CUPRINS:

INTRODUCERE................................................................................................................ 2
1. Modalități de plată în icomerț.......................................................................................4
1.1.Clasificarea modalități de plată în i-comerț...............................................................4
1.1.1. Modalități de plată utilizate în Republica Moldova...............................................6
1.2. Modalități de plată tradiționale..................................................................................7
1.3. Sisteme de i-plăți..........................................................................................................8
1.3.1. Sisteme de i-plăți utilizate în RM..........................................................................14
1.4. I-frauda,amenințare în i-plăți...................................................................................17
1.4.1. I-fraude bancare în R. Moldova............................................................................22
2. Starea actuală și evoluția i-comerțului........................................................................24
2.1. iComerțul:concepte și definiții..................................................................................24
2.2. Apariția și evoluția i-comerțului...............................................................................25
2.2.1. Starea actuală a i-comerțului.................................................................................29
2.3 Formele i-comerțului..................................................................................................31
2.3 Modele de afaceri în i-comerț....................................................................................34
3. Perspective de dezvoltare a iComerțului....................................................................35
3.1. iComerțul pe plan internațional...............................................................................35
3.2. iComerțul în Republica Moldova................................................................................43

1
 INTRODUCERE
De-a lugul dezvoltării istoriei omenirii, schimbul a cunoscut mai multe forme. Comerțul a luat
naștere odată cu apariția banilor și a diferitor clase sociale, negustorii fiind cei care realizau
trecerea bunurilor de la producător la consummator care va fi într-o creștere continuă, având
forme diferite de-a lungul istorie. Dezvoltarea pe care a avut-o societatea a permis îmbunătățirea
continuă a formelor de comerț.
Utilizarea internetului în ultimii ani a produs schimbări majore în majoritatea sferelor vieții.
Aceste schimbări au creat la rândul lor noi oportunutății pentru întreaga lume, a oferit
posibilitatea de a comunica din colțuri diferite ale lumii sau chiar de a procura produse din alt
colț al lumii. Dezvoltarea unui astfel de comerț este unul din factorii importanți care a condus la
creșterea economică și prosperare societății. Datorită dezvoltării comerțului prin intermediul
internetului va influența cu siguranță piețele pe care le știm noi astăzi , aducând schimbări
majore în urmatorii ani.
În lucrare se propune spre discuție starea și perspectivele de dezvoltarea a i-comerțului. Am
utilizat notația icomerț deoarece cuvântul „electronic” nu se asociază direct cu operarea
automată cu informaţia; el are atribuţie şi către domenii departe de cele ale informaticii
(energetică etc.), pe când cuvântul „informatic” a fost propus anume pentru specificarea
domeniului în cauză. Astfel, folosind cuvântul „informatic” în loc de „electronic” şi, respectiv,
forma prescurtată „i” în loc de „e”, avem asemenea denumiri ca: i-poştă, i-afaceri, i-comerţ, i-
marketing, i-guvernare, i-licitaţie, i-magazin, i-economie, i-infrastructură, i-reţea, i-sistem, i-
produs etc. Această înlocuire este atât de sugestivă, încât deseori şi fără lămuriri suplimentare
este clar ce se are în vedere. 1Comerțul informatic sau i-comerț este comerțul mediat de rețelele
informatice. 2
iComerţul pe internet reprezintă o formă maturizată a icomerţului clasic şi este în stransă
legătură cu evoluţia Internet-ului şi gradul lui de penetrare în societate. În ziua de azi asistăm la
un nou mod de a face afaceri, adică i-afaceri care utilizează Internetul și diverse rețele.
Majoritatea companiilor, începând cu companiile care se ocupă cu vânzarea cu amănuntul până
la spitale, au decis să își mute activitatea, integral sau parțial, pe Internet.
Actualitatea și importanța temei: iComerțul este o oportunuitate actuală și în plină ascensiune
de comercializarea a produselor din întreaga lume. iComerțul continuă să influențeze atît direct
cât și indirect asupra tuturor domeniilor din societate, ceea ce a fost demonstrat de nenumărate
ori.

1
Ion BOLUN Aspecte ale dezvoltării afacerilor electronice în R. Moldova
2
Ion BOLUN Cu privire la unele noțiunii ce țin de afacerile electronice și informatice.
2
Motivele care stau la baza alegerii acestei teme sunt:
 identificarea funcțiilor icomerțului
 stabilirea influenței icomerțului asupra dezvoltării societății
 identificarea obstacolelor în calea dezvoltării icomerțului
Lucrarea urmărește drept scop – analiza modului în care icomerțula evoluat, starea actuală a
dezvoltării lui, perspectivele de dezvoltare a icomrțului.
Pentru realizarea acestui scop, sunt propuse următoarele obiective:
 Analiza definițiilor și concepțiilor cu privire icomerț
 Identificarea sistemelor de plată electronice
 Stabilirea funcțiilor icomerțului
 Relatarea despre apariția și dezvoltarea icomerțului
 Analiza obstacolelor în dezvoltarea icomerțului
La elaborarea prezentei lucrări au fost utilizate următoarele metode de cercetare științifice:
 Metoda teoretică – consistă în studiul diverselor opinii ale diferitor autori referitor la
tematica studiată.
 Metoda analitică – care a fost utilizată pentru a analiza conceptele, definițiile despre
icomerț.
 Metoda ilustrativă – se bazează pe exemplificare; pentru că statisticile demonstrează
evoluția icomerțului .
 Metoda comparativă – având la bază această metodă, se vor analiza asemănările și
diferențele comerțul tradițional și icomerț.
Cuvintele-cheie:.

Sub aspect teoretic, pentru elaborarea prezentei lucrări și cercetarea subiectului propus, pentru
a răspunde cât mai eficace la obiectivele preconizate, s-a uzat de lucrările unor autori cu renume
atât din RM cât și din străinătate. Din RM și România menționăm următorii autori :
.

1. Modalități de plată în icomerț

1.1.Clasificarea modalități de plată în i-comerț
La inceputul apariției i-comerțului, utilizatorii care doreau să efectueze cumpărăturile online,
aveau o singura modalitate de plata pentru produsele comandate: trimiteau prin poștă cecurile cu
suma datorată. Această modalitate de plată nu a adus mari succese deoarece produsele nu erau
3
livrate la timp sau chiar deloc și viteza de efectuare a tranzacțiilor era destul de mică. Ca
consecință a utilizării acestei metode de plată ineficiente a fost pierderea clienților. I-comerțul a
evoluat foarte mult și acum majoritatea magazinelor online oferă clienților mai multe metode de
plată. Modalitățile de plată în i-comerț sunt una dintre cele mai rapide industrii din lume fiind în
continuă stare de flux. Creșterea exponențială a i-comerțului a precipitat la creșterea metodelor
de plată (alternative). Există un număr nesfârșit de metode de plată pentru a se potrivi cu toate
contextele de plată (plata în avans, plata ulterioară și plata și livrarea sunt în același timp).
Alegerea metodei corecte de plată pe context de plată, verticală și țară este un factor cheie pentru
conversia vânzărilor online. Apariția banilor electronici a determinat reducerea costurilor de
emitere și menținere a numerarului precum și la securitatea sitemelor de plăți. Modalitățile de
plată reprezintă o tehnică de derulare și efectuare a unei plăți.
În i-comerț indentificăm două grupe de modalități de plată:
 Metode de plată tradiționale,
 Metode de plată electronice.
Metodele tradiționale de plată sunt în afara i-sistemului ( numerar, cec, acreditiv). Viteza cu
care se efectuează tranzacțiile prin metodele tradiționale de plată este mică ,costurile sunt ridicate
și lipsa posibilității efectuării plății online. Aceste metode asigură o securitate mai mare a
tranzacțiilor. Metodele tradiționale de plata sunt încă întîlnite pe site-urile de i-comerț , în special
în țările care nu au un i-sistem bine dezvoltat.Mecanismele tradiționale de plată sunt utilizate pe
larg și i-comerț.Astfel distingem mai multe modalități tradiționale de plată:
o Plata în numerar .
o Plata prin ordin de plată.
o Plata prin cec.
o Plata prin bilet de ordin.
o Plata prin acreditiv
o Plata prin rambunsare.
Mulți clienți opteaza înca pentru utilizarea metodelor de plata tradiționale, cum sunt cecurile
pe suport de hârtie, numerar la livrare sau numerar înainte de livrare, asa-numita comanda
contra-cost.
Metode de plată electronice oferă posibilitatea de a plăti online , viteza mai mare a
tranzacțiilor și costuri reduse ale tranzacțiilor. Însă din cauza lipsei unor standarte unice
realizarea unor tranzacții devine complicată sau imposibilă din cauza utilizării a diferitor sisteme
și monede. 3
Modalitățiile de plată pot fi divizate în câteva tipuri:

Modalități de plată
3
Radu Cuhal, Monedă, modalități și instrumente de plată clasice și moderne.
4
 La livrare Preventivă Postlivrare

Offline Online

Figura1.1 Modalități de plată

Sursa:Larisa Șavga ,Introducere în e-comerț și e-business.
Plata postlivrare este cea mai simplă modalitate de plata care constă în livrarea mărfii la
destinatar iar după recepționare cumpărătorul o achită în numerar (prin agentul de livrare) sau
prin poștă (plata prin rambursare).
Plata preventivă offline (prin metode tradiționale) fiind accesibilă pentru persoanele fizice și
juridice. Trebuie să completezeo serie de documente financiare iar pentru efectuarea tranzacției
banca va încasa o taxă.
Plata preventivă online constă în utilizarea banilor electronici asflel încât crește viteza
efectuării tranzacțiilor și nesiguranța utilizatorilor privind securitatea sistemelor de plată online.
Un studiu efectuat de Masterindex arată că pentru oamenii din Europa piața online este foarte
sigură. Datele lor arată că 25% din utilizatorii de Internet cumpără o dată pe saptamână ceva și
peste 60% cumpara o dată în lună, 90% din ei doar o dată pe an. 6% din Europeni cumpară în
fiecare zi și această comparare este mică față de datele saptamânale și lunare, dar totodată arată
4
că cumparaturile online sunt foarte folosite pentru a procura bunuri ca: tichete, haine, zboruri.
Însă pentru efectuarea unor tranzacții de mare valoare mai puțini sunt cei care acceptă plățile
online.

Figura 1.2 Procentajul cumpărăturilor online pe perioade

Sursa: Masterindex-2017
Transfer bancar online constă în gestionarea la distanță a contului bancar prin
intermediul internetului.

4
https://newsroom.mastercard.com/wp-content/uploads/2017/03/Masterindex-2017.pdf
5
 1.1.1. Modalități de plată utilizate în Republica Moldova
Dezvoltarea i-comerțului în întreaga lume a influențat dezvoltarea lui și în țările în curs de
dezvoltare așa cum este R.Moldova. Deschiderea unui magazin online oferă posibilitatea de
achiziționa produsele la un clik distanță. În R.Moldova populația nu prea se grăbește să schimbe
comerțul tradițional cu cel informatic aceasta fiind din cauza neîncrederii în sistemul de
procesare a cardurilor și frica de a fi furate datele personale. Totodată magazinile online din R.M.
care par a fi informatice nu sunt decât un reper pentru magazinile offline astfel încât nu primesc
efectuarea plăților online. Utilizatorii de internet din R.M. care a optat pentru un produs online
preferă să plătească în numerar la livrarea produsului. Potrivit unui studiu al Biroului de Audit al
Tirajelor şi Internetului, efectuat 20.03.2017 , 683 mii de moldoveni efectuează cumpăruturi
online în fiecare lună utilizând modalități de plată online fiind de 33%. Dacă raportăm cifra la
numărul total al populaţiei (3,5 mil. cetăţeni), doar 17,7% din moldoveni cumpără online.
Totodată, dacă raportăm aceeaşi cifră la numărul total de utilizatori de Internet, observăm că
ponderea este uşor mai ridicată, de aproximativ 36,6%.

Figura 1.3 Cumpărături online în R.M.

Sursa: http://www.bati.md/news/0002
Potrivit BATI, anume bărbaţii, deţin o pondere de 21,45% din totalul celor care fac
cumpărături online de câteva ori pe an, în timp ce femeile care fac cumpărături online cu aceeaşi

frecvenţă constituie doar 19,2%. În acest sens menţionăm că femeile-client din R.M.

sunt mult mai indecise şi sunt dispuse să aloce mai mult timp pentru a studia

un produs sau altul, iar, deseori, se întâmplă ca procesul de achiziţie să fie

tărăgănat sau abandonat. 5 Utilizatorii de cele mai multe ori preferă să efectueze
cumpărături online achiziționând haine și accesorii, smartphones, tablete și gadget-uri. Numărul
utilizatorilor care efectuează cumpărături online este în plină creștere comparativ cu alți ani.

5
https://itmoldova.com/it-news-md/eco-comertul-on-line-se-extinde-si-in-republica-moldova-insa-destul-de-lent/
6
Figura 1.4 Categorii de bunuri sau servicii cumpărate online în R.M.
Sursa: http://www.bati.md/news/0002
Magazinele online care s-au dezvoltat în țară sunt surprinzător de multe. Cele mai multe
dintre acestea vând de obicei produse TIC, cum ar fi electrocasnice, telefoane mobile sau
computere. Aici amintim de magazine mari şi cu o gamă variată de produse ca bestdostavka.md,
rozetka.md, 01.md, etc.
În top 300 cele mai accesate site-uri de moldoveni, elaborat de cei de la compania americană
Amazon, regăsim foarte puţine site-uri ale magazinelor online şi anume : 999.md, zap.md,
bestdostavka.md, arbuz.md şi pandashop.md, elefant.md, etc.
1.2. Modalități de plată tradiționale
Modalitățile de plată tradiționale sunt utilizate în comerțul traditional este utilizat pe larg și în i-
comerț. Modalitățile de plată tradiționale sunt:
1. Plata în numerar este o operațiune în numerar efectuate prin casieria unităților și ocazionate
cu plata salariilor, îndemnizațiilor, premiilor, gratificațiilor, de unele cheltuieli de aprovizionare,
acordare de avansuri în numerar. Plățile în numerar se efectuează pe bazaunor documente,cum sunt:
statele de salarii,tabelele de îndemnizații, facturi, acte de transport.6Numerarul este reprezentat de
bancnote și monede, fiind cea mai raspandită metodă de plata în comerțul cu amănuntul. În cazul
tranzacțiilor între persoane juridice există legi care limitează suma de bani, ceea ar trebui să ducă la
răspîndirea utilizării celorlalte metode. Utilizarea numerarului presupune prezența fizică simultană a
celor doi parteneri la tranzacție, ceea ce duce la imposibilitatea folosirii tranzacțiilor prin Internet.
Această metodă de plată este solicitată în sistemul de i-comerț de tipul Business-to-Consumer. Suma
necesară achitării pentru un anumit produs sau serviciu se efectuează în momentul efectuării livrării
măărfii de către curier.
2. Plata prin ordin de plată reprezintă un document emis de plătitor, adresat băncii deținătoare
a contului sau, prin care cere acesteia să plătească o sumă determinată în favoarea unui beneficiar.
Ordinul de plată este cea mai utilizată metodă . Ordinul de plată este cea mai sigură metodă

6
Radu Cuhal, Monedă, modalități și instrumente de plată clasice și moderne.
7
tradițională de plată însă pentru efectuarea unor plăți de valoare mica este prea costisitoare și
ineficientă.
3. Plata prin cec reprezintă un înscris prin care o persoana dă ordin unei bănci să plătească o
suma de bani unui beneficiar. Este una dintre cele mai nesigure modalități de plată, mai ales din
cauza că legea nu prevede o metoda foarte simplă de recuperare a banilor în cazul în care
cumparatorul emite un cec fără acoperire.
4. Plata prin biletul de ordin reprezinta un angajament al emitentului de a plați el însuși
beneficiarului o sumă de bani, la o dată determinată. Este o metodă asemănătoare cu cecul, însă
expune vînzătorul la mult mai puține riscuri, deoarece, în cazul unui bilet la ordin fără acoperire,
banca poate îngheța conturile emitentului pînă în momentul plații. O altă deosebire față de cec (a
cărei încasare poate avea loc oricînd) este că presupune o anumită dată la care se face plata către
vînzator.
5. Plata prin acreditiv are ca obiectiv înlocuirea creditului acordat unui cumpărător cu creditul
și cu renumele bine stabilit al unei bănci, care se substituie acestui cumpărător în obligația de a plăti
vînzătorului prețul mărfii, condiționîndu-se plata de aducere a unei dovezi de livrare a mărfii către
cumpărător. Este cea mai sigură metodă de plată, însă costul ridicat - circa 1.000 de dolari - îi
limitează utilizarea doar pentru tranzacțiile cu valoare foarte mare.
6. Plata prin rambursare reprezintă un sistem de expediere a mărfurilor conform căruia
destinatarul este obligat să achite la primire, expeditorului, contra valoarea mărfii. Principalele
neajunsuri ale sistemului ramburs sunt valoarea limitată a tranzacțiilor, iar pentru comerciant, lipsa
unei garanții ca destinatarul va ridica și plăți marfa (care după un interval de timp este trimisă înapoi
expeditorului). Este cea mai utilizată metoda în comerțul electronic, mai ales din cauza răspîndirii
reduse a cărților de debit și de credit. Aproape toate magazinele virtuale acceptă livrarea mărfurilor în
sistem ramburs.
1.3. Sisteme de i-plăți
Sistemele de plăți care utilizează rețelele informatice sunt utilizate fregvent încă din 1960, în
special pentru transferul u nor sume mari de bani. În era dezvoltării tehnologiei informaționale,
este practic imposibil să ne imaginăm viața cotidiană fără sistemele electronice de plată, care ne
ușurează simțitor activitățile de zi cu zi și ne economisesc timpul. Trecere de la comerțul
tradițional la cel informatic a generat nevoia de noi servicii financiare ce nu puteau fi puse în
practică prin intermediul serviciilor tradiționale de plată. Astfel a apărut necesitatea creării unui
i-sistem de plată viabil. Specificul plăților electronice constă în aceea că întreaga procedură de la
început până la sfâșit decurg în formă digitală.
Sistemul electronic de plăți reprezintă un sistem de plăți utilizate în i-comerț ce permit
transferarea comodă,rapidă a banilor între partenerii de afaceri. Sistemele de i-plăți au apărut în
urma interconexiunii calculatoarelor în internet, în toate segmentele societății, în special în urma

8
utilizării companiilor a rețelelor informatice în scopurile de comerț. În aceste condiții sistemele
de plăți au înlocuit banii prin moneda electronică, fapt ce a condus la diminuarea costurilor de
emisie și menținere în circulație a numerarului și la sporirea flexibilității și securității sistemelor
de plăți. 7
Sistemele de plăți electronice sunt folosite în toate formele de i-comerț:B2B, B2C, B2G
fiecare având particularități depinzând de valoarea tranzacției. Sistemele de plată cu numerar
digital au un larg impact asupra banilor și sistemelor monetare, cu implicații extinse mult dincolo
de cele vizând tranzacțiile. Aparariția sistemelor a determinat apariția și dezvoltarea unor
domenii conexe, cum ar fi cel al soluțiilor software pentru sistemele de plăți, pentru securitatea
tranzacțiilor, pentru criptarea/decriptarea datelor și pentru autentificarea părților,cel al serviciilor
bancare de interfață între numerarul virtual și cel fizic, cel al dispozitivelor hardware (token-
uri,smart carduri,cititoare de carduri). Odată cu avansarea tehnologiei, sistemul de plăți
electronice a luat multe forme, inclusiv cardurile de credit, cardurile de debit, sistemele
electronice de numerar și de verificare, cardurile inteligente, digitale, portofele.
Studiind diverse sisteme de plăți electronice, Koponen (2006) a explicat că există o mare
varietate de sistemele de plată online care au fost dezvoltate în ultimii ani și aceste sisteme pot fi
clasificate pe larg în sistemele de valută bazate pe conturi și electronice. Sistemele bazate pe
conturi permit utilizatorilor să efectueze plăți prin conturile bancare personale; întrucât celălalt
sistem permite plata numai în cazul în care consumatorul posedă un serviciu o cantitate adecvată
8
de monedă electronică.
Anderson împarte sistemele de plăți pot fi de patru tipuri:
 Sisteme de carduri bancare;
 Sisteme on-line;
 Sisteme de microplăți;
 Sisteme cu cecuri electronice.
Deasemenea sistemele pot fi grupate în funcție de tipul de informație transferate online, Murthy
identifică șase sisteme de plăți electronice:

PC Baking

Carduri bancare

Cecuri electronice (i-cheques)

Microplăți

Cardurile cu cip (smart card)

E-numerarul (e-cash) 9
A. Sisteme de carduri bancare

7
Radu Cuhal, Monedă, modalități și instrumente de plată clasice și moderne.
8
http://eprints.ugd.edu.mk/15691/1/The%20Future%20of%20the%20Mobile%20Payment%20as%20Electronic
%20Payment%20System.pdf
9
Murthy, C.S.V., E-Commerce: Concepts, Models and Strategies, Himalaya Publishing House, New Delhi, 2002
9
 Cardul instrument de plată utilizat în efectuarea cumpărăturilor on-line acceptat pe scară
largă de consumatorii și comercianții din întreaga lume , fiind și cea mai populară metodă de
plată. Cardul este instrument de plată pe suport magnetic, emis de o bancă sau alte instituții
financiare autorizate, prin care deținătorul poate efectua diferite tranzacții. 10 Această metodă de
plată are o serie de avantaje: confedențialitatea, compatibilitatea, eficiența ridicată a tranzacției,
acceptabilitatea largă, comoditatea, mobilitatea, riscul financiar relativ redus și anonimatul. În
același timp acest sistem de plată a creat o serie de probleme atât comercianților cât și
comsumatorilor: lipsa autentificării, contestarea plăților și fraudelor cu cardurile bancare.
Cele mai fregvent utilizate operații prin intermediul cardului sunt:
 Plata direct la comerciant a unor bunuri/servicii.
 Rambursarea de către comercianți a unor sume de bani, datorită imposibilității acestora de
a livra produsele sau serviciile solicitate.
 Alimentarea unui cont de card fie de la ghișeele băncii eminenete, fie prin serviciul e-
banking.
 Plata efectuată prin transferal în contul unei terțe ( exemplu plata prin ATM a facturilor de
energie electrică, gaze)
Tranzacțiile efectuate prin intermediul cardului este efectuată on-line într-un timp real,
intervalul de timp scurt între solicitarea efectuării unei plăți din contul de card și autorizarea
acesteia este de ordinal zecilor de secunde. Apariția problemelor de securitatea pe care le implică
plățile prin intermediul internetului cu cardurile bancare, Visa și Mastercard au introdus sistemul
antifraudă 3D Secure. Aceasta reunește tehnologiile ce stau la baza protocoalelor ,,Verified by
Visa” respectiv „Mastercard Secure Code”.
3D Secure – Verified by VISA este cel mai înalt standard de securizare a plăților pe Internet,
dezvoltat de către Sistemul de Plăți Internaționale VISA și care se bazează pe existența și
furnizarea unei parole suplimentare ori de cate ori se face o plată online cu un card înrolat în 3D
Secure. Acest sistem reduce substanțial șansele de fraudă, întrucât parola este cunoscută doar de
către titularul contului de card. 11
Utilizarea sistemului atifraudă 3D Secure oferă o serie de avantaje:
 este un serviciu gratuit;
 oferă mai multă siguranță plăților efectuate online;
 crește securitatea tranzacțiilor online, prin solicitarea parolei de acces, care se schimbă ori de
cate ori este derulată o plată;
 în caz de pierdere sau furt, cardul înrolat în sistemul 3D Secure, nu poate fi folosit de terțe
persoane pentru cumpărături online pe site-uri care au implementat standardul 3D Secure

10
https://dexonline.ro/definitie/card
11
https://www.bcr.md/ro/persoane-fizice/carduri-de-debit/3D_Secure
10
 se elimină riscul fraudei prin copierea informațiilor de pe card care ulterior sunt utilizate la
tranzacțiile pe internet sau prin generarea aleatorie de numere de carduri și utilizarea lor
ulterioară pe Internet;
 procesul de autentificare nu necesită instalare unei aplicații speciale pe device-ul tău.
Comercianții care au implementat acest sistem de comerț electronic securizat pot fi
identificați după siglele „Verified by VISA” sau „MasterCard Secure Code” afișate pe site-urile
lor.

Figura 1.5 Siglele care certifică implementarea sistemuluoi 3D Secure

B. Sisteme de plată cu numerar electronic
Moneda digitală cunoscută și sub denumirile în engleză de Electronic Money, Digital Cash,
Cyber Cash, E-Cash reprezintă o modalitate revoluționară de plăți electronice.
Moneda electronică reprezintă moneda pe suport tehnic care se utilizează pe larg pentru
efectuarea transferurulor de bunuriși servicii direct de pe un web-site prin internet și nu
presupune necesitatea implicării conturilor bancareîn tranzacțiedar servește ca un instrument la
purtător deja preplătit. Prin definiție moneda electronică include și cardurile de credit. 12 Produsul
(cardul) cu valoare înmagazinată include două elemente:
 hardware sau dispozitive care se bazează pe cartele (numite portofele electronice)
 software sau programe care se bazează pe rețea (numite digital cash)
Numerarul digital sunt cifre sau fișiere mari, care îndeplinesc funcțiile banilor și reprezintă o
valoare memorată electronic. Aceste fișiere reprezintă banii dar nu înscrierile despre ei. Moneda
digitală se obține prin conversia banilor reali. Utilizatoruil dispune inițial de bani reali în bancă,
iar banca stochează pe calculatorul personal al utilizatorului numerarul digital. Sistemele de plată
bazate pe numerar digital sunt securizate prin criptare ( criptografie cu cheie deschisă, semnătură
electronică). Bani digitali pot fi anonimi (nu se cunoaște identitatea posesorului) și identificabili
( posesorul se identifică prin sistemul de semnături digitale). Moneda digitală poate să rămână
complet anonimă fără se conțină vreo informație despre persoana care a creat-o.
Moneda electronică îmbracă mai multe forme: 13
1. Debit cards (cunoscut și ca card bancar, card de cec sau altă descriere) atunci când un
deținător de card efectuează o achiziție, fondurile sunt retrase direct fie din contul bancar al
titularului cardului, fie din soldul rămas de pe card, rambursând banii la o dată ulterioară. În
unele cazuri, "cartelele" sunt concepute exclusiv pentru a fi utilizate pe Internet, deci nu există
card fizic. Utilizarea cardurilor de debit a devenit larg răspândită în multe țări și a depășit
utilizarea cecurilor și, în unele cazuri, a tranzacțiilor în numerar, în funcție de volum. Ca și
12
Radu Cuhal, Monedă, modalități și instrumente de plată clasice și moderne.
13
http://www.ligiagolosoiu.ro/content/curs07.pdf
11
cardurile de credit, cardurile de debit sunt utilizate pe scară largă pentru achizițiile prin telefon și
pe internet.
2. Stored-Value Card (cardurile cu valoare înmagazinată) sunt cardurile care conțin o sumă
fixă de digital cash. Un tip sofisticat de stored-value card îl reprezintă cardul inteligent (smart
card). Smartul cardul folosește un sistem de debit și stochează valoarea banilor depuși anticipat.
Smart cardul este un dispositiv, de mărimea unei cărţi de credit, care poate conţine unul sau mai
multe circuite integrate. Deoarece termenul de smart card este uneori ambiguu, fiind utilizat în
diverse situaţii, ISO (Inter-national Organization for Standardization) foloseşte denumirea de
card cu circuit integrat (ICC - Integrated Circuit Card).
3. Electronic cash (numerar electronic) este utilizat pe internet pentru cumpărarea
bunurilorși serviciilor. A fost dezvoltat de către firma DigiCash din Olanda, firma fondată de
către celebrul cercetător al sistemelor criptografice, David Chaum. ECash reprezintă un sistem de
plăţi complet anonim, ce foloseşte conturi numerice în bănci şi tehnica semnăturilor
oarbe.Consumatorul poate obține numerarul electronic prin deschiderea unui cont la bancă ce
este racordat la internet. Când clientul dorește să efectueze cumpărături cu ajutorul numerarului
electronic , el navighează pe internet, caută un magazin și selectează opțiunea de cumpărare a
unui anumit articol, după care numerarul electronic este transferat automat de pe calculatorul
clientului pe cel al comerciantului.
4. Electronic Checks (cecurile electronice) acestea permit utilizatorilor internetului să-și
achite facturile direct prin internet fără să mai transmită fila de cec. 14 Banks chechs funcționează
după același sistem ca și banii digitali, numai că sunt anonime și sunt garantate de o anumită
bancă.
C. Sisteme de microplăți
Internetul este un loc predilect pentru punerea în vânzare a produselor şi serviciilor de mică
valoare cum ar fi software cvasi-gratuit, melodii, imagini, informaţii diverse, pentru care costul
poate fi de câţiva dolari sau chiar câţiva cenţi. Astfel de tranzacți se efectuează prin intermediul
microplăţilor (micro payments). Limita pentru definirea unei microplăţi e pusă convenţional la
10, sau, după alte surse, la 25 dolari SUA, plăţile inferioare acestei limite fiind considerate
microplăţi . 15 Se definesc chiar nanoplăţile, ca fiind plăţile a căror valoare este sub 1 dolar SUA.
Pentru micro- şi nanoplăţi pe Internet există metode adecvate de plată care fac costul tranzacţiei
foarte mic. Microplățile au avantajul oferirii unui mod comod consumatorului de a beneficia de
anumite programe care nu sunt gratuite și reprezintă o tranzacție cu valori scăzute, prin utilizarea
telefonului mobil pe care îl are la îndemană, fără a se deplasa la un oficiu bancar sau la un puct
de achiziție. Există mai multe sisteme de microplăți:

14
Ligia Georgescu-Goloșoiu, Mijloace, modalități și instrumente de plată.
15
Radu Cuhal, Monedă, modalități și instrumente de plată clasice și moderne.
12
 1. Mobipay este un sistem de microplăți prin intermediul telefonului mobil utilizată în
Spania. Clientul furnizează comerciantului unui număr de telefon mobil și pentru simplificarea
procedurii, acest număr poate fi inscripționat pe telefon ca un cod de bară și scanat. Odată ce
operatorul Mobipay primește notificarea, el trimite un mesaj textual și clientul confirmă aceste
date utilizțnd un număr de identificare (PIN). Cumpărarea produselor și bunurilor ce urmează a
fi descărcate de pe internet, Mobipay garantează efectuarea plăților doar după ce descărcarea este
finalizată. Întreaga tranzacție prin intermediul acestui sistem de microplată durează 15 secunde.16
2. M-payment este un sistem de microplăți prin intermediul căreia clientul dă numărul de
telefon comerciantului astfel încât instrucțiunile de plată sunt trimise prin sistemul m-payment,
iar operatorul sistemului de plată telefonează clientul, verifică datele , apoi achită prin debit suma
cumpărăturii.
3. Moxmo este metoda de plată prin intermediul telefonului mobil. Taxa de plată prezintă
3% din valoarea tranzacției. Pentru a păstra anonimitatea Moxmo transmite datele despre
tranzacției într-un mod separat de procesul efectiv de comandă . Dezavantajul utilizării acestui
sistem sunt că procedurile de securitate sunt bazate pe tehnologia telefoniei mobile, neputându-se
implementa nivele sporite de securitate.
4. Milicent este un sistem de plăți electronice creat în scopul realizării tranzacțiilor
comerciale în care sunt implicate costuri mai mici de un cent și reprezintă un sistem bazat pe o
validare descentralizată a banilor electronicipe serverele vânzătorilor fără ncriptări scumpe sau
procesări separate. Toate tranzacțiile ptin millicent cere ca clientul să știe parola asociată
scriptului. Nici o unitate de script nu poate fi reutilizată. Protocolul nu va permite niciodată o
parolă în clar, deci este eliminat riscul de a fi utilizată parola în mod fraudulos. Utilizarea ilegală
a scriptului în mai multe acțiuni ilegale, pentru a strânge mai mulți bani , face posibilă depistarea
hoțului. O sesiune completă millicent cumprinde următoarele etape:
- Brokerul cumpără scripturi de la vânzător împreună cu secretul asociat;
- Clientul cumpără de la brokerun script împreună cu secretul asociat;
- Clientul efectuează o cumpărătură de la vânzător utilizând scriptul.
La realizarea tranzacției utilizatorului îi este solicitată parola corespunzătoare scriptului.
La nivel mondial, sistemele de i- plăţi au dobândit o importanţă deosebită în special în
ultimele decenii, datorită creşterii volumului şi a valorii tranzacţiilor comerciale şi a celor
financiare (pe pieţele monetare şi valutare), în contextul globalizării şi a liberei circulaţii a
capitalurilor. Sistemele electronice a redus semnificativ procesarea manuală și utilizarea hârtiei
și a creat posibilitatea procesării integrate a plăților de la inițiator la beneficiar. Utilizarea
sistemelor de i-plăți a făcut posibil efectuarea tranzacțiilor oricând utilizatorul dorește să

16
Electronic Commerce and Development Report 2001, UNCTAD, United Nations,
UNCTAD/SDTE/ECB/1, www.unctad.org/ecommerce
13
efectueze o achiziție nouă. Deși aceste sisteme au multe avantaje nu sunt utilizate pe larg
deoarece atât vânzătorul cât și cumpărătorul trebuie să dispună de software speciale.
1.3.1. Sisteme de i-plăți utilizate în RM
Sistemul de plăți din Republica Moldova reprezintă totalitatea sistemelor, mecanismelor,
instituțiilor, care în baza unor norme, reguli asigură inițierea, procesarea, compensarea operațiunilor
17
de transfer de mijloace bănești între participanți. Dezvoltarea i-comerțului în R. Moldova a
determinat și oferirea clienților sisteme de plată online care să le ofere posibilitatea achitării
achizițiilor online. Sistemul bancar din republică este cel care deține cea mai mare pondere a i-
afacerilor din țară. Din acest considerent sistemul bancar a fost primul în utilizarea sistemului online
de plăți. Sistemul de plăți din R.Moldova este alcătuit din:
 Instrumente de plată;
 Prestatorii de servicii de plată ( băncile licentiate, societățile de plată, societatea eminentă de
monedă electronica, furnizatorii de servicii poștale);
 Infrastucturile care efectuează inițierea, procesarea, compensarea și deconectarea valorilor
mobiliare și a operațiunilor de plată.
La finele anului 2016, în SAPI erau înregistrate 16 bănci comerciale (universale) cu o reţea din
140 de filiale şi 410 agenţii. Emiterea cartelelor bancare în republică a început în 1997, când banca
comercială Victoriabank a devenit membră a sistemului internaţional de plăţi cu cartele Visa
International.Astfel numărul cardurilor emise în țară a crescut substanțial în ultimii ani,la sfârșitul
anului 2016 a fost înregistrată o creștere cu 17,2% comparativ cu anul 2015, constituind 1512110
unități. Creșterea numărului de carduri emise a determinat și creșterea numărului de carduri active
cu 16,6% , iar numărul total de carduri aflate în circulație constituia 60,4%. În scopul utilizării
cardurilor pentru efectuarea i-plăților au fost emise dispozitive speciale de acceptarea a cardurilor.
Conform statisticilor din 2015-2016 s-a înregistrat o creștere a acestora.
Tabelul 1.1 Dispozitivele de acceptare a cardurilor de plat ă din R. Moldova în anii
2015-2016
Sursa: BNM
Dispozitive speciale 2015 2016 Evoluția
POS terminale 12 040 15 077 + 25,2%
POS terminale amplasate la ghișeul băncii 2 239 2 493 + 11,3%
POS terminale amplasate la comercianți 9 801 12 584 + 28,4%
POS contactless 940 2 730 + 190,4%
imprintere 52 51 -1,9%
bancomate 973 1 046 +7,5%
În acest mod numărul plăților fără numerar a crescut considerabil. Deasemenea în scopul creșterii
i-plăților au fost create sistemele automatizate de deservire la distanță (SADD). Acestea sunt
clasificate în: PC-payments, Internet- payments ( browser based payments), Mobile-payments,

17
https://www.bnm.md/ro/content/raport-privind-supravegherea-sistemului-de-plati-din-republica-moldova-anul-
2016
14
Telephone-payments, Terminal-payments. SADD facilitează accesarea la distanță de către utilizator
a contului plății, obținerea informație privind starea contuluide plăți și a operațiunii realizate,
efectuarea operațiunilor de plată atât prin utilizarea electronică a instrumentelor de plată fără
numerar, cât și prin primirea automatizată a numerarului. Valoarea tranzacțiilor efectuate prin
intermediul SADD a înregistrat în 2016 o valoare de 349,6 miliarde de lei, fiind cu 12,2% în creștere
față de 2015.
Tabelul 1.2 Sisteme automatizate de deservire la distan ță, 2015-2016
Sursa: BNM
Sisteme automatizate 2015 2016
PC-payments 19,3% 14,6%
Internet- payments 69,7% 85,2%
Mobile-payments 0,08% 0,2%
Banca Națională a Moldovei supraveghează sistemul de plăți în țară și promovează funcționarea
stabile și eficientă a sistemului automatizat de plați interbancare. În scopul asigurării stabilităţii şi
eficienţei sistemului de plăţi din Republica Moldova (sistemului naţional de plăţi), Banca
Naţională efectuează supravegherea tuturor componentelor relevante ale acestuia: sistemele de plăţi
şi decontări de importanţă sistemică, instrumentele de plată fără numerar, sistemele de deservire
bancară la distanţă în conformitate cu Politica de supraveghere a sistemului de plăţi în Republica
Moldova (aprobată prin Hotărîrea Consiliului de administraţie nr. 143 din 30.06.2011). Printre
obiectivele strategice ale Băncii Naţionale se enumeră şi promovarea plăţilor fără numerar şi
reducere a numerarului în circulaţie. În vederea atingerii obiectivului său strategic, Banca Naţională
asigură măsurile relevante aferente:
- implementării Legii nr. 114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică,
favorizînd creşterea nivelului de concurenţă pe piaţa serviciilor de plată, diminuarea costurilor,
majorarea calităţii serviciilor prestate, precum şi implementarea în Republica Moldova a serviciilor
şi instrumentelor inovaţionale de plată;
- organizării activităţii Consiliului Naţional de Plăţi, care este conceput drept un forum profesionist
de consultare la nivel înalt între diverse instituţii publice şi private. 18
În scopul efectuării i-plăților în R. M au apărut mai multe sisteme de plată online.
Factura.md oferă posibilitatea cetățenilor de a primi prin telefon informaţia despre facturile
ce urmează să fie achitate, indicând organizaţia emitentă, suma de plată şi termenul de plată.
Factura.md oferă toate informaţiile necesare privind posibilităţile de achitare a facturilor,
informează modalităţile de plată, indică cele mai apropiate puncte de primire a plăţilor, orarul de
lucru al acestora şi distanţa de la punctul în care se află clientul.
QIWI Moldova și-a început activitatea în anul 2008 și la moment este cea mai modernă și mai
extinsă rețea de terminale self-service din țară, cuprinzând peste 600 adrese cu acoperire națională, si

18
https://www.bnm.md/ro/content/informatia-cu-privire-la-bnm
15
oferim posibilitatea achitării serviciilor a peste 200 furnizori locali și internaționali.
Prin intermediul terminalelor QIWI, le asigurăm utilizatorilor posibilitatea de a achita comod și
rapid 24/7, facturile serviciilor comunale, serviciile operatorilor telefonie mobilă și fixă, servicii
Internet, achitarea creditelor, impozitelor, amenzilor și altor servicii publice. Societatea de plată
„QIWI M” S.R.L. își desfășoară activitatea în conformitate cu licența eliberată de către Banca
Națională a Moldovei la 14.04.2015. 19
Bpay este un sistem de plată online care a fost lansat în februarie 2011. Sistemul de plată bpay.md
este un instrument comod și convenabil de a efectua și primi plăți prin intermediul internetului. Cu
ajutorul sistemului bpay.md, este posibilă achitarea unei game largi de bunuri și servicii direct de pe
site, la fel prin intermediul bpay.md, este posibilă achitarea serviciilor sau bunurilor de pe site-ul
Internet-Magazinelor, sau a altor companii care își promovează serviciile prin intermediul
Internetului. Datorită B-Pay, o mulțime de internet-magazine din Romania, Republica Moldova au
obținut posibilitatea de a primi plăți ușor, comod și legal de la clienții săi din orice colț al lumii, atît
cu ajutorul cardurilor bancare, cît și cu ajutorul altor sisteme electronice de plăți, cum ar fi:
WebMoney, YandexДеньги, WalletOne.20
Paynet este un sistem de achitare a serviciilor online de orice tip, este unul dintre cele mai mari
sisteme electronice de plată din Moldova este sistemul. Paynet Services este una dintre cele patru
companii din Moldova, care a primit o licență din partea Băncii Naționale a Moldovei pentru
realizarea activității de emitere a banilor electronici. Paynet este un portofel electronic în Moldova,
care permite achitarea bunurilor sau serviciilor direct pe site-urile comercianților, precum
pandashop.md, rapidasig.md, 999.md, desire.md, mticket.md, caritate.md, jobs.diez.md și multe
altele. Portofelul electronic Paynet este cel mai bun mijloc de plată, transferuri și monitorizare
financiară, disponibil în orice moment și oriunde.Odată ce a fost utilizat paynet, sistemul păstrează
codul unic al facturii și nu este necesar introducerea repetată a datelor în sistem. Acest system poate
fi utilizat în afacere care oferă următoarele oportunități: consumatorii au modalitate simplă și rapidă
de a plăti pentru bunuri și servicii, statutul comenzii poate fi verificat oricând online, toată informația
fiind ușor de accesat de către cumpărător.
Banca Naţională a Moldovei atenționează utilizatorii serviciilor de plată asupra faptului că monedele
virtuale și metodele de schimb aferente nu sunt supuse reglementării pe teritoriul Republica
Moldova. Moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii și nu este emisă sau garantată de către
o bancă centrală sau o autoritate publică. Nu este în mod obligatoriu atașată unei monede naționale,
dar este utilizată de persoane fizice sau juridice ca alternativă a mijloacelor bănești. Aceasta poate fi
transferată, stocată sau tranzacționată în mod electronic. 21 Bitcoinul- monedă virtuală a apărut în

19
http://www.qiwi.md/despre-noi/
20
https://www.bpay.md/ro/info/about
16
Moldova pentru prima dată în 2008. Bitcoin este în primul rînd un sistem de plată, care se
evidențiază de alte tipuri de sisteme prin faptul că este descentralizată. Cetățenii R. Moldova sunt în
posesia monedelor virtuale și în special al bitcoinului. În acest scop anul curent sistemul de plăţi
Bpay a lansat primul bancomat care oferă posibilitatea conversiei criptovalutei bitcoin în lei
moldovenești. Conform statisticii suma care se folosește la cumpărare-vânzarea criptovalutei bitcoin
pentru o lună este aproximativ de 1 milion de lei moldovenești.
1.4. I-frauda,amenințare în i-plăți
Dezvoltarea tehnologiei a schimbat felul în care ne desfăşurăm activitatea bancară şi ne
achităm bunurile şi serviciile. Fraudatorii folosesc noile tehnologii în avantajul acestora pentru a
inventa noi escrocherii pentru a fura informaţiile despre contul bancar sau banii. În prezent
frauda realizată pe internet este foarte diversă ca și informațiile care pot fi fi găsite pe internet.
Mediul informatic modern a permis crearea documentelor electronice cât și a informației fiind
50%-100% în formă digitală. Pe plan mondial mai mult de 1,8 milliarde de utilizatori sunt
conectați la internet având acces la peste 500 miliarde de documente provenite din bazele de date
conectate la internet.i-Comerțul oferând utilizatorilor posibilități infinite crează în acelați timp
posibilitatea de a câștiga rapid niște bani într-un mod fraudulos. În aceste condiții i-comerțul
devine un mediu favorabil fraudelor astfel încât criminalitatea informatică a adus mai multe
venituri decât alte acțiuni malițioase.
Există mai multe tipuri de fraude pe Internet care afectează în mod direct i-comerțul. Cea mai
simplă modalitate de i-fraudă sunt licitațiile frauduloase în cadrul cărora falsul vânzător oferă
cumpărătorului produse inexistente, deși cumpărătorul care câștigă licitația trimite banii pentru
produsul respective. O altă infracțiune în i-comerț constă în nelivrarea bunurilor sau serviciului
comandate pe Internet sau sunt trimise produsele care nu corespund calității și nu se primesc
banii. Acest tip de fraudă este facilitate de anonimitatea oferită de Internet. Folosirea ilegală a
identității unei alte personae în scopul de a obține bani sau de a cumpăra bunuri sau servicii este
deasemenea o fraudă des întâlnită în i-afaceri. Fraudatorii care crează afacerii inexiste pentru a
câștiga bani trimit numeroase e-mailuri care conțin oferte de a câștiga bani, în perspectivă falsă,
prin investiții mici. În acest scop ei pot propune utilizarea PC-ului pentru a câștiga aceste
sume ,,fabuloase” obținute fără mare efort . Totuși cea mai răspândită metodă de a achiziționa
produse și servicii de pe Internet în mod fraudulos constă în obținerea ilegală a numerelor
cărților de credit. În cazul acestei fraude victimă este posesorul cardului , cât și vânzătorul
bunurilor și eminentul cardului.
În cadrul i-comerțului există trei tipuri principale de fraude bazate pe tranzacțiile electronice:

21
https://www.bnm.md/ro/content/bnm-avertizeaza-ca-investitiile-criptovalute-implica-riscuri-inalte

17
 1. Vânzarea produselor inexistente- persoana care vinde produse inexistente solicită
plata în avans.
2. Livrarea produselor de calitate necorespunzătoare –produsele livrate
3. Convingerea clienților să procure produse de care nu au nevoie- acest tip de
fraudă se manifestă prin utilizarea de către vânzător a unor tehnici de marketing care să îl
convingă pe client să procure un produs de care nu are nevoie.
Deasemenea un număr mare de fraude sunt realizare de către fraudatori prin intermediul
sistemelor de plată. În dependență de sistemul de plată distingem mai multe tipuri de fraude:
 Fraude care implică sisteme de plăți bazate pe hârtie: în acest scop produsele vândute
online sunt achitate prin intermediul instrumentelor tradiționale de plată cum ar fi cecul sau
ordinul de plată. În cazul în care necesită efectuarea cît mai rapidă a tranzacțiilor electronice,
vânzătorii ar putea introducerea date eronate despre costul produsului sau serviciului. La rândul
lor , clienții ar putea trimite informații specifice unui cec unui vânzător despre care nu deține
informații independente, care pot fi localizate într-o țară străină. 22
 Fraude implicând sisteme de debit credit: plățile online care se fectuează prin debit direct
sumele de bani sunt transferați direct din contul plătitoruluila bancă sau prin intermediul unui
instrument de transfer. Realizarea acestor tranzacții implică anumiți pași preliminari care
presupun schimbul de detalii despre conturi și verificarea datelor de identificare. Un element de
risc pentru cumpărător este transferarea fondurilor înainte ca produsului sau serviciului să fie
livrat. În scopul protecției cumpărătorului, comercianții ar trebui să adopte pași adecvați de
protecție pentru autentificarea detaliilor de cont furnizate , astfel obținerea autorizației de la o
instituție financiară ar fi primul pas al comercianților în prevenirea fraudelor.
 Fraude implicând sisteme electronice de transfer de fonduri:dezvoltarea acestora a
determinat cumunicarea securizată dintre client-comerciant-bancă. Aceste sisteme au fost create
în scopul utilizării lor în tranzacțiile realizate prin Internet. În cazul în care aceste sisteme
implementează proceduri adecvate de verificare a disponibilității fondurilor care ar trebui
transferate și un control riguros al conturilor, acestea nu reprezintă un risc de securitate.
Securizarea operațiunilor de transferuri electronice de fonduri sunt criptate folosin algoritmi
care codează mesajele transmise.La recepționarea mesajul va fi decriptat folosind chei cunoscute
doar de transmițător și receptor. Majoritatea fraudelor constau în interceptate acestor chei și
datele din cadrul sistemului sunt utilizate. Diferite companii au proiectat sisteme care să asigure
securitatea tranzacțiilor bazate pe cărți de credit realizate pe Internet. Aceste sisteme permit
vânzătorilor să determine dacă clientul deține în mod real fondurile necesare pentru realizarea
tranzacției. Microsoft și Visa a dezvoltat protocolul SET pentru plățile electronice care utilizează
criptarea cu chei publice pentru a proteja datele împotriva tentativelor de compromitere sau
corupere a acestora. Semnăturile digitale sunt utilizate pentru autentificarea părților implicate.
22
http://www.razvan.biz/CE/SUPORT%20CURS%208.pdf
18
Principalul risc ar cheilor private este furarea și utilizarea fără autorizație de către persoanele
care le-a obținut prin transmiterea unei false dovezi de identificare către Autoritățile de
Înregistrare atunci când s-a obținut o pereche cheie public-privat.
Phishing-ul constă într-o escrocherie prin care posesorilor de card li se cere să ofere informaţii
personale şi bancare fraudatorilor. E-mailurile pe care le primesc pot părea legitime dar, în
realitate, organizaţiile autentice precum băncile sau autorităţile guvernamentale nu s-ar aştepta
niciodată să trimiteţi informaţii personale prin e-mail sau online. Fraudatorii pot copia cu
uşurinţă logo-ul sau chiar întregul website al unei organizaţii autentice. În e-mail li se solicită să
viziteze un website pentru a „actualiza", „valida" sau „confirma" informaţiile privind contul
bancar. E-mailurile de phishing trebuie șterse , acestea poartă viruşi care pot afecta calculatorul.
Anexele şi link-uri ce sunt trimise prin astfel de e-mailuri nu trebuie sechise.
Excrocheria prin alertă falsă de fraudă este similară phishing-ului. Fraudatorul contactează prin
e-mail sau telefonic şi informează potențiala victimă despre existența unei probleme cu contul
bancar. Pentru a rezolva problema sau pentru a îmbunătăţi securitatea contului li se solicită
confirmarea datelor personale. Escrocii sunt recunoscuţi pentru inventivitatea acestora în crearea
de poveşti cu scopul de a-şi păcăli victimele.
 Fraude implicând sisteme bazate pe carduri: smart cardurile pot lua o varietate de forme.
Principalul risc al smart cardurilor este determinat de modul în care sunt criptate datele. Datele
criptate pot fi obținute dacă anumite tipuri de erori au apărut la nivelul cardului.
Potrivit Băncii Centrale Europene în anul 2012 Marea Britanie și Franța a înregistrat cele mai
multe fraude cu cardul. Conform studiul BCE, cel mai mic procentaj al fraudei prin intermediul
plăților cu cardul, s-a înregistrat în România, Ungaria, Polonia și Lituania.
Valoarea totală a fraudelor cu cardurile s-a ridicat în anul 2012 la 1, 33 de miliarde de Euro, în
creștere cu 14,8% față de anul 2011. BCE a stabilit că din 2,635 euro cheltuiți prin carduri
bancare, unul este pierdut din cauza fraudelor.
Escrocherii cu carduri sunt:
1) Mis-Keyboard-
2) Skimmer- vom numi tipul de fraudă în care se sustrag informațiile conținute pe cardurile
bancare în special prin instalarea deasupra automatelor bancare a diferitor dispozitive
electronice care permit fixarea și transmiterea la distanță a informației obținute fraudulos în
momentul retragerii numerarului din bancomat. Dispozitive electronice utilizate de infractori se
mascheaza sub diferite părți componente ale automatelor bancare publice. Uneori se
folosesc minicamere de luat vederi mascate în cutiuți pentru brosuri cu informații și reclamă,
care le amplaseză în preajma automatelor bancare sub un unghi ce ar permite înregistrarea
parolelor de identificare culese de clienți.
3) Camera video – instalată la ATM în scopul copierii datelor cardului.
4) Pelicola de blocare- în urma efectuării unei tranzacţii la bancomat, se putea bloca suma în

19
cauză în fanta unde se eliberează banii din ATM, după care era sustrasă, fără ca respectivul cont,
atașat cardului, să fie debitat.
5) ATM-Skimmer - Prezenţa sumelor mari de bani în ATM-uri a atras dintotdeauna atenţia
infractorilor care, dacă la început se orientau spre furtul fizic al bancomatului și apoi spre
sustragerea banilor din interior, în prezent au reușit, prin utilizarea unor softuri dedicate de tip
malware, să manipuleze sistemul informatic al bancomatului și să îl determine să elibereze sume
de bani fără a se folosi instrumente de plată electronica, utilizând skimmerul.
6) Card skimming -constă în copierea informaţilor de pe banda magnetică a cardului de
credit sau a cardului bancar. Odată ce fraudatorii au obţinut datele cardului pot crea un card fals
sau „clonat” cu datele victemei şi pot efectua plăţi în contul acesteia. Sau pur şi simplu aceştia
pot crea o copie a cardului, folosind datele.
 Fraude implicând „cash” electronic (şi tranzacţiile bazate pe portofel electronic): permit
efectuarea tranzacţiilor în mod securizat prin Internet folosind „cash” electronic, sau elemente
de valoare care sunt înregistrate digital pe calculatoare. Ele trebuie să folosească mecanisme de
criptare eficiente, şi de regulă se bazează pe criptarea cu chei publice.
 Fraude legate de identitate
Dezvoltarea i-comerțului a determinat schimbări majore atât în sens pozitiv cât și negativ
dezvoltând și diferite forme de fraude. Consumatorilor le este dificil să identifice partenerii de
afaceri sau comerciantul care efectuează vânzări pe Internet rămânând în anonimat. Unii recurg
intenționat la ascunderea identității lor reale tocmai pentru a preveni posibilele fraude în
tranzacţiile electronice. Mascarea identității reale este relativ simplă prin intermediul
tehnologiilor Internet. Mesajele pot fi scrise anonime sau modificate astfel ca el să apară ca
aparține unui alt utilizator prin intermediul adreselor de Internet , de poștă electronică care includ
date care nu sunt reale.
În e-commerce, fraudele apar ca rezultat a trei factori: existenţa unor infractori motivaţi,
disponibilitatea unor ţinte accesibile şi absenţa unor măsuri de protecţie adecvate. Industriile ce
se dezvoltă atât de rapid sunt deseori vulnerabile în fața schemelor de fraudă născocite de cei
care caută să câștige capital folosind oportunități criminale nou apărute, măsuri de securitate
învechite și legi inactuale. Creşterea numărului de entităţi implicate în tranzacţii specifice
aplicaţiilor de i-comerţ a condus la sporirea disponibilităţii pentru tot mai multe ţinte probabile
ale infractorilor cibernetici. Majoritatea tranzacţiilor electronice presupun şi vehicularea unor
multiple tipuri de informaţii colaterale despre părţile implicate, informaţii care pot fi uşor
interceptate de către atacatori din Internet. Viteza cu care tranzacţiile on-line se desfăşoară
facilitează şi fraudele, deoarece în multe cazuri părţile implicate în tranzacţii nu dispun de timpul
necesar pentru a reflecta asupra condiţiilor şi termenilor propuşi în cadrul respectivelor tranzacţii
comerciale prin Internet. Aceştia nu pot verifica nici identitatea reală a presupuşilor parteneri,
20
ceea ce constituie o altă vulnerabilitate şi o premiză pentru acţiuni frauduloase. Tehnologiile
suport pentru sistemele de e-commerce asigură multiple posibilităţi şi pentru cei care doresc să
obţină foloase necuvenite prin acţiuni frauduloase asupra sistemelor informatice şi de
comunicaţii care susţin aplicaţiile de i-comerţ.
1.4.1. I-fraude bancare în R. Moldova
Potrivit datelor statistice în fiecare jumătate de oră în lume se pierd aproximativ 200 de
milioane de dolari din cauza fraudelor din sistemul bancar. Fraudele bancare au devenit un
fenomen tot mai extins și sofisticat. Cele mai vulnerabile produse bancare, expuse tot mai des
fraudelor bancare, sunt cardurile și conturile clienților. Infractorii din Moldova aleg alte ţări
pentru activităţi ilegale cu carduri cauza fiind numărul mai mare de posesori de carduri, sumele
mai mari pe conturile posesorilor de carduri, posibilitatea de a colabora cu alte grupări
internaționale. Astfel în 2012 au fost sustrași aproximativ trei milioane de lei de pe 1000 de
conturi bancare ale unor cetățeni americani. De asemenea, în luna iulie a aceluiași an, au fost
condamnați infractori care au comis fraudelor informatice în sectorul bancar, efectuând
operațiuni de plată online în suma de peste 250 mii lei din conturi bancare străine. În Republica
Moldova în ce priveşte fraudele cu carduri de plată este mai bună decât cea la nivel european. Un
indicator relevant care reflectă mărimea fraudelor şi care este utilizat în practica internaţională
este raportul dintre valoarea fraudelor la valoarea operaţiunilor cu carduri de plată, care în RM
pentru trimestrul 3, 2013 a fost de 0, 0063% ceea ce este un indicator sub nivelul european (în
SEPA, acesta a fost în 2011 - 0,036%). În contextul fraudelor bancare realizate de angajații
băncii, inclusiv și de către managementul acestora, BNM a lansat în anul 2013 un Ghid
metodologic de implementare a politicii și programelor antifraude în băncile din Republica
Moldova. Obiectivul general al ghidului metodologic este de a oferi recomandări pentru acțiunile
care trebuie întreprinse în scopul prevenirii și detectării fraudei de către bănci, astfel încât
personalul și alte persoane terțe să fie descurajate în comiterea fraudelor. 23 Banca Națională
constată în acest ghid că, deși o mare parte din bănci deja au implementate anumite elemente ale
unor controale antifraudă, cum este codul de etică/de conduită, este necesar ca băncile continuu
să-şi ajusteze programele antifraudă existente cu ultimele recomandări şi cerinţe ale standardelor
internaţionale pentru a elimina riscurile şi deficienţele sistemului de control intern. Eficienţa
implementării unui program de management al fraudelor în bănci, în special datorită specificului
activităţii lor, unde banii populaţiei trebuie să fie în strictă conformitate cu garanţiile şi normele
de securitate indicate de către organul de reglementare.Tehnologiile moderne care pot să își
protejeze clienții de fraudă ar fi cea mai bună metodă antifraud însă majoritatea băncilor nu

23
https://www.bnm.md/ro/content/ghid-metodologic-de-implementare-politicii-si-programelor-antifrauda-bancile-
din-republica
21
implementează astfel de tehnologii care sunt costisitoare.Astfel cea mai bună soluție pentru
clienți este să fie prudenți la fraudele la bancomate, pe Internet . Clienții băncilor trebuie să fie
atenți la detalii, ce link-uri accesează, ce formulare completează, să nu ofere date despre
24
conturile lor, pentru că nici chiar banca nu are voie să le solicite la telefon sau prin internet.

24
http://www.bancamea.md/news/fraudele-bancare-tipuri-de-fraude-si-solutii-de-evitare
22
 2. Starea actuală și evoluția i-comerțului
2.1. iComerțul:concepte și definiții
Termenul de “e-commerce” nu are încă o definiţie unanim acceptată, putând desemna, într-o
accepţiune foarte largă, orice afacere desfăşurată pe Internet sau, mai restrâns, vânzare de bunuri
şi servicii livrate offline, sau vânzare de produse digitale online . Comerţul prin intermediul
Internetului apărut prin 1994, este comerţul care se desfăşoară prin mijloace informatice, adică
prin calculatoare şi sisteme de telecomunicaţii. Cea mai mare parte a acestui comerţ desfăşurat
între cumpărători – persoane şi comercianţi - companii se desfăşoară prin reţeaua publică a
Internetului, şi de aceea a spune iComerţ echivalează cu a spune comerţ pe Internet, sau comerţ
în timp real (online), dar acest comerţ poate avea loc şi prin reţele de telecomunicaţii care nu sunt
publice ci aparţin unor sisteme private de plăţi şi transfer de fonduri. Comerțul informatic sau i-
25
comerț este comerțul mediat de rețelele informatice. O altă definiţie, mai largă, descrie
iComerţul ca fiind constituit din toate plăţile în care datele tranzacţiei (plătitor, destinatar, sumă,
etc) sunt transmise electronic, plătitorul şi plătitul sunt implicaţi direct în tranzacţie, iar toate
26
informaţiile necesare autorizării plăţii sunt schimbate între cele două părţi, electronic .
Definițiile i-comerțului din diverse surse sunt extrem de variate. Cele mai fregvente sunt:

e-comerce- are ca scop obținerea de venituri prin intermediul Internetului, precum si
construirea și consolidarea relatiilor cu clienții și partenerii. 27

comerț informatic-orice formă de tranzacțiiîn care părțile interacționeazăprin intermediul
rețelei Internet.

comerțul informatic-reprezintă efectuarea cumpărăturilor online, în World Wide Web.
Totuşi, comerţul electronic (Electronic Commerce sau E-Commerce) este mai mult decât
procesul de cumpărare/vânzare de produse şi servicii.

comerţul informatic- reprezintă un demers de cumpărare sau vânzare prin intermediul
transmiterii de date la distanţă. Acest demers este specific politicii expansive a marketingului
companiilor comerciale. Prin intermediul Internetului se dezvoltă o relaţie de servicii şi schimb
de mărfuri între ofertant şi viitorul cumparător.

comerțul informatic-reprezintă orice formă de tranzacție în afaceri în cadrul căreia părțile
interacționează în mediul online fără a realiza schimburi fizice sau contacte fizice directe.
În anii 1990 compania IBM, printr-o campanie publicitară, a făcut popular şi termenul
echivalent Electronic Business. Termenul de "e-business" a fost folosit pentru a defini utilizarea
tehnologiilor Internet pentru îmbunătăţirea şi transformarea proceselor cheie dintr-o afacere.
IBM a definit e-business ca oo modalitate de "acces securizat, flexibil şi integrat pentru

25
Ion BOLUN Cu privire la unele noțiunii ce țin de afacerile electronice și informatice.
26
Electronic Commerce and Development Report 2001, UNCTAD, United Nations,
UNCTAD/SDTE/ECB/1, www.unctad.org/ecommerce
27
http://www.teamshare.ro/blog/tipuri-de-e-commerce

23
desfăşurarea diferitelor afaceri prin combinarea proceselor şi sistemelor care execută operaţii de
bază ale afacerilor cu cele ce fac posibilă găsirea informaţiilor pe Internet.
Afacerile online nu se limiteaza doar la vânzarea produselor prin intermediul Internetului.
iAfacerile presupun menținerea contactelor cu furnizorii, cu posibilii parteneri de afaceri, dar și
cu clienții, promovarea produselor și/sau serviciilor oferite folosind mijloace onformatice.
iComerţul oferă posibilitatea de a comercializa produse în întreaga lume, sporind
numărul de potenţiali clienţi în primul rând prin eliminarea barierelor geografice dintre clienţi şi
comercianţi. Internetul oferă un spectru variat de utilizări în afacerile comerciale şi poate implica
relaţii între parteneri diferiţi, cum ar fi firmele, consumatorii individuali sau autorităţile publice.
Lansarea şi dezvoltarea afacerilor din domeniul i-comerţului au fost acceptate cu foarte mult
optimism de specialişti şi de oamenii de afaceri, manifestându-se o încredere puternică în
potenţialul nelimitat al dezvoltării sale.
Termenul de i-comerț cuprinde o gamă largă de tehnologii, cum ar fi:

EDI (Electronic Data Interchange);

mesageria X.400;

poşta electronică;

WWW şi Internet-ul;

Intranet-ul – reţeaua internă a unei companii, organizată după

principiile Internet-ului;

Extranet-ul – reţeaua care funcţionează după modelul Internet-ului şicare asigură
schimbul electronic de informaţii între colaboratorii companiei: furnizori, clienţi, bănci.28
2.2. Apariția și evoluția i-comerțului
Potențialul tehnologiilor informaționale a fost utilizat în primul rând în comerț. Evoluția în timp
a tehnologiei și comerțului este: 29
- Anii 1950-1960
Apariția sistemelor de transmitere a datelor a determinat apariția primelor aplicații comerciale-
bazele de date, având drept scop implementarea unor sisteme de gestiune, prima aplicație fiind
sistemul de rezervări din cadrul companiilor aeriene. Acest system a fost apreciat pentru
activitățile de vânzare la sfârșitul anului 1960. TDCC a fost creat în SUA în 1968 cu scopul de a
corela trei standarte industriale deja existente pentru diferite sisteme de transport-auto, feroviar,
aerian. Standartul EDI (Electronic Data Interchange) în organizarea schimbului de date a fost
creat pe baza rezultatelor obținute de TDCC. Procesarea cecurilor, completarea cu noi sisteme de
prelucrare a cardurilor de credit reprezentau primele funcții ce determina automatizarea
industriei serviciilor financiare.
- Anii 1970
Apare setul TRADACOMS pentru comerțul international, fiind adoptat de UNECE (united

28
http://carment.ase.ro/ec/curs/ec-intro.pdf
29
Larisa Șavga, Introducere în e-comerț și e-business.

24
Nations Economic Comission for Europe) . Noile sisteme de gestiune au extins oportunitățile
informațiilor electronice, a penetrat și activitatea bursieră. În 1977 la Toronto a fost pus în
operare primul sistem automat de tranzacții bursiere. Băncile dispuneau de automate care
efectuau transferal banilor în numerar și ofereau servicii de informare. A fost posibilă pentru
prima data relația direct cu instituțiile financiare prin intermediul sistemelor de transfer al
fondurilor instalate în magazine alimentare și stații de alimentare cu combustibil. La sfirșitul
anului 1970 apariția sistemelor de teletext și videotext s-a datorat creării cutiilor poștale
electronice, făcând posibil teleshopingul. Afost posibilă automatizarea stațiilor de casieri care au
permis accesul direct la informații din contul clientului.
- Anii 1980
Crearea rețelelor proprii a permis schimbul de informații la distanță, îmbunătățind comunicarea
între filiale și parteneri de afaceri. Se realizează achitările pe cale automatizată prin intermediul
ATM. Această perioadă se caracterizează prin acceptarea pe larg a comerțului digital. Internetul
combinat cu EDI oferă businessului posibilitatea de a devein o parte a fenomenului comerțului
digital.
În baza standartului GTDI în anul 1990 se elaborează standartul international EDIFACT
(Electronic Data Interchange for Administration, Commerce and Transport). Deoarece Internetul
este cel mai ieftin mediu de transfer al informațiilor a fost creat standartul EDIINT. Posibilitățile
tehnologice apărute le permit comercianților să experimenteze cataloagele de comandă a
produselor prezentate de CD-ROM. Prin intermediul automatelor bancare a devenit posibile
închirierile și rezervările.
În industria serviciilor bancare are loc transferul serviciilor prin intermediul computerelor
personale ale clienților sau la serviciul lor. Acest mijloc de deservire era considerat un mijloc de
micșorare a costului tranzacției clientului și sporește sursele de venit. Astfel clientul poate selecta
banca care îi oferă un serviciul finaciar mai avantajos, sporind competitivitatea între bănci și
loialitatea clienților.
Paul Timmers a identificat din anii '90, o serie de modele organizaționale, cum ar fi i-magazin
virtual de comerț (e-magazine, e-mall-uri), e-procurement (sau furnizarea electronica, e-
commerce activitate întâlnită la toate nivelurile), e-licitări (site-uri de licitații online cum ar fi
eBay, de exemplu), comunitățile virtuale de utilizatori și consumatori cu interese comune (de
exemplu, Geocities); platforme de colaborare (crearea de instrumente, în special software pentru
implementare și menținerea canalelor de comunicare electronică între companii. 30
Apariția World Wide Web a deschis ușa pentru multe servicii noi de comerț electronic care să

30
http://www.scientificpapers.org/wp
content/files/1121_The_premises_and_the_evolution_of_electronic_commerce.pdf
25
aibă un domeniu de aplicare global. Servicii ca Amazon.com și eBay au fost unele dintre cele
mai notabile site-uri de comerț electronic care urmează să fie lansate în această perioadă de
timp.31
Aceasta fiind perioada lansării primului serviciu banking bazat pe telefonul mobil, utilizând SMS
de către Banca Merita (astăzi Nordea) din Finlanda. Lansarea primului ringtone în Finlanda de
Radiolinja fost posibile în 1998 primele vânzări ale conținutului digitalîn calitate de descărcări în
telefonul mobil. I-mode este prima platformă a comerțului mobil lansată de către o companie
japoneză care a permis utilizatorilor în 1999 să navigheze pe Internet și să vizualizeze email-urile
și alte servicii. Comerțul mobil a fost implementat în mai multe industrii. Norvegia a lansat plăți
mobile pentru parcare. Austria a oferit bilete la tren via dispositive mobile, iar Japonia a favorizat
procurarea biletelor la avion prin telefoanele celulare. 32
- Anii 2000
Întreaga societate este într-o dezvoltare revoluționară a tehnologiilor informaționale. Instituâiile
financiare în scopul asigurării tranzacțiilor digitale trebuie să soluționeze 4 probleme cu impact
asupra dezvoltării:
1. necesitatea în tehnologii performante pentru a asigura securitatea tranzacțiilor;
2. utilitatea pentru variate protocoale de plată;
3. siguranța sistemului pe principiul24x7x365;
4. flexibilitatea platformei pentru absorbția noilor posibilități pe măsura apariției lor. 33
Primele tranzacții de comerț electronic apare în 1997 care au permis plata pentru băutură produsă
de Coca Cola. Acest lucru a fost posibil prin instalarea rimelor aparate de apă rece de către Coca
Cola în Finlanda. Această este determinate de dezvoltarea noilor dizpozitive mobile (telefoane
smart, tablete, computer mobile) care au facilitate dezvoltarea ulterioară a comerțului mobil.
Pentru facilitate comerțului mobil au fost create platforme pentru funcționarea securizată
(aplicații financiare mobile: serviciide mobile banking securizate, plăți mobile) și eficiența
acestuia . În acest scop au fost elaborate software ce au ușurat efectuarea serviciilor bazate pe
localizarea, utilizând orice tehnici de poziționare. Global Positioning System cu scopul de a
determina locația în care se află clienții în anumite momente și de a le livra anumite informații
despre produse sau servicii pe care le pot oferi companiile din preajma cărora ei se află.
Se lansează piața online StubHub care cea mai mare piață de evenimente din lume, cu bilete
disponibile pentru evenimente sportive, muzică și teatru. Clienții pot să cumpere și să vândă
bilete ori de câte ori și oriunde, prin experiențele desktop și mobile. 34Publicitatea onlineapare în
31
https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_e-commerce
32
https://www.scribd.com/doc/54073989/Seminar-Report-on-M-Commerce-Its-Security-Issues
33
Larisa Șavga, Introducere în e-comerț și e-business.
34
"StubHub". LinkedIn. Retrieved 27 August 2016.

26
această perioadă când Google lansează AdWords, un serviciu de publicitate care permite
utilizatorilor să afișeze o reclamă în rezultatele căutării Google care au legătură cu căutarea
utilizatorului. În februarie 2000, hackerii atacă câteva companii importante care se ocupau de e-
commerce: Yahoo, Ebay şi Amazon. Dar în urma lor, aceste companii şi-au îmbunătăţit cu mult
securitatea site-urilor. În 2001, cel mai amplu model de e-commerce, Business-toBusiness
(orientat pe parteneriat de afaceri), avea tranzacţii de aproximativ 700 miliarde de dolari.
Vânzările au continuat să crească în anii următori astfel încât, în 2008, vânzările electronice
deţineau 3,4 % din totalul vânzărilor.
- Anii 2010
Această etapă se caracterizează prin diversificarea formelor de i-comerț. Realizarea comerțului
mobil prin intermediul telefoniei mobile, Internet mobil și a rețelelor de socializare a creat o
nouă oportunitate pentru i-comerț. Una dintre cele mai importante aplicații pentru i-comerț sunt
rețelele de socializare ale întreprinderilor. Prin intermediul cărora este posibilă interacţiunea
brend-urilor cu consumatorii, mediu de transmitere ieftin, uşor accesibil, ascultarea
în permanenţă a consumatorilor, atragerea fanilor, studii de piaţă, reţelele sociale pot aduce
beneficii financiare. Companiile utilizează rețelele sociale cu scopul de promovare online.
Acestea au făcut posibilă globalizarea și în cazul întreprinderilor mici și mijlocii prin parteneriate
de afaceri. Unul din cele mai mari beneficii pe care le oferă rețelele de socializare este de a citi
părerile altor oameni, fie ei experți sau simpli cumpărători. Aceste păreri sunt foarte
importante atunci când vine vorba de achiziții de produse electronice: 57% dintre
respondenti considera un punct forte prezentă părerilor altor clienți. Părerile despre
mașini (45%) și produse software (37%) sunt în topul celor mai influente lucruri în i-comerț.
iComerţul nu este limitat numai de Internet, el incluzând un număr important de aplicaţii în
sistem, cum ar fi:
- videotext (bandă îngustă);
- teleshoping (bandă largă);
- mediu off-line (cataloage CD-ROM);
- reţele proprii ale corporaţiilor etc.
2.2.1. Starea actuală a i-comerțului
iComerțul acoperă practic toate activitățile imaginabile, de la vânzarea-cumpărarea de mărfuri
la cele mai sofisticate operațiuni financiare. În forma lui cea mai simplă, i-comerțul necesita
prezența într-o rețea de bază, promovarea firmei, furnizarea de servicii premergătoare vânzării și
servicii post-vânzare. Mii de întreprinderi mici și mijlocii pot confirma deja, că aceste condiții
minime pot fi asigurate fără dificultate și cu cheltuieli reduse, prin utilizarea tehnologiilor
tradiționale de Internet.
27
Răspândirea dispozitivelor mobile precum smartphone-urile și tabletele a dus la creșterea
puternică a comerțului mobil. În al patrulea trimestru al anului 2016, veniturile mobile de comerț
electronic în Statele Unite s-au ridicat la 22,7 miliarde de dolari SUA. Posibilitățile de a face
cumpărături pe dispozitive mobile sau aplicații mobile: liderii de pe piață online, eBay și
Amazon oferă aplicații și site-uri de cumpărături mobile .În multe magazine fizice, dispozitivele
mobile pot fi de asemenea utilizate ca metodă de plată prin utilizarea tehnologiilor NFC pentru a
scana portofelele digitale. 35
Mobilul este cel mai utilizat mijloc de efectuare a cumpărăturilor online . Ultimele statistici arată
că aproximativ 70% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil în detrimentul desktop-ului, în
creştere cu 20% faţă de anul 2016. Tot mai multe magazine online realizează site ,,mobile
friendly”,care oferă posibilitatea utilizării metodelor de plată convenabile pentru utilizatori de pe
dispozitivele mobile, aşa cum este plata cu un singur click.
Un studiul realizat de PayU arată că în 2017 cele mai recente instrumente tehnologice precum
AI (inteligenţa artificială), AR (realitatea augmentată) sau VR (realitatea virtuală) au fost
utilizate în principal de marii jucători de pe piaţa de e-commerce. Aplicarea lor în
departamentele de marketing permite o mai mare personalizare a unei oferte a magazinului
online, le oferă utilizatorilor o experienţă de cumpărare complet nouă şi permite analiza
comportamentului consumatorilor. Aplicarea unor soluţii precum chatbots, cabine de probă
virtuale sau alte modalităţi de testare virtuală a produselor ar putea deveni în curând un standard
în i-comerţ.
În 2017 platformele sociale au încetat să aibă doar rol de comunicare şi au descoperit potenţialul
pieţei de e-commerce, oferindu-le utilizatorilor posibilitatea de a cumpăra de pe platformele lor.
Drumul consumatorilor de la verificarea ofertei şi până la achiziţie ar trebui să fie cât mai scurt
posibil, iar canalele de social media precum Instagram sau Facebook sunt instrumente ideale
pentru acest scop. Facebook a lansat propria platformă de cumpărare care permite utilizatorilor
să îşi vândă direct produsele. În 2017, 4 din 10 utilizatori de internet din mediul urban au făcut
cumpărături online cel puţin una. În contextul în care din ce în ce mai multe persoane cumpără
online, este important ca magazinele să le ofere posibilitatea de a plăti cu ce au în buzunar. 36

35
https://www.statista.com/statistics/226530/mobile-payment-transaction-volume-forecast/
36
http://adevarul.ro/tech/internet/studiu-vor-trendurile-comertul-online-2018-
1_5a7067dfdf52022f75ff852f/index.html
28
Mediul online în această perioadă este utilizat de către comercianți pentru flexibilitate și
oportunitatea de a ajunge la milioane de clienți. Platformele online de tip marketplace a reușit să
reunească diferite grupuri de utilizatori (vânzători, cumpărători și potențiali agenți de publicitate)
facilitând tranzacțiile. Platformele Marketplace reprezintă un mediu cu posibilităţi nelimitate de
prezentare a produselor şi cu deschidere pentru milioane de clienţi care, în mod normal, nu ar
avea posibilitatea de a ajunge la un anumit magazin tradiţional.
În Europa există peste 220 de platforme marketplace, dintre care 39 doar în Germania, 24 în
Franţa şi 14 în Italia, conform unei cercetări realizate în anul 2015 de Asociaţia federală pentru
comerţ din Germania. Cele 220 de platforme marketplace sunt furnizate de un număr de 50 de
companii, conform sursei citate. Vânzările de comerț electronic cu amănuntul ca procent din
vânzările cu amănuntul la nivel mondial între 2015 și 2021. În 2017, vânzările cu amănuntul au
reprezentat 10,2% din totalul vânzărilor cu amănuntul din întreaga lume.
Cele mai mari platforme online de tip marketplace din lume, conform unui clasament efectuat în
2014 care ţine cont de numărul de utilizatori care au făcut achiziţii de pe cele două platforme
sunt compania chineză Alibaba şi compania americană Amazon .
Alibaba a fost cea mai populară platformă din 2014 cu peste 330 de milioane de clienţi care au
făcut o achiziţie de pe una dinre cele două marketplace-uri pe care le deţine: Tmall (dedicată
doar brandurilor, unde accesul este permis doar pe bază de invitaţie) sau Taobao (un marketplace
consumer to consumer). Locul doi este ocupat de Amazon, cea mai mare platformă marketplace
din SUA, cu un număr de peste 270 de milioane de clienţi. Locurile următoare sunt ocupate de
marketplace-urile eBay, Groupon, Etsy şi Zalando.
 Conform unei statistici efectuate în 2013 pe Amazon s-au cumparat în medie 426 de
produse pe secundă. Cifra de afaceri 88.99 mld USD în 2014, 107 mld USD în 2015. Pe acest
marketplace sunt disponibile peste 230 milioane de produse în vânzare, peste 5 milioane de
produse la categoria haine. Această platformă permite producătorilor din peste 100 de țări să își
vândă produsele la clienți din peste 185 de țări.
Cumpărăturile online reprezintă una dintre cele mai populare activități online din întreaga lume,
vânzările globale de vânzare cu amănuntul atingând 2, 3 trilioane de dolari SUA în 2017. Odată
cu dezvoltarea digitală recentă în regiunea Asia-Pacific, nu este deloc surprinzător faptul că
piețele cu amănuntul online cu cea mai rapidă creștere sunt Indonezia și India, urmată de Mexic
și China. Dezvoltarea digitală a comerțului cu amănuntul în aceste țări este strâns legată de
îmbunătățirea constantă a accesului online, în special în comunitățile online mobile care au luptat
mult timp cu legăturile fixe de bandă fixă datorită restricțiilor financiare sau de infrastructură,
dar se bucură de avantajele conexiunilor ieftine în bandă largă mobilă.
Valoarea medie a comenzilor de cumpărături online prin dispozitivele smartphone și tabletă
29
rămâne în urma comenzilor online tradiționale prin desktop, dar comercianții cu amănuntul la
nivel mondial se ocupă de vânzările mobile de comerț electronic. Amazon, Apple și JD.com sunt
cei mai importanți comercianți cu amănuntul la nivel mondial, bazați pe vânzările de m-
commerce, iar liderul de piață Amazon generează aproape 20 de miliarde de dolari SUA în
vânzările de telefonie mobilă în 2015. În special, comercianții online din China au reușit să facă
tranziția către puteri de comerț mobil, ceea ce reprezintă o mică surpriză în ceea ce privește rata
puternică de penetrare a internetului mobil în țară. Vânzările on-line sunt prevăzute să reprezinte
până la o treime din vânzările totale cu amănuntul în China în 2019.
Această statistică clasifică cele mai populare categorii de cumpărături online din întreaga lume,
sortată după numărul de utilizatori de internet care au achiziționat vreodată produse online. În
noiembrie 2016, 58% dintre utilizatorii de internet la nivel mondial au cumpărat vreodată
produse legate de moda prin intermediul internetului. Produsele și serviciile legate de călătorii
ocupă locul al doilea, cu o rată de achiziție online de 55% globală. Nu toate piețele online au
aceleași capacități de cumpărături online - începând cu trimestrul al patrulea al anului 2016,
Regatul Unit a fost pe primul loc, cu o rată de cumpărături online de 76%. Desktop-ul continuă
să reprezinte majoritatea comenzilor de comerț electronic cu amănuntul, dar dispozitivele mobile
au ajuns în urmă - în ciuda unei cote de comenzi la nivel mondial de doar 30% din trimestrul
patru al anului 2016, smartphone-ul a reprezentat deja 52% , să sublinieze necesitatea ca
comercianții cu amănuntul să creeze aplicații mobile pentru cumpărături și să optimizeze site-
urile lor pentru accesul mobil.
2.3 Formele i-comerțului
iComerțul are loc între vânzători și cumpărători ( aceștia pot fi cumpărători finali,
intermediari sau companii). Între cumprători și vânzători se interpune piața electronică care le
oferă următoarele posibilități: căutare, valorificare, logistică, plată, autentificare.
iComerțul poate fi grupat în două categorii: comerțul între personae și companii (B2C, business-
to-consumers, companii-consumatori), numit și comerț electronic cu amănuntul, și comerțul între
companii (B2B, business-to-business). 37
În dependență de tipul de tranzacții sau interacțiunea dintre participanții la i-comerț,

