Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Grupa 801A
An VI
-2018-
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
CUPRINS
Introducere.................................................................................................................pag.1
1.1Pesticidele-descriere generală...............................................................................pag.1
1.4Acefatul................................................................................................................pag.3
1.4.1 Definiție................................................................................................pag.3
1.4.3 Utilizare................................................................................................pag.4
1.5.Diclorvos..............................................................................................................pag.9
1.5.1 Definiție.................................................................................................pag.9
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
1.6.Triclorfon..............................................................................................................pag.11
1.6.1 Definiție.................................................................................................pag.11
CONCLUZII..........................................................................................................................pag.19
BIBLOGRAFIE....................................................................................................................pag.20
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
Introducere
Pesticidele sunt substanțe chimice cu toxicitate mare folosite în agricultură pentru combaterea
dăunătorilor.
Pesticidele au numeroase efecte benefice, acestea incluzând: protecția culturilor, conservarea
alimentelor și prevenirea bolilor transmise prin vectori. Spre exemplu, pesticidele pot fi folosite
pentru prevenția malariei, boală care provoacă moartea a peste 1 milion de copii anual, precum și
pentru prevenția altor boli vectoriale, cum sunt febra Dengue (transmisă prin țânțari din specia Aedes
aegypti) sau leishmanioza (transmisă de flebotomi).
Dezavantajele folosirii pesticidelor constau în faptul că acestea sunt toxice, sunt biocide,
concepute pentru a ucide, reduce sau respinge insecte, buruieni, rozătoare, ciuperci sau alte
organisme care pot amenința sănătatea publică și economică. Modul de acțiune al pesticidelor vizează
sistemele enzimatice ale dăunătorilor, care uneori pot fi foarte asemănătoare sau chiar identice cu
sistemele enzimatice umane și, prin urmare, prezintă riscuri pentru sănătatea umană.
Pesticidele sunt omniprezente în mediul înconjurător și cele mai multe dintre ele sunt
sintetice. Există o preocupare tot mai mare cu privire la expunerea copiilor la pesticide, aceștia fiind
vulnerabili chiar și la expunerea la concentrații scăzute de pesticide.
În anul 1940 au fost utilizate pentru prima dată pesticidele sintetice, consumul acestora
crescând substanțial în timp, majoritatea fiind utilizate în agricultură. Persistența pesticidului în mediu
depinde de proprietățile sale fizice și chimice și de caracteristicile mediului. De asemenea,
caracteristicile climatice joacă un rol important în persistență, studiile efectuate au arătat că în Arctica
1
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
insecticidele și erbicidele persistă de trei-opt ori mai mult în zonele cu climă rece decât în zonele cu
climă temperată.(World Health Organisation)
Organofosfații sunt o clasă de pesticide, dintre care unele sunt foarte toxice.
Până în secolul al XXI-lea, ele erau printre cele mai utilizate insecticide disponibile.
Treizeci și șase dintre acestea sunt,în prezent, înregistrate pentru a fi utilizate în Statele Unite și toate
pot provoca toxicitate acută și subacută.
Organofosfații sunt utilizați în agricultură, grădini și practici veterinare; cu toate acestea, în
ultimul deceniu, mai multe substanțe organofosforice au fost întrerupte pentru utilizare, inclusiv
parationul și clorpirifosul.
Toți organofosfații au un mecanism comun de inhibare a colinesterazei și pot provoca
simptome similare, deși există unele diferențe în cadrul clasei.
Deoarece există o variație largă de toxicitate și de absorbție dermică a substanțelor
organofosforice, este foarte importantă identificarea specifică și managementul individualizat al
substanțelor.( J.R.Roberts,J.Routt Reigart ,2013)
Substanțele organofosforice sunt otravuri neuroplegice, lipotropice, dar fără efect cumulativ,
spre deosebire de substanțele organoclorurate. Substanțele organofosforice sunt eliminate din organism
după aproximativ 3-4 săptămâni de la contaminare, fiind supuse în organismul animal reacțiilor de
oxidare, reducere, hidroliză și izomerizare.( I.Bondoc, 2013)
2
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
Pesticidele organofosforice sunt absorbite prin inhalare, ingestie sau prin penetrare dermică, iar
absorbția sistemică ulterioară variază în funcție de agenții specifici. Există variații considerabile în
absorbția relativă prin aceste căi diferite.(,J.R.Roberts,J.Routt Reigart,2013)
1.4.Acefatul
1.4.1 Definiție
3
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
Acefatul a fost înregistrat pentru prima dată de Agenția pentru Protecția Mediului din Statele
Unite în anul 1973.
În sol, plante și insecte, acefatul este transformat în metamidofos, care este un alt insecticid
organofosforic.
1.4.3 Utilizare
Acefatul este un insecticid de uz general, înregistrat pentru utilizare pe culturi alimentare,
semințe agricole și plante, folosit în instituții și clădiri comerciale, inclusiv instalații de sănătate
publică, terenuri de golf și plante horticole.
Mamiferele sunt mai puțin sensibile la acefat decât insectele. Selectivitatea sau potența acefatului este
legată de metabolizarea acefatului de către mamifere în inhibitorul de colinesterază, metamidofos, care
4
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
este minoră în comparație cu, calea principală de transformare a acestuia în dis-O- metilacefat,
cunoscut și ca S-metilacetil fosforamidotiolat (SMPT), care nu este un inhibitor de colinesterază.
Ingestia acefatului la câini din rasa Beagle a dus la tremor muscular, diaree, emeză, dispnee,
ataxie, convulsii clonice și diaree sângeroasă până la șase ore după administrarea acefatului.
Expunerea cutanată la acefat a iepurilor a cauzat tremor, diaree, înroșirea cutanată și
inflamația pielii.
Inhalarea acefatului de către șobolani a cauzat sialoree, tremor, ataxie și letargie. Semnele au
fost soluționate în termen de patru zile de la administrare tratamentului.
Semnele de toxicitate observate la păsări au fost incoordonare în mers, depresie, dispnee,
rigiditatea aripilor și convulsiile.
6
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
Atunci când acefatul este consumat o dată cu alimentele, acesta este absorbit rapid din tractusul
gastro-intestinal la șobolani și oameni.
În cazul a două decese umane, implicând ingerare presupusă intenționată, acefatul a fost
detectat cel mai mult în stomac și urină și în cantități mai mici în sânge. Unul dintre subiecți a ingerat
100 ml sau mai puțin dintr-un produs care conține acefat în proporție de 17,25%. Raporturile dintre
metamidofos și acefat în stomac, urină și sânge au fost de 2: 100 sau mai mici. (Tanaka, T. et col.
2005)
Controlul inhibării acetilcolinesterazei din celulele roșii din sânge sau inhibarea plasmei
butilcolinesterazice poate fi măsurat ca un biomarker al efectului pentru expunerea acută și cronică la
organofosfați. Nivelul de inhibare a colinesterazei detectat este asociat cu severitatea simptomelor în
intoxicații.(Krieger, R.,2001)
În sol, acefatul se descompune în principal prin metabolismul aerob și într-o mai mică măsură
prin fotoliză la metamidofos, care este un alt insecticid organofosforic. Studiile de teren ale acefatului
aplicate culturilor au constatat că acefatul și metamidofosul au fost nedetectabile la o adâncime de 50
cm în soluri de nămol, nisip și argilă pe durata studiului. Timpul de înjumătățire măsurat în aceste
studii a fost de două zile sau mai puțin. (Davy, M. et col. 2007)
7
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
Acefatul a fost translocat rapid și încorporat în plante atunci când a fost preluat din sol.
Translocarea are loc din direcția rădăcinilor spre frunziș.
În plante, acefatul este metabolizat în principal în metamidofos. Metamidofosul găsit în
frunze a fost egal cu 2-10% din acefatul aplicat în sol. Aceste studii au inclus roșii, fasole, porumb,
fructe, molid și castraveți. Nu au fost identificați alți metaboliți.
Reziduurile de acefat din legumele cu frunze tratate au fost găsite în cantități mai mari pe
frunzele exterioare.
Timpul de înjumătățire al acefatului în tomate a fost de 7-14 zile.
Aplicarea pe suprafața cojii de citrice a acefatului a produs pătrunderea acestuia uniform în pulpa
fructelor.
Acefatul aplicat plantelor de zmeură și cireșe cu câteva zile înainte de înflorire a dus la
reziduuri de 0,15-2,84 ppm în nectar după înflorire.
Reziduuri alimentare
În 2008, 8686 probe de produs au fost testate pentru reziduurile de acefat.Patru sute nouăzeci
și unu de probe (5,7% din probele testate) au avut reziduuri acefatice detectabile. Majoritatea probelor
în care s-a depistat prezența acefatului au inclus țelina sau fasolea verde.
Toxicitatea la păsări
Acefatul este moderat toxic pentru păsări. Dozele letale 50 au variat de la 51-500 mg / kg la
diferite specii de păsări.
