UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE”, SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

ROLUL METODELOR INTERACTIVE DE GRUP

ÎN PROMOVAREA ÎNVĂȚĂRII EFICIENTE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
-mapă de prezentare-

1
 CUPRINS

ARGUMENT
INTRODUCERE

CAPITOLUL I. Învățarea prin cooperare – metode și tehnici interactive de grup

I.1. Cooperare și încurajare prin actul didactic
I.2. Cooperarea în cadrul grupurilor
I.3. Jocul metodă, mijloc de formare și dezvoltare a preșcolarilor

CAPITOLUL II. Eficientizarea învățării prin metodele specifice învățamântului

preșcolar
II.1. Definirea conceptelor. Funcții. Însemnătate.
II.2. Metode de învățare utilizate în învățământul preșcolar.
II.3. Prezentarea principalelor metode de învățare tradiționale.
II.4. Metode de învățare moderne.
II.5. Exemple de metode interactive utilizate în activitățile didactice în cadrul
domeniului experențial limbă și comunicare.

CAPITOLUL III. Studiu aplicativ la eficientizarea învățării prin metodele utilizate

în învățământul preșcolar
III.1. Obiectivul cercetării.
III.2. Definirea ipotezei de lucru.
III.3. Caracterizarea lotului de subiecți.
III.4. Metode de lucru folosite pentru domeniul limbă și comunicare.
III.5. Tabele analitice cu rezultatele obținute la testele de evaluare.
III.6. Reprezentarea grafică a rezultatelor cercetării
III.7. Rezultate. Concluzii

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

2
 ARGUMENT

Moto:
,,A învăța pe copil nu înseamnă să-i dăm adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm propria
gândire, să-l ajutăm să înțeleagă cu gândirea lui lumea.” (I. Cerghit)

Preșcolaritatea este prima treaptă a sistemului educațional, reprezentând etapa în care

încep să se formeze multe dintre structurile de profunzime ale personalității copilului. Este un
proces de învățare inițială, de modelare sistematică și gradată, cu finalități prevăzute de
programă, dar care ține cont de posibilitățile reale ale grupului de copii și în același timp, de
dezvoltarea diferită a fiecăruia dintre ei.
Grădinița le dă copiilor oportunitatea să-și exprime dorințele, aspirațiile, interesele, să
învețe progresiv printr-o activitate ordonată, planificată. Activitatea desfășurată aici le stimulează
dezvoltarea unor aptitudini și le oferă posibilitatea de abordare mai clară și mai profundă a
relațiilor cu lumea înconjurătoare.
Descifrarea, organizarea și aplicarea metodelor noi reprezintă un proces care transformă
activitatea didactică în una cooperantă, modernă, flexibilă, accesibilă, plăcută, democratică.
Pentru realizarea acestor obiective este necesar ca societatea să conștientizeze și să
respecte drepturile copilului, să schimbe mentalitățile, să aducă o nouă concepție privind copilul
ca membru al comunității, să ajute la dezvoltarea unor relații de tip democratic, în cadrul
familiei, al comunității, al grădiniței.
Învățământul preșcolar actual urmărește abordarea integrală a copilului și a educației sale,
nediscriminarea educației, implicarea familiei și a comunității în educația copilului, dezvoltarea
politicilor educative de responsabilizare, precum și dezvoltarea organismelor societății civile
care să promoveze alternative educaționale specifice vârstei.
Gândirea specifică educației formale ne cere nouă cadrelor didactice să fim flexibile, să
manifestăm deschidere către nou, să schimbăm relația cu copiii și între copii, promovând
sprijinul reciproc și dialogul constructiv prin noi strategii. Activitatea didactică, bazată pe
metode interactive de descoperire a necunoscutului, se constituie ca o aventură a cunoașterii în
care preșcolarul e participant activ pentru că el se confruntă cu probleme, cu situații complexe
pentru mintea lui de copil. Însă, în cadrul grupului, prin analize, dezbateri, problematizări,

3
copilul descoperă răspunsurile la întrebările care-l frământă, rezolvă sarcini de învățare, se simte
responsabil și mulțumit la sfârșitul activității. Astfel, efortul copiilor este unul intelectual de
exersare a proceselor psihice și de cunoaștere, de abordare a altor demersuri intelectuale
interdisciplinare decât cele clasice prin studiul mediului concret și prin corelațiile, elaborate
interactiv, în care copiii își asumă responsabilități și caută soluții, elaborează sinteze în activități
de grup, intergrup, individual și în perechi. Ideile grupului sunt încărcate afectiv de originalitate
atunci când respectă principiul flexibilității.
În cadrul sistemului de învățământ actual se pune accent pe aspectul creativ al
conținuturilor care sunt orientate spre copil și ne sunt adresate nouă educatoarelor, cărora ni se
oferă oportunitatea să ne punem în valoare creativitatea și libertatea de a selecta tema și formele
de realizare în funcție de specificul grupei, al grădiniței și al comunității locale.
Prin metodele interactive, de grup, copiii își dezvoltă gândirea critică, își exersează
capacitatea de a selecta, de a combina, de a descrie lucruri de care vor avea nevoie în viața de
școlar și de adult, iar conexiunile pe care le fac aceștia uimesc uneori mintea unui adult.
Metodele interactive de grup sunt modalități moderne de stimulare a învățării
experențiale, de exersare a capacității de analiză, de dezvoltare a creativității copiilor.
Caracteristic acestor metode este faptul că ele promovează interacțiunea dintre preșcolari,
schimbul de idei, de cunoștințe, asigurând un demers interactiv al actului de predare – învățare –
evaluare.
Aceste metode sunt folosite din ce în ce mai mult în practica educațională alături de cele
tradiționale ori în combinație cu acestea.