37
http://www.danvasilache.info/ePCap6.pdf
30
distingemurmătoarele tipuri de i-comerț:
 Business-to-Business (B2B sau BTB) cuprinde toate tranzacţiile ce se efectuează între doi sau
mai mulţi parteneri de afaceri. Aceste tranzacţii se bazează, de obicei, pe sisteme extranet, ceea
ce înseamnă că partenerii de afaceri acţionează pe Internet prin utilizarea de nume si parole
pentru paginile de web proprii. În termeni practici, în aceasta categorie de comerţ electronic
poate fi orice firmă care utilizează Internetul pentru a comanda de la furnizori, pentru a primi
facturi şi a efectua plăţi.
 Business-to-Consumer (B2C sau BTC) se referă la relaţiile dintre comerciant şi
consumatorul final, fiind considerat comerţ electronic cu amănuntul. Această categorie sa extins
foarte mult datorita World Wide Web: Există acum mall-uri prezente pe Internet, care oferă toate
tipurile de bunuri de consum, de la prăjituri sau vinuri, la calculatoare şi automobile.
 Business-to-Administration (B2A sau BTA) acoperă toate tranzacţiile dintre firme şi
autoritari administrative locale sau centrale. Spre exemplu, în Statele Unite ale Americii,
licitaţiile publice lansate de guvern sunt publicate pe Internet iar firmele pot răspunde pe cale
electronica. În momentul de faţă, aceasta categorie de comerţ electronic este intr-o fază de
dezvoltare primară, dar se aşteaptă o extindere rapidă, mai ales in contextul în care guvernele şi
alte autorităţile folosesc propriile metode de promovare a comerţului electronic. Aceasta
categorie de e-commerce ar putea, în viitor, să fie utilizată şi pentru plata TVA sau a impozitelor
firmelor.
 Consumer-to-Consumer (C2C) este reprezentat de licitaţiile bazate pe web. Se pot negocia,
prin acest sistem, preţurile unor categorii largi de bunuri, de la obiecte de artă la aparatură
electronică sau cărţi. Vânzătorii îşi expun pe un sit specializat produsele pe
care doresc să le vândă, însoţite de un preţ minim la care sunt dispuşi să îl vândă,iar cumpărătorii
conectaţi la acel sit oferă preţurile pe care sunt dispuşi să le plătească. Vânzătorul va alege
cumpărătorul care a oferit cel mai mult şi va intra încontact direct cu acesta pentru a perfecta ulterior
vânzarea şi detaliile de realizare a acesteia, pe cale electronică, sau altfel.Cel mai cunoscut portal de
licitaţii electronice este, probabil, eBay (http://www.ebay.com).
 Business-to-Employee (B2E) se referă la tranzacţiile din interiorul unei firme, destinate
personalului angajat al firmei şi efectuate prin sistemul intranet propriu.
 Consumer-to-Administration este o categorie care, deşi nu a apărut încă, este de aşteptat ca
guvernele să o lanseze, mai ales în domeniul plăţilor ajutoarelor sociale sau a compensaţiilor în
urma calculaţiilor de venit global. 38

38
http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ECTS/ECTS_CE.pdf
31
 Peer-to-Peer Applications- este o tehnologie utilizată în i-comerț C2C, B2B, B2C. Rețeaua
Peer-to-peer permite calculatoarelor să se conecteze în mod direct unul la celălalt, pentru schimb
de fișiere (partajare de fișiere) în comun. Nu există o limită teoretică pentru dimensiunea unei
rețele peer-to-peer, acestea pot fi constituite din două, dar și din sute de calculatoare. 39
 Mobile Commerce reprezintă toate tranzacțiile efectuate într-un mediu wireless în i-comerț
poartă denumirea de mobile commerce sau m-commerce. M-commerce este cunoscut ca i-comerț
de ultima generație care permite utilizatorilor să efectueze tranzacțiile direct de pe propriul
mobil. Datorită comodității efectuării tranzacțiilor de pe telefonul mobil, acesta fiind mai
fregvent utilizat decât PC.
Intrabusiness e-commerce include toate activitățile interne într-o organizație care presupun
schimbări de bunuri, servicii, informații între diverse unități, subdiviziuni, departamente.
iComerțul intrabusiness este realizat prin Intranet și portaluri de corporație.
 Collaborative Commerce constă în comunicarea sau caloborarea online între indivizi sau
grupuri în i-comerț. Oferă posibilitatea partenerilor de afaceri aflați în locații diferite să
colaboreze la elaborarea designului unui produs sau pot să facă previziuni privitoare la cererea
produselor pe piață.
 Nonbusiness e-commerce este utilizat în scopul de a reduce cheltuielile și a îmbunătăți
propriile operații de către instituțiile nonbusiness, organizațiile nonprofit, organizațiile religioase,
organizațiile sociale și agențiile nonguvernamentale.
 E-learning este utilizat în scopul de a realiza traininguri online. Este utilizat de către
organizații pentru traininguri fiind numite e- training, și utilizat de către universitățile virtuale.
 Exchange-to-Exchange este un sistem formal care conectează două sau mai multe schimburi
între ele cu acces deschis publicului larg. Acest system reprezintă o piață publică electronica cu
mai mulți cumpărători și vânzători.
 E-government în i-comerț reprezintă o entitate guvernamentală care utilizează dispositive
de comunicații electronice, a calculatoarelor și a Internetului pentru a furniza servicii publice
cetățenilor și altor persoane dintr-o țară sau regiune. Potrivit lui Jeong, 2007 termenul constă în
interacțiunile digitale dintre un cetățean și guvernul lor (C2G), între guverne și alte agenții
guvernamentale (G2G), între guvern și cetățeni (G2C), între guvern și angajați (G2E) și între
guvern și întreprinderi / comert (G2B). 40

39
http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ECTS/ECTS_CE.pdf
40
https://en.wikipedia.org/wiki/E-government
32
 E-banking presupune realizarea de tranzacţii bancare on-line, transfer de bani din conturile
deschise la bănci, plăţi electronice, consultanţă bancară.
i-Afacerile s-au dezvoltat în aria Business-to-Business şi mai puţin Busines-to-Consumer.
Iniţial transferul dintre companii se realiza prin intermediul unui sistem electronic de transfer numit
EDI(Electronic Data Interchange). Transferul electronic care are la bază sistemul EDI transmitea
datele conform unui format standard. Având în vedere faptul
că documentele erau aproximativ în acelaşi format, s-au putut realiza standarde după
acestea şi a fost posibilă trecerea lor în format electronic. Datorită faptului că reţelele EDI
aveau un cost ridicat, multe companii foloseau linii închiriate sau serviciile unor firme care
ofereau conexiuni și servicii de transmisie celor angajaţi în EDI (VAN – Value Added
Network).Aceste metode au permis transferul datelor și a diminuat costurile pentru completarea
formulalelor, listarea, trimiterea sau stocarea din nou într-un sistem informatic odată ajunse la
destinatar, precum şi erorile ce ar fi rezultat prin introducerea repetată a datelor.41
Dezvoltarea internetului a permis crearea unei noi piețe de comerț, care să fie mult mai accesibilă,
mai puțin costisitoare. Comerţul electronic bazat pe Internet a cunoscut mai multe etape:
etapa iniţială, etapă în care e-mail-ul a fost cea mai folosită tehnologie de transfer a
datelor;
 etapa www, care a luat naştere odată cu apariţia primului browser web(Mosaic);
 etapa interactivă, când multe website-uri au introdus protocoale securizate de comunicaţie,
aplicații software pe partea de server şi/sau client, formulare, asigurând interactivitatea client-
furnizor;
 etapa maturizării web-ului, caracterizată de introducerea lui în cadrul intranet-ului
organizaţiei, utilizarea extranet-ului între organizaţii, utilizarea tehnologiei Java şi a capabilităţilor
multimedia ale Web-ului, care a devenit, astfel, un valoros canal de reclamă şi publicitate(Piaţă
Electronică).

41
https://ro.wikipedia.org/wiki/Peer-to-peer

33
 2.3 Modele de afaceri în i-comerț
iComerțul a oferit oportunitatea dezvoltării diferitor afaceri pe internet. Astfel distingem mai
multe modele de afaceri în comerțul pe Internet.
- magazin electronic (e-shop);
- magazinul universal electronic (e-mall);
- achiziția publică electronică (e-procurement);
- licitația electronică (e-auction);
- comunitatea virtuală (virtual comunity);
- furnizare de servicii pentru Comerul electronic (e-service providing);
- brokeraj de informaiți;
- piața unui terț (3rd party marketplace);
- platforme de colaborare.
Magazin electronic are drept scop transpunerea afacerii fizice, materiale, în pagina de
Internet. Compania îşi prezintă catalogul de produse, precum şi serviciile prin Internet. Produsele
sunt oferite, în general, la diferite categorii de preţ, ţinând seama de tendinţa clienţilor de a testa
calitatea, viteza şi eficienţa livrării înainte de a decide să cumpere produse mai scumpe.
Produsele adecvate comercializării prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu
uşurinţă şi nu necesită folosirea simţului tactil: bilete de avion sau de concert, CD-uri, cărţi,
software, unelte, piese de schimb, anumite alimente, suplimente nutritive sau chiar autoturisme.
Preţurile produselor vândute prin Internet ar trebui să fie mai mici decât cele practicate pentru
comenzile clasice. 42
Magazinul universal electronic (e-mall)
E-mall reprezintă o tatalitate de e-shop-uri , unde se pot realiza diverse modele de tranzacții în
dependență de serviciile pe care proprietarul mall-ului dorește să le ofere clienților. Proprietarul
unui e-shop allege mall-ul potrivit pentru i-afacerea sa. E-mall-ul reprezintă o rețea puternică de
mai multe e-shopuri , care are o strategie de marketing foarte bună și oferă o structură adecvată
de magazine. Un magazin universal electronic obține profit din reclame și taxe obținute în urma
tranzacțiilor.
Achiziția publică electronica (e-procurement

3. Perspective de dezvoltare a iComerțului

3.1. iComerțul pe plan internațional
În ultimul deceniu, evoluţia tehnologică a creat o posibilitate enormă de globalizare. Astfel
iComerțul urmează să se nască, iar oportunităţile pentru afacerile globale sunt permanent
îmbunătăţite de către tehnologiile noi apărute. Aceste tehnologii permit companiilor să creeze

42
http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2006/management-si-marketing/51.pdf

34
relații cu consumatorii și partenerii de afaceri în timp scurt, indiferent de distanța și zona
geografică, de graniţe sau de altă natură.
Dezvoltarea Internetului a intensificat viteza globalizării și necesitatea companiilor de a
implementa strategii globale și eficiențe de marketing în comerțul electronic.
În Europa Comerțul online continuă să crească semnificativ. În același timp comerțul
tradițional se confruntă încă cu dificultăți. Comerțul electronic European a reușit să atingă cifra
de afaceri în jur de 530 miliarde EUR în 2016, o creștere de 15%. În mod firesc tendințele
comerțului electronic din UE sunt în creștere, deoarece stimularea comerțului electronic
European este unul din obiectivele principale. Se crează condiții de concurență echitabilă pentru
comerțul online în țările UE. Cu toate acestea comerțul electronic nu se oprește la granița UE.
Acest lucru înseamnă că pentru comercianții online din UE trebuie să știe ce se întîmplă la nivel
global. Comerțul electronic evoluează rapid având fapte, cifre și tendințe corecte.
În scopul respectării drepturilor consumatorilor și a firmelor care s-au dezvoltat pe piața i-
comerțului în Europa s-au format diferite asociații cum ar fi Ecommerce Europe care împreună
cu platforma online TrustMark tind să apere acele drepturi și să rezolve litigiile apărute fără
intervenția juridică.
Prin intermediul a 20 de asociații naționale, Ecommerce Europe(EE) reprezintă peste 35000
de magazine online din Europa. Misiunea sa este de a stimula industria comerțul electronic,
ajutând factorii de decizie să conceapă politici potrivite pentru o viitoare creștere sustensabilă.
Pentru aceasta EE a luat inițiativa de a veni cu soluții inovatoare și cu platformă pentru discuții la
nivel de experți , facelități pentru părțile cointeresante. Aceasta sublinează importanța comerțului
electronic pentru economie prin furnizarea de cercetari pe piețile europene și globale. În plus EE
stimulează inițiativa de etichetă europeană de Trustmark.
EE salută asociațiile naționale de comerț electronic și companiile care vând bunuri și/sau
servicii online ca membri. În afară de aceasta , EE invită furnizorii care preferă comerțul
electronic și alte organizații și ONG-uri legate de comerțul electronic să devină parteneri.
Fundația EE este o organizție non-profit, inițiată de asociațiile naționale ecomerț la nivel
mondial. Precum și de companiile de ecomerț. Misiunea acestei organiații este să promoveze
comerțul electronic global.
Platforma online “ecommercetrustmark.eu” are scopul de a proteja consumatorii și
comercianții prin stabilirea unui set de reguli europene și asigurând o comunicare clară ale
acestora pe tot teritoriul Europei.

35
 Figura 3.1 Țările care fac parte din TrusMark
Sursa: https://www.ecommercetrustmark.eu/for-consumers/
Această platformă oferă consumatorului următoarele privilegii:
 siguranța achiziționării – clientul trebuie să fie sigur și asigurat cumparând de pe
magazinele online având marca de încredere din partea organizației TrustMark;
 consultanță gratis – clientul beneficiază de soluții gratis apelând la serviciile
organizației cu scopul oricarei probleme;
 verificări – magazinele sunt verificate des pentru a corespunde regulile
organizației.
Trustmark-ul protejează clienții care efectuează cumpărături printr-un magazin online dintr-o
altă țară din Uniunea Europeană și apare o plângere din partea clientului. În caz că se întâmplă
un incident în procurarea unui produs/serviciu, companiile care au trustmark oferă oportunitatea
de a depune plângeri prin Serviciul gratis TrustMark, în caz că Serviciile pentru clienți ale
companiilor lor nu pot să rezolve problema.
Aceste asociații de i-comerț oferă mai multă încredere în efectuarea cumpărăturilor online.
Conform European Ecommerce Reaport 2017 i-comerțul a evoluat diferit în funcție de țară,
astfel cea mai mare creștere înregistrată este în România: 38%, Slovacia și Estonia crescând cu
35%. Ucraina a înregistrat o creștere de 31%, Polonia și Bulgaria 25%. Vestul Europei reprezintă
cea mai mare piață pentru efectuarea cumpărăturilor online. Țările din această regiune
înregistrează și cea mai mare evoluție a i-comerțului. În Franța în perioada 2015-2016 comerțul
online a crescut cu 14,6% iar 28% din cumpărături sunt efectuate de pe telefoane și tablete.
Regiunile Europei care au cea mai mica piață a comerțului electronic sunt est, sud, nord.
Procentajul pentru fiecare regiune este reprezentat în figura de mai jos.

36
 Figura 3.2 i-Comerțul pe regiuni în Europa
Sursa:https://www.eurocommerce.eu/media/142202/c_european_ecommerce_report_2017_v1
70623-published_28basic_29.pdf
Comerțul electronic din Europa este o industrie care arată rezultate diferite pe regiune.
Mecanismul este, de exemplu, mai popular în partea de est și sud a Europei decât în nordul
Europei sau în Scandinavia. În 2015, cercetările efectuate de PayPal au arătat că în Turcia, 53%
dintre cumpărătorii online au cumpărat online prin intermediul unui smartphone în cele 12 luni
anterioare studiului respectiv, în timp ce în Olanda această cotă a fost de doar 17%.
Retailul online este o industrie în continuă schimbare, iar în Europa acest lucru nu este diferit.
Există piețe de comerț electronic foarte mature, cum ar fi cele din Regatul Unit, Germania și
Franța, și există industrii de comerț electronic care se dezvoltă rapid, cum ar fi în Grecia sau
Ungaria.
În cazul comerțului mobil, situația este și mai diferită, deoarece nu este vorba numai de modul
în care sunt folosite consumatorii de cumpărături online, dar și de faptul dacă au un smartphone
sau o tabletă și dacă le utilizează pentru astfel de activități online. În 2015, Paypal a făcut
cercetări privind industria de comerț mobil din Europa. A constatat că în Turcia, 53% dintre
cumpărătorii online au cumpărat online prin intermediul unui smartphone în cele 12 luni
anterioare acestei cercetări. În alte țări, această cotă a fost mult mai mică: de exemplu, în Olanda
este de 17%, iar în Franța și Suedia ambele sunt 21%. În afară de toate diferențele pe țară,
potrivit datelor analizate de Twenga, Europa este încă continentul cu cea mai mare rată de
penetrare mobilă. În Europa Centrală și de Est este de 151%, în timp ce în Europa de Vest este de
129%. Este semnificativ mai mare decât în America de Nord (101%) sau Asia de Est (92%).
Cheltuielile online pe dispozitive mobile s-au dublat între 2014 și 2015, ajungând la o cotă de
25%.
Magazinele fizice au un avantaj competitiv asupra comerțului onlinesub formă de personal
contact, ceea ce face posibilă, de exemplusă li se ofere cumpărătorilor informații despre produs.
În magazinele online, acești factori trebuie înlocuiți prin altceva pentru a atrage consumatorii.

37
Potrivit consumatorilor de comerț electronic din Europa,unii factori sunt mai importanți decât
alții:
Prețul- consumatorii spun că cel mai important lucru din toate pentru magazinele online să
arate prețul global clar. În plus, în jur de patru din zece consumatori preferă magazinul care oferă
cel mai mic pret. Aceasta pare a fi cel mai important factor în țări cu o oarecum mai slabă
economia socială, cum ar fi Spania și Italia.
Informații - Caracteristicile produsului, imagini și videoclipuri. Pentru ca magazinele online
să folosească mai multe modalitățile de descriere a unui produs sunt apreciate, și cerute, de către
consumatori atunci când sunt pe cale să facă o decizie de cumpărare.
Limba - Una dintre condițiile fundamentale din comerțul electronic global este că
consumatorul ar trebui să poată înțelege limba folosite în magazinul online.
În Europa, 43Internetul este folosit pentru cumparaturile online diferit pe întreg teritoriu. Cel
mai mare lider este Marea Britanie cu 81% din populație care au achiziționat produse în 2015,
fiind urmată de Danemarca și Luxemburg cu 79% și 78% respectiv.
Piața de vânzare online, cu amănuntul este cel mai important sector de creștere în Europa. Printre
date exacte se enumera o rată de creștere de 18.4% în 2014 și 18.6% in 2015, iar cercetători au
prezis 16.7% pentru 2016 și 15.7% pentru 2017.
Statistica din 2015 a arătat ca au fost 296 de milioane de clienți în Europa, 43 de procente din
populație de 15 ani și mai mult cumpără online și 16% cumpără din alta țară.

Figura 3.3. Date statistice ale UE privind comerțul online

Sursa:https://newsroom.mastercard.com/wp-content/uploads/2017/03/Masterindex-
2017.pdf
Au fost analizate datele pe țară, acestea arată că Polonia și Lituania au cea mai mare frecvență
43
https://newsroom.mastercard.com/wp-content/uploads/2017/03/Masterindex-2017.pdf
38
în comertul de zi cu zi 9% împreună cu populația din Marea Britanie 8%. Cercetările au arătat ca
cel mai puțin preferă să cumpere Danemarca, Finlanda, Estonia, cu o rata de 80% pe lună.

Figura 3.4. Statistica cumparaturilor dupa țări

Sursa:https://newsroom.mastercard.com/wp-content/uploads/2017/03/Masterindex-
Observăm că nu toți consumatorii au încredere să cumpere online. În timp ce i-comerțul este
popular printre consumatori, totuși sunt bariere care îi impiedică pe oameni să facă cumpărături
online. Astfel, fraudele și controlul asupra plății care îi rețin pe consumatori sunt cele mai mari.
Oricum aceste bariere depend de la țară la țară, oamenii din Grecia cred că fraudele reprezintă o
problemă (71%), ca și Spaniolii 64%. Cel mai puțin le este frica consumatorilor din Danemarca
cu 46%. Cea mai mica rata este pentru «nu știu cum se utilizeaza» (12%) și de «acceptare a plății
prin card» .

Figura 3.5. Date statistice privind barierele cumparatorilor.

Sursa:https://newsroom.mastercard.com/wp-content/uploads/2017/03/Masterindex-
2017.pdf
Preferințele de top ale consumatorilor online sunt: hainele și încălțămintea circa 50%, fiind
urmate de bilete și electrocasnice, cărți, urmate de zboruri.

39
Figura 3.6. Date privind preferintele cumparatorilor online
Sursa:https://newsroom.mastercard.com/wp-content/uploads/2017/03/Masterindex-
2017.pdf
În urmatoarea figură este reprezentată evoluția numărului populației la nivel global care
folosesc comerțul electronic perioada 2010 -2017. Analizând această diagramă observăm că i-
comerțul este în continuă creștere și dezvoltarea atingând valoarea maximă în 2017. În acești 7
ani de evoluție a i-comerțului, utilizatorii lui au reușit să utilizeze facilitățile oferite de noile
tehnologii, astfel încât să se evidențieze o creștere semnificativă a posibilităților de vânzare-
cumpărare, modalități de plată și viteza de efectuare a tranzacțiilor online.

Figura 3.7. Date privind evoluția i-comerțului pe plan global

Sursa: http://mazarsusa.com/wp-content/uploads/2017/11/Global-Report-2017-1.pdf
Conform raportului „Global Ecommerce Report 2017” regiunea Asia Pacific înregistrează cea
mai mare creștere a i-comerțului în 2017 , devenind cea mai mare piaţă regională de i-comerţ din
lume. Astfel, comerţul electronic ajungând la 525,2 miliarde de dolari în regiunea Asia-Pacific,
faţă de 482,6 miliarde de dolari în America de Nord. Creşterea i-comerţului este generată în
principal de extinderea rapidă a bazelor de utilizatori ai serviciilor online şi mobile pe pieţele
emergente, de extinderea comerţului de pe dispozitive mobile, îmbunătăţirea variantelor pentru
livrare şi plată şi de extinderea brăndurilor puternice către pieţele internaţionale. Pe de altă parte,
40
în regiunea OrientulMijlociu/Africa, este înregistrat cel mai mic procentaj al evoluției i-
comerțului din 2017. Acest indice fiind cauzat de veniturile disponibile reduse și cumpărăturile
pentru nevoile zilnice reprezintă norma iar cumpărăturile online nu sunt o prioritate.
Sudul Americii înregistrează o creștere de 6% a i-comerțului, ceea ce reprezintă 274 milioane
de utilizatori ai acestuia. Cele mai mari piețe de comerț electronic din America Latină sunt:
Brazilia, Mexic și Argentina. Retailerii americani investesc foarte mult în construirea afacerilor
de i-comerț în America de Sud, în ciuda încetinirii economiei. Amazon a investit masiv în Mexic,
lansând o versiune în limba spaniolă a site-ului său de cumpărături, sub domeniul mexican
Amazon.com.mx.

Figura 3.8. Date privind evoluția i-comerțului pe regiuni (milioane)

Sursa: http://mazarsusa.com/wp-content/uploads/2017/11/Global-Report-2017-1.pdf
Analizând figura 3.1 observăm că i-comețul este cel mai des utilizat pe plan global de către
utilizatorii care au vârsta cuprinsă între 25-54 ani. Acest fenomen poate fi explicat prin faptul că
reprezintă categoria de vârstă cea mai activă în toate domeniile iar oportunitățile oferită de
cumpărăturile online sunt multiple:
- efectuarea unei noi achiziții în orice moment al zilei;
- reducerea considerabilă a timpului pentru efectuarea a achizițiilor;
- livrarea rapidă a produsului;
- lipsa timpului pentru efectuarea comerțului traditional;
- posibilitatea de a alege produsul dorit, analizând părerile altor cumpărători despre produsul
respectiv.
Categoriile de vârstă până la 25 ani înregistrează un procentaj mai mic de utilizatori aceasta poate
fi cauzată în unele regiuni de lipsa unor instrumente de plată care le-ar permite efectuarea online a
cumpărăturilor sau de cele mai dese ori cumpărăturile online sunt efectuate de către adulți pentru ei.

41
Figura 3.9. Utilizarea i-comerțului pe categorii de vârstă
Sursa: http://mazarsusa.com/wp-content/uploads/2017/11/Global-Report-2017-1.pdf
Conform documentului „United States Ecommerce Report 2017” în ultimele 12 luni, 88%
dintre consumatorii americani s-au documentat online, înainte de a cumpăra offline, în
magazinele fizice.
PIB-ul în 2016 a fost de 18,570 trilioane $, iar „felia” reprezentată de comerțul online a fost
de 2,15% . În SUA 78% din populația totală folosește Internetul, iar 78% din utilizatori fac
cumparaturi online (adica peste 198 de milioane de americani), majoritatea amatorilor de
shopping online sunt tineri de 18 – 34 de ani
În 2016, americanii au cheltuit, în medie, online un pic peste 2.000 $, cu 10% mai mult față de
2015. În această perioadă cele mai cumparate produse au fost electronicele, îmbrăcămintea și
electrocasnicele, 96% dintre consumatori americani compară produse similare de la vânzători
diferiți înainte de a cumpara ceva pe Internet.
3.2. iComerțul în Republica Moldova
De și în RM comerțul electronic se dezvoltă cu pași lenți, el e in creștere cu pași mici de la an
la an. Conform BATI majoritatea persoanelor care folosesc servciul electronic sunt cu studii
superoare sau studenți și cu vîrste cuprinse 15-50 de ani. Procentajul fiind de peste 75 %.
Majoritatea fiind din mun. Chișinău. Beneficiile comerțului electronic nu sunt exploatate la
maxim din cauza mai multor factori:
- Lipsa cadrului legislativ
- Lipsa securității plaților online
- Neîncrederea populației în cumpăraturilor online
- Lipsa infrastructurii de livrare pe întreg teritoriul republcii
- Magazinelor online internaționale la care lipsesc livrarea în RM
Deci din cauza potențialului mic de cumpărare în RM comerțul electronic are de suferit.
Beneficiile care ar aduce comerțul electronic ar fi:
- Dezlovoltarea produselor calitative pe piață

42
 - Dezvoltarea plăților online
- Posibilitatea producătorilor și a prestatorilor de servicii locali de a se dezvolta
Deci după cum vedem dezvoltarea iComerțului în RM ar extinde automat pentru producătorii
locali și prestatorii de servicii noi potențiali clienți. Odată cu aceasta s-ar dezvoltă și regiunele
care conform statisticilor folosesc cel mai puțin serviciile online.
In RM cele mai populare site-uri eComerce authohtone sunt:
- elefant.md
- zap.md
- pandashop
- straus.md
- pesoto.md
Despre elefant.md este un proiect al companiei Elefant Online S.A. care deține elefant.ro în
România. Proiectul a început prin a fi o librărie virtuală oferind o experiență complexă de
shopping cultural online, iar ulterior a devenit Mallul Online , în ofertă regăsindu-se produse
pentru cei mici și pentru cei mari, pentru casă și pentru grădină.
elefant.md comercializează în prezent în jur de 300.000 de produse din categoriile carte, jucării,
ceasuri, parfumuri, îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, cosmetice şi produse de îngrijire
personală, electronice și electrocasnice.

PESOTO este o companie în curs de dezvoltare dinamică, care se ocupă cu livrarea bunurilor
în Moldova din SUA.
Compania PESOTO a fost fondată în anul 2011. Astăzi, compania PESOTO furnizează
bunurile din Statele Unite ale Americii in Ucraina și Moldova. Numărul de colete livrate a
depășit un milion de unități în 2015.
STRAUS.MD – reprezintă serviciu de comandare şi livrare a mîncării! Ofera acces la
meniul a zeci de restaurante.
Despre pandashop.md
Internet-magazin Pandashop a inceput activitatea sa în 2007 și se consideră primul magazin
din Moldova, care oferă condiții pentru procurarea diferitelor produse prin internet. Pe parcursul
activității, dintr-un magazin, care era specializat doar pe vînzarea telefoanelor mobile, Pandashop
s-a dezvoltat la un nivel de supermarket electrocasnic.
Plata online este rar utilizată de site-urile interne de comerț electronic, preferând în cea mai
mare parte banii la livrare sau transferurile bancare. Cardurile de credit, paypal și webmoney
rămân singura soluție viabilă pentru tranzacțiile internaționale on-line.

43
44