Disciplina: Aria curriculară:

Limba şi literatura română Limbă şi comunicare

Proiectul unităţii de învăţare

Clasa a VII-a
Unitatea de învăţare:”NOȚIUNI DE MORFOLOGIE – ADJECTIVUL. PRONUMELE. ADJECTIVUL PRONOMINAL”
Nr. de ore alocate: 15

Competențe specifice:
10. Valorificarea mijloacelor expresive ale limbii române literare, în diferite situaţii de comunicare orală şi scrisă.
4.Organizarea/desfăşurarea/utilizarea diverselor strategii de învăţare autonomă a limbii, prin observare directă şi
exersare.
7.Respectarea normei ortografice, ortoepice, semantice, gramaticale, punctuaţionale, stilistice a limbii române
literare.
Unități de competență:
10.1 Valorificarea potenţialului expresiv al părţilor de vorbire (substantiv, adjectiv, pronume) în textul produs
(scris/oral).
4.1 Utilizarea dicţionarului ortografic în scopul scrierii corecte a cuvintelor.
4.2 Relevarea elementelor de limbă în textul artistic şi în textul publicistic.
7.1 Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctuaţionale, gramaticale, a normei semantice în textul produs
(oral şi scris).

Probă de evaluare: