor proteine prin recunoasteraselfului de non-self.Prin functia

1
imunitara cu fagocitarea bacteriilor,determina rezistenta agresiunii microbiene locale sau
externe.Cu timpul insa saturatia infectioasa a amidalelor devine nociva, devenind porti de
intrare a germenilor cu declansarea de reactii neuro-endocrine si alergice,cuprinse in cadrul
infectiei de focar adeno-amigdalian.

3.Angina banala.(erotematoasa si eritemato-pultacee).Angina acuta eritematoasa este o

afectiune inflamatorie faringiana cu caracter sezonier,avnd etiologie virala,prin aceasta
explicandu-se caracterul contagios.Ang.virala,precede pe cea eritemato-pultacee,virusul
pregatind calea infectiei bacteriene datorita scaderii capacitatii de aparare locala, cu
cresterea virulentei germenului si aparitia exudatului pultaceu sau a germenilor din stare
saprofita pentru a deveni patogeni.Factori favorizanti:clima rece si umeda,stare generala
deficitara,scaderea apararii organismului diverse colectivitati.Simptome:debut
brusc,frison,febra,cefalee si chiar convulsii la copilul mic,senzatie de uscaciune in
gat,disfagie dureroasa cu otalgie reflexa.Palpare:hipertrofia ggl subdigastrici,cu proces de
periadenita.Bucofaringoscopic:congestie difuza a mucoasei faringiene,cu hipertrofia
amigdalelor si un edem al valului si al luetei.Dupa cateva zile poate apare si exsudat fibros
in criptele amigdaliene.In evolutie se poate complica cu suprainfectie bacteriana cu aparitia
de angina eritemato-pultacee,laringite si traheo-bronsite acute.Tratament:local prin
antisepticegenerale:Faringosept,Strepsils,Hexoral,prisnite si general simptomatic
prin:antitermice si antiinflamatorii generale:Aspirina,Paracetamol,vitaminoterapie,regim
igieno zaharat.
Angina acuta eritemato-pultacee:etiologie microbiana, cel mai frecvent implicat fiind
streptococcul beta hemolicitc,stafilococul,pneumococul,bacilul Fiedlander.Simptome:febra
39 grade,disfagie dureroasa cu otalgie reflexa, alterarea starii
generale.Bucofaringoscopic:hipertrofie amigdaliana cu exsudat pultaceu important, cu
depozit galbui cremos, pe amigdala aderenta se poate transforma in aspect pseudo-
membranos,ulcerativ ,sanguin sau ulcero-necrotic.Respiratia poate avea aspect
fetid.Palpare:adenopatie subangulomandibulara dureroasa din cauza periadenitei.
Ex.bacteriologic identifica microbul.Fromula sanguina:leucocitoza cu neutrofilie si
cresterea titrului antistreptolizinelor in infectiile streptococice.Se poate complica in forma
cu streptococ beta hemolititc cu glomerulonefrita acuta,RAA,cardita
reumatismala.Tratament:local,general cu antibiotice conform antibiogramei:Penicilina G
injectabila 2-4 mil ui/zi timp de 7 zile dupa care se administreaza Moldamin 600.000 i la
copil si 1200000ui/zi la adult a 7 zi ai a 14 zi.frecvent:Amoxiklav si Amoxicilina timp de 5-
7 zile sau Cefalosporine gen II,III, 1-2 prize timp de 5 zile.In formele recidivante si in cele
de infectie de focar cronic amigdalian se recomanda amigdalectomia la 3-4 sapt de la
puseul acut.

4.Anginele din bolile de sange.Imbraca diverse aspecte clinice asemanatoare cu angina

acuta eritemato-pultacee sau cu anginle ulcerative profunde.Sunt afectiuni acute ale
faringelui, neutropenizante, ce scad rezistenta organismului cu exacerbarea virulentei
germenilor.Manifestarile bucofaringiene pot apare ca semne de debut ale aacestoe
afectiuni,necesitand o atenat investigare hematologica ptr diagn si terapia corecta ulterioara
mai ales la formele prelungite.Angina cu monocite din mononucleoza infectioasa-se
datoreaza virusului Epstein-Barr.Debut la tineri prin angina cu manifestari generale si
locale banale,pe fondul careia apare exsudat pultaceu, apoi ulceratii si necroze ce determina
odinofagie si disfagie,adenopatie cervicala asociata,hepatosplenomegalie si
conjuctivita.Hemoleucograma:leucocitoza cu limfomonocitoza 40-60%.Reactia Paul Bunell
Hanganitiueste pozitiva si pozitivarea ei diferentiaza afectiunea de leucemii limfoide sau
afectiuni virale.Evolutie:2-3 sapt, cu o vindecare lenta favorizata de vitaminoterapie si

2
administrarea de antibiotice ptr prevenirea infectiilor.Angina din leucemia acuta:angina
eritematoasa sau ulcero-necrotica bilaterala cu adenopatii multiple cervicale, axilare,
inghinale ce nu sunt inflamatorii, neavand astfel tendinta la
supuratii.Simptome:astenie,anemiedatorat unui sindrom hemoragic caracterizat prin
hemoragii profuze amigdaliene,gingivale sau bucale,epistaxis.Hemograma:leucocitoza 100-
300.000/mmc cu aparitia de celule anormale mieloblastice sau limfoblastice.Punctia
medulara clarifica diagnosticul.Tratamentul:angina cu antibiotice,antiseptice locale
faringiene,evitandu-se badijonarile locale ce sunt traumatizante.Agranulocitoza sau maladia
Schultze:angina grava, cu scaderea granulocitelor,dar posibil si cu afectare concomitenta a
celor 3 serii medulare.Nu prezinta adenopatie.Agranulocitoza apare in urma unor intoxicatii
medicamentoase ca si radiatiile x sau radiatiile atomice ce determina atingere medulara
toxica.Sdr infectios este grav-angina cu ulceratii profunde amigdaliene, cu sfaceluri
bilaterale, ce se pot extinde si spre val si pilieri.Nu prezinta adenopatie sau
hepatosplenomegalie,iar hematologic prezinta scaderea granulocitelor.Febra poate persista
mult timp, putand apare si subicter.Evolutia este letala in 1-2 ani, cu posibile remisiuni
temporare clinice si hematologice.Tratament:antibiotice si antiseptice faringiene,afectiunea
de baza fiind rezolvata de hematolog si prin transplant medular.

5.Anginele ulceroase superficiale.Intereseaza stratul epitelial.Angina herpetica origine

virala si evolutie ciclica.Debuteaza brutal, cu febra 40-41 garde, stare generala alterata,
disfagie foarte intensa.Bucofaringoscopia:roseata difuza pe pilieri si amigdale,deasupra
carora se gasesc mici vezicule albe sidefii ce se ulcereaza, apoi se pot acoperi si de false
membrane.Nu exista adenopatie cervicala,coexistand herpesnazo-labial.Evolutie favorabila
cu vindecare spontana dupa 7 zile.Tratament:simptomatic.Un herpes extins pe fond de
adenopatii multiple si cu o durata prelungita,poate suspiciona SIDA.Angina aftoasa produsa
prin transmiterea infectiei cu predilectie de la produsele lactate infectate.Se caracterizeaza
prin febra moderata, dureri ale membrelor, greata,varsaturi
diaree.Bucofaringoscopic:vezicule albe cenusii pe fata interna a obrajilor, limba, valul
palatin, amigdale cat si faringo-laringian.Pot apare eroziuni
superficila.Tratament:gargarisme si antiseptice locale, badijonari cu nitrat de argint 4% sau
clorura de zinc 10% grabind procesele de cicatrizare si diminuarea durerii.Angina din zona
Zoster se localizeaza ades pe ramificatiile nervului glosofaringian, unilateral, de-a lungul
caruia apar vezicule mici, polimorfe,situate pe un fond eritematos, prezentand un lichid
clar.Prezinta febra, adinamie, si hiperestezie in teritoriul nervului afectat.Eruptia veziculara
dispare in aproximativ 2 sapt, sialorea reflexa si nevralgia putand persista mai mult.Pot fi
afectate ramuri si din nervul VII si X cranian.Tratament:vitamina B1 in doza de 100 mg
i.m, Vitamina B 12 1000 gamma zilnic/7 zile, antalgice si fizioterapie ptr combaterea
nevralgiei.Herpangina-det de virusul Coxsackie A avand frecventa crescuta vara.Debuteaza
cu febra, cefalee,anorexie,adinamie.Bucofaringoscopic:vezicule cu continut rosietic,situat
pe val, lueta si amigdale.Acestea pot deveni eroziuni rotunde, acoperite cu depozit fibrinos
alb-cenusiu si insotite de stomatita.Eroziunile se vindeca spontan in 5-7 zile.Pemfigusul
apare la nivel faringian sub forma unor eruptii buloase, cu continut seros sau hemoragic, ce
se sparg si determina ulceratii superficiale.Sunt f dureroase, fara febra,se vindeca spontan.

6.Anginele din bolile infectioase.Angina scarlatinoasa apare in cursul scarlatinei, fie de la

debut fie la sf sapt a treia-determinata de streptococul beta hemolitic.Debut:enantem rosu
aprins al mucoasei faringiene si al amigdalelor ce sunt hipertrofiate si prezinta exsudata
pultaceu.Limba e initial alba, apoi devine depapilata,zmeurie.Dupa 2-3 zile apare
exantemul caracteristic.General:greata,varsaturi,febra,frisoane.La sf sapt a treia poate apare
o noua angina ca sindrom infectios secundar.Exista o forma grava de scarlatina maligna la

3
care aspectul bucofaringoscopic evidentiaza leziuni amigdaliene de tip ulcero-
necrotic.Tratament:penicilina si local dezinfectante uzuale.Angina rubeolica-aparitia pe
langa enantem si exantem a unei adenopatii multiple cervicale si occipitale.La aceste angine
se aplica un tratament simptomatic si antiseptic faringian.Angina rujeolica precedata de un
catar acut al cailor respiratorii superioare si inferioare cu asocierea unui enantem si exantem
caracteristic.Enantemul este reprezentativ in special la nivelul valului palatin sub forma de
pete rosii inchise, precedat de petele Koplick ce apar langa deschiderea canalului Stenon si
dispra inaintea aparitiei exantemului cutanat.Angina micotica reprezentata in special de
Candidoza este o afectiune ce apare tot mai frecvent in ultimul timp datorita starii deficitare
imunitare a indivizilor,consumul excesiv de antibiotice.Ulterior, pot apare infectii micotice
la intreg tubul digestiv si laringe ce pot complica unele leziuni bucofaringiene ca lichenul
plan si leucoplazia,deasemenea administrarea indelungata de antibiotice cat si iradierea
pentru diferitele afectiuni neoplazice pot favoriza candidoza.Bucofaringoscopic:depozite
mici albicioase, ce prin indepartare lasa ulcer eritematos.Simptome:disfagie si jena
dureroasa.Tratament:local,antiseptice si solutie ce schimba ph-ul cat si
antimicotice(Nizoral,Diflucan).De asemena se incearca tratarea unor afectiuni ce
potenteaza candidoza(diabet,tratament prelungit cu imunosupresoare.

7.Anginele ulcerative profunde.(ulcero necrotice).Angina ulceroasa Moure(amigdalita

lacunara ulceroasa acuta) se intalneste in special la tineri.debut:insidios,usoara
odinofagie.Ex faringelui:ulceratie necrotica la nivelul polului superior faringian, insotita
frecvent de adenopatie.Evoluita este in general de 10 zile.Tratament:badijonaj local cu sol
de clorura de zinc aplicata dupa prelevarea exsudatului si antibioterapie.Se indica
amigdalectomia dupa o luna de la puseul acut ptr prevenirea recidivelor.Amigdalita
fuzospirilara(angina Plaut- Vincent-Simanovski)-ulceratie pseudo-membranoasa
circumscrisa situata pe mucoasa faringelui,gingii si in cavitatea bucala, cu aspect de
stomatita.Se intalneste in special al tineri,dupa boli infectioase, avitamonoze,infectii locale,
cauzate unei asocieri fuzospirilare Vincent la flora obisnuita.Debut:insidios,stare
febrila,cefalee,astenie,disfagie dureroasa.Localizare unilaterala,insotindu-se frevvent de
adenopatie subangulomandibulara.Bucofaringoscopia:hipertrofia si congestia amigdaliana,
cu un depozit albicios la nivelul polului superior,circumscris si usor detasabil, ce in cateva
zile se detaseaza spontan, lasand o suprafata necrotica, sangeranda, cu marginile
neregulate.Ex bacteriologic:ptr difenetierea ulceratiei cu difteria,luesul primar,neoplasmul
amigdalian cat si hemoleucograma ptr bolile de sange.Tratament:sol antiseptice
locale,gargarisme,adm de antisptice faringiene,vitaminoterapia si antibioterapia ca in trat
anginei eritemato-pultacee.

8.Angine cu false membrane-determinata de angina difterica si mai rara de alte angine ca

cea streptococica,stafilococica,pneumococica.Se caract prin:sdr focal amigdalian:angine cu
false membrane ce sunt aderente la amigdala hipertrofica si inflamata, ce prin inlaturare
ulcereaza si sangera, sdr general-alterarea starii generalr,febra
ridicata,astenie,anorexie,tahicardie.Exista si forme grave ce determina complicatii
laringiene,nevrite sau miocardite.Diagnosticul se bazeaza pe sdr toxic, falsele membrane ce
depasescsuprafata amigdaleisi confirmarea bacteriologica.Tratament:seroterapie 40.000-
60.000 ui/zi in formele grave in asociere cu antibiotice: Penicilina G injectabila 2-4 mil
ui/zi timp de 7 zile dupa care se administreaza Moldamin 600.000 i la copil si 1200000ui/zi
la adult a 7 zi ai a 14 zi.frecvent:Amoxiklav si Amoxicilina timp de 5-7 zile sau
Cefalosporine gen II,III, 1-2 prize timp de 5 zile, tonicardiace, antiinflamatorii,tratament
local.

4
9.Amigdalita cronica.-inflamatie cronica a amigdalelor palatine in special manifestata sub
2 forme:amigdalita cr hipertrofica-in special la copii,amigdalita cr scleroasa ce corespunde
unei situatii a sistemului limfoid amigdalian si care este caracteristica adultilor.Rolul
dominant in cronicizare il joaca infectia cu cei 2 factori favorizanti:terenul limfatic si
alergic.In amigdalita cronica hipertrofica:hiperplazia tesutului limfoid prin hiperactivitate
functionala a foliculilor limfoizi amigdalieni, avand o hipertrofie moale amigdaliana.Dupa
fiecare proces inflamator amigdalian, amifdala va creste in dimensiuni, amplificand jena
respiratorie si al deglutitie.In timp, amigdala ajunge la o saturatie de germeni, cu stocare in
cripte si devine dintr-un organ de aparare, un organ patologic,rezrrvor de germeni,un
adevarat focar infectios.Se produc modificari in structura amigdalei, cu aparitia unui tesut
scleros amigdalian.Amigdala se transforma intr-o amigdala cronica hipertrofica
dura,datorata sclerozei s atrofiei limfatice.Simptome diferite in functie de varsta:copil-
volumul amigdalian creste determinand jena respiratorie amplificata si de concomitenta
vegetatiilor adenoide.Se produc angine repetate, cu asocieri de pusee acute de
laringita,traheo-bronsica, ce determina modificarea vocii,tulburari respiratorii,tuse
seaca.Adult-posibil aparitia unor amigdale reduse de volum, dar cu dopuri de cazeum in
cripte.In cazul asocierii cu hipertrofie, cu adenopatie voluminoasa cervicala, necesita
explorare pentru excluderea unei tumori maligne epiteliale sau a unui limfom malign.In
amigdalita scleroasa si criptica tesutul limfoid este redus cu cripte si cazeum, cu septuri
fibroase si scleroase ce traverseaza amigdala.Clinic:angine acute periodice si posibile
complicatii.In perioadele latente,bolnavul prezinta odinofagie,miros fetid,tuse seaca,stare
de oboseala.Exista posibilitatea existentei unei mici zone necrotice ce tradeaza un abces
intraamigdalian.Tratament:gargarisme cu antiseptice si antibiotice,badijonari cu solutie de
clorura de fier sau criptoliza cu laser.In cazul nereusitei acestor tratamente, amigdalectomia
ramane ca tratament de electie.