4
 CAPITOLUL I

ÎNVĂȚAREA PRIN COOPERARE

METODE ȘI TEHNICI INTERACTIVE DE GRUP

Învățarea prin cooperare

Învățarea prin cooperare este o strategie de instruire structurată și sistematizată, în cadrul

căreia grupe mici lucrează împreună pentru a atinge un țel comun. Premisa învățării prin
cooperare este aceea conform căreia subiecții care lucrează în echipă sunt capabili să aplice și să
sintetizeze cunoștințele în moduri variate și complexe, învățând în același timp mai temeinic
decât în cazul lucrului individual.
Învățarea prin cooperare determină dezvoltarea personală prin acțiuni de
autoconștientizare în cadrul grupurilor mici. Ea solicită toleranța față de modurile diferite de
gândire și simțire, valorizând nevoia copiilor de a lucra împreună într-un climat prietenos, de
susținere reciprocă.
Cooperarea (conlucrarea, munca alături de cineva) presupusa colaborarea (participarea
activă la realizarea unei acțiuni, bazată pe schimbul de propuneri, de idei). Cu toate că cele două
noțiuni sunt sinonime, putem face unele delimitări de sens, înțelegând prin colaborare o formă de
relații între copii, ce constă în soluționarea unor probleme de interes comun, în care fiecare
contribuie activ și efectiv, și prin cooperare o formă de învățare, de studiu, de acțiune reciprocă,
interpersonală, intergrupală, cu durată variabilă care rezultă din influențele reciproce ale
agenților implicați (Loretta Handrabură, 2003, p. 50).
Cooperarea în cadrul grupurilor

Cooperarea este un tip de interacțiune care poate antrena două sau mai multe persoane cu
scopuri comune.
Principiile învățării în condiții de cooperare oferă o largă varietate de forme de
interacțiune, de la ajutarea episodică a colegului de grup/grupă de către preșcolarul mai avansat,
până la grupurile cooperative de învățare organizate de către cadrul didactic după o anume
tehnologie educațională.
5
 Metoda învățării în grupuri mici are la bază același principiu al întăririi coeziunii
grupului de lucru și al creșterii gradului de interacțiune dintre copii. Se poate realiza pe întreg
parcursul activității sau în anumite etape ale acesteia, atunci când sarcinile de învățare pot fi
unitare pentru întregul grup sau diferențiate pentru membrii acesteia.
Prin apartenența la grup, copilul este supus influențelor, normelor și metodelor de
comportare. Este imperios necesar ca educatoarea să ajute copilul să se simtă important și
respectat, tratat cu seriozitate, simpatie; astfel el va învăța ușor regulile grupului dacă va simți că
aparține acestuia, că este dorit, că aici poate experimenta fără a fi ridiculizat. Atunci relaționarea
cu grupul va fi pozitivă, copilul își va menține un echilibru stabil cu sine însuși și cu mediul
social și ambiental.
Avantajul activității la grupuri mici sunt multiple:

 Facilitează acomodarea firească a copilului la sistemul de relații, norme, valori și

comportamente ale grupului din care face parte;
 Se realizează ușor relaționarea socială;
 Contribuie la educarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter;
 Dezvoltă spiritul de cooperare pentru realizarea mai bună a sarcinilor grupului;
 Coordonează eforturile individuale pentru atingerea unui scop comun și reciprocitatea
interacțiunilor.
Cooperare și încurajare prin actul didactic

Obiectivul central al activității în grădiniță trebuie să fie dezvoltarea și stimularea

dezvoltării copiilor prin modalități care să asigure bazele unei personalități independente și
creatoare ținând seama de particularitățile individuale și de ritmurile proprii fiecărui copil.

În ajutorul atingerii acestui obiectiv se aplică metode și strategii diverse raportate la

conținuturile curriculare, cât mai adecvate caracteristicilor grupei de preșcolari cu care se
lucrează. Sub aspectul performanțelor propriu zise, metodele de învățare prin cooperare sunt
mult mai stimulatorii decât cele de competiție. Dar cel mai mult sunt apreciate situațiile
cooperative pentru efectele lor socializante, de promovare a relațiilor sociale și a valorilor
societății democratice.

6
 Scopul principal al învățării prin cooperare este familiarizarea copiilor cu relațiile de
muncă ce presupune împărțirea și distribuirea sarcinilor, solidarizarea membrilor grupului în
jurul atingerii obiectivelor de interes comun, renunțarea la interesele personale în favoarea
intereselor de grup, dezvoltarea unor trăsături de personalitate cu caracter prosocial.

Stima de sine se constituie prin provocarea unor comportamente pozitive:

 eu pot conduce la includere;

 eu relaționez/cooperez conduce la influență;
 eu contribui/particip conduce la apreciere.
Metode creative de grup utilizate în învățarea prin cooperare

Acestea formează tehnici pentru învățarea prin cooperare și le notăm pe cele mai
importante:

 Brainstormingul
 Tehnica 6/3/5 (Brainstorming)
 Metoda Philips 6/6
 Tehnica viselor
 Pălăriile gânditoare
 R.A.I. (răspunde – aruncă – întreabă)
 Predicțiile
(Revista Învățământul preșcolar, 1/2007, pp.177-178)
Prin comunicare și cooperare, copilul nu se va simți constrâns în activitățile zilnice, va
dobândi încredere în sine, în mediul familial îi va fi unul propice învățării sociale. Părinții trebuie
să creeze un mediu familial optim pentru dezvoltarea echilibrată a copilului. Pentru copil este
important să existe afecțiune, armonie, dialog, respect și cooperare între membrii familiei,
încrederea și comunicarea fiind esențiale în relația copil – părinte.

Conceptul de joc

Principala activitate prin care copilul între 1 şi 7 ani se dezvoltă în mod natural este jocul.
Geissler (1977, pp. 214 - 215) prezintă într-o formă tautologică conceptul de joc: „spontaneitate
spontană”, subliniind faptul că această activitate produce amuzament şi relaxare. Pentru Cerghit
7
(1976, p. 165), jocul înseamnă „o activitate fizică sau mentală, spontană sau urmărită prin ea
însăşi, iară utilitate imediată, generatoare de distracţie, de plăcere, de reconfortare”.

Jocul este un excelent mijloc de activare a potenţialului cognitiv, de stimulare creativă şi

de integrare psihosocială, modelând în primul rând personalitatea copilului. De asemenea, el
reprezintă elementul fundamental în dezvoltarea psihomotorie, senzorială, intelectuală şi
socioafectivă a copilului mic. La vârsta preşcolară, jocul este o activitate cu caracter dominant,
fapt demonstrat de modul în care polarizează asupra celorlalte activităţi din viaţa copilului, dar şi
de durata şi ponderea sa

Funcţiile jocului în grădiniţă

Jocurile educative cu caracter imitativ, empiric, specifice vârstei şi educaţiei preşcolare se

transformă treptat în jocuri didactice, al căror conţinut se desprinde din ce în ce mai mult de
elementul pur ludic, având un grad mai mare de dificultate. Jocul didactic, fie el joc de
dezvoltare a vorbirii, joc matematic, joc de orientare, joc de rol, influenţează pozitiv evoluţia
copilului din punct de vedere intelectual, social, moral, afectiv, estetic şi voliţional. Astfel, din
studiile şi observaţiile cercetătorilor asupra jocului, s-a evidenţiat faptul că acesta îndeplineşte
mai multe funcţii. In concepţia lui Piaget (1966), funcţiile jocului sunt:

 Funcţia de adaptare
 Funcţia formativă
 Funcţia catharctică, de descărcare energetică şi rezolvare a conflictelor
 Funcţia de socializare, explicată prin tendinţa copiilor de a se acomoda la
ceilalţi, dar şi de a asimila relaţiile cu cei din jur la propriul „eu

Valenţe formative ale jocului didactic

Valoarea jocului didactic rezidă în substratul lui cognitiv. Într-o formă atractivă şi
accesibilă copiilor este explorată realitatea, sunt explicate noţiuni şi teorii abstracte pentru a
realiza sarcinile educaţiei formale. Prin intermediul jocului didactic se realizează treptat trecerea
de la joc la învăţătură, fiind astfel îmbinate echilibrat elementul instructiv, exerciţiul şi elementul
distractiv.

