Sistemul educațional finlandez

Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume și cel mai evaluat sistem educativ.
Este o țară orientată spre politici sociale. Din această cauză studiile sunt subsidate de stat.
Însă din cauza unui val enorm de studenți non-UE posibil ca anul acesta să se impună taxe
de studii, însă stați fără griji vor fi o mulțime de burse dacă va fi așa.Finlanda este o țară
aflată în nordul Europei, având o populație de 5.400.000 locuitori, 85% dintre aceștia
locuind în mediul urban. Din punct de vedere politic, este o republică parlamentară, cu un
guvern central aflat în capitala Helsinki.Finlanda este una dintre țările cu cea mai mare
calitate a vieții, fiind printre cele mai bogate țări din lume.În toate etapele sistemului
educațional, de la grădiniță la universitate, Finlanda ocupă primul loc în topul mondial pe
educație în rândul statelor dezvoltate.
Finlanda atrage atenția lumii atunci când se constată că elevii săi obțin constant poziții de
top la testele PISA – teste internaționale menite să verifice nu atât cunoștințele tinerilor, cât
mai ales modul cum aceștia gândesc
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez John Vilheln Snellman
mobiliza masele în jurul unei idei că numai educația poate duce la bunăstare și punea bazele
a ceea ce avea să devină cel mai performant sistem educațional din lume. Ideile acestuia au
prins rapid și populația finlandeză a început să investească, mai întâi efort și apoi bani în
educație. În prezent, învățământului îi revine nu mai puțin de 14% din bugetul de stat.
Secretul stă în importantele reforme educaționale, implementate în urmă cu 40 de ani.
Guvernul a hotărât să „reseteze” sistemul și să abordeze o altă direcție, dedicând astfel
fonduri importante educației, cercetării și tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou sistem
educațional. Iar acest sistem se referă de fapt la egalitate de șanse pentru toți copiii,
indiferent de mediul socio-economic din care aceștia provin. Primul lucru care s-a decis a
fost ca școala elementară să fie formată din nouă clase. Este o școală finanțată de stat și
care oferă tuturor copiilor educație gratuită, o școală obligatorie și disponibilă pentru toți,
dar și o școală fără examene de admitere și fără taxe. Sistemul este unul egalitarist, oferind
şanse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-economic din care provin, sau de
zona în care locuiesc, au același potențial de a învăța și trebuie să aibă aceleași șanse la o
educație de calitate. În Finlanda nu există școli mai bune și școli mai proaste. Nu există
învățământ privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar
perceperea de taxe de studiu este interzisă.
Această țară consideră pur și simplu că absolut toți copiii trebuie să beneficieze de
același tratament. Copiii cu dizabilități învață în școlile normale. Copiii cu cerințe
educaționale speciale nu studiază la domiciliu, nu sunt excluși sau izolați în școli speciale,
ci participă la ore în clase normale, indiferent dacă au handicapuri grave.
Învăţământul finlandez pleacă de la un crez simplu: toţi copiii sunt îndreptăţiţi la o
educaţie egală, nu trebuie lăsaţi pe dinafară fiindcă au avut un start mai nefericit în viaţă şi
nu trebuie etichetaţi. Sună idealist, dar printr-un efort cumulat, finlandezii au reuşit în
câteva zeci de ani să aibă rezultate remarcabile, nu numai la testele de evaluare PISA, ci în
toate privinţele sistemului educaţional: de la grădiniţă la universitate, Finlanda ocupă
primul loc în topul mondial pe educaţie în rândul statelor dezvoltate, clasament realizat de
firma Pearson. Printre particularităţile educaţiei finlandeze se numără o încredere foarte
mare în competenţele profesorilor, iar sistemul este descentralizat, nici măcar nu există
inspectori şcolari. Testele sunt de aşa natură încât să nu-i ierarhizeze deloc pe copii, nu
există liste cu note primite la evaluări naţionale, cu admişi şi respinşi, nu există eticheta
elevului picat, copilul de nota 2 şi cel de nota 10, şi nu există şcoli slabe şi şcoli pentru
elite. Părinţii ştiu că oriunde îşi dau copilul, el va beneficia de aceeaşi calitate a educaţiei.
Elevii cu dizabilități sau cei cu probleme speciale învață în aceleași clase cu ceilalți,
neexistând diferențe de niciun fel (etnie, sex, posibilități materiale etc.).În total, elevii din
USA primesc 100 de milioane de teste standardizate pe an. În schimb, elevii din Finlanda
au un singur test standardizat pe care îl dau atunci când aceștia împlinesc 16 ani. Profesorii
sunt într-o colaborare creativă cu elevii, nu într-o evaluare continuă; orele sunt scurte (45
min) și, mai ales, foarte participative, stimulându-se astfel raționamentul critic înaintea
memorizării mecanice. Clasele de știință sunt formate din 16 elevi, aceștia făcând foarte
des experimente practice.Sistemul finlandez susține foarte mult acei elevi care au dificultăți
de învățare, dar acordă mai multă atenție, de asemenea, elevilor care sunt foarte talentați.
Instituţiile de învăţământ superior din Finlanda sunt foarte autonome, dar în mare parte
finanţat de către Ministerul Educaţiei şi Culturii. Prin urmare, Ministerul supraveghează
îndeaproape, de asemenea, calitatea predării. Aceste instituţii gestionată în mod eficient:
 reacţionează la nevoile societăţii, mediului de afaceri şi industrial, în programele lor
de învăţământ şi de predare.
  oferă o gamă largă de programe de înaltă calitate în limba engleză pentru schimbul
de studenţi la toate nivelurile de educaţie.
 dă studenților abilităţi transferabile pe care pot construi viitorul lor în domeniile
academice şi în piaţa locurilor de muncă.