10.Infectia de focar amigdaliana-clinic +laborator.-Reprezinta o afectiune inflamatorie

nesupurativa legata adesea de o angina cu streptococ beta hemolitic de grup A.Clinic:dureri
surde la nivelul regiunii scapulo-humerale,lombare,articulatiilormembrelor, o stare de
oboseala cronica si fatigabilitate.Bucofaringoscopia:amigdale palatine de marimi diferite,
dar care la palpare cu spatula pot evidentia aparitita dopurilor de cazeum sau secretie
gleroasa in criptele amigdaliene.Paraclinic:VSH peste 15-20mm/h, fibrinogenul peste 2,5
g/l, titrul ASLO peste 200 u, prezenta sau nu a proteinei C reactive, sumarul de urina ce
poate arata albuminurie, hematurie si cilindrurie.(ex:RAA,nefrita).

11.Complicatiile anginei acute-supuratiile spatiului retrostilian-este situat in spatiul

retrostilian, avand un grad de gravitate crescuta, datorita raportului cu artera carotida
interna.Dezvoltarea se face pe seama ganglionilor latero-cervicali jugulo-carotidieni
superiori, infectia provenind cel mai ades de la o angina cu etiologie frecvent
streptococicasau stafilococica.Clinic:febra 39-40 grade persistenta,starea generala se
modifica,disfagia se accentueaza, poate apare torticolis cu inclinarea capului si imobilitatea
sprepartea bolnava.Palparea regiunii sterno-cleido-mastoidiene este
dureroasa.Bucofaringoscopia:bombarea peretelui lateral al faringelui, cu impingerea
anterioara si mediastinala a lojei amigdaliene.Volutia:catre supuratie in 8-10 zile, cu
tendinta spre exteriorizare cervicala sau faringiana a puroiului sau prin abcedarea si a
celorlalti ganglioni jugulo-carotidieni, dand nastere la adenoflegmonul laterocervical.Pot
apare complicatii hemoragice prin erodarea arterei carotide sau tromboflebita de vena
jugulara interna si mai rar fuzarea infectiei spre mediastin cu
mediastinita.Tratament:chirurgical-drenajul colectiei pe marginea anterioara a muschiului

5
SCM, dupa prealabila confirmare prin punctie, introducandu-se o mesa iodoformata.Se
administreaza antibiotice, antiinflamatorii, antitermice si antalgice.

12.Complicatiile la distanta ale anginelor sunt:-acute, de etiologie bacteriana:septicemia,

bacteriemia si septicopiemia;-toxice-prin difuziunea toxinelor la distanta;-Fluxionare si
degenerative,determinate de infectia de focar cronica amigdaliana sau prin reincalzire,sub
forma de RAA,nefrita si endocardita.Septicemia amigdaliana-grava complicatie a nginelor
acute,este rara dat antibioterapiei energice disponibila in prezent.Poate avea etilogie
polimicrobiana cu punct de plecare de la o angina acuta sau monomicrobiana(anaerob) cu
punt de plecare de la focar amigdalian ulcero necrotic.Propagarea se face direct prin
intermediul circulatiei venoase sau prin contiguitate, in afectarea ggl si in continuare a
peretelui venos jugular.Clinic:brusc febra si frison,facies teros,sdr hepato-
renal,torpoare,delir sau semne din determinarile septice secundare ca in abcese
cerebrare,hepatice,pulmonare,articulare.Diagnostic:hemocultura si accesriu prin
insamantari si antibiograma.Tratament:trebuie sa fie energic conform
antibiogramei.Administrare antibiotice in asociere cu hialuronidaza, heparina si
antiinflamatorii tip cortizon,intr-un serviciu specializat de boli infectioase.Anginele si
RAA:in general anginele preced cu cateva zile aparitia RAA.Intervine un mecanism toxic ,
alergic streptococic, cu determinare de anticorpi specifici antistreptolizinici, ce in timpul
unei noi angine creste in cantitate determinand o reactie inflamatorie fluxionara la nivelul
articulatiilor, parenchimului renal sau cord.Tratament:antibiotice si antiinflamatorii de tip
cortizonic.Rolul amigdalectomiei este prevenirea acestor complicatii de focar.Anginele si
nefrita:Glomerulonefrita poststreptococica debuteaza brutal:sdr edematos,sdr
urinar(oligurie cu albuminurie,cilindrurie si hematurie macroscopica)Tratament:repaus la
pat,trat igieno-dietetic si amigdalectomie sub protectie de antibiotic dupa trecerea puseului
acut de nefrita.

13.Flegmonul(abcesul )periamigdalian-reprezinta supuratia tesutului conjunctiv lax situat

intre capsula amigdalei si peretii lojei.Supuratia este intrafaringiana,produsa prin trecerea
geremnilor prin capsula-cea mai frecventa complicatie a anginei la adult.Flora incriminata-
streptococul beta hemolitic la care se asociaza frecvent anaerobi.Localizare-2 forme-
Flegmonul anterior(intre amigdala palatina si pilierul anterior)cu bombarea pilierului
anterior si impingerea amigdalei in jos si indarat,cu bombarea valului palatin de partea
leziunii si edemul luetei.In caz de necroza se elimina un puroi cremos si foarte fetid.
-flegmonul posterior(intre amigdala si pilierul posterior)cu bombarea pilierului posterior si
impingerea amidalei hipertrofiate,cu depozite purulente,edemul luetei.Clinic:debut la 2-3
zile de la aparitia anginei eritemo-pultacee, cu accentuarea disfagiei, a durerii
unilaterale,otalgiei reflexe si uneori trismus.Odata cu constituirea colectiei vocea capata ton
nazonat,durerea se accentueaza, apare hipersialoree, trismus, disfagie intensa cu
febra,frison,cefalee,halena fetida.Regiunea cervicala de partea afectata este impastata si
dureroasa.Diagnostic:confirmat prin punctie si diferential sancru luetic, tumora amigdaliana
infectata, anevrismul carotidei interne, abcesul ultimului molar si tumorile spatiului
intermaxilar.Tratament:chirurgical precedat de punctie in punctul de maxima bombare.Se
asociaza antibioterapia timp de 10 zile apoi se recomanda amigdalectomie la 2-3 saptamani
de la puseul acut.

14.Adenoidita acuta-cronica.Adenoidita acuta-inflamatia banala a amigdalei lui Luschka,

intalnita la sugar si copilul mic, in asociere cu rinita acuta si laringo-traheo-bronsita acuta
cu evolutie de aproximativ o saptamana.Simptome-sugar-febra mare 39-40 grade, agitatie,

6
respiratie rapida, eventual convulsii.Obstructia nazala face dificila alimentatia.Rinoscopia
anterioara-prezenta unei rinorei purulente, ex bucofarincoscopic aratand scurgerea muco-
purulenta, ca o perdea pe peretele faringian posterior.La copilul mare-datorita scuregerilor
muco-purulente poate determina afectiuni ale cailor respiratorii.Are caracter recidivant, in
special in sezonul rece determinand in timp hipertrofia si hiperplazia formatiunii si posibila
complicare cu abcesul retrofaringian.Tratament:repermeabilizarea foselor nazale-
administrare de antiseptice si vasoconstrictoare(ser efedrinat 3%) sub forma de instilatii
nazale, antitermice(paracetamol-supozitoare)si in caz de complicatii locale antibioterapie.In
caz de adenoidite trenante sau repetate se recomanda adenoidectomia in afara puseelor
acute, insa dupa varsta copilariei-varsta minima 8 luni.Adenoidita cronica-este hiperplazia
amigdalei lui Luschka insotita de infectia cronica, denumita popular polipi.Limfantismul
si infectia sunt factorii ce predomina in formarea afectiunii.Limfantisul-stare constitutionala
caract prin hiperplazia limfoida generala cu micropoliadenopatie,tegumente si mucoase
palide,anemie,tulburari tiroidinene.Se insoteste la copilul mare si de o amigdalita cronica
hipertrofica.Clinic:sindrom de obstructie nazala, cu rinoree si perdea muco-purulenta pe
peretele posterior al faringelui, cu tulburari respiratorii mai ales nocturne pana la apnee
nocturna.Copilul respira bucal,vocea este nazonala si sforaie noaptea.Apar in timp
modificari ale masivului facial si ale partilor moi ale fetei, cu retroprognatism, bolta
ogivala, dentitie vicios implantata, piramida nazala subtire-facies adenoidian.Lipsa de
ventilatie a trompei antreneaza otite seroase cu hipoacuzie de transmisie.Bucofaringoscopia
congestie permanenta a pilierilor anteriori, cu hipertrofia amigdalei palatine.Rinoscopia
posterioara ca si tuseul cavumului evidentiaza formatiuni tumorale moi,boselate, ce ocupa
plafonul si obstrueaza orificiile obstructie nazala, otite seroase,apnee de somn,manifestari
ca infectii de focar), adesea necesitand si amigdalectomia.

15.Afectiunile rinofaringiene acute ale copilului-vezi sub 14+amigdalitele acute-

intereseaza in special amigdalele palatine-cauza-imunitate deficitara.Agenti implicati-
stafilococ,streptococ,haemophilus.Clinic:senzatie de corp strain,durere la inghitire,otalgie
reflexa,modificarea vocii, posibila adenopatie ganglionara cervicala, febra, cefalee.
Buofaringoscopia-hipertrofie amigdaliana cu congestie intensa,cu depozite purulente
posibile la nivelul criptelor. Tratament:local-antiseptice si antiinflamatorii plus
antibioterapie.Amigdalita acuta linguala-rara aparuta la pacientii amigdalectomizati ca o
reactie hipertrofica compensatorie limfatica sau dupa leziuni de corp strain sau
alimnte.Clinic:disfagie la baza limbii cu otalgie reflexa,durerea e exacerbata de fonatie sau
mobilizarea limbii.posibila coexstenta a edemului glotic si adenopatiei
subanguomandibulara.

16.Fibromul rinofaringian-tumora localizata la nivelul nazofaringelui, ce prin dezvoltare

poate determina o simptomatologie grava.Este denumita si tumora sangeranda a pubertatii
masculine, intre 9-20 ani.Tumora se situeaza in cavum, in portiunea sfeno-etmoidala, cu
extindere spre rino-farnige,fosele nazale,sinusuri, orbita si rar endocraniu.Anatomo-
patologic:tumora neteda, rosie,uneori boselata, la palpare avand o consistenta renitenta sau
dura.Poate prezenta mici eroziuni, dar nu ulcereaza.Insertia este sesila, pe cadrul coanal,fata
inf a sfenoidului sau aripa interna a apofizelor pterigoide.Microscopic:fibroangion avand
vase fara pereti proprii realizand adevarate lacuri sangvine ce determina sangerari la cele
mai mici traumatisme.Poate debuta prin sndrom de obstructie nazala unilaterala, ce apoi se
poate bilateriza si prin epistaxisuri determinand anemie.Rinoscopie ant:congestie,staza si
uneori o prelungire nazala a tumorii.Rinoscopia posterioara:masa tumorala cu aspectul
specific.Examenul clinic se completeaza prin radiografii ale masivului facial, angiografie
selectiva carotidiana extena, ce permite embolizarea retrograda a tumorii cat si

7
CT.Diagnostic diferential:vegetatiile adenoide,chisturile de retentie,sarcomul,polipul
sinuso-coanal.Tratament:chirurgical-exereza tumorii pe cale transfaciala cu diminuarea
hemoragiei prin embolizari selective,ligatui vasculare,tratament hormonal si hemostatic.

17. Cancerul de rinofaringe-simptomatologie, tratament.-apare la varsta adulta.Punctul

de plecare este cel mai frecvent peretele lateral al faringelui, inspecial in foseta
Rossenmuller.Clinic-4 modalitati de debut ce se pot intrica-debutul adenopatic maifestat
prin tumefierea ganglionilor cervicali, in special jugulo-carotidieni superiori, ce devin
ficsi,nedurerosi;-debutul rinologic-coriza unilaterala si obstructie nazala,rinoree muco-
purulenta cu striatii sanguinolente;-debutul otic-simuleaza diferite grade de afectare otica,
de la simplu catar la otita supurata, prezentand hipoacuzie de transmisie unilaterala,
acufene, cat si otalgie reflexa, tenace si rebela la tratament;-debutul neurologic-sindrom
cefal-algic in casca sau durere localizata in vertex,nevralgie pe una din ramurile nervului
trigemen.Cel mai frecvent afectat este oculomotorul extern datorita apropierii sale de varful
stancii.Daca afectarea nervului oculomotor este asociata cu cea a trigemenului determina
sindromul Gradenigo.Prin adenopatia satelita jugulo-carotidiana superioara pot fi afectati
ultimii 4 nervi cranieni.In invazia valului palatin apare triada Trotter:diminuarea mobilitatii
valului,tulburari auditive si nevralgii de trigemen.In perioada de stare, devine voluminoasa
si det o supuratie nazala, semne tubo-timpanice,putandu-se extinde spre fosele nazale si
etmoid determinand tulburari de vedere,paralizii ale nervului oculomotor.De asemenea
determina sdr Jacoud ce evoleaza cu oftalmoplegie,amauroza si nevralgie trigeminala, iar in
fazele terminale pot fi prinsi toti nervii cranieni determinand sdr Garcin.Cand invadeaza
peretele lateral faringian accentueaza semnele auriculare,prin invazia fosei zigomatice
determina trismus.Tratamentul tumorilor rinofaringienew este preponderent radio-chimio-
terapic.Chirurgia se adreseaza adenopatiilor latero-cervicale, in care se practica evidare
ganglionara radicala,urmata de radioterapie la distanta,prognosticul ramanand
moderat.Modern, ptr a iradia cat mai putin tesuturile sanatoase din jurul tumorii se practica
radioterapia locala(brachiterapia).

18.Cancerul de amigdala palatina.-epiteliomul de amigdala palatina debuteaza insidios,

cu o jena amigdaliana,senzatie de corp strain, otalgie reflexa si adenopatie
subangulomandibulara.Poate apare ulceratie la nivelul amigdalei ce se poate extinde spre
pilieri si faringe.In perioada de stare, aspectul tumorii este burjonata, ulcerata, sangeranda
la atingere, dura la palpare,Disfagia se accentueaza, apar semne de impregnare
tumorala.Diagnostic pozitiv-clinic,biopsie,CT.Prognostic mai bun la polul superior al
amigdalei, cel de pol inferior putand invada baza limbii si faringele.Dg diferential:anginele
ulcero necrotice Plaut-Vincent, de anginele din bolile de sange si de anginele
cronice(tbc,lues).Tratament:extirparea largita a amigdalei palatine urmata de evidarea
ganglionara si tratamentul complementar radio-chimioterapic.Limfoepiteliomul evolueaza
mai lent, amigdala avand aspect de masa moale, vegetanta, cu adenopatie cervicala
bilaterala, avand un grad de malignitate crescut.

19.Cancerul de hipofaringe.-sunt in general epitelioame care afecteaza sinusurile

piriforme si mai rar peretele posterior.Clinic:apare disfagie progresiva pana la stop
alimentar, sialoree, otalgie reflexa, adenopatie latero cervicala,disfonie si tulburari
respiratorii(cand prinde gura superioara a laringelui.Diagnostic:laringoscopie indirecta,
endoscopie, CT si confirmare histo-patologica prin biopsie.Tratament:complex,caracterul
limfofil al tumorii determina extirparea monobloc a tumorii prin faringo-laringectomie

8
partiala sau totala, evidare ganglionara radicala, urmata de radio-chimioterapie.Tratamentul
cu Metronidazol imbunatateste rezultatele radioterapiei.

20.Corpi straini faringo-esofagieni.-oprirea unui corp strain la nivelul faringelui si

esofagului apare mai ales la copii, mai rar la adultii cu tulburari de deglutitie, edentati, cu
tulburari psihice.Natura corpilor straini-de la alimente si pana la diferite obiecte inghitite
accidental(monede, bolduri).Acestea se opresc in faringe,adesea la stramtoarea superioara a
esofagului, datorita volumui si neregularitatilor.Leziunile determinate sunt la nivelul
mucoasei, putand duce la perforarea peretelui,cu determinarea unor complicatii
septice(supuratii cervicale si mediastinale, pleurezii,fistule) sau perforatii
vasculare.Simptomatologia-polimorfa-un corp strain mai voluminos, in hipofaringe sau la
stramtoarea superioara a esofagului poate determina crize de sufocare sau sincopa
reflexa.Cand sunt mai mici, ei determina durere pasagera, o senzatie de greutate, o jena cu
iradiere interscapulara.Disfagia mecanica sau dureroasa, reprezinta semnul cardinal,
depinzand de marimea corpului, cat si de reactia de inflamatie si spasmul local.In timp
corpii straini determina ulceratii si infectii locale, cu alterarea starii generale, accentuarea
disfagiei, sialoree,fetiditate.In situatia producerii perforatiilor, dispar semnele de supuratie
sau semnele toxicoseptice generale grave, ca urmare a intalarii spuratiei mediastinale.Rx
simplu sau baritat, esofagoscopia-precizeaza diagnosticul.Largirea spatiului retroesofagian,
vizibil radiografic arata o colectie retro-faringo-esofagiene.La nivelul dispensarului
medical-calmarea pacientului cu fenobarbital, se poat administra antispastice, ca atropina,
se incepe terapia cu antiinflamatorii si antibiotice.In spital-extragerea corpului strain pe cale
naturala prin esofagoscopie.Extractia chirurgicala se face in caz ca nu se rezolva prin
esofagoscopie pe cale cervicala, toracica sau abdominala in functie de localizarea corpului
strain.Drenaj si antibioterapie pentru evitarea complicatiilor septice.

21.Anatomia clinica a foselor nazale-perete extern-in partea superioara este alcatuit din
partea interna a apofizei maxilarede osul lacrimal si de labirintul etmoidal.Dedesubt se
gaseste fata interna a maxilarului superior, continuat indarat de lama verticala a palatinului
si apofiza pteriogoida a sfenidului.Pe peretele extern se observa 3 lame osoase suprapuse
denumite cornete(superior,mijlociu si inferior) care delimiteaza cu peretele lateral al foselor
nazale 3 spatii numite meaturi in care se deschid orificiile cavitatilor anexe ale foselor
nazale.La nivelul meatului mijlociu se deschid sinusurile maxilare,sinusul frontal si celulele
etmoidale anteroare.La nivelul meatului inferior se deschide orificiul sinusului
sfenoidal.coanale.Determina infectii permanente:adenoidite acute,corize
repetate,otite,laringite, traheo-bronsite.Amigdala afringiana are rolul de a produce Ig A,
IgM, IgG.Tratament:extirparea vegetatiilor adenoidiene chirurgical(in caz de

22.Anatomia lcinica a sinusurilor fetei-maxilare,frontale,etmoidale-sinusul maxilar este

sapat in maxilarul superior si se deshide in meatul mijlociu.Are forma de piramida .Baza
piramidei corespunde peretelui extern al foselor nazale,peretele anterior corespunde fosei
canine si este acoperit de partile moi ale regiunii geniene.La partea superioara prezinta
orificiul canalului suborbitar prin care trece pachetul vasculo nervos suborbitar.Peretele
postero inferior separa sinusul de fosa zigomatica si pterigomaxilara.Peretele superior
subtire separa sinusul maxilar de cavitatea orbitara si prezinta in grosimea sa canalul
suborbitar cu frecvente dehiscente care favorizeaza afectarea nervului suborbitar in cursul
proceselor patologice ale sinusului maxilar.Marginea inferioara constituire parea cea mai
decliva a sinusului si este in raport cu alveolele ultimului premolar si a primilor 2 molari a
caror radacini pot patrunde in sinusul maxilar.Mucoasa este subtire si aderenta si contne

9
numeroase glande mucoase care pot genera chisturi.Sinusurile frontale sunt 2 cavitati
sapate in grosimea osului frontal a caror forma, dimensiuni, variaza de la un individ la altul.

23.Sdr. secretor nazal.Prin rinoree se intelege orice fel de scurgere nazala indiferent de
natura ei.Poate fi seroasa,serosanguinolenta, seromucoasa, mucupurulenta, purulenta, iar ca
forma aparte rinoreea cerebro-spinala.Se exteriorizeaza prin narina, posterior spre
rinofarige sau mixt.Rinoreea anterioara poate fi:-seroasa-unilaterala-ne face sa ne gandim la
o rinoree cerebro-spinala daca este asociata cu un traumatism,-bilaterala-insotite de crize de
stranut si obstructie nazala bilaterala, evoca alergia nazala;-purulenta-unilaterala:cu mros
fetid si obstructie nazala pledeaza pttr corp strain, la copil, de rinolit sau tumora nazala la
adult.Rinoscopia ant permite diagnosticul, cel mai adesea fiind provocata de o sinuzita
maxilara.La rinoscopie apare puroi in meatul mijlociu, abundent ce se reface rapid dupa
suflarea nasului.-bilaterala-evoca diagn de rinita acuta-in care curgerrea nazala este frecvent
striata cu sange,mucoasa nazala rosie, narina inflamata, buza superioara iritata.La copii cu
recidive frecvente ne orienteaza spre vegetatii adenoide.Rinita acuta poate fi esentiala sau
doar un simptom al unei boli generale(rujeola,scarlatina).Rinita cronica-daca diagn pozitiv
este usor, diagn etiologic ridica probleme.Rinoree manifeste sub forma de cruste-crustele
pot fi de la nivelul vestibulului narinar(furunculul de vestibul nazal,impetigo
narinar,foliculita narinara,lupusul nazal), fie de la nivelul foselor nazale(rinita cronica
crustoasa-secundara unor agenti terapeutici-spalaturi nazale,vasoconstrictoare,antibiotice
locale-sau inhalarii unor vapori calzi sau iritanti.Se obs de asemenea in perforatii nazale sau
dupa interventii ce sacrifica arhitectura fselor nazale,- si rinita ozeoasa manifestata prin
triada:atrofie, cruste, cacosmie).Rinoreea posterioara-drenajul secretiilor spre coane
deterina:hemaj, tuse, raclarea gatului.Secretia expulzata este vascoasa, decubitul dorsal
favorizand scurgerea in faringe.Sinusurile posterioare(cel etmoidale posterioare si sinusul
sfenoidal) isi evacueaza deasemeni secretiile spre rinofaringe, ca si ozena, care prin atrofie
largeste fosele nazale, determinand frmarea si eliminarea crustelor atat anterior cat si
posterior.La adult resturile limfoide mediane sau laterale pot determina cefalee insotita de
rinore posterioara purulenta sau mucopurulenta.Epiteliomul de rinofaringe poate da aceleasi
simptome.

24.Sdr de obstructie nazala.-apare cand un obstacol endocavitar sau parietal diminua

lumenul fosei nazale.Sediul obstacolului este mai important decat volumul sau-obstacolele
narinare anterioare sau la nivelul capului cornetulu inferior, sau cele posterioare la nivelul
cozii cornetului inferior sau cele care jeneaza cel mai mult respiratia.Pot da
obstructie:infectiile nazale si ale cailor respiratorii, anosmia, modificarile timbtului vocii,
sforaitul, tulburarile de auditie, otitele catarale sau supurate, tulburari in alimentatia
copilului mic, astenia fzica si intelectuala, deformarile osoase de la nivelul fetei si
toracelui.Obstructia nazala permanenta de la inceput-la nou nascut-datorita unei malformati
nazale, de obicei la nivelul orificiului posterior coanal.In timpul alimentatiei copilul se
cianozeaza, respiratia fiind bucala.In scop diagnostic se introduce o sonda Nelaton in fosa
nazala care se va opri la nivelul obstacolului.La copil-o obstructie unilaterala ne face sa ne
gandim la un corp strain endonazal, care a un timp se insoseste de secretie mucopurulenta
cu miros fetid.Alta cauza e reprezentata de un traumatism-care provoaca un hematom septal
subpericondral, fie o fractura a piramidei nazale si mai ales a septului.La adult se
produceprin traumatism sau corp strain.Obstructia nazala progresiva bilaterala-la
sugar:rinite sau adenoidite acute cu rinoree, tulburarti generale pana la sindrom
toxicoseptic;-la baieti,la pubertate-fibromul rinofaringian,cu hemoragii repetate si
abundente;-la adult-rinite cronice,fie atrofice,fie hipertrofice,alergia nazala,polipoza
nazala;-la varstnici-sdr de senescenta se poate insoti de jena respiratorie

10
nocturna,hemoragii,sforait.Unilaterala-de cauza organica-malformatie,deviatie de sept,
hipertrofie de cornete, sinuzita, tumora rinosinusala.

25.Functia respiratorie nazala.-are importanta primordiala in mecanismul respirator

general.Contactul aerului cu mucoasa nazala ii confera calitatile necesare pentru o functie
normala a intregului aparat respirator.Mucoasa nazala datorita structurii morfologice are
rolul de a incalzi, umezi si purifica aerul respirator.Etajul mijlociu este zona ventilatorie
principala,in timp ce cel inferior are un rol minor.Curentul inspirator merge de-a lungul
septului si fata interna a cornetului fara sa treaca prin meaturi.Curentul de tip turbulent este
singurul care atinge deschiderea sinusurilor in meaturi.Zona olfactiva primeste mai mult aer
expirat decat inspirat.in repaus vol aerului inspirat este de 8-9 litri.Incalzirea aerului se face
prin iradiere de caldura de la mucoasa, vasodilatatia din inspir avand rol de a contacta o mai
mare cant de sange cu aerul expirat.Aerul care paraseste sinusurile in timpul inspirului fiind
incalzit contribuie in mica masura la incalzirea aerului inspirat.Umezirea aerului este
asigurata de celulele caliciforme si glandele seromucoase.Purificarea aerului incepe in
vestibulul nazal unde sunt oprite particulele mai mari de catre peri(vibrizi) apoi in fosele
nazale unde intra in actiune cilii si mucusul nazal.

26.Furunculul vestibulului nazal.-este determinat de infectia cu Stafiloco auriu a unuia

sau mai multor foliculi pilosebacei.In forma simpla-un punct galben centrat de un fir de par
si cu reactie inflamatorie periferica intensa si tradus exterior prin tumefiererosie si
dureroasa a aripii nasului.Durerea spontana este intensa, pulsatila cu paroxisme
violente.Frecvent apare la cei cu diabet,insuficienta hepatica cronica.Uneori mai multi
foliculi se pot uni pentru a forma furunculul antracoid.Complicatii:infectia venoasa-cordon
inflamator pe cordonul venei faciale pana la unghiul intern al ochiului ce poate fi urmata de
tromboflebita sinusului cavernos(protruzia globului ocular, edem palpebral si
conjunctval,paralizia oculomotorilor, cecitate, insotite de semne generale de
septicemie).Tratament:aplicarea de pulverizatii cu solutii antiseptice si pomezi completate
cu antibioterapie generala sau sulfamidoterapie.

27.Rinite hipertrofice.-se caracterizeaza prin hipertrofia pasagera sau definitiva a

cornetelor nazale inferioare si a mucoasei nazale.Se descriu 2 forme:difuze si
localizate.Sunt mai mult un simptom decat o maladie, insotind deviatia de sept, vegetatiile
adenoide, fenomenele alergice rinosinusale sau diverse tulburari generale endocrine sau
neurovegetative.Rinita hipertrofica difuza-in primele 2 decenii ale vietii.Factori
favorizanti:tulburari de ventilatie nazala, activitatea in atmosfera bogata in praf, rolul
favorizant al climatului rece si umed, abuzul de alcool si tutun.Anatomo-patologic:2
forme:congestiva pura in care se produce o extensie temporara a tesutului erectil submucos
si forma conjunctiva in care hipertrofia este definitiva si este constituita din proliferarea
tesutului conjunctiv in profunzime.Clinic: obstructie nazala in special in cursul noptii si la
caldura atenuandu-se la frig, insotita de rinofaringita si infectii descendente larngo-treheo-
bronsice.Rinoscopia anterioara:hipertrofia cornetului inferior, rosu violaceu, umple toata
fosa nazala.Tratament:cauterizari electrice sau chimice ale cornetelor, injectii
sclerozante(clorhidrat de chinina5%) in forma congestiva sau interventiile chirurgicale in
forma conjunctiva(turbinectomie sau luxatia cornetului inferior).Rinita hipertrofica
localizata-la o portiune de cornet sau sept-hipertrofia cozilor de cornet,cozile de sept nazal
si cornetele mijlocii buloase(dispozitie congenitala a unei celule etmoidale in cornetul
mijlociu). Tratament:cauterizare sau ablatie chirurgicala.

11
28.Rinite atrofice.leziuni inflamatorii cronice caracterizate prin atrofia si largirea
consecutiva a foselor nazale.Se deosebesc 2 forme:rinitele atrofice simple si ozena.Rinitra
atrofica simpla:secundar infectiilor grave ale foselor nazale precum scarlatina,
difterie,lues,abuz de diverse medicamente, folosirea d epudre iritante sau toxice,spalaturi cu
lichide neizotonice, cauterizari excesive sau rezectii excesive a cornetelor inferioare
hipertrofiate, la muncitorii din industria cu praf, pulberi, diverse gaze toxice.Clinic:jena
respiratorie nazala,functionala, fara a prezenta cruste sau fetiditate.Tratament:badijonarea
cu solutie Bonain sau instilatii nazale de diverse solutii cu rol in favorizarea secretiei
nazale.Rinita atrofica ozeoasa-atrofie,fetiditate si prezenta de cruste galben-verzui pe
mucoasa foselor nazale.Etiologie:infectioasa, endocrina,avitaminoza,
trofoneurotica.Anatomopatologic:transformarea fibroasa a intregului tesut conjunctiv al
foselor nazale, transformarea pavimentoasa a epiteliului cilindric al mucoasei, disparitia
celulelor mucipare, a cililor vibratili si a glandelor; submucoasa este transformata fibros iar
vasele prezinta o teaca fibroasa care le diminueaza calibrul. Procesul se extinde si la
scheletul cornetelor si in rinofaringe.Clinic:cefalee, jena respiratorie functonala,
anosmie.Tratament:indepartarea mecanica sau prin spalatura a crustelor, folosirea de
substante congestionante pentru stimularea secretiei, vitaminoterapia A,B,C,E, pulverizatii
sau aerosoli cu antibiotice, cure termale.