8
 Jocul didactic constituie un mijloc valoros de dezvoltare a limbajului sub toate aspectele
sale: fonetic, lexical, gramatical, dar şi în ceea ce priveşte fluiditatea şi expresivitatea, îmbinarea
limbajului oral, gestual, grafic. Sub îndrumarea atentă a cadrului didactic, copiii se vor exprima
în enunţuri simple sau dezvoltate, realizând acordul între părţile propoziţiei şi intonaţia
corespunzătoare semnelor de punctuaţie.
Prin intermediul jocului pot fi realizate obiectivele generale ale educaţiei timpurii:
 dezvoltarea integrală normală şi deplină a copilului, valorificându-se potenţialul fizic
şi psihic al acestuia, respectându-i-se ritmul propriu de dezvoltare şi nevoile sale afective;
 dezvoltarea capacităţii de a. interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi mediul pentru a
dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite noi; încurajarea explorărilor, exerciţiilor,
încercărilor şi experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare;
 descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea
unei imagini de sine pozitive;
 sprijinirea copilului în acumularea cunoştinţelor, capacităţilor, deprinderilor şi
atitudinilor necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii

9
 CAPITOLUL II

EFICIENTIZAREA ÎNVĂȚĂRII PRIN METODELE SPECIFICE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

PREȘCOLAR

Se configurează patru mari tendințe de schimbare:

 Diversificarea strategiilor de predare – învățare – evaluare;
 Mediul educațional, care să permită o explorare activă și interacțiuni variate;
 Familia, ca partener în educație;
 Importanța domeniilor de dezvoltare a copiilor.
(Revista Învățământul Preșcolar și Primar, ½, editura Arlequin, 2015, pp.48-49)
Diversificarea strategiilor de predare – învățare – evaluare presupune îmbinarea
strategiilor didactice tradiționale cu cele moderne, interactive.
Valoarea și importanța metodei sunt aspecte care rezultă nu doar din funcțiile
metodelor, ci mai ales în efectele pe care le produce. Metoda poate să schimbe calea produselor
de predare și învățare, poate să ofere un curs sau altul desfășurării acestora, devenind o variabilă
cauzală, care răspunde în parte de rezultatele și eficiența procesului instructiv – educativ.

Prezentarea principalelor metode tradiționale

Metode de comunicare

Naraţiunea sub formă de povestire stimulează imaginaţia copilului, care este fascinat de
miraculos şi fantastic. Această metodă reprezintă, totodată, un excelent exerciţiu pentru
descoperirea aspectelor morale şi estetice ale personalităţii copilului. Astfel, la solicitarea
educatoarei, acesta poate povesti o întâmplare, un fapt la care a participat sau pe care l-a auzit de
la alţii.
Descrierea constă în prezentarea trăsăturilor pregnante ale unui obiect, fenomen sau
individ în scopul particularizării acestora. Descrierea are ca fundament cunoaşterea însuşirilor
generale şi esenţiale ale obiectelor supuse atenţiei.
Explicaţia este o metodă de comunicare orală care are menirea de a descifra sensul şi
semnificaţiile unor noţiuni, fapte, caracteristici ale realităţii înconjurătoare, de a argumenta unele

10
idei, de a descoperi prin viu grai, pe înţelesul celui educat, cauzele unui fenomen sau scopul unor
acţiuni.
Conversaţiatradiţională, dar mai ales cea euristică, de descoperire de noi adevăruri,
pe lângă cele anterior însuşite, reprezintă o metodă de comunicare orală, interogativă sau
conversativă. Conversaţia se bazează pe un şir de itemi şi de răspunsuri între educatoare şi copii
şi are ca obiectiv însuşirea şi evaluarea cunoştinţelor.
Activitatea cu cartea reprezintă, la vârsta preşcolară, o metodă eficientă de familiarizare
a copilului cu munca intelectuală, dar nu pentru a forţa citit-scrisul, ci pentru a folosi imaginile,
ilustraţiile, fotografiile ca suport în activitatea propriu-zisă (povestire, explicaţie, conversaţie,
exerciţiu etc
Demonstraţia este metoda bazată pe contactul direct al copilului cu materialul intuitiv,
ce facilitează reflectarea obiectelor şi a fenomenelor prin percepţii şi reprezentări. Demonstraţia
este o metodă foarte des folosită în învăţământul preşcolar datorită valorii sale în cunoaşterea
nemijlocită a realităţii concrete, a eficienţei sale pentru vârsta preşcolară, perioadă în care copilul
învaţă mai ales prin simţuri şi afectivitate. Îmbogăţirea percepţiilor şi a reprezentărilor,
dezvoltarea spiritului de observaţie şi de analiză, orientarea spre esenţial şi general nu sunt
posibile fără demonstrație, care practic nu poate lipsi din nicio activitate dirijată. (Elemente de
didactică preșcolară aplicată, Mihaela Bulc, Oana Driha, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013,
p.47)
Observația
Observația este o metodă didactică ce constă în conducerea copiilor către identificarea
elementelor specifice ale unui obiect, ale unei ființe, ale unui fenomen al naturii etc. în vederea
asocierii acestora cu anumite coordonate de ordin informativ/formativ ale demersului instructiv –
educativ.
Exercițiul

Exercițiul este metoda didactică ce constă într-un demers de tip receptiv, desfășurat în
mod conștient, voluntar, care facilitează transformarea unei acțiuni în automatism.

Algoritmizarea

Algoritmizarea este metoda didactică ce presupune actualizarea unei/aceleiași succesiuni

de operații în cadrul demersului instructiv – educativ, respectiv în activități cuprinzând
11
 Jocul simbolic sau de creație

Jocul simbolic, cunoscut în literatura pedagogică sub numele de joc de creație, este jocul
prin care copilul redă prin gesturi și cuvinte și eventual, cu ajutorul unor obiecte, jucării, un
aspect al realității.

Expunerea

Expunerea este metoda didactică ce constă în transmiterea directă, de către cadrul

didactic, a unor informații de diferite tipuri, într-o manieră organizată, sintetică.

Problematizarea

Problematizarea constă în cererea, propunerea, rezolvarea și valorificarea situațiilor –

problemă pe parcursul învățării, de către preșcolari, care pornind de la cunoștințele anterior
însușite, ajunge la adevăruri noi.

Metode de învățare moderne

Metodele activ – participative pun accentul pe cunoașterea operațională, pe învățarea prin
acțiune, pe manipularea obiectelor noțiunii; sunt și metode de interacțiune colectivă (atrag copiii
la discuții, într-o colaborare colegială). Le disting prin caracterul lor solicitant, pun în acțiune
forțele intelectuale ale copiilor; gândirea, imaginația, memoria și voința acestora, oferă un prilej
maxim de afirmare și valorificare a potențialului de cunoaștere și creație a copiilor.

Exemple de metode interactive utilizateîn activitatea didactică în cadrul domeniului

experienţial limbă şi comunicare
Predarea-învăţarea reciprocă
Predarea-învăţarea reciprocă este o strategie de învăţare prin studiu pe text sau pe
imagine pentru a se dezvolta comunicarea dintre copii în cadrul colectivului. Ca obiective,
amintim: înregistrarea performanţelor proprii prin exersarea capacităţii de învăţare de la alţii,
antrenarea activă a copiilor în activităţile de grup, dar şi în cele frontale, precum şi dezvoltarea
încrederii în capacităţile proprii de a intra în contact şi de responsabilizare a acestora.

12
 Partenerul de sprijin

Această metodă modernă este o modalitate de învăţare în care un copil cu dificultăţi de

învăţare este ajutat (sprijinit) de un partener. Ea vine în ajutorul copiilor cu dificultăţi, fără ca
aceştia să se simtă deranjaţi sau frustraţi în vreun fel de faptul că trebuie să fie ajutaţi, în timp ce
partenerul de sprijin trebuie supravegheat să nu devină vedetă.

Explozia stelară (starbursting)

Explozia stelară face parte din categoria metodelor care stimulează creativitatea şi se
bazează pe adresarea de întrebări pentru rezolvarea unor teme propuse spre dezbatere. Obiectivul
acestei metode interactive este acela că trebuie să existe o legătura între ideile descoperite în
cadrul grupului prin asociere cu ideile obţinute individual pentru soluţionarea unei probleme
propusă spre dezbatere.

Examinarea povestirii

Este o nouă tehnică ce constă în ascultarea şi observarea povestirii unui nou conţinut fără
ca preşcolarul să fie ajutat de precizări suplimentare sau întrebări. Obiectivul major al acestei
metode este: exersarea capacităţii de povestire fără sprijin într-un interval mare de timp. Tipul
conţinutului abordat prin această tehnică poate fi o naraţiune, un tablou plastic, un material
intuitiv etc.

13
 Metoda piramidei

Metoda piramidei este o metodă interactivă de grup care constă în încadrarea activităţii
fiecărui individ în cea de grup, având ca scop realizarea unor sarcini propuse.

Comunicarea rotativă

Este o metodă interactivă de grup şi se bazează în principal pe comunicarea scrisă şi orală

la nivel de grup frontal. La fel ca şi celelalte metode interactive, comunicarea rotativă sau
comunicarea în cerc combină formele de organizare pe grupuri cu cea individuală.

Dintre metodele interactive de grup amintim:

Bula dublă este o metodă de predare-învăţare, uşor de aplicat, care grupează asemănările
şi deosebirile dintre două obiecte, fenomene, idei, concepte etc. Ea este reprezentată grafic din
două cercuri mari în care se aşază câte o imagine care denumeşte subiectul abordat. De cele două
cercuri mari se află relaţionate prin linii alte cercuri mici situate între cercurile mari în care se
specifică asemănările, iar în cercurile exterioare se menţionează caracteristicile fiecărui termen,
particularităţile sau deosebirile.

Schimbă perechea este o altă metodă interactivă care are ca obiectiv stimularea
comunicării şi rezolvarea de probleme prin lucru în pereche. Metoda „Schimbă perechea” se
poate utiliza în activităţi de observare, de convorbire, activităţi practice etc.

Brainstormingul, în traducere directă „furtună în creier”, sau „asalt de idei”, este o

metodă care se foloseşte pentru a ajuta copiii să emită cât mai multe idei pentru soluţionarea unor
probleme, fără a critica soluţiile găsite. Această metodă se utilizează frecvent în activităţile de
dezvoltare a limbajului pentru a da frâu liber imaginaţiei copiilor şi a le dezvolta capacităţile
creatoare. Cu rezultate bune se poate face apel la brainstorming în cadrul povestirilor create după
un tablou sau un şir de ilustraţii, în lecturile după imagini, convorbiri şi jocuri didactice.

Diagrama Venn este o metodă interactivă, de fixare, consolidare si evaluare a

cunoştinţelor. Această metodă are o largă aplicabilitate şi se poate folosi cu succes în activităţile
de observare, povestiri, convorbiri, jocuri didactice etc.

14
 Metoda cubului este folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect a unei
situaţii din mai multe perspective. Această metodă oferă posibilitatea de a dezvolta competenţele
necesare unei abordări complexe şi integratoare.

Metoda R.A.I. are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a

comunica (prin întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat. Denumirea provine de la
iniţialele cuvintelor Răspunde - Aruncă - Interoghează şi se desfăşoară astfel: la sfârşitul unei
activităţi sau a unei secvenţe din activitate, cadrul didactic, împreună cu copiii, sunt antrenaţi
într-un joc de aruncare a unei mingi mici şi uşoare de la un preşcolar la altul.

Cercul complimentelor reprezintă o metodă care urmăreşte dezvoltarea stimei de

sine. Pentru a pune în practică metoda, educatoarea aşază scaunele într-un cerc, iar „receptorul”
complimentelor se află în mijlocul acestui cerc. Fiecare dintre persoanele participante trebuie să
identifice un compliment sincer şi onest despre cel aflat în centrul cercului. Apoi, pe rând, fiecare
va înainta şi îi va spune acestuia complimentul, receptorul complimentelor trebuind să aibă doar
una dintre următoarele reacţii: să zâmbească ori să le adreseze un „mulţumesc.

Metoda pălăriuţelor gânditoare

15
 Acest nou tip de metodă de predare-învăţare este o tehnică de stimulare a creativităţii,
prin care preşcolarii se exprimă liber, în acord cu semnificaţia pălăriilor. Copiii se împart în şase
grupe - pentru şase pălării.