Produsul de degradare al acefatului , metamidofosul, poate fi extrem de toxic pentru păsări.
Acefatul și metamidofosul sunt foarte toxice pentru albine și alte insecte benefice.Doza letală
50 pentru acefat a fost de 1,2 μg / albină,iar valoarea dozei letale 50 a metamidofosului a fost de 1,37
μg / albină.(National Pesticide information Center, www.npic.orst.edu)
8
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
Limita maximă admisă de reziduuri de acefat în grăsimea conținută în carne, preparate din
carne, organe comestibile, lapte de vacă crud și smântână, ouă proaspete în coajă și gălbenuș de ou este
de 0,02 mg/kg.( ORDIN Nr. 23 din 1 februarie 2007).
1.5.Diclorvos
1.5.1 Definiție
9
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
Diclorvosul este un lichid incolor până la chihlimbar, cu miros aromat. Este toxic prin
inhalare, absorbție sau ingerare, fiind utilizat ca antihelmintic la animale. (Rossoff, I.S.1974)
Tabel 1.1
Dozele de expunere la diclorvos acceptate în Uniunea Europeană
Substanță diclorvos
10
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
Reziduurile maxim admise de diclorvos din cereale: 2mg/kg (DIRECTIVA CONSILIULUI din
24 iulie 1986 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe cereale
(86/362/CEE).
1.6.Triclorfonul
1.6.1 Definiție
11
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
Triclorfonul a fost propus ca tratament pentru boala Alzheimer pe baza capacității sale de a
ridica nivelul de acetilcolină, pe baza inhibării relativ durabile a acetilcolinesterazei. Studiile clinice
efectuate la pacienții cu boala Alzheimer sugerează că menținerea activității colinesterazei la niveluri
care sunt de 40-60% din valoarea inițială a dozei prin administrarea zilnică de triclorfon poate
îmbunătăți în mod semnificativ capacitatea cognitivă.(Bingham, E et col., 2001)
Tabel 1.2
Dozele de expunere la triclorfon acceptate în Uniunea Europeană
Substanță triclorfon
12
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
Reziduurile toxice de triclorfon pot fi absorbite prin inhalare, ingestie și penetrarea pielii. În
organism aceste reziduuri sunt supuse degradării hidrolitice în ficat și alte țesuturi, de obicei la câteva
ore de la absorbție. Produsele de degradare prezintă toxicitate scăzută și se excretă prin urină și fecale.
13
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
Conform normativelor actuale, armonizate cu cele ale Uniunii Europene, pentru reziduurile de
pesticide organofosforice limitele maxime admise sunt cuprinse în general între 0,01 și 0,02 ppm.
(I.Bondoc, 2013)
Una din substanțele care poate fi folosită ca antidot în intoxicația cu organofosforice este
sulfatul de atropină, aceasta poate fi administrată pe cale intravenoasă sau intramusculară. Doza de
sulfat de atropină depinde de gradul intoxicației și poate ajunge până la 300 mg pe zi, sau chiar în
14
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
perfuzie continuă. Atropina are efect antagonist asupra concentrațiilor mari de acetilcolină la nivelul
organelor. Administrarea atropinei reduce manifestările muscarinice, însă nu are efect asupra
manifestărilor nicotinice, în special asupra slăbiciunii musculare și dispneei. În ciuda acestor limitări,
atropina este adesea un agent de salvare a vieții în cazul intoxicației cu substanțe organofosforice.
Doza de sulfat de atropina diferă, în cazul intoxicației la adulți aceasta este de 1mg/kg, iar la
copii de 0,01 mg/kg. Aceste doze pot fi administrate fracționat pentru a preveni atropinizarea.
15
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
Utilizarea substanțelor active în produsele fitosanitare constituie una dintre cele mai frecvente
metode la care se face apel în vederea protejării plantelor ș i produselor vegetale împotriva efectelor
organismelor nocive. Cu toate acestea, utilizarea substanțelor în cauză poate fi considerată responsabilă
pentru prezența reziduurilor în produsele tratate, la animalele hrănite cu produsele în cauză ș i în mierea
produsă de albinele expuse la substanțele menționate anterior.
Reziduurile de substanțe active din produsele de origine vegetală ș i animală care rezultă în
urma unei utilizări necorespunzătoare, a unei contaminări a mediului sau a unei utilizări a substanțelor
în cauză în țări terțe ar trebui monitorizate cu strictețe.
16
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
Pentru a se respecta acest lucru, în Uniunea Europeană au fost emise mai multe acte legislative
cu privire la pesticidele din alimente și furaje.