29.Etmoidita acuta si cronica.Etmoidita acuta este apanajul copilului al carui sinus frontal
nu este dezvoltat.Etmoidita cronica supurata-2 forme clinice:asociata la o sinuzita
frontala,maxilara sau sfenoidala sau limitata numai la etmoid.Etmoidita aociata cu so
sinuzita frontala sau maxilara.Infectia etmoidului nu ramane compartimentata si se extinde
rapid la intreg labirintul etmoidal ceea ce face posibil in continuare afectarea sinusului
frontal.Leziunile anatomice:edem inflamator al mucoasei etmoidului urmata de osteita
rarefianta a septurilor intercelulare astfel ca etmoidul devine un burete
purulent.Clinic:etmoidita anterioara se confunda cu sinuzita frontala, durere la presiunea
unghiului intern al orbitei.Puroiul prezent in meatul mijlociu inconjura mase polipoide de
aspect inflamator.Etmoidita posterioara este clinic manifesta daca nu se asociaza cu o
sinuzita maxilara.-scurgere purulenta in rinofaringe obiectivata la rinoscopia posterioara
prin prezenta puroiului deasupra meatului mijlociu si pe bolta rinofaringelui.Etmoidita
limitata la etmoid-empiem inchis a etmoidului-obstructie completa a celulelor etmoidale
prin leziuni inflamatorii si fibrocicatriciale,puroiul ramane in etmoid care este transformat
intr-o cavitate unica.Clinic:cefalee frontala sau occipitala,aparitia unei complicatii orbito-
oculare.Tratament:pulverizatii sau aerosoli cu antibiotice, sulfamide, vaccinuri cu actiune
locala.Daca tratamentul medical nu da rezultate dupa 8-10 zile se practica etmoidectomia
pe cale endonazala si numai in caz de supuratie orbitara sau de sinuzita frontala asociata se
intervine pe cale externa.

30.Sinuzita maxilara acuta si cronica: Sinuzita maxilara acuta: se def ca inflamatie

catarala sau supurata a mucoasei sinusului maxilar cu punct de plecare de obicei nazal sau
dentar. Etiologie: 1. rinogena (drenajul va fi defectuos datorita pozitiei orificiului de
deschidere situat ff sus cat si obstructiei prin edem a mucoasei, prin deviatie inalta de sept
si cronicizarea sinuzitei), 2. dentara (infectia se poate propaga prin contiguitate de la 2
premolar, 1,2 molar ca urmare ca urmare a unei extractii, granulom, chist
dentar,pericoronarita), 3. infectii de vecinatate (se constituie o infectie secundara dupa o
sinuzita fronto-etmoidala, dar mai frecvent se produce o prindere simultana a tuturor
sinusurilor), 4. traumatisme (fractura maxilarului sup cu hematom supurat, efractia
antrumului in timpul extractiei de dinti si baro traumatismele).Simptomatologie: cea nazala

12
de origine A) catarala apare in cursul unui guturai banal sau gripal. Durerea este redusa la o
simpla greutate a capului se gaseste in jum fetei respective si se propaga la nivelul dintilor
fiind de intensitate moderata. Evolutie spre vindecare in cateva zile. B) sinuzita maxilara
purulenta apare im cursul unei gripe, durerile survin simultan cu coriza, sunt f vii, cu
caracter nevralgic, cu senzatie de plenitudine in hemifaciesul respectiv. Durerea se
exacerbeaza conturand un caracter orar. Rinoreea este mai intai clara apoi 5-6 zile puroi de
culoare galbena, brun sau sangeranda.De origine dentara este acuta numai in aparenta, in
realitate avem de a face cu o sinuzita cronica latenta a carei existenta este brusc acutizata de
o interventie dentara. Se acumuleaza puroi in sinus fara a altera mucoasa si numai daca
infectia dentara persista , mucoasa se infecteaza si devine sinuzita propriu zisa. Criza de
sinuzita acuta: intreg faciesul devine dureros, obrazul se tumefiaza, si se evacueaza un puroi
fetid. Dintele bolnav lasat pe loc sau existenta unui mic focar de osteita reziduala mentin
starea de infectie si sinuzita se cronicizeaza. In timpul crizei este necesara extractia dintelui
bolnav.Tratamentul sinuzitei acute maxilare: este acelasi ca si pt sinuzita frontala. Daca
spre a 5 zi de la debut durerea persista si nu cedeaza la analgezice se poate considera ca
puroiul este in retentie in sinusul maxilar. Se impune practicarea unei punctii a sinusului
maxilar cu evacuarea puroiului prin ostium dupa prealabila aplicare de vasoconstric. in
meatul mij. Dupa degajarea sinusului se pot introduce antibiotice, cortizon, vasoconstric
repetate la 2-3 zile.Se plaseaza un tub de polietilen in sinusul maxilar pt a se adm tratam.
Sinuzita maxilara cronica: infectia este de origine rinogena evidentiind in secretii germeni
saprofiti ai foselor nazale deveniti patogeni. Alteori, puroiul este amicrobian. Mucoasa
sinusului este in general edematiata polipoida sau are un aspect granulos.Clinic se caract
prin durere si rinoree purulenta. Durerea este variabila si exacerbeaza cu ocazia unei
reincalziri a sinuzitei.Rinoreea este constant unilateral, abundenta si uneori fetida daca este
de origine dentara. Rinoreea purulenta det prin inghitire tulb gastrointestinale si
traheobronsite descendente prin aspiratie.Numai punctia sinusului maxilar precizeaza
prezenta unei sinuzite maxilare supurate indiferent de etiologie si forma clinica. Prin
punctie se evacueaza puroiul si se introduc med. Tratament: punctii repetate, antibiotice cu
cortizon. Existenta unor leziuni ireversibile ale mucoasei impune indepartarea acestora,
operatia clasica este trepanarea sinusului prin fosa canina cu chiuretajul mucoasei si
drenajul sinusului prin bresa practicata in meatul inf.

31.Sinuzita frontala acuta si cronica.Sinuzita frontala acuta: def ca afectarea infectioasa

sau virala a sinusului frontal.Pe plan clinic va fi insotita in mod practic de o etmoidita ant.
Simptome: dupa o perioada de debut constituita de o rinita acuta, semnele clinice diminua
dar persista o rinoree purulenta si senzatie dureroasa in reg supraorbitara care iradiaza spre
reg temporala si maxilara. Durerea se intensifica progresiv, devine continua cu exacerbari
paroxistice, mai ales in cursul diminetii obligand bolnavul sa ramana imobil si in
obscuritate in timpul crizei care dureaza 1-2 ore. Durerea se insoteste de fotofobie,
lacrimare iar miscarile globului ocular devin dureroase. Palparea obiectiveaza durerea in
aria de proiectie a sinusului frontal cu un punct dureros maxim in inghiul intern al ochiului.
(semnul lui Ewing) Radiografia pune in evidenta o voalare sau opacitate neta a sinusului
frontal. Evolutie: spre vindecare dupa tratament si mai rar spontan. Cronicizarea sinuzitei
frontale se datoreste in general deviatiei de sept , hipertrofiei de cap de cornet si mai rar
virulentei germenului, sinuzitei etmoidale sau maxilare asociate. Forme clinice: A) sinuzita
congestive dat unei tulburari de aeratie in sinus in care nu exista supuratie persistand doar
durerile det de edemul mucoasei. B) sinuzita fluxionara prin asocierea cu un edem orbito
ocular insotit de un grad de chemosis care dispar rapid sub efectul trat med. Tratament: se
trateaza si deviatia de sept si hipertrofia capului de cornet mij. Se prescriu antalgice
(algocalmin, aspirina, comprese calde). Pt a favoriza drenajul sinusului se aplica comprese
cu vasoconstrictive(efedrina, adrenalina) urmata de inhalatie cu oleuri balsamice, alcool

13
mentolat si/sau instilatii nazale cu vasoconstrictive locale asociate cu un antibiotic si
cortizon. Aerosoloterapie, si antibioterapie pe cale generala dupa stabilirea unei
antibiograme. Daca durerile persista si drenajul este defectuos se trepanopunctie cu fixarea
unui cui prin care se fac zilnic spalaturi si se adm antib si cortizon. Sinuzita frontala
cronica: dupa 2 luni de evolutie o sinuzita frontala netratata se cronicizeaza. O infectie
cronica a sinusului frontal poate surveni: prin cronicizarea unei sinuzite frontale acute sau
ca o complicatie a unei sinuzite maxilare. Leziunile anatomo patologice: mucoase reprez de
edem, serozitate, puroi cu germeni, urmate apoi de degenerescenta polipoida a mucoasei si
in final de procesul de osteita rarefianta cauza det a complicatiilor infectioase orbito oculare
craniene si endocraniene. Simptome: clinic det durere si rinoree purulenta. Durerile se
agraveaza cu ocazia unui banal guturai. Cefalee puternica. Rinoreea este purulenta, nefetida
si mult mai putin abundenta decat in sinuzita maxilara. Rinoscopia ant evidentiaza puroi in
meatul mij, ocupat de polipi edematosi sau inflamatori. Exam radiologic evidentiaza o
opacitate completa a sinusului si eventual prezenta unei osteite parietale. Sinuzita frontala
are un prognostic rezervat datorita unor complicatii orbitare sau cerebrale! Tratament de
chirurgical, este rebela la antibiotice utilizate pe cale generala si imposibil de adm local. In
cazurile simple se poate practica o operatie de drenaj pe cale nazala prin rezectia septului
sau cornetului mij. Initial este necesar a se practica trepanopunctia sinusului frontal si
introducerea de med modificatoare, antib, cortizon, enzime proteolitice. Daca sunt leziuni
de osteita care obliga si la indepartarea mucoasei, se trepaneaza sinusul, se chiureteaza
focarele de osteita , se exclude sinusul umpland cavitatea cu tes gras si se obtureaza
ostiumul prin grefon osos.

32.Complicatiile endocraniene ale infectiei nazala si sinusale:

Complicatii sinuzite :endocraniene;-datorita extinderii pe cale hematogena sau din aproape
in aproape prin proc de osteita si distructie osoasa cu aparitia de meningita,abces
extradural,abces cerebral,cu semne de HIC,si fen de focalizare;-sdr cefalgic,cu pierdere de
cunostiinta,vertij,tulb de vedere;Trat neurochir si orl;Complicatii sinuzite: vasculare;-
tromboflebita de sinus long sup sau de sin cavernos prin diseminarea trombilor septic
cavernosi;Apar in sinuzite etmoido frontale pe calea venei angulara si oftamice; Simptome:
supuratie profunda cu oftalmoplegie,chemozis,cefalee post de globii ocular; Trat:
chir( sinuzite) drenaj si ab si ains in doze mari

33.Complicatiile exocraniene ale sinuzitelor: orbito-oculare

-dacriocistite supurate-inflamatia gl lacrimale cu edemul orbitei si secretie mucopurulenta;-
celulita orbitei secundara extensiei unei supuratii prin strabaterea lamei papiracee a unei
etmoidite supurate,chemozis si det abcesul orbital,exoftalmie,si tulb de miscare a globilor
ocul si tulb de vedere; Trat:chir(drenaj etmoidal al colectiei) fara trat-det fuxiune palpebrala
superficial in pleoapa sup sau in cea inf,empiem orbital cu formare de tromboflebite de
sinus cavernos,afectarea nervilor 2,3,4,5,6;-osteomielita oaselor craniului apare in rinita
ac ,sinuzita max sau frontal acuta det de streptococ sau stafilococ,edem
local,inflamatie,proc de osteita (RX),exteriorizare prin fistulizare sau se propaga
endocranian cu aparitia complic endocraniene;Ab incizie abces-complic de vecintate si
descendente- otite ,faringite, laringo-traheite,pneumopatii.

34.Tumori benigne ale foselor nazale: se concretizeaza prin sind de obstructie nazala.
Tumori de origine conjunctiva(fibrom,lipom, miom, angiom, condrom, osteom) si tumori
de origine epiteliala (papilom, adenom, mucocel, chistul septului nazal) 1.MUCOCELUL
ETMOIDAL este o tumora lichida cu perete osos formata prin retentie in una sau mai multe

14
celule etmoidale si contine un lichid de inflamatie cu multe albumine. Etiologie:infectie
cronica latenta a mucoasei, traumatism accidental sau operator, corpi straini, tumori
benigne care antreneaza obstructia orificiilor de deschidere a cel etmoidale si det formarea
unui chist prin lipsa de drenaj al secretiilor mucoase. Det o eroziune progresiva a peretilor
ososi ajungand la un volum considerabil. Simptome: semne de obstructie nazala care se
intensifica, vedere perturbata epifora frecventa. Trat numai chirurgical, consta in ablatia
peretelui epitelial al fistulei. 2.OSTEOMUL: tumora bine circumscrisa, formata numai din
tesut osos care se dezvolta lent si continuu avand de obicei punct de plecare intr un sinus.
Osteomul este solitar, rareori dublu sau triplu. Tumora se dezvolta treptat excentric,
deformeaza si erodeaza peretii sinusului, patrunde in regiunile vecine unde comprima
organele respective. Simptome: in perioada de debut semne subiective, tensiune dureroasa,
cafalee fronto-orbitara unilateral,nevralgie nazala;dupa cresterea osteomului apar semne
obiective mai ales la nivelul orbitei unde det o bombare a peretelui si deplasarea globului
ocular. Trat: esential chirurgical, ablatia timpurie a tumorii. 3 PAPILOMUL: tumora benigna
fibro epiteliala mai frecvent solitara situata pe septul nazal inf, pe capul cornetului mij si f
rar in sinusul maxilar si etmoid. Are aspect de formatiune conopidiforma, roz cenusie cu
baza larga de implantare, consistenta elastica si sangereaza la palpare. Semne: det in timp o
obstructie iar epistaxisul spontan este rar. Trat: excizia tumorii prin electrocoagulare, iar
cand se dezvolta in sinusul maxilar este necesar abord chir larg al sinusului datorita
potentialului de malignizare al papilomului. 4. POLIPUL SANGERAND AL SEPTULUI
NAZAL: este o mica tumoreta cu sediul in partea ant- inf in zona lui Kisselbach. Structura
histologica de angiom, sau granulom vascular care det hemoragii repetate si abundente mai
ales in perioada menstrelor si sarcinii. La exam rinoscopic se evidentiaza o formatiune de
marimea unui bob de piper sau de mazare de culoare rosie sau violacee, acoperita de o
mucoasa normala, de forma rotunda, sesila sau pediculata. Ablatia formatiunii trebuie sa fie
f completa deoarece se poate confunda clinic cu sarcomul.

35.Polipoza rinosinusala banala.-polipi si formatiuni rezultate din degenerarea

edematoasa a mucoasei meatului mij sau etmoidal si sinusului maxilar asociate cu prolif
limfoblastica si a subs fundamentale din tes conj;Fact alergici ,infectiosi si tumorali;
Etiopat: polipoza alergica(polipi bilaterali si obstr la fel) si infectioasa-insoteste sinuzita
adesea (polipi unilaterali si obstr la fel); De insotire a unei tumori maligne:Polip
coanal( Killian) prin blocarea coanei obstr unilaterala.Polipoza nazala deformanta si
recidivanta juvenila ( sdr WOAKES)-in copilarie , polip mare ce deformeaza scheletul
nazal; Polipoza nazala asoc cu dilatatie bronsica ( sdr mounier-kuhn) sau asoc unei
inversiuni ale org ( triada kartagener); Simpt: obstr nazala ,tulb de olfactie( ansomie sau
hiposmie) rinoreee mucopurulenta,sdr cefalgic, rinolalie inchisa; Trat: mixt,
medicam,antialergic,antinf,chir ablatia polipilor prin polipectomie clasica sau endocopica.

36.Alergia rinosinusala-etiopatogenie, simptomatologie:

Af frecv cu implicarea unei reac de sensibilizare indusa alergenic cu formare de Ac
specifici; Imunitatea poate fi : nespecif ( naturala neutralizeaza mai multi alergeni ) sau
specif ( actioneaza este asupra unui singur alergen);Reactiile se produc proport cu
intensitatea agresiunii Ag-Ac si cu gradul de sensibilizare a org; Alergenii pot fi : completi (
proteici ) incompl ( haptene ); Tipuri de reac alergice: 1.anafilactice-alergie rinosinusala;
2.citotoxice-incompatibil sanguine si Rh; 3.complex ag-Ac boala serului si nefrita
alergica; 4.hipersensibil intarziata-grefe transplant. In alergia rinosinusala Ac tip Ig G,Ig E
se fixeaza pe mastocite si bazofile cu elib de med chimic( histamine,bradikinina,Pg) se prod
vasodil ,edem,hipersecr si polipi-manif de rinoree,stranut,obstructie nazala.Dupa etiologie:
rinite alegice si infecto-alegice; Sezoniere( febra de fan,mucegai,acarieni,ag bact si

15
profesionali).Simptome: sdr alergic naso sinusal-rinoree stranuturi in salve ,obstr nazala si
plenitudine nazala si prurit oculo-nazal. Rinoscopia ant: muc nazala cu aspect
turgescent,tumefiat acoperit de mucus,sangerare minima si polipi in meatul mij. Forme
clince: polipoza spasmodica periodica (polen)-crize repetate chiar in cursul aceleasi zile
+_congestie conjunctivala si lacrimale , eozinofilie, exema ,edem quinke; Rinita
spasmodica aperiodica-pneumoalergeni, ag bact ,med si alimente; Rino-sinuzite polipoide-
polipi la niv cel etmoidale sau sinusului max ce det obstructia foselor nazal, bilateral,
obstructie, eozinofilie.