Ciorchinele

Este o metodă care stimulează gândirea liberă a copiilor în legătură cu un subiect.

Informațiile obținute anterior sunt atașate în ciorchinele realizat inițial, apoi a se completa cu noi
informații.
1. Se atașează o imagine sau se desenează un obiect pe foaie/tablă.
2. Copiii exprimă ideile prin cuvinte sau desene în legătură cu tema aleasă.
3. Se fac conexiuni, de la titlu la lucrările copiilor.
4. Ciorchinele este finalizat când toate ideile au fost expuse.
Metoda colţurilor

Pentru ilustrarea acestei metode am ales povestea „Capra cu trei iezi“. În pregătirea
aplicării Metodei Colţurilor a fost audiat un fragment din poveste, copii au recunoscut povestea,
au enumerat apoi personajele, le-au analizat pe cele pozitive şi pe cele negative, au evidenţiat
trăsături specifice de caracter, toate acestea generând dezbateri cu păreri contradictorii

16
 CAPITOLUL III

DESCRIEREA CERCETĂRII

Studiu aplicativ referitor la eficiența învățării prin metodele utilizate în

învățământul preșcolar
Un rol decisiv îl joacă cele care invită copilul la explorarea directă a realității, la
activitatea personală îi stimulează independența și creativitatea, într-o singură expresie, metodele
activ – participative.

Obiectivul general
Scopul acestei cercetări este de a observa măsura în care aplicarea metodelor moderne la
grupă contribuie la eficientizarea învățării preșcolarilor.

Ipoteza cercetării

Am presupus că valorificarea metodelor moderne determină creșterea nivelului

rezultatelor preșcolarilor la educarea limbajului în vederea adaptării eficiente la viața școlară.
Pentru a demonstra această ipoteză mi-am propus realizarea unei cercetări
psihopedagogice având ca scop dovedirea eficienței implementării metodelor moderne în ciclul
preșcolar la dezvoltarea limbajului.
Obiectivele cercetării:

1. Stimularea capacității de lucru prin diversitatea metodelor de învățare ce implică

valorificarea celor mai eficiente metode;
2. Evaluarea progresului obținut în urma diversificării metodelor întreprinse pe
parcursul activităților de educare a limbajului.

17
 Pe parcursul cercetării se urmărește expunerea rezultatelor preșcolarilor pentru fiecare
test aplicat și analizarea condițiilor interne și externe responsabile de dezvoltare.

Metodologia cercetării
Deoarece mi-am propus să întreprind o acțiune educațională rezultatele acesteia au fost
înregistrate și prelucrate pentru a demonstra eficiența metodelor moderne, cu ajutorul
metodologiei folosite se va ajunge la depistarea unor relații cauzale am organizat o cercetare
experimentală. Experimentarea presupune determinarea cantitativă prin măsurare a fenomenelor
investigate. Pe această bază ea oferă oportunitatea evidențierii obiective a eficienței noii
tehnologii didactice.
Pentru cercetare am folosit următoarele metode: experimentul, observația, probe de
evaluare.
Cu ajutorul metodei observației au fost analizate anumite elemente cu referire la
comportamentul copiilor în timpul învățării, condițiile de desfășurare a activităților. Am urmărit
de asemenea modul în care sunt acceptate aceste metode de către copiii de vârstă diferită.
Experimentul a investigat nivelul rezultatelor obținute prin implementarea unor factori
experimentali, astfel încât au fost utilizate metode moderne specifice grupei de copii cuprinse în
cercetare.
Proba de evaluare am aplicat-o atât în faza pre experimentală cât și în faza experimentală,
rezultatele acestora dându-mi prilejul de a culege informații obiective referitor la dezvoltarea
limbajului și a pregătirii copilului pentru școală, din punct de vedere fizic, psihic, afectiv, etc.
Proba de evaluare finală a avut ca obiectiv general, verificarea cunoștințelor asimilate de
copii, dar și oportunitatea obținerii unor achiziții obiective asupra dezvoltării psihice și a
antrenării copilului pentru activitatea de învățare școlară.
Etapele cercetării

Primele teste au fost de evaluare inițială, în consens cu remarca proverbului românesc:

,,Învață-l pe copil să cunoască orice lucru, apoi pune-l să judece și să le îndrepte, că atunci i se
deșteaptă mintea”.

În realizarea cercetării întreprinse s-au parcurs următoarele etape:

18
 Etapa I constatativă – etapa evaluării inițiale, s-a derulat în perioada 12 septembrie – 28
octombrie 2016. În această etapă s-a stabilit planul cercetării, s-a formulat ipoteza și s-a format
eșantionul de subiecți. Tot în această etapă a fost administrat testul inițial.
Începând de la datele cuprinse în aceste evaluări s-a putut analiza saltul făcut de copii
până la data administrării probelor care au stat la baza cercetării.
Etapa a II-a formativ – ameliorativă cu valoare formativă în stimularea proceselor
psihice și a personalității copiilor și s-a desfășurat în perioada noiembrie 2016 – mai 2017. La
educarea limbajului pe parcursul acestei perioade s-au administrat diferite metode moderne de
învățare.
Etapa a III-a finală – evaluativă a constat în aplicarea unei probe de retestare a capacității
de exprimare orală și scrisă a copiilor și în administrarea unui test de evaluare sumativă la sfârșit
de an școlar. Probele s-au administrat în aceeași formă pentru a se compara rezultatele în
perioada 2 iunie – 20 iunie.
După aplicarea probelor fiecărei etape, au fost prelucrate și interpretate rezultatele
urmând ca în concluzii să se constate dacă ipoteza se verifică sau nu.
Populația investigată
În cadrul urmăririi și a verificării ipotezei specifice formulate, am cuprins în cercetare un
număr de 10 copii, 5 fete și 5 băieți cu vârste cuprinse între 5 și 6 ani care au frecventat grădinița
în anul școlar 2016 – 2017 la Școala Primară Târpești – Liceul Tehnologic Petricani.

PREZENTAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Prima probă din cadrul etapei evaluării inițiale a constat într-un test ce urma să ofere
date esențiale despre nivelul de cunoștințe pe care le deține fiecare copil în ceea ce privește
limbajul oral și scris la începutul anului școlar.

PROBĂ DE EVALUARE INIȚIALĂ

Educarea limbajului

Data: 4.X.2016
Nivelul: II
Domeniul: Limbă și comunicare

19
Tema proiectului: ,,Bine te-am găsit, grădiniță mea!”
Tipul activității: Evaluare orală și scrisă
Număr de copii: 10
Scopul probei: Evaluarea cunoștințelor de limbaj pe care le dețin preșcolarii
Obiectivele probei:
O1 – să recunoască personajele specifice și să precizeze titlul poveștilor cunoscute;
O2 – să caracterizeze fiecare personaj;
O3 – să alcătuiască propoziții simple și dezvoltate despre personaje din povești, aspecte
ale vieții sociale, etc.
O4 – să formuleze corect singularul și pluralul pentru trei substantive;
O5 – să despartă corect în silabe și să reprezinte grafic cuvintele;
O6 – să precizeze numărul de silabe pentru fiecare imagine;
O7 – să coloreze imaginile ale căror denumiri încep cu sunetul ,,m” (3 imagini) ……
Rezultatele obținute în urma aplicării testului inițial:

Nr. Numele și Calificativ

O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 Punctaj
Crt. prenumele final
1 B.S. 2 2 2 3 3 2 2 2 19 S
2 C.A. 4 4 2 3 2 2 2 3 23 B
3 C.E. 4 2 3 3 3 2 2 2 22 B
4 G.E. 4 2 3 3 3 3 2 2 23 B
5 N.M. 4 4 3 3 3 2 3 3 26 FB
6 N.D. 2 2 2 2 1 1 1 2 14 I
7 P.I. 4 4 3 3 2 3 3 3 26 FB
8 P.A. 4 2 2 2 2 2 1 2 18 S
9 P.G. 2 2 2 2 2 2 1 1 15 I
10 T.S. 4 4 3 3 3 2 3 3 26 FB

Calificative finale și procentajul obținut:

Calificative obținute Numărul copiilor Procentaj

Foarte bine 3 30%
Bine 3 30%
Suficient 2 20%
Insuficient 2 20%

20
 Evaluare inițială

Foarte bine
2 Bine
Suficient
Insuficient

Histograma obținută indică pe ordonată numărul copiilor, iar pe abscisă nivelul

performanței raportată la calificative.
Histograma de mai sus indică următoarele date: 3 copii au obținut calificativul FB, 3
copii calificativul Bine, 2 copii calificativul Suficient, 2 copii calificativul insuficient.
Rezultatele relevă faptul că există încă deficiențe de comunicare, copiii se exprimă greoi,
acordul gramatical nu este exprimat corect. Copiii formulează propoziții, recunosc personajele
din poveștile parcurse în grupa mijlocie, recunosc pasaje din povești, pot dialoga cu educatoarea
pe diferite teme propuse.
Acele
Evaluare inițială
deficiențe
30% constatate cred
30%
Foarte bine că sunt
Bine
Suficient
Insuficient
20%
20%
21
datorate familiilor aparținătoare deoarece nu comunică suficient și nu le acordă suficientă atenție
copiilor.

Procentul mediu de realizare

20%

Realizat
Nerealizat

80%

EVALUAREA INIȚIALĂ

Obținând rezultatele evaluării inițiale din data de 4.10.2016, la Educarea limbajului

înregistrate în tabele, vom constata că 80% din copiii testați din copiii testați au obținut
calificative de trecere iar 20% au obținut calificativul insuficient. În urma acestor rezultate
obținute am constatat că aceste calificative au fost obținute de copiii care au absentat de la
grădiniță și provin din familii în care părinții lucrează în străinătate iar copiii se află în grija
bunicilor și a fraților mai mari.
În etapa formativ – evaluativă, obiectivul urmărit a fost introducerea factorului de progres
în cadrul eșantionului experimental pentru ameliorarea demersului educativ și pentru dezvoltarea
capacității de exprimare orală și în scris a copiilor precum și pentru dezvoltarea creativității și
expresivității limbajului oral al acestora.
În această etapă lucrul cu grupa a fost intensiv, utilizându-se fișe, teste ce conțineau
sarcini de lucru diverse folosind metode moderne. Punctajul s-a realizat în funcție de descriptorii
de performanță stabiliți pentru fiecare activitate sau fișă de evaluare.

22
 Respectând particularitățile de vârstă am aplicat în această perioadă următoarele contexte
formative cu metode moderne: ,,Explozia stelară”, ,,Metoda piramidei”, ,,Ciorchinele”,
,,Cubul”, ,,Metoda pălăriilor gânditoare”, ,,Metoda Brainstorming”.
În centrul acestei perioade am administrat un test formativ pentru a verifica eficiența
metodelor folosite.

PROBĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

Educarea limbajului

Data: 18.02.2017
Nivelul: II
Denumirea activității: Educarea limbajului
Subiectul activității: Evaluarea formativă
Tipul activității: Evaluare orală și scrisă
Număr de copii: 10
Scopul probei: Verificarea cunoștințelor pe care le-au însușit copiii în această perioadă
Obiectivele probei:
O1 – să denumească personajele, autorul și povestea reprezentată;
O2 – să interpreteze dialogul dintre personaje;
O3 – să formuleze propoziții corecte și coerente, după imagini;
O4 – să reprezinte grafic silabele pentru fiecare imagine;
O5 – să precizeze numărul de silabe pentru fiecare imagine;
O6 – să diferențieze personajele negative de cele pozitive;
O7 – să utilizeze calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în redarea
poeziilor învățate;
O8 – să identifice sunetul inițial al celor trei imagini.
Rezultatele obținute în cadrul aplicării testului ameliorativ:

Nr. Numele și Calificativ

O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 Punctaj
Crt. prenumele final

23
 1 B.S. 3 3 4 4 2 2 2 3 24 B
2 C.A. 3 3 4 4 4 2 4 3 28 FB
3 C.E. 3 3 4 4 2 4 2 2 25 B
4 G.E. 3 3 2 4 2 4 4 3 26 B
5 N.M. 3 3 4 4 4 4 4 3 30 FB
6 N.D. 3 2 2 2 2 2 2 2 18 I
7 P.I. 3 3 4 4 4 4 2 3 27 FB
8 P.A. 3 3 2 2 4 2 2 3 23 B
9 P.G. 3 3 3 2 2 2 4 2 22 S
10 T.S. 3 3 4 4 4 4 4 3 30 FB

Calificative finale și procentajul obținut:

Calificative obținute Numărul copiilor Procentaj

Foarte bine 4 40%
Bine 4 40%
Suficient 1 10%
Insuficient 1 10%

Histogramele următoare indică rezultatele copiilor la testul ameliorativ.

Evaluare formativă

Foarte bine
Bine
4
Suficient
3 Insuficient
2
1
0

Histograma a fost realizată indicând pe ordonată numărul copiilor iar pe abscisă nivelul
performanței raportată la calificative.
După datele înregistrate mai sus se constată că 4 copii au calificativul Foarte bine, 4 copii
calificativul Bine iar 1 copil calificativul Suficient și 1 copil calificativul Insuficient.