Studiile arată că, dincolo de nivelul de educație a părinților, al doilea factor

esențial care influențează rezultatele școlare ale copiilor îl reprezintă profesorii. În
Finlanda, școala pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care realizează
performanțe. Calitatea profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În Finlanda
trebuie să ai facultate ca să predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Astfel,
legea impune fiecărui cadru didactic să aibă la bază cinci ani de facultate și un masterat în
pedagogie. Poziția de profesor este drept una cu o mare responsabilitate și, în consecință,
nu oricine poate intra în sistem. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât
profesor. Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alături de
Germania, Marea Britanie și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se
prelungește contractul de angajare. Doar 10% dintre cei care îşi doresc acest lucru reşeşesc
să ajungă la catedră. Unul dintre principiile sistemului de învăţământ finlandez este
pregătirea foarte bună a cadrelor didactice, astfel că educatorii care predau la grădiniţă
trebuie să fie absolvenţi de studii superioare, iar cei care predau la şcoală trebuie să aibă
neapărat masterat de doi ani, în care cursurile de pedagogie şi psihologia copilului ocupă
un loc central.
După ce s-a anunțat că școlile finlandeze vor renunța la scrisul de mână, se
pregătește o noua schimbare majoră a educației în Finlanda: până în 2020, materiile
separate precum matematica, chimia și fizica vor fi înlocuite cu „teme” sau „fenomene”.
De exemplu, elevii vor învăța despre Uniunea Europeană, incluzând elemente de economie,
istorie, limbi străine și geografie în loc să învețe aceste materii separat.Sunt propuse și alte
schimbări, referitoare de exemplu la așezarea elevilor în clasă. În loc să stea asezați în bănci,
ascultând profesorul, elevii vor fi încurajați să învețe prin cooperare, în grupuri mici.
Cadrele didactice întâmpină aceste schimbări cu rezervă și obiecții, întrucât s-au
pregătit pentru a preda o singură materie. Dar există soluții precum predarea în echipă
(pregătirea lecției de către mai mulți profesori cu specializări diferite) și cursuri de formare
la care au participat deja 70% dintre profesorii de liceu din Helsinki.
 În Finlanda, în fiecare an școlar este obligatorie o perioadă de predare bazată pe
fenomene sau teme, perioadă care poate dura până la câteva săptămâni. În Helsinki, pentru
accelerarea reformei, au fost introduse două astfel de perioade.