37.Alergia rinosinusala- tratament.De lunga durata, se actioneaza in mai multe directii:

suprimarea alergenului, desensibilizarea specifica sau nespecifica pt a opri formarea de
anticorpi, evitarea conflictului alergen-Ac, modificarea pragului reactional al terenului,
suprimarea focarelor infectioase cronice, supr de parazitoze. Trat, este de 2 feluri: general si
local. General: trat specific de desensibilizare si trat simptomatic care cuprinde: med
antialergica, antiinflamatorie,antiinfectioasa si med modificatoare ale terenului. A) med
antialergice nespecifice: antihistaminice de sinteza, gamaglobuline, cromoglycat disodic. B)
med antiinflamatorie: cortizon C) med antiinfectioasa: antib si vaccinuri
(sulfamide,eritromicina sau cicline. Nu se da penicilina); D) med modificatoare ale
terenului: sedative nervoase, psihoterapie, cure de relaxare,
simpaticomimetice,vitaminoterapie, trat neuroendocrin. Local: vasoconstric locale (cocaina,
efedrina, adrenalina) cu scopul de a debloca fosele nazale. Se pot utiliza asocieri efedrina si
hidrocortizol instilatii sau aerosoli. Cortizonu se poate aplica local si in injectii in mucoasa
cornetului inf. Pt diminuarea in vol a cornetului inf se mai pot utiliza si electrocoagulare,
galvanocauterizare, cauterizari chimice, crioterapie. Trat chirurgical este indicat numai pt
sinuzice cronice alergice rebele la tratament si pt polipoze nazale obstruate care produc
tulburari accentuate in resp.

38.Tumori maligne ale foselor nazale si sinusurilor paranazale: tumori maligne

epiteliale si conjunctive. Rareori matastazeaza. Tumorile benigne ca :adenomul, papilomul
pot degenera in carcinoame. Tumorile epiteliale nazale au originea mai frecv din etmoid si
mai rar pe cornetul inf si septul nazal. Tumorile epiteliale au mai ales un caracter infiltrativ,
destructiv, se ulcereaza si sfaceleaza usor insotindu se de fen inflamatorii ale foselor nazale
si ale sinusurilor in timp ce tumorile conjunctive au un caracter expansiv, rapid.Tumori
epiteliale: A)epiteliomul pavimentos, se intalneste mai frecv la nivelul sinusurilor max,
frontal si sfenoidal. B) epiteliomul cilindric mai frecv la nivelul etmoidului C) cilindromul
rar intalnit cu tendinta la metastatzare minima D) nevocarcinomul cel mai agresiv, det
metastaze generale. Tumorile conjunctive: mai frecv sub forma de sarcom fibroblastic, mai
rar osteosarcom, condrosarcom, mixosarcom. Debutul este insidios, nedureros, det fen
variabile de rinita. In perioada de stare rinoreea devine purulenta, cu sange; epistaxisurile
frecvente si obstructie nazala accentuata. in perioada terminala tumora se dezvolta in
diferite directii: trompa lui Eustache, orbita, endocraniu, piramida nazala, fata, palat si apar
metastaze osoase, pulmonare, gangl. A)Cancerul de sept nazal det rapid jena resp si
epistaxisuri putin abundente dar frecv. Sarcomul septului nazal este des confundata cu o
tumora benigna sangeranda, de aceea orice formatiune suspectata va fi larg ridicata. B)
cancerul de etmoid si fosa nazala, cel mai frecv, perioada lunga de timp se dezv in labirintul
etmoidal, neprezentand forme directe. Clinic: rinoree persistenta, unilaterala, fetida,
persistenta la tratament. Exam rinoscopic: meatul mij polipi simptomatici de aspect banal.
Tumora se extinde spre orbita deplasand globul ocular. Diag diferential cu sifilis, rinoliti,
etmoidite cronice supurate asociate cu polipoza nazala. C) cancerul de sinus maxilar se
dezv in sinusul maxilar, se manifesta prin rinoree purulenta, fetida, hemoragica, unilaterala.

16
Det dureri dentare, rebele la trat. Tumora evolueaza prin erodarea peretelui ant al sinusului
maxilar exteriorizandu se spre obraz. Treptat este interesat intreg masivul facial. Durerile
sunt in general violente, deoarece este interesat nervul maxilar sup. Diag diferential cu
afectiuni inflamatorii, tumori benigne, nevralgii dentare, trigeminale.

39.Epistaxisul- principii de tratament: 3 etape :1 Hemostaza locala ( medicamentos ):

calmare pac, eliminare cheaguri din FN, aplicarea sol vasoconstric,anestezice xilocaina 2-
4%; repaus pac in semisezand+ compresiune digitala pe aripa nasului cateva min( dir sau
prin tampon ); cauterizarea chimica (cu perle de nitrat de ag)sau electr ( cu laser);
compresiune cu sonda foley ,tamponament nazal ant (compresiv daca e abundant + fasa de
tifon imbibata in subt uleioase si hemostatice)tamp post la batrani,la HTA,ATS,prin
interesarea a sfenopalatine( tampon in sonda nellaton in rinofaringe +tamp ant: 48-72h +AB
cu urmarire la 72 h ( preventive sinechii);
2. hemostaza regional ( chir ): in hemoragiile grave-prin embolizarea selective retraograda
(a etm) sau ligaturi vasc ( a car ext),rezectie septala submuc,circumscrierea zonei
hemoragice cu laser;3. hemostaza generala ( medicamentos hemostatice
(venostat,vitK+C,etamsilat)+ corect echil hemodinam.-coresct hidro-electrolitica;
4. Trat etiologic : HTA,af cardiovasc,hepatice,hematologice,endocrinopatii

40. Hematom septal: colectie sangvinol. Submucoasa ( intre pericondru si periost) in

partea ant a septului, cauza post traumatica; Dg:prin rinoscp ant(durere,obstructive nazala
bilat); Complicatii: suprainf(abces septal); Trat: incizie,drenaj,tamponament compresiv)

41.Fracturile piramidei nazale. In urma unui traumatism, se realizeaza cu sau fara

deplasare. Repunerea in pozitie normala a piramidei nazale si contentia ei iar in interior
recalibrarea foselor nazale cu restabilirea funct acestora. Pot fi deschise dau inchise.
Fracturile fara deplasare pot fi uni sau bilaterale, nepunand probl de trat. Fracturile de
deplasare pot interesa scheletul osos, piramida nazala, septul nazal si masivul facial.
Fracturile prin soc ant-post, in carte deschisa, cu separarea oaselor proprii pe linia
mediana; asupra septului fracturile de tip Jarjavay, cu linie de fractura ant-post sau
zdrobirea acestuia. Alte tipuri de fracturi: Le Fort I,II si III (orizontale), verticale si
combinate (Walter). Exam clinic: Inspectia daca este precoce, inaintea aparitiei edemului si
hematoamelor permite observarea deformarilor osoare si cateodata a traiectului de fractura.
Palparea permite evidentierea crepitatiilor osoase, mobilitatii anormale, a existentei
emfizemului subcutanat. Tratament: chirurgical, manevra de reducere a fracturii urmata de
contentia piramidei nazale. Fracturi deschise: transformatea fracturii deschise in fractura
inchisa prin suturarea plagii, se face corespunzator pt a evita osteita.

42.Anatomia clinica a urechii externe: 2 parti: pavilion si conduct auditiv extern;

pavilion: este o lama cartilaginoasa si elastica, ovalara cu marele ax vertical, ant mastoidei.
Fata ext: are forma unui cornet, central conca, periferic reliefuri cartilaginoase, inf lobul
urechii. Fata int: conf inversa externei, in 1/3 ant aderenta la peretele lateral al capului.
Format din: schelet fibrocartilaginos, aparat musculoligamentar rudimentar, la ext acoperit
cu tegument mobil. Conductul auditiv extern: repr un tub aerat, de forma neregulata, de 25
mm. Punct de plecare din conca pana la timpan, curbat orizontal in S italic. Pt vizualizarea
timpanului se tractioneaza pavilionul in sus si indarat. Intern: structura osoasa, ext:
structura fibrocartilaginoasa. RAPOARTE: ant: articulatia temporo mandibulara, post: cel
antrale, profund cu nervul facial, inf: loja parotidiana, sup: baza craniului, ext: se deschide

17
in conca printr un larg orificu iar extrem int prezinta un sant in care se insera conturul
timpanului.

43.Otalgia etiologie: durere resimtita de bolnav in ureche. Datorata unor afectiuni

auriculare: -otodinie, sau poate fi det de o leziune din vecinatatea urechii.sau chiar de la
distanta: otalgie reflexa. Afectiuni care det: A) afectiuni alea pavilionului si conduct aud
ext: traumatice,contuzii,plagi, hematoame, otite ext cu diferite etiologii(microb, micotica,
alergica, zona zoster), leziuni prin inghet sau arsuri, corpi straini endogeni(dop cerumen,
dop epidermic), sau exogeni (animati-insecte, inanimati-margele, plastic), tumori
suprainfectate ale pav si cond aud ext. B) afectiuni ale urechii medii: otita, traumatisme,
cancerul urechii medii; C) afectiuni ale zonelor vecine: cavitatii orale: inf dentare, herpes,
neoplazie. Faringelui: inflamatii si infectii, faringite, amigdalite, abcese, tumori ale
faringelui in toate cele 3 etaje, afectiuni inflamatorii ale parotidei, si ale articul temporo
mandibulare. D) afectiuni la distanta: ale laringelui: tuberculoza laringiana, tumorile
coroanei laringiene; stiloida lunga-sdr Eagle; tiroida:leziuni inflamatorii, tiroida subacuta
Quervain, hemoragie dintr un chist sau nodul tiroidian. Ischemia miocardului. E) isterica: la
femei cu dezechilibre endocrine.

44.Clasificarea otitelor:
Otite medii acute: otita congestiva, otita seroasa, otita acuta supurata. Otita
supurata(gripala, sugarului, persoanelor in varsta, otomastoidita acuta, otita medie cronica;
Otita medie cronica: poate fi cu timpan inchis(otita seromucoasa cronica) si cu timpan
deschis. Otita cu timpan deschis are 2 forme: otita medie supurata cronica simpla (otoreea
tubara) si otita medie suparata cronica propriu zisa (osteitica).
Clasif otite
Otita cu timpan inchis cu simptomatologie acuta: otita seroasa,otita
barotraumatica,ot.congestiva
Otita acuta cu timpan inchis : otita acuta supurata ( etiol infectioasa )
Otita cronica cu timpan inchis : otita mucoasa cu multe varietati, otita fibroadeziva
Otita cronica cu timpan inchis (supurate): sechele cictariceale,timpano-scleroza

45.Otite externe: otita ext acuta-inf pielii urechii ext+obstr CAE cause: trauma locala,
suprinf, fenom alegice agent pat: strepto (erizipel-otalgie, prurit, otoree sero purul, senz de
tens locala )stafilo- lez se pot ext la niv mastoidei, parotidei si art temporo mand( cand e
implic piocianicul). Trat: elimin cruste si secretiilor, rivanol hidrocortizon acetat ains ab pe
cale generala si debridare chir(necroza)

46.Otita medie acuta banala la adult si copil mare: este amicrobiana: clasificare: A) otita
seroasa acuta, den cataruri tubotimpanic sau otita a vacuo. Frecv la copil, de obicei
bilateral, apare in cursul ultimului episod inflamator faringian det obstructia sau disfunctia
trompei. Prezenta lichidului seros in casuta se datoreste cresterii presiunii venoase ca
urmare a resorbtiei aerului din casuta. Otalgia are intensitate variabila, pasagera sau
lipseste. Simptomul predominat: hipoacuzia. La exam otoscopic: timpan de aspect normal
sau rozat, mai mult sau mai putin retractat, mobilitate diminuata. Prin transparenta
timpanului se observa nivelul de lichid. Evolutie favorabila, vindecarea prin tratament
precoce si concordant, constand in dezobstructia trompei si reluarea functiei de aerisire si
drenaj a urechii medii. B) otita barotraumatica sau aerotita: cauze mecanice, la indivizi
supusi diferentei mari de presiune(aviatori, chesonieri) Cauza: insufucienta permeabilitate a

18
trompei lui Eustachio. Clinic: durere, insotita de surditate si zgomote si vertij. Tratament:
acelasi ca in otita seroasa, desi se vindeca si spontan. C)otita acuta congestiva: poate aparea
la toate varstele dar in special la copilul Adenoidian ca urmare a unei crize banale acute sau
virale. Clinic: dureri, durere brusca care se calmeaza dupa instilatii de boramid sau alt
lichid cald in ureche. Nu supureaza, afebrila.

47.Otite acute din boli infecto-contagioase: rare si cu evolutie benigna: A) otita

scarlatinoasa, incidenta 5-30% la copil. Se poate confunda cu otita medie acuta. Si o forma
necrozanta, rarisima(timpan si distructie osoasa). Apare de obicei in cursul anginei
scarlatinoase. B) otita din cursul rujeolei imbraca caracterul otitei supurate clasice, dar mai
frecv sub forma congestiva, sunt curabile prin antibioterapie, nepunand probleme deosebite.
C) otita din cursul difteriei, este de cele mai multe ori consecutiva difteriei nazale sau
faringiene, beneficiind de trat general al difteriei.

48.Otita sero-mucoasa acuta.(catarul tubo-timpanic) se intalneste frecvent la copil si este

de obicei bilaterala.Apare de obicei in jurul unui episod inflamator faringian care determina
obstructia sau disfunctia trompei prin modificarile reactive hiperplazice limfatice.Prezenta
lichidului seros in casuta se datoreste cresterii presiunii venoase ca urmare a resorbtiei
aerului din casuta.Lichidul este galbui, steril fluid si se coaguleaza in aer.Contine
iunoglobuline E si C, glicoproteine, lipoproteine.Clinic:otalgie, zgomote si
surditate.Simptomul cardinal ramane hipoacuzia de transmisie care este insotita de senzatia
de lichid care se deplaseaza in ureche.Otoscopic:timpanul normal sau rozat mai mult sau
mai putin retractat si cu mobilitate diminuata.Evolutia este in general favorabila si
vindecarea se obtine prin trat precoce.La cateva zile de tratament inflamatia rinofaringiana
cedeaza ca si inflamatia tubo-timpanica incat trompa se repermeabilizeaza rapid.Otita poate
recidiva dar cu timpul apar modificari anatomo-patologice timpano-osiculare si in
compozitia lichidului incat trece in stadiul de cronicizare(otita mucoasa).Uneori pe fondul
de otita seroasa acuta pot surveni fenomene inflamatorii infectioase prin migrarea
germenilor in urechea medie si atunci devine tita acuta supurata evidenta.
Tratament:dezobstrucita trompei si reluarea functiei de aerisire si drenal a urechii
medii.Daca trompa nu se permeabilizeaza se punctioneaza timpanul si se evacueaza lichidul
prin aspiratie.