24
 Evaluare ameliorativă

40%

Foarte bine
Bine
Suficient
40% Insuficient
10%
10% Histograma
reflectă
procentul de
obținere a
fiecărui calificativ.

Procentul mediu de realizare

10%

Realizat
Nerealizat

90%

Comparând rezultatele obținute la testul inițial și la testul de control, situația se

prezintă astfel:

25
 40%
35%
30%
Fb
25%
20% B

15% S

10% I
5%
0%
Evaluare Evaluare
iniţială ameliorativă

Histograma obținută mai sus constată următoarele date: o creștere a procentului de

realizare a itemilor propuși, cât și a procentului pe grupă de la 80% la testul inițial la 90% la
proba ameliorativă. A scăzut numărul copiilor cu rezultate nesatisfăcătoare și satisfăcătoare
(evaluarea inițială 40% și evaluare ameliorativă 20%).
Analiza rezultatelor indică un progres la cunoștințele copiilor și în capacitățile lor
intelectuale și cu ajutorul metodelor didactice aplicate.
Aceste date ne indică faptul că măsurile aplicate în etapa ameliorativă au fost eficiente,
iar continuarea activităților în această direcție va avea rezultate optime.
Etapa a III-a de evaluare finală. Pentru a verifica ipoteza generală și a stabili o concluzie
în vederea experimentului desfășurat, a fost administrată o nouă probă de evaluare, asemănătoare
celor din etapa evaluării inițiale având o parte dintre itemi identici la care am mai adăugat itemi
caracteristici programei parcurse, specifice pentru învățământul preprimar.

PROBĂ DE EVALUARE FINALĂ

Educarea limbajului

Data: 5.06.2017
Nivelul: II
Domeniul: Limbă și comunicare
Denumirea activității: Educarea limbajului
Subiectul activității: Evaluarea finală
Tipul activității: Evaluare orală și scrisă

26
Scopul probei: Verificarea cunoștințelor dobândite în anul școlar 2016 – 2017
Obiectivele probei:
O1 – să recunoască personajele prezentate și poveștile din care acestea fac parte;
O2 – să așeze imaginile în ordine cronologică astfel încât să refacă povestea;
O3 – să formuleze corect propoziții simple și dezvoltate (3);
O4 – să despartă corect în silabe 10 – 12 cuvinte;
O5 – să precizeze corect numărul de silabe ale cuvintelor ilustrate (10 – 12 cuvinte);
O6 – să recite poezii învățate cu intonație, ritm și pauză (3 cerințe);
O7 – să denumească imaginile ilustrate și să le încercuiască doar pe cele care încep cu
sunetul ,,B”
O8 – să formuleze corect și singularul și pluralul pentru trei substantive;
O9 – să precizeze grafic propoziții și semne de punctuație corespunzătoare.

Nr. Numele și Puncta Calificativ

O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 O9
Crt. prenumele j final
1 B.S. 3 2 3 3 3 3 2 2 2 24 B
2 C.A. 3 2 3 3 3 3 3 3 2 26 FB
3 C.E. 3 2 3 2 3 3 3 2 2 24 B
4 G.E. 3 1 3 2 3 2 3 3 2 23 B
5 N.M. 3 2 3 3 3 3 3 3 4 28 FB
6 N.D. 3 1 2 3 2 2 2 2 2 20 S
7 P.I. 3 2 3 3 3 3 3 3 4 28 FB
8 P.A. 3 2 3 2 3 2 3 3 2 24 B
9 P.G. 3 2 2 2 2 3 3 3 2 23 B
10 T.S. 3 2 3 3 3 3 3 3 4 28 FB

CALIFICATIVE (finale) și procentajul obținut

Calificative obținute Numărul copiilor Procentaj
Foarte bine 4 40%
Bine 5 50%
Suficient 1 10%
Insuficient 0 0%

Histogramele următoare indică rezultatele copiilor la testul final.

27
 Evaluare formativă

Foarte bine
5
Bine
4 Suficient
Insuficient
3

Histograma a fost obținută reprezentând pe ordonată numărul copiilor, iar pe abscisă

nivelul performanței raportată la calificative.
Din rezultatele expuse mai sus se constată că 4 copii au obținut calificativul Foarte bine, 5
copii calificativul Bine și 1 copil calificativul Suficient.

Evaluare finală
40%

Foarte bine
Bine
Suficient
Insuficient

10%
50%

Histograma indică procentul de obținere a fiecărui calificativ.

28
 Procentul mediu de realizare

Realizat
Nerealizat

100%

Din rezultatele înregistrate în histogramele de mai sus se observă că numărul copiilor care
au obținut rezultate bune și foarte bune a crescut semnificativ (3, respectiv 3 copii) ceea ce
denotă un nivel ridicat de cunoștințe și deprinderi de comunicare asimilate de preșcolarii care nu
au frecventat grădinița în mod constant.
Rezultatele mai scăzute au înregistrat copiii care au absentat mai mult. Cu toate acestea,
dacă educatoarea a insistat la activitățile de educarea limbajului chiar dacă nu a folosit un
program de intervenție bine întocmit se poate puncta un progres și în cazul copiilor care vin din
medii sociale defavorizate sau care vin în primul an de grădiniță.
Având în vedere că dezvoltarea limbajului preșcolarului are la bază experiența cognitivă a
acestuia în relațiile cu cei din jurul său li s-a oferit copiilor posibilități optime de exprimare liberă
acest fapt desfășurându-se pe tot parcursul zilei, de la sosirea lui la grădiniță până la plecare
creându-le un mediu cultural activ, stimulativ prin aducerea în zona ,,Bibliotecă” a unor
materiale specifice: cărți, caiete, ziare, reviste, instrumente de scris, jocuri cu imagini, discuri,
CD-uri audio și video etc.
Atât în activitățile comune organizate cu grupa de copii, cât și în cele individuale accentul
fiind pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul să fie pur, normal, civilizat, toate acestea
concretizându-se într-un comportament bine educat.
Compararea rezultatelor: evaluarea inițială și evaluarea finală

29
 50%

40%
Fb
30%
B
20% S
I
10%

0%
Evaluare iniţ... Evaluare finală

Eșantionul experimental și-a eficientizat cota de rezultate ,,Bune” (de la 30% la 50%)
și ,,Foarte bine” (de la 30% la 40%), iar ceea ce este de observat este absența calificativelor
,,Insuficient” la proba finală.
Rezultatele obținute la cele 3 teste administrate au fost comparate și s-a observat că
progresul este semnificativ la eșantionul experimental.