Curiozități privind sistemul finlandez:

1. Copiii finlandezi nu merg la școală până nu împlinesc vârsta de 7 ani;
2. Comparativ cu alte sisteme educaționale, aceștia nu primesc teste, evaluări sau teme
pentru acasă decât foarte rar sau atunci când devin adolescenți;
3. Copiii nu primesc niciun fel de calificativ în primii 6 ani de școală. ;
4. Există doar un singur test standardizat obligatoriu în Finlanda pe care elevii îl susțin la
vârsta de 16 ani;
5. Toți copiii, inteligenți sau nu, învață împreună în aceleași clase;
6. Finlanda alocă cu 30% mai puțini bani pentru fiecare elev față de Statele Unite;
7. 30% dintre copii primesc ajutor suplimentar în primii nouă ani de școală;
8. 66% dintre elevi urmează studii superioare – cel mai mare procent din Europa;
9. Diferența dintre cele mai slab și cel mai bun elev este cea mai mică din lume;
10. La orele de știință participă maxim 16 studenți o dată pentru ca fiecare să poată urma
experiențe practice la fiecare curs;
11. 93% dintre elevi sunt absolvenți de liceu;
12. 43% dintre absolvenții de liceu urmează școli profesionale;
13. Elevii de școală primară au 75 de minute de pauză pe zi, comparativ cu 27 de minute
în Statele Unite;
14. Profesorii petrec doar 4 ore pe zi în sala de clasă și alocă 2 ore pe săptămână pentru
„dezvoltare profesională” ;
15. Finlanda are cam același număr de profesori ca și orașul New York dar mult mai
puțini studenți (600,000 comparativ cu 1,1 mil. în New York) ;
16. Sistemul de învățământ finlandez este 100% finanțat de stat;
17. Toți profesorii finlandezi trebuie sunt absolvenți de masterat, acesta fiind 100%
subvenționat de stat;
18. Curricula națională are doar caracter orientativ;
19. Profesorii sunt selectați din primii 10% dintre absolvenți;
20. În 2010 au fost 6,600 de aplicanți pentru 660 de posturi la școala primară;
21. Salariul mediu pentru un profesor debutant în Finlanda era în 2008 de $29,000 pe an
(comparativ cu $36,000 în Statele Unite) ;
22. Totuși, profesorii cu 15 ani de experiență pot avea un salariu mai mare și cu 102%
mai mare decât un debutant;
23. Nu există salariu de merit sau prime;
24. Profesorii au același statut social și profesional ca și medicii sau avocații;
25. Conform unui studiu internațional comparativ din 2001, copiii finlandezi s-au situat
pe primele locuri la științe, citire și matematică;

Succesul sistemului este creat pe ideea „less can be more”. Se pune accent pe un
sistem educațional relaxat, liber de reglementări imperative. Prin intermediul acestei
combinații, cred ei, copiii sunt convinși să evolueze și să nu fie lăsați în urmă.Evident,
nicăieri nu putem găsi perfecțiunea, însă o putem crea pentru noi înșine.
Jim Rohn, un puternic influencer american, spunea că „Educația formală iți va
asigura existența. Autoeducația îți va asigura o avere.”; nimic nu ne oprește să ne concepem
un “sistem de învățământ individual”.Sper ca aceste idei să ne ajute să evităm riscul despre
care vorbea Stephen Hawking – „Cel mai mare dușman al educației nu este ignoranța, ci
iluzia că ești educat”.