49.Otomastoidita acuta.Se caracterizeaza prin osteita apofizei mastoide insotita de leziuni

ale mucoasei.Este cel mai frecvent secundara otitei acute si rareori poate fi primitiva.
Etiologie:monomicrobiana cu streptococ beta hemolitic, pneumococ, stafilococ
auriu.Patogenie:infectia ajunge in mastoida din casuta pe calea mucoasei care se continua
prin aditus ad antrum cu mucoasa antrului si celulelor periantrale.Retentia puroiului in
urechea medie prin paracenteza tardiva sau perforatie insuficienta favorizeaza propagarea
infectiei.Anatomie-patologica:leziunile depind de structura mastoidei si timpul cand a
debutat infectia.Initial congestie si hiperemie urmate de un proces de tromboza vasculara cu
necroza aseptica a endostului si a septurilor celulare.Datorita invaziei microbiene si
afluxului de leucocite se produce o necroza septica cu formarea unui empiem si
osteoflegmonul este constituit.Clinic:durerea e localizata in interiorul urechii cu iradiere
spre mastoida, hemicranie continua sau paroxistica mai accentuata in timpul noptii,
hipoacuzie de transmisie.Otoscopie:puroi in conductul auditiv extern sau oprirea brusca a
otoreei, timpan congestiv, cu bombarea in cadranul posterior cu o perforatie variabila ca
marime.Palparea mastoidei este dureroasa.Paraclinic:audiograma,Rx.Forme anatomo-
clinice dupa grupul celular mastoidian prin care puroiul se dreneaza:-forma retroauriculara-

19
prin peretele extern al antrului.In cursul drenajului puroiul ajunge subperiostal si apoi
subcutanat impingand pavilionul inainte si inafara cu stergerea santului retroauricular;-
forma temporo zigomatica-la copilul mic(puroiul poate cantona sub muschiul temporal si
determina trismus sau ajunge subcutanat si determina edem masiv in hemifaciesul respectiv
si pleoape;-forma cu deschidere in teaca musciului SCM cu producerea de torticolis;-forma
occipitala;-forma jugodigastrica. Tratament:medical,paracenteza si antibiotice. Daca in
interval de 15 zile simptomele clinica nu retrocedeaza siradiologic apar semne evidente de
mastoidita se recurge la mastoidectomie.

50.Forme de exteriorizare a otomastoiditei acute. Forme anatomo-clinice dupa grupul

celular mastoidian prin care puroiul se dreneaza:-forma retroauriculara-prin peretele extern
al antrului.In cursul drenajului puroiul ajunge subperiostal si apoi subcutanat impingand
pavilionul inainte si inafara cu stergerea santului retroauricular;-forma temporo zigomatica-
la copilul mic(puroiul poate cantona sub muschiul temporal si determina trismus sau ajunge
subcutanat si determina edem masiv in hemifaciesul respectiv si pleoape;-forma cu
deschidere in teaca musciului SCM cu producerea de torticolis;-forma occipitala;-forma
jugodigastrica.Daca supuratia se dreneaza prin peretele intern al mastoidei poate ajunge in
labirint, deschide canalul lui Falloppe, sau prin intermediul celulelor perilabirintice ajunge
in stanca determinand petrozita si chiar pana la varful stancii(apexita).Prinderea varfului
stancii afecteaza nervii V-VI si realizeaza sindromul lui Gradenigo caracterizat prin
otoree,paralizie de oculomotor extern si nevralgie de trigemen.

51.Forme particulare de otita medie acuta in functie de varsta.Varsta are mare influenta
prin particularitatile anatomice corespunzatoare varstei, momentul instalarii otitei si
mijloacele de aparare locale si generale ale organismului.75% dintre otitele acute apar
inaintea varstei de 10 ani cu un maxim de incidenta la 4-5 ani si 20% in a doua copilarie, la
purtatorii de vegetatii adenoide si amigdale cronic infectate.La batran otita acuta apare mai
rar dar este mai periculoasa, indeosebi in formele cu pnenumococ care detrrmina leziuni
osoase intinse generatoare de complicatii fara ase releva pe plan clinic prin
simptomatologie alarmanta.Modif starii generale ale organismului prin diabet,TBC, alergie,
convalescenta sau la tarati pot influenta tabloul clinic al otitei.Predispozitiile
patlogice,varsta si si virulenta germenului pot favoriza aparitia unor complicatii:mastoidita
acuta, labirintita acuta, complicatii endocraniene sau se cronicizeaza.

52.Otita medie acuta supurata propriu-zisa.Este de etiologie infectioasa si reprezinta

localizarea unui proces supurativ in urechea medie.Se intalneste la toate varstele dar mai
ales la copil la care exista si o hiperreactivitate a tesutului limfoid.Etiologie:infectia
microbiana simpla sau in asociatie cu virusuri care prin modificarile lezionale deschid calea
infectiilor cu germeni patogeni.Se remarca infectii rino-faringiene sezoniere,streptococul si
pneumococul, mai rar germeni gram negativi,anaerobi.Cauze favorizante:hipertrofia
vegetatiilor adenoide si a amigdalelor palatine,rinosinuzite, tumori ale rinofaringelui,cauze
generala(stari imunologice deficitare, terenuri alergice, boli infecto contagioase, boli
cronice,carente vitaminice).Patogenie:Infectia se propaga la uechea medie pe calea nazo-
tubara, pe cale hematogena si pe cale externa.La infectia de cauza rino-faringiana, germenii
cu punct de plecare de la un focar infectios faringian sau sinusal se propaga prin trompa
dereglata fiziologic si ajung la nivelul casutei pe care o infecteaza.Calea hematogena:in
cursul septicemiilor, gripa,TBC.Calea externa:in traumatismele directe ale timpanului, in
cursul manevrelor de extragere a corpilor straini auriculari.Initial se produce hiperemie prin
dilatarea capilarelor care duce la apritia unui exsudat serofibrin,prin dezvolatrea virulentei

20
microbiene si a afluxui de leucocite serozitatea devine sero-sanguinolenta,apoi
mucopurulenta sau purulenta.Clinic:durere intermitenta sub forma de intepaturi si iradiere
in hemifaciesul respectiv si dinti.Hipoacuzia este variabila si se insoteste uneori de vertij,
palparea mastoidei este dureroasa la nivelul zonei de proiectie a antrului, febra, paloare,
supuratie care reduce durerea.Otoscopic:la inceput otoree seo-sanguinolenta ueori
abundenta spumoasa si aerata acre treptat devine muco-purulenta si apoi purulenta, filanta
de culoare galbuie si inodora.Dupa aspirarea secretiei se observa orificiul de perforarae a
timpanului, pulsatil.Durerea inceteaza dupa circa 4 zile de la debut iar otoreea dispare in 5-
10 zile.Perforatia daca nu este mare se inchide in circa 15 zile prin granularea marginilor.

53.Otita medie acuta supurata simpla.vezi 52.

54.Otospongioza(otoscleroza).osteodistrofie a capsulei labirintice care se traduce

prin:osteoliza si reconstructie osoasa in acelasi focar.Acesta se gaseste de obicei la nivelul
ferestrei ovale unde determina anchiloza scaritei dar se poate dezvolta de asemeni spre
cavitatea labirintica cu rasunet asupra functiei cohleare.Leziunile sunt bilaterale.
Etiologie:afectiune ereditara sub forma recesiva sau dominanta.Surditatea se agraveaza cu
fiecare sarcina si indeosebi in timpul alaptarii prin spolierea de calciu a stancii
temporalului. Din pdv anatomopatologic, distrofia capsulei otice evolueaza in 3 faze:
vasculara(congestiva), de resorbtie osoasa(otospongioza), de neoformatie osoasa
(otoscleroza). Clinic:surditate progresiva insotita de zgomote.Surditatea apare discret ca o
hipoacuzie usoara care se accentueaza treptat si manifest in timpul per menstruale prin
oboseala, depresiune nervoasa, surmenaj.Deseori se observa un fenomen neasteptat:
bolnavul aude mai bine intr-o atmosfera cu zgomot decat in liniste(paracuzia lui
Willis).Explicatia consta in faptul ca zgomotul ambiant obliga pe interlocutor sa vorbeasca
cu intensitate mai mare.Otoscopic:timpanul este normal.Audiograma precizeaza la inceput
o surditate tipica de transmisie.Tratament:medical prin fluorura de sodiu care blocheaza
activitatea enzimatica in focar.Tratamentul chirurgical-ablatia completa a scaritei,
inchiderea ferestrei ovale deschisa precedent prin grefa autogena si punerea in pozitie a
unei proteze de inlocuire a scaritei.Contraindicatia operatorie apare daca surditatea prezinta
o evolutie labirintica marcata sau daca urechea cotrolaterala este surda.

55.Complicatiile vasculare ale otitelor cronice: Tomboflebita de sinus lateral-elib de

trombi septici cu prod de septicemia-in evol:faza de process perifeblitic,proces
endoflebitic(sinus lateral cu aspect de frunza vesteda), poate prinde si vena jug int spre
inferior-diag: otita medie cronica, colesteamatoasa, cu febra septic, tumefactie, durere
mastoidiana(semn Griesinger) indurarea ant a SCM, hemocult +, angiogr: ingust sinus
sigmoid, CT- lipsa de subst os in sinus sigmoid-trat: chir(urgent), deschidere sinus
indepartare tromb, ligature vena jug int, AB, corticoterapie.

56.Abcesul cerebelos- unic la varste extreme,origine otogena, propagate vasc sau prin
labirint,clinic : sdr infectios +sdr de focalizare, tulb de echil, hipotonie musc ,
asinergie,adiadocochinezie, nistagmus, af nervilor 3,5,6,7,,9,10. In faza terminal tulb
bulbare , modif puls si resp, af nervilor cranieni; trat Chir/ Ab.

21
57.Paralizia periferica de facial - etiologie, tratament--centrala/periferica-lezarea
facialului motor pareza /paralizie motorie a muschiului mimicii , uni sau bilaterala ,
incompleta( disociatie cervico-faciala) sau completa ( temporo-cervico-faciala); Clinic :
asimetrie faciala ,tulb de motilitate a mush mimicii, disfunctii fonatorii si masticatorii, de
deglutitie sau hipotonie si atonie musc, absenta reflexului cornean si reflexului
stepedian.poate fi genetic ( sdr moebius) traumatica ,chir ,inflamatorie ,tumorala sau
idiopatica-lezarea intermediarului wrisberg afectarea facialului senzitiv ce poate fi
iritativ(nevralgie otica otodinie,otalgie rflexa,otonevralgie) sau distructiv ( anestezia zonei
Ramsey-Hunt)-lezarea sist senzorial Guezic tulb linguale-lezarea sist autonom vegetativ.

58.Meningita otogena-cand infectia otica a depasit duramater, afecteaza mai intai spatiile
subarahnoidiene si produce o meningita acuta.Caile de propagare:direct din cavitatile
urechii medii la spatiile subarahnoidiene prin intermediul vaselor care travereseaza dura
mater, prin intermediul stancii, pe calea celulelor osoase perilabirintice care conduc infectia
pana la varful stancii si meningita se instaleaza la un interval indepartat,secundar unei
mastoidite acute,mai rar-calea venoasa prin tromboza sinusului lateral consecutiv unei
raincalziri a unei otite cronice supurate latente. Germeni implicat:stafilococ, pneumococ,
colibacilul. Anatomo-patologic: congestia meningelor moi si a cortexului cerebral,
turgescenta vaselor, prezenta unui edem sau de puroi cremos in santurile
circumvolutiunilor.Clinic:cefalee, varsaturi, febra 38-39 grade, pulsul devine accelerat,
convulsiile la copil,opistotonus, reflexe osteotendinoase exagerate, hiperestezia cutanata si
forofobia,treptat apar paralizii ale nervilor cranieni, ale centrului respirator dupa care
urmeaza coma si exitus.Punctia lombara:lichid hipertensiv,tulbure, cu polinucleare, putine
limfocite si germenul in cauza, cresterea albuminei si scaderea clorurilor din LCR.
Tratament: antibioterapie masiva si tratament etiologic.

59.Abcesul cerebral af supurativa a subst cerebrale, pct de plecare otomastodian,

diseminare hematogena sau prin continuitate; clinic : in fct de stadiu : stadiul 1 . supuratie
otica greturi varsaturi tulb de comportament si semne meningeale; stadiul 2. Latent semen
neurologice stadiul 3. manifest, edem papilar, afazie, hemiplegie, ataxie, aflexie, crize
epileptic, stadiul terminal fen de torpoare si coma; trat : chir/AB/Ains.

60.Traumatisme ale urechii externe-Plagile pavilionului-limitate numai la tegumente-

pansament obisnuit. Plagile pavilionului auditiv extern:agresiuni, grataj, tentative
neadecvate de extragere de corpi straini.Prin interesarea partilor moipoate surveni in timp o
atrezie de conduct.Contuziile pavilionului: formare de otohematon(acumulare de sange sau
serozitate cu sediu pe fata externa a pavilionului in 1/3 superioara).Otohematomul-
decolarea pericondrului la niv fosetei naviculare +rupere vasc det cicatrici si ingrosari a
pav(aspect conopidiform)-trat: incizie drenaj pansament compresiv-complic: suprainf cu lez
de pericondrita(AB) fibrozarea/calcifierea tes conj de la niv pav(deformari pav).

61.Tumori ale urechii externe-benigne(papilom,adenoma, hemangiom, limfagiom, tum

dermoide, condrom)Trat: ablatie chir.Maligne( carcinoma scuamos(spinocelular)- ulcereaza
det mts ggl precoce si in parotid .Trat: exereza chir +- parotidectomie adenectomie.
Carcinom bazocelular: forma nodulara cu margini prelate si ulcerate central.Trat: excizie
chir larga sau prin procedeu Mohs.Tum mici criochirurgie.Nevul pigmentar+melanomul
malign-rare, chir +radiochimo terapie.

22
62.Labirintitele. Proc inflam ac sau cr al urechii int produs prin propagarea inf de la
urechea medie pe cale hematogena ,meningeala sau din aproape in aproape sau prin
fistulizarea in canalul semicirc oriz.Forma acuta localizata/difuza ,are 3 stadii ;
congestiva,sero-fibrinoasa,supurativa; clinic : fenomene labitintice ( vertij, vomismente,
surditate si nistagmus ).In faza supurativa are loc invazia bacteriana a urechii interne prin
fereastra rotunda su fereastra ovala si invazia se poate continua prin apeductul cohlear la
meninge.Otitele cronice colesteatomatoase pot determina prin proces de osteita labirintite
localizate care se manifesta clinic prin semnul fistulei(vertij,instabilitat); trat AB doze mari
si AINS, chir elim polip ,colesteatom,osteita sau drenaj.Forma cronica apare la 1-2 luni
d la forma acuta , 2 forme : circumscrisa /difuza ,leziune: labirintul sufera o transf fibroasa;
clinnic : vertij si nistagmus de partea sanatoasa; Trat : AB si chir drenaj si evidare
petromastoidiana ,labiritnectomie.

63.Surditatea brusc instalata. Scadere brutala a auditiei cauzata de ocluzia vasc acuta(prin
ateroscleroza) sau labirintita virala.-fact predisp: surdidate de perceptie totala a urechii
opuse sau predisp constitutional;-simpt:pierdere brusca a auzului unilat, acufene, senz de
plenitudine in ureche,apare in general in contextul unui surmenaj psihic sau fizic;Trat:
medicamentos PIV dextran + heparina+ hemisuccinat +vasodilatator 8-10 zile, blocaj
anestezic al ggl stelat.

64.Protezarea auditiva-Examenul functiei auditive se va face fonic, acumetric,

audiometric pentru a preciza tipul si gradul leziunilor.Protezarea trebuie facuta chiar din
prima luna de viata.Contraindicatii:absenta conductului auditiv extern,atreziile congenitale,
imperforatia de conduct, in otospongioza daca una din urechi este total nefunctionala in
hipoacuzia bilateral ce nu beneficiaza de trat cu scaderea auz de 30-90 Db se face la
urechea cu auditie mai buna monoaural-tipuri proteze: pe cale aeriana retroauriculare sau
intrameatala. Pe cale osoasa: la cei cu stenoza meatala, supuratii, -implantabile in urechea
medie in hipoacuziile neurosenzoriale - proteze de ureche int( implant cohlear) la cei cu
hipoacuzie profunda dar activit electrica a nervului cohlear .impl trebuie facut cat mai rapid
de la surzire fiind necesara confirmarea ca fibrele auditive sunt functionale prin stimulare
electrica.