CALIFICATIVE TESTUL INIŢIAL TESTUL TESTUL FINAL

AMELIORATIV
OBŢINUTE

FOARTE BINE 3 copii 4 copii 4 copii

BINE 3 copii 3 copii 5 copii

SUFICIENT 2 copii 2 copii 1 copii

INSUFICIENT 2 copii 1 copil 0 copii

Compararea rezultatelor

30
 50%
45%
40%
35% Fb
30%
B
25%
S
20%
15% I

10%
5%
0%
Ev.iniţială Ev.ameliorativă Ev. finală

În histograma de mai sus am comparat rezultatele realizate la cele trei probe, această
prezentare comparativă subliniind evoluția preșcolarilor. Se observă că dintre cei 2 copii care au
obținut calificativul ,,Insuficient” la testul inițial, nu a mai rămas nici un copil la testul final, 1
copil a obținut calificativul ,,Suficient” iar 5 copii ,,Bine”. Creșterea numărului de copii care au
obținut calificativul ,,Foarte bine” este evident. Dacă la prima probă doar 3 copii aveau acest
calificativ, la ultimul test numărul acestora s-a ridicat la 4.
Procentajul calificativelor ,,Bine” de la 30% la 50% și ,,Foarte bine” de la 30% la 40%
indică faptul că metodele interactive aplicate la activitățile cu preșcolarii au avut o evidentă
eficiență.

CONCLUZII

31
 Evaluarea a asigurat o modalitate distinctă de analiză calitativă și cantitativă a rezultatelor
învățării pe toată perioada întregii etape experimentale.
Pe baza experimentului efectuat putem spune că aplicarea metodelor moderne (de
cooperare) satisface cerințele unui învățământ formativ, fiindcă antrenează toți copiii, mărește
gradul de motivație a învățăturii prin satisfacțiile pe care copiii le au prin rezultatele pozitive ale
muncii lor în echipă.
Progresul copiilor este conturat de creșterea gradului de realizare a obiectivelor instruirii,
creșterii reflectate în mărimea valorii calificativelor pentru nivelul de cunoștințe, aptitudini și
deprinderi atins. În acest sens ilustrarea grafică este clară.
S-au realizat diverse activități de dezvoltare a limbajului la care copiii au interacționat cu
plăcere și și-au însușit cunoștințe și deprinderi în funcție de nivelul lor de dezvoltare intelectuală.
Testele aplicate în cercetare reflectă importanța metodelor interactive la activitățile de
dezvoltare a limbajului, realizându-se printr-o paletă largă de activități, oferindu-le copiilor o
învățare activă, un plus de lejeritate și mai multă coerență în procesul de predare, punând accent
deosebit pe joc ca metodă de bază a acestui proces.
Atragerea preșcolarilor către o exprimare corectă din punct de vedere gramatical, a fost
privită în relație cu însușirea deprinderilor de a-și expune ideile cu o exprimare coerentă și
corectă. S-a avut în vedere, gradat, formarea deprinderilor de vorbire dialogată, exprimarea în
propoziții simple, urmând propoziții dezvoltate, a gândurilor, a ideilor, sentimentelor, formarea
corectă a pluralului, acordul predicatului cu subiectul și a adjectivului cu substantivul; utilizarea
corectă a flexiunii verbale și a celei nominale, cunoașterea și utilizarea în comunicare a
pronumelui de politețe.
Expresivitatea exprimării copiilor a constituit de asemenea, un principal obiectiv al
activităților de dezvoltare a limbajului, deprindere însușită prin activități de povestire, lecturi
după imagini prin memorizări sau jocuri didactice.
Însușindu-și mai bine vorbirea, preșcolarul poate fi educat mai ușor deoarece prin
intermediul cuvântului se contribuie la educarea lui intelectuală, îl ajută să gândească, să
analizeze, să compare, să clasifice și să tragă concluzii asupra unor probleme care se cer
rezolvate, își dezvoltă gândirea, vocabularul și modul de exprimare.
Lumea minunată a basmelor și poveștilor, rimele și expresiile ritmate din poezii,
cântecele, îi ajută pe copii să deosebească faptele bune de cele rele, să-și îmbogățească

32
vocabularul, dar și să-și formeze o conduită morală și estetică. Copiii rețin cu ușurință expresiile
care le-au plăcut și i-au impresionat apoi încep să le utilizeze în vorbirea de zi cu zi.
Închizând cartea cu povești vom exploata la maximum valoarea instructiv – educativă a
poveștilor, bazându-se nu doar pe latura informativă și formativă, ci și pe impactul emoțional
asupra copiilor, putem accesa cu succes potențialul lor creativ, deoarece trăirile afective plăcute,
stimulează conduita creativă a preșcolarului.
Poveștile sunt o sursă pentru exerciții creative, dată fiind valoarea lor educativă
complexă: dezvoltarea proceselor de cunoaștere, a proceselor afective, formarea trăsăturilor de
voință și caracter, diversificarea vocabularului. Cunoașterea conținuturilor lor asigură punctul de
plecare în antrenamentul creativ.
Tehnicile de instruire interactivă utilizate s-au pliat natural particularităților vârstei
preșcolare datorită caracterului dinamic și activizat. Odată ,,puse în scenă”, sub formă de joc,
latura lor spectaculoasă a incitat fără efort preșcolarii la participare, oferindu-le posibilitatea de
a-și valoriza și dezvolta potențialul intelectual și creativ.
Profesorului îi revine sarcina de a selecta atât modele interactive (moderne) cât și pe cele
tradiționale care pot fi aplicate eficient în activitățile de însușire de noi cunoștințe și în
activitățile de evaluare a capacităților și deprinderilor.
Educatoarea desfășoară activități diferențiate și individualizate cu preșcolarii, astfel copiii
care învață vor avea spre rezolvare cerințele de nivel reproductiv și de cunoaștere pentru a-i ajuta
să realizeze obiectivele programei, iar celor cu potențial creativ, li se vor facilita condiții în care
să li se dezvolte neîngrădit capacitățile creative. Este important să creăm copiilor condiții care
sunt menite să favorizeze progrese cognitive, afective, psiho – motrice, care contribuie la
dezvoltarea copilului preșcolar pentru școală și viața socială.
Interpretarea rezultatelor a condus la confirmarea ipotezei de lucru: aplicarea metodelor
activ – participative împreună cu cele tradiționale au dus la eficientizarea procesului instructiv –
educativ prin aportul lor la dezvoltarea personalității copiilor și la însușirea unor rezultate mai
bune la probele aplicate.

33