Normele fundamentale privind produsele alimentare ș i hrana pentru animale sunt stabilite în
cadrul Regulamentului (CE) nr. 178/2002.
Normele speciale privind hrana animalelor, inclusiv cele privind comercializarea, depozitarea
hranei pentru animale ș i hrana animalelor, sunt stabilite prin Directiva 2002/32/CE a Parlamentului
European ș i a Consiliului din 7 mai 2002 privind substanțele nedorite din furaje.
Conform Ordinului nr. 396 din 2 septembrie 2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul
României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active, pe teritoriul țării noastre
sunt interzise:
17
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
colina ca săruri de sodiu şi potasiu ale hidrazidei maleice conţinând mai mult de 1 mg/kg hidrazidă
liberă, quintozen conţinând mai mult de 1 g/kg hcb sau mai mult de 10 g/kg pentaclorbenzen.
18
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
CONCLUZII
1. Pesticidele sunt omniprezente în mediul înconjurător și cele mai multe dintre ele sunt
sintetice.
2. Organofosfații sunt utilizați în agricultură, grădini și practici veterinare; cu toate acestea, în
ultimul deceniu, mai multe substanțe organofosforice au fost întrerupte pentru utilizare, inclusiv
parathion și clorpirifos.
3. Substanțele organofosforice au un mecanism comun de inhibare a colinesterazei și pot provoca
simptome similare.
4. Acefatul este un insecticid organofosforic de persistență moderată, cu activitate sistemică
reziduală de aproximativ 10-15 zile. Este folosit în principal pentru controlul afidelor în legume
și în horticultură.
5. Diclorvosul este un insecticid utilizat la culturile agricole și în tratamentul animalelor.
6. Trichlorfonul este un insecticid organofosforic folosit pentru combaterea gândacilor, greierilor,
puricilor, muștelor, capușelor, etc. Se aplică culturilor de legume, fructe, culturilor de cereale,
plantațiilor ornamentale și forestiere, în fermele piscicole pentru tratamentul bolilor și în
tratamentul bolilor parazitare la animale de rentă și de companie.
7. Semnele clinice cele mai frecvente în intoxicația cu pesticide organofosforice sunt: dureri de
cap, transpirație, slăbiciune musculară, diaree, vomă, bradicardie, bronhospasm, dispnee, mioză.
8. Tratamentul intoxicației cu pesticide organofosforice include: administrarea de sulfat de
atropină, pralidoximă, expunerea la aer curat și decontaminarea pielii în cazul intoxicației
cutanate la animale.
9. Conform normativelor actuale, armonizate cu cele ale Uniunii Europene, punerea în circulație a
produselor care prezintă pericol pentru sănătatea umană ca urmare a conținutului de reziduuri
de pesticide este interzisă (Ordinul 23/2007).
19
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
BIBLIOGRAFIE
1. Bingham, E.; Cohrssen, B.; Powell, C.H.; (2001) - Patty's Toxicology ,Volumes 1-9 5th ed.
John Wiley & Sons. New York, N.Y. , p. 7:934.
2. Bondoc I. (2013) – Tehnologia și controlul calității laptelui și produselor lactate, Vol. I, Ed.
״Ion Ionescu de la Brad;״
3. Davy, M.; Eckel, W. P.; Hammer, (2007) - C. Risks of Acephate Use to the Federally Listed
California Red Legged Frog (Rana aurora draytonii); U.S. Environmental Protection Agency,
Office of Pesticide Programs, Environmental Fate and Effects Division: Washington, DC, p.
122.
4. J.R.Roberts,J.Routt Reigart (2013) - Recognition and management of pesticide poisonings,
Sixth edition;
5. Joshi, A. K. R. J.; Rajini, P. S.(2009) - Reversible hyperglycemia in rats following acute
exposure to acephate, an organophosphorus insecticide: Role of gluconeogenesis. Toxicology,
257, 40-45;
6. Krieger, R.,(2001) - Cholinesterases. Handbook of Pesticide Toxicology; Academic Press: San
Diego, CA, Vol. 2, p 967-1075.
7. Rossoff, I.S. (1974) - Handbook of Veterinary Drugs. New York: Springer Publishing
Company, p. 166.
8. Tanaka, T.; Tanaka, N.; Kita, T.; Kasai, K.; Sato, H. (2005) - Acephate in Biological Fluids
of Two Autopsy Cases after Ingestion of the Chemical. J. Forensic Sci., 50, 1-4.
20
Costea Cristina Mihaela, Grupa 801
21