65.Surditatea la copil.Absenta vorbirii la copil se datoreste unei surditati congenitale sau

care a aparut din diverse cauze inaintea varstei de 4 ani.Surditatea care apare intre 6-8 ani
poate altera vorbirea dar nu o suprima complet.1.Surditatile de perceptie:-ereditare(recesiva
fixa in are deficitul auditiv existent la nastere ramane stabil,frecvent la baieti, sever,
bilateral, simetric;dominanta evolutiva intre 3-30 de ani)-castigate:1.prenatale(embriopatii
si fetalopatii de cauza virala-rubeola mamei-toxica(streptomicina in doze mari si
prelungite)parazitare(toxoplasmoza mamei),sifilisul;2.neonatale(traumatism obstetrical-prin
hemoragie meningee sau cerebromeningee si mai ales anoxia pot leza organul lui Corti-
icterul nuclear);3.postnatale(traumatisme, toxice, infectioase).2Surditatile de transmisie-
catar tubar, orite seroase, otite cronice supurate, malformatiile urechii externe,
edii.Importanta gradului de surditate:sub 40dB-deficienta auditiva usoara,40-70dB-
deficienta auditiva medie,70-90dB-deficienta auditiva severa,peste 90 dB deficienta
auditiva profunda.Tratament:in surditatile de transmisie-medical si chirurgical cu o
recuperare de aprox 20 dB., proteza auditiva pentru surditatile bilaterale importante.In
surditatile de perceptie de la nastere-depistare precoce educarea mamei si a copilului.

23
66.Surditatea profesionala(traumatism sonor cronic)-deficitul auditiv determinat de
expunera prelungita la zgomot in timpul muncii.Etiologie:1.nocivitatea zgomotului(riscul
incepe de la 95dB si este deosebit de grav peste 105Db,zgomotele cadentate sunt mai
nocive decat cele continui, sunetele de frecventa acuta sunt mai nocive decat cele de
frecventa grava.Surditatea se agraveaza progresiv in cursul expunerii indelungate timp de
luni si ani de zile);2.factori individuali:susceptibilitatea individului, varsta,, afectiunile
auriculare anterioare.Clinic:faza de adaptare:rau general,astenie, acufene senzatie de ureche
infundata;faza de latenta:instalarea unui deficit permanent de importanta moderata localizat
la frecventele acute; faza de surditate manifesta.Diag pozitiv:anamneza, examen clinic,
audiometrie.Tratament:atenuarea vibratiilor sonore la nivelul sursei, masuri de protectie
individuala-casti de protectie.

67.Anatomia clinica a laringelui.-laringele este un organ musculo-fibro-cartilaginos,situat

deasupra traheeei si sub faringe in care se deschide prin vestibuluil laringian dlimitat prin
coloana laringiana.Forma-piramida triunghiulara cu baza anterosuperioara deschisa in
hipofaringe si varful in continuarea traheeei.Fata posterioara reprezinta peretele anterior al
hipofaringelui, fetele antero-laterale fiind acoperite de lobii laterali ai glandei tiroide, de
muschii subhieidieni si tegumentele regiunii cervicale anterioare.Raporturi:-antero-lateral-
piele,tesut celular subcutanat,aponevroza cervicala superficiala, ce prin unire formeaza linia
alba cervicala si loja viscerala ce contine ductul laringo-traheal, faringo-esofagian corpul
glandei tiroide;-lateral-lojele carotidiene;-posterior-ccorespunde corpurilor vertebrale
V,VI,VII cervicale, marginea superioara a epiglotei putand ajunge indaratul valului palatin
la sugar in momentul suptului. cheletul este alcatuit din 3 cartilaje
mediane(cricoid,tiroid,epiglota) si 2 aritenoizi situati lateral.

68.Endolaringele-prezinta o poriune mai larga superioara su una mai stramta in portiunea

mijlocie, ca apoi sa se largeasca treptat spre trahee.Regiunea supraglotica sau vestibulul
laringian-limitat superior de coroana laringiana formata din epiglota, repliurile ariteno-
epiglotice si aritenoizi intre care se gaseste incizura aritenoidiana.Regiunea glotica-
delimitata de comisura anterioara, marginea libera si fata superioara a corzilor vocale si
posterior spatiul dintre aritenoizi.Spatiul glotic se imparte intro regiune anterioara, fonatorie
si una posterioara, fonatorie.Coarda vocala in portiunea fonatorie este formata din muschiul
vocal, ce pe partea interna reprezinta ligamentul vocal.Regiunea subglotica-are forma unui
con trunchiat, delimitat superior de marginea libera a corzilor vocale si dedesubt de
marginea inferioara a cartilajului cricoid.Peretii laterali sunt formati din muschiul crico-
aritenoidian lateral si inelul cricoidului, posterior fiind pecetea cricoidului, iar anterior fiind
inelul cricoidian cu membrana cricoaritenoidiana.Mucoasa laringelui este alcatuita dintr-un
epiteliu cilindric de tip respirator, pseudostratificat, cu exceptia unor zone ca:fata laringiana
a epiglotei, fata superioara si marginea libera a corzilor vocale, fata anterioara a
aritenoizilor si coroana laringiana ce prezinta un epieliu pavimentos stratificat, fara
cheratinizare.Spatiul Reinke este fusiform si se gaseste de la insertia tiroidiana a
ligamentului vocal si pana la apofiza vocala aritenoidiana, mergand pana sub marginea
libera a corzii vocale si pana in planseul ventricolului, reprezentand un spatiu decolabil.

69.Clasificarea laringitelor.Din punct de vedere clinic: acute (specifice si nespecifice) si

cronice.Laringitele acute nespecifice sunt:Laringita catarala(simpla,benigna)-inflamatie
acuta a mucoasei laringiene determinata de agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii
ale arborelui respirator,Laringita subglotica(striduroasa sau pseudocrupul)-se datoreste

24
unor particularitati morfofunctionale ale copilului:dimensiuni scazute ale lumenului
laringelui,formatiunile limfoide situate in tesutul conjunctiv lax subglotic, inextensia
inelului cricoidian, caracterul morfo-functional unitar intre segmentele arborelui
respirator,Epiglotita(supraglotita),Laringo-traheo-bronsita acuta a copilului
mic..Laringitele acute specifice sunt:din cursul difteriei, cand se asociaza cu angina
difterica,din cursul scarlatinei, din cursul febrei tifoide, din cursul gripei.Laringitele cronice
nespecifice sunt reprezentate de:laringita catarala cronica,laringita
pseudomixemadoasa(edemul Reincke),laringite ahidermice rosii,laringita pahidermica
alba.Laringitele cronice specifice:tuberculoza laringiana, lupusul laringelui,sifilisul
laringelui,scleromul laringelui.

70.Papilomatoza laringiana-clinic,dgn,tratamant.-hiperplazii didermice.Sunt formatiuni

exofitice, cu suprafata neregulata, epiteliale si conjunctive, formand adevarate vilozitati
roz-albicioase pe suprafata endolaringiana.Papilomul poate fi unic la adult sau multiplu la
copil, separat de zone cu mucoasa sanatoasa.Papilomul adultului-tumora mica, de obicei
pediculata, in treimea anterioara a corzii vocale sau comisura anterioara.Datorita
cheratinizarii pericolul malignizarii.Diagnosticul se pune pe baza disfoniei si al
laringoscopiei.Leziunea impune biopsie.Papilomatoza laringiana la copil-caracter difuz,
recidivand si multiplu.Poate induce obstructie-necesita traheotomie.Simptome:raguseala cu
disfonie, cu localizare la nivelul corzii vocale si al coroanei laringiene,putand conferi
tulburari respiratorii.Tratament:extirparile chirurgicale pot fi realizate prin chirurgie
endoscopica sau vaporizare cu laser, necesitand menajarea zonelor sanatoase pentru
evitarea extinderii formatiunilor.Se poate folosi deasemenea crioterapia,ultrasonoterapia.

71.Laringita acuta catarala-complicatii +tratament-inflamatie acuta a mucoasei

laringiene determinata de agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale arborelui
respirator.Simptome:jena fonatorie,raguseala,fara dispnee.Laringoscopia:congestie difuza
supraglotica si a corzilor vocale, eventual depozite muco-purulente.Perceperea la palpare,
in regiunea laringiana a unui emfizem subcutanat poate decela prezenta unui traumatism cu
solutie de continuitate laringo-traheala sau o infectie cu anaerobi propagata de la o
afectiune acuta faringo-laringiana si tiroidiana.Complicatii:Laringita edemoatoasa-starea
generala se altereaza, febra creste, otalgie reflexa, disfonie si dispnee cu evolutie spre stari
asfixice, Abcesul si flegmonul laringelui-complicatie a laringitei edematoase spre o
supuratie circumscrisa, abces, flegmon, Pericondrita si condrita laringelui datorita
infectarii scheletului.Tratament:diferentiat in functie de gradul de afectare al mucoasei
laringiene.In cazurile simple:regim igieno-dietetic cu repaus vocal 3-5 zile, evitarea
mediului poluant, al bauturilor reci sau foarte fierbinti, alcoolului, tutunului, condimentelor.
Se adm ceaiuri calde, prisnite locale sau alcool, inhalatii cu solutii tipizate si
aerosoloterapie pentru fluidifierea secretiilor, alaturi de antiinflamatorii. In cazurile cu
inflamatie pronuntata si edem al corzilor vocale se adm antibiotice:
Ampicilina,Amoxicilina, Cefalosporine, antiinflamatorii antisteroidiene, antihistaminice.

72.Laringita acuta catarala-etiologie+anatopato. - factori favorizanti:frigul,

umezeala,schimbarile bruste de temperatura,tulburarile vasomotorii ale mucoasei,carentele
alimentare vitaminice, starea de oboseala cat si flora saprofita existenta ce in anumite
conditii poate deveni patogena, determinand modificari la nivelul laringelui.Anatomo-
patologic:hiperemia mucoasei cu transudat, apoi exsudat si posibila supraadaugare de
miozita sau artrita crico-aritenoidiana ca si diferite eroziuni ale mucoasei.

25
73. Laringita acuta catarala-clinic. Simptome: jena fonatorie, raguseala, fara dispnee.
Laringoscopia:congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale, eventual depozite muco-
purulente.Perceperea la palpare, in regiunea laringiana a unui emfizem subcutanat poate
decela prezenta unui traumatism cu solutie de continuitate laringo-traheala sau o infectie cu
anaerobi propagata de la o afectiune acuta faringo-laringiana si tiroidiana.

74.Laringita subglotica-se datoreste unor particularitati morfofunctionale ale copilului:

dimensiuni scazute ale lumenului laringelui,formatiunile limfoide situate in tesutul
conjunctiv lax subglotic, inextensia inelului cricoidian, caracterul morfo-functional unitar
intre segmentele arborelui respirator in conditii normale si patologice,imperfectiunii
mecanismului de pregatire al aerului inspirat si instabilitatii neuro-vegetative a
copilului.Apare un edem subglotic cu crize asfixice asemanatoare difteriei de unde si
denumirea de pseudocrup difteric, intalnita dupa rinite,adenoidite, tuse
convulsiva,gripa.Simptome:criza de dispnee cu cornaj, tiraj suprasternal si
intercostal,cianoza.Laringoscopic:edem si inflamatie a mucoasei subglotice, cu ingustarea
evidenta a lumenului, in contrast cu aspectul mucoasei gloso-supraglorice, cuingustarea
evidenta a lumenului.Discrepanta intre tusea ragusita si vocea clara+ aspect
laringoscopic=diagnostic.Fara tratament se poate complica cu laringo-traheo bronsita
membranoasa sau bronho-penumonia.Diagnostic diferential:laringita supraglotica,aspirarea
unui corp strain, pneumopatie.Tratament:umidifierea aerului, hidratare, oxigenoterapie,
comprese calde, sedare cu luminal sau largactil, antibioterapie, mucolitice si corticoterapie
in cazurile severe. In cazurile grave se face traheotomie.

75.Laringite cronice.-Nespecifice-inflamatie difuza superficiala a mucoasei laringiene,

avand o evolutie indelungata.Laringita catarala cronica-primul stadiu al inflamatiei
cronice, reversibila prin tratament corect si laringoscopic prezinta o roseata difuza a
vestibulului laringian si al corzilor vocale si secreti vascoase albicioase.Laringita
pseudomixomatoasa-apare la cei cu afectiuni laringiene la care se adauga fumatul si
malmenajul.Corzile vocale prezinta un edem alb translucid gelatinos, fara ingrosare de
mucoasa sau cheratoza.Laringitele pahidermice rosii-disfonie aproape permanenta,
prezentand o ingrosare a mucoasei de culoare rosie.5 forme:cordita pahidermica
simpla,cordita pahidermica verucoasa, ulcerul de contact, granuloamele, pahidermia
intraaritenoidiana.Laringita pahidermica alba-aparitia pe o zona de mucoasa inflamata
rosie a unor zone plane sau exofitice albe, cheratinizate.Tratamentul laringitelor cronice
nespecifice:suprimarea focarelor de infectie cronica,suprimarea factorilor iritativi si toxici,
administrarea de vaccinoterapie, vitamina A, inhalatii de aerosoli, alfachimiotripsina si
tratament chirurgical prin laringoscopie in suspensie cu laser, in special in cazurile cu
suspiciune de degenerare maligna.SpecificeTuberculoza laringiana:localizare secundara a
TBC pulmonara.Anatomopatologic:infiltratie circumscrisamsau difuza cu noduli si posibile
ulceratii.Se gaseste sub forma productiva, exsudativa si miliara.Clinic:disfagie, tulburari
respiratorii, alterarea starii generale.In forma miliara:febra,tuse productiva,disfonie.Lupusul
laringelui-consecutiv celui al nasului si faringelui.Anatomopatologic:asemanator
tuberculozei, cu leziuni circumscrise si incapsulate, cu localizare la nivelul epiglotei si al
pliurilor aritenoepiglotice, cu posibile ulceratii.Clinic:simptome fruste descoperite cu
ocazia unei laringoscopii si confirmata prin prezenta celulelor lupice.Tratament:vit D2 si
Ca, alimetatie bogata in proteine, legume, fructe, glucide.Sifilisul laringelui-f rar.4 forme
primar,secundar,tertiar,nervos.Scleromul laringelui-infiltrate mici rotunde, situate pe o baza
de tesut dur, scleros, caracteristic fiind lipsa ulceratiilor .Biopsia este obligatorie.
Tratament:Streptomicina.

26
76. Laringite cronice catarala.-vezi 75.

77.Cancer laringe-dgn+tratam-diagnostic:un rol important il joaca simptomatologia.In

cancerul corzilor vocale:raguseala, precedata de inasprirea vocii si senzatia de uascaciune a
gatului, mergand pana la afonie.In cancerul supraglotic:tulburari de deglutitie,senzatie de
plenitudine si iritatie in gat, cateodata dureri sub forma otalgiei reflexe si
disfagie.Schimbarea vocii se face in formele tardive ale bolii.In cancerul subglotic:dispnee
ce poate ajunge rapid la insuficienta respiratorie acuta si disfonie.Punerea in evidenta a
cancerului laringian se face prin:laringoscopia indirecta folosind laringoscopul rigid si
fibroscopul opric flexibil.Alte explorari:Rx simpla,CT,ecografie in depistarea metastazelor
ganglionare cervicale.,RMN, si biopsie.Tratament:chirurgical si radiochimioterapie,
depinzand de forma anatomo-patologica, localizarea, stadiul tumoral si acceptul
bolnavului.In localizarile supraglotice stadiul I laser, chir functionala, laringectomie
orizontala supraglotica sau epiglotectomie Huet +radioterapie ; stadiul II laringectomie
subtotala supraglotica+ radioterapie+ chimio ( daca chir =esec) stadiul III si IV- chimio +
laringectomie totala si radioterapie+ adenectomie radical.In localizarile glotice stadiu I
terapie laser, chir partial verticala functionala ( cordectomie, laringectomie frontal-
anterioara) radioterapie ; stadiul II exereza cu laser,hemilaringectomie,radioterapie,stadiul
III chimioterapie+ cricohioidopexie sau cricohiodioepiglotopexie sau laringectomie totala
cu evidare ggl radical plus radioterapie; stadiul IV la fel ca la localizarea supraglotica.

78.Cancer laringe-etio,anatopato,clinic-macroscopic-3 forme:proliferative,infiltrative si

ulcerative.Microscopic:carcinoame spinocelulare,bazocelulare, glandulare cu diferite grade
de diferentiere,fibrosarcoame si rabdomiosarcoame(f rar melonoame, limfoame maligne si
carcinoame verucoase. Neoplasmul etajului glotic : pct de plecare marg libera a corzii pana
la un plan ce trece prin planseul ventricular cu extensie pe aripioara tiroidiana lat spre
coarda vocala opusa prin comisura ant ; in post catre aritenoizi si piriforme , sup spatial
supraglotic iar inf spatial subglotic.Neoplasumul etajului supraglotic:a. neoplasmul
vestibular cuprinde epiglota,benizle ventriculare,reliuri ariepiglotice si aritenoizi cu pct de
plecare fata laringeana a epiglotei; extensie inf spre glota si ant si lat spre loja HTE si
spatial paraglotic ,sup valecule si baza limbii b. neoplasmul ventricular intre coarda
vocala si banda ventriculara . extensie sup banda ventriculara , inf etaj glotic , lat
cartilaj tiroid , drenaj limfatic spre lantul jugulo carotidian la grupul subdigastric si
omohioidian .Neoplasmul etajului subglotic- rar , manifestat prin dispnee, extensie spre
traheea cervical, dreanj limf lantulul jugulocarotidian si recurential.Dg dif : laringinte
edematose, sclerom laringean, polipi, angioame ,schwanoame, papilom, lues tertiar,
TBC,laringite cr albe.

79.Spasmul glotic.La copil:in primii 2 ani de viata avand ca etiologie rahitismul si

tetania.Exacerbarea se face in cazul coexistentei adenoiditei cronice.Crizele spasmotice
sunt declansate si de excitatii psihice, stari febrile, tiraj, cianoza fetei.
Tratament:oxigenoterapie, vitamina D2,calciu, rar traheostomie, extirparea si indepartarea
surselor de infectii cronic tip adeno-amigdalita cronica.La adult:in caz de hiperestezie
faringo-laringiana(fumatori,alcoolici, la cei cu tumori laringiene pediculate, cu lueta
voluminoasa, tabes, tetanie, tulburari psihice.Simptomele de insuficienta respiratorie merg

27
pana la asfixie si sunt precedate de accese de tuse .Diag dif se face cu astmul bronsic si
cardiac.Tratament:etiologic si cu sedative.

80.Traumatisme laringiene.Traumatisme interne:eforturi vocale exagerate(cand se produc

leziuni musculare sau hemoragii sub mucoasa corzilor vocale, cauzate de surmenajul vocal
sau oboseala generala), corpii straini laringieni(alimentari,diverse obiecte, cu accese de tuse
violenta,dispnee si spasm laringian),arsurile laringelui(inhalatii de gaze toxice,subst
caustice cu dispnee,afonie,disfagie),leziuni secundare unor terapeutici si explorari
intralaringiene(dupa tubaj laringian, cauterizari laringiene, crioterapie laringiana,
laringoscopii,bronhoscopii).Traumatismele externe-traumatisme deschise-arme albe,arme
de foc,agenti perforanti si corpi contondenti;-traumatisme inchise-accidente
rutiere,sportive,strangulari,spanzurari.Traumatismele deschise-riscuri:hemoragia ce poate
inunda arborele bronsic,emfizemul cervical si mediastinal,infectia.Traumatismele inchise
sunt sub forma de:contuzii(prin edem,hematom, care se poate suprainfecta-abces,condrita,si
stenoza secundara),fracturi(supraglotice,transglotice,gloto-subglotice,dezinsertia laringo-
traheala, zdrobirea complexa a laringelui, luxatii).Simptome:dispnee,,tuse,tulburari de
deglutitie pana la stare de soc traumatic si hemoragic cu edem si hematoame
locoregionale.La acestea se oate adauga emfizemul scubcutanat-semn de fractura si solutie
de continuitate laringiana.Paraclinic:laringoscopie indirecta, directa, CT, angiografie,
stroboscopia.Tratament:primul ajutor,combaterea socului,hemostaza primara,adm de oxigen
si perfuzie,traheotomie de urgenta,urmarirea si tratarea emfizemului subcutanat si profilaxia
infectiilor secundare,antibioterapie si antiinflamatorii energic aplicate, repaus vocal.

81.Traheotomia-indicatii. Interv chir de scurtcircuitare a caii aeriene sub niv obst faring
sau laring, prin care traheea este pusa in comunicare cu mediul extern.Scopuri: reduce
spatial mort anatomic, aspirarea secretiilor arborelui traheo-bronsic, ventilatie pulm si
artificial, izolarea caii digest de cea resp, manevra de urgent-necesit traheotom in obstr
caiilor aeriene prin: procese inf/tumorale endo sau exocraniene prin compresie.Ind:1.
Bypass pt caile aeriene obstruate:.tumori ce obstr faringe, laringe, trahee sup,malf cong ce
det obstr laringelui,lez cu sau fara fractura laringelui sau trah,paralizie cordala bilat,lez
postraumatice severe maxilofaciale, corp strain in CRS, lez infl a limbii faringe laringe
trahee, arsuri;2.Necesitatea aspirare secretii din tract resp inf:tuse ineficienta postinterv
toracoabd,bronhopneum,varsaturi si aspir de cont gastric;3Necesar de oxygen in
CRI:BPOC si hipoventilatie alveolara,depresii res cauzata de intox cu medic, droguri,
traumatisme craniene, fracture costale,emfizem,paralizie perete thoracic,aectiuni frecvent
implicate-Copil: laringita acuta din rujeola, lartingita subglotica,papilomatoza laringeana,
corpi straini,traumatisme-Adult: traumatisme,tumori,stenoze laringo traheale, proc
infl.Clasificare dupa sediu:unde se practica traheo:-inalta inel 1-2,-mijlocie inel3-4
(transistmica-in prealabil ligature ismului tiroidian),-joasa 4-6 (indicate la copii
micideoarece evita istmul tiroidei si stenoza subglotica).Laringotomia
intercricoidotiroidiana(coniotomie)-in maxima urgent,in coma vigila cu cianoza intense,
stop cardioresp.Este o trahetomie de scurta durata, nu o suplineste pe cea clasica-consta in
sectiunea planuri superf sau a mmbr cricotiroidiene, sau introd provizorie a unui trocar sau
ac sau folosirea unei truse special quick trade.Compicatii: emfizem mediastinal, subcutanat,
pneumotorax, hemoragie, stenoza traheala,pericondrita sau condrita dupa coniotomie.

82.Arsuri si stenoze esofagiene-anatopato,clinic,evolutie.Anatomo-patologic:1.stadiul de

congestie(hiperemie,edem prin iritatie toxica),2.stadiul de ulceratie(sfaceluri cu eliminare

28
prin voma,ulceratii superficiale sau profunde),3.stadiul de reparatie(cu burjoni carnosi de
granulatie ce inchid aceste ulceratii),4.stadiul de cicatrizare(organizare fibroasa a regiunii
lezate si constituirii stenozei).Deasupra stenozei se observa o dilatatie cu leziuni
determinate de staza alimentelor.Clinic:-per de debut:durere,disfagie,-per intermediara(de
remisiune),-per de stenoza(scleroza retractila cu reducerea progresiva a lumenului).La
inceput bolnavul acuza durere,tahicardie,tahipnee, cianoza si chiar soc.Dupa cateva ore
durerea se diminua, apare disfagie totala,hipersalvatie si regurgitatii.Lichidul regurgitat este
fetid,hemoragic si cu fragmente de mucoasa.

83. Arsuri si stenoze esofagiene-complicatii si tratam.Complicatii:perforatia

esofagiana,mediastinita,bronhopneumonie.Instalarea stenozei se carac prin disfagie
mecanica, regurgitatii, alterarea starii generale.Tratament:Primul ajutor-neutralizarea
substantei caustice cu lapte,apa bicarbonatata ptr acizi si apa cu otet ptr alcali.Se aplica
terapia antisoc,combaterea durerii cu antalgice inclusiv opiacee, perfuzii dextran,
antiinflamatorii cortizonice,antibiotice.Dilatatii esofagiene dupa 4-6 sapt de la ingestie.In
caz de disfagie totala se practica gastrostoma de alimentatie.Cand dilatatiile nu dau
rezultate se face esofagoplastie cu portiuni de stomac,ileocolon,colon transvers,ansa intestin
subtire.

84.Sdr disfagic-Dif de a tranzita bolul alim din cav bucala prin faringe esof pt a ajunge in
stomac.Clasif in fct de pct de origine :1.disfagie inalta gloso-faringo-laringeana - la
inceputul deglut, si pt solide,durere ( iradiaza in urechea ipsilaterala) accentuate in istmul
gatului bilat/unilat,se fav deglutitia spre partea opusa bolnavul inclinand si capul; Dupa
simtp de insotire a.disfagie dureroasa ac febrile,disfagie ac dureroasa nefebrila,disfagie
febrile prelungita,disfagie dureroase isolate, 2.disfagie joasa esofagiana senz de oprire
/greutate profunda perceputa la baza gatului sau in reg dorsala, jena resp,
sialoree,lacrimare,polidisie,alim regurgitate fara efort de varsatura ( precoce sau tardiv) 2
tipuri : brusca ( disfagie pt lichide-durere cu sialoree lacrimare corpi straini esof,esofagita
coroziva ac)si progresiva( ev lenta pima dat a pt solide si apoi lichide stenzone ale esof si
cancer esof).

85.Tumori esofagiene.Benigne-rare-chisti, fibroame, papiloame, adenoame, mioame,

lipoame, hemangioame.Sunt in general mici, in stare de latenta. Debut insidios cu disfagie
constanta si progresiva, avand caracter mecanic ptr solide si apoi si ptr lichide, regurgitatii.
Maligne-factori favorizanti:tutunul,alcoolul,ingestia repetata de lichide foarte reci sau
foarte calde, traumatisme, megaesofagul.Anatomo-patologic:forma vegetanta, ulcerata,
infiltrativa. Microscopic:epiteliomul malpighian. Adenocarcinomul se intalneste in 1/3
inferioara a esofagului. Extinderea neoplasmului se face prin continuitate, sau contiguitate,
pe cale limfatica in reteaua mediastinala sau celiaca abdominala si poate metastaza la
distanta in ficat, plamani, os si creier.Simptome:disfagia-initial partiala apoi totala ptr
lichide si solide, durere constrictiva,sialore,regurgitare,sughitul si eructatii fetide,
hematemeza, adenopatii la distanta si mediastinale. Daca nu apar complicatii, bolnavul
decedeaza prin casexie si deshidratare. Paraclinic: Rx-tranzit baritat,examen endoscopic cu
prelevare de biopsie, esofagoscopie, laringoscopie si bronhoesofagoscopia.
Tratament:medical(antibiotice si antiinflamatorii),radioterapie, chirurgical(paleativ prin
gastrostomie sau curativ,urmarind extirparea leziunii cu refacerea continuitatii).

86.Complicatii ale corpilor straini traheo-bronsici.vezi sub20

29
87.Fistule si chisturi cervicale mediane.Chisturile mediane pot fi localizate
suprahioidian(genian), tirohioidian(tireoglos) sau suprasteral.Chisturile suprahioidiene sunt
dermoide si se dezvolta in grosimea planseului bucal, avand aderenta la hioid sau simfiza
mentoniera.Chist mediocervical(de canal tireoglos)-defect de stenozare a traiect canal
tireoglos in migrarea gl tiroide de la baza limbii catre fata ant a traheei-canalul trece prin
osul hioid, formatiunea este mediana,suprainf-fistulizare-trat:exereza+corp os hioid.

88. Fistule si chisturi cervicale laterale Chisti laterlale-se gas in port laterala cervicala pe
marg Ant SCM pe linia Vialleton.Ca structura sunt fie dermoide cu continut sebaceu sau cel
mai frecvent amigdaloide, cu structura de mucoasa faringiana. .-sunt vicii de acolare a
arcului branhial,2.3.4 si se intind de la loja amigd in jos pe marg Ant a SCM. -se poate
suprainfecta, fistuliza rar maligniza. trat: exereza.

89.Diagnostic si principii de tratament in corpii straini traheo-bronsici vezi 20.

90.Sdr de penetratie in corpii starini traheo-bronsici vezi 20

91.diagnosticul tumefactiei cronice cervicale-formatiuni ganglionare-Adenitele cronice

nespecifice-rare.Clinic:hipertrofie ganglionara cervicala, nedureroasa si de duritate
variabila, descoperind in acelasi timp focarul primar inflamator.Tratament:asanarea
focarului infectios primar, urmata de extirparea adenopatiilor, examenul
histologic.Adenitele cronice specifice-tuberculoasa, sifilitica, actinomicotica.Adenopatia
tuberculoasa-mai frecventa, putand fi primara, avadnd o poarta de intrare buco-faringiana
sau secundara unor leziuni pleuro-pulmonare si foarte rar peritonite tuberculoase.Se
intalneste o forma cazeoasa, frecvent polinodulara, de consistenta si aspecte diferite,
procesul de cazeificare putand merge spre fistulizare cutanata si o forma limfomatoasa
caracterizata prin ganglioni mari uni sau niaterali ce nu se cazeifica.Dg:punerea in evidenta
a bacilului Koch prin biopsie.tratament: medical, igieno-dietetic si tuberculostatic,
chirurgical in caz de fistulizare.Adenita cronica sifilitica- in prezenta unei leziuni primare la
nivelul buzelor si cavitatii bucale.In evolutie determina adenita secundara si tertiara.Diag se
pune serologic si biopsie.

92. diagnosticul tumefactiei cronice cervicale-formatiuni neganglionare. Flegmonul

difuz al gatului:o infectie cu punct de plecare adenita, cu evol insidioasa, lenta, avand ca
poarta de intrare reprezentata de angina, furuncul, carie dentara.Clinic:aparitia unui placard
dur, nedureros, fara febra la inceput.Dificil de diferentiat de actinomicoza-
biopsie.Tratament:antiinflamator si antibiotic general si local.Trat chir este efectuat ptr
drenajul abceselor multiple sau ptr excizia placardului cand apar fen compresive.

93.Adenoflegmonul laterocervical-fuzarea infectiei de la nodulii limfatici cervicali, fie

superficial in tesutul deasupra aponevrozelor si muschii gatului, fie profund sub acestea.Se
caracterizeaza prin semne inflamatorii, cu durere si impastare difuza la nivel cervical, cu
posibilitate de difuziune a supuratiei spre spatiile interstitiale cervicale sau spre
mediastin.Punctia exploratorie in locul de maxima fluctuenta evidentiaza colectia purulenta

30
si permite prelevarea de secretie pentru antibiograma.Anatomo-patologic:adnoflegmonul
submaxilar si adenoflegmonul carotidian(laterocervical).In evolutie poate determina unele
complicatii:fistulizare, erodarea unor vase mari cu hemoragii si tromboze, difuzarea spre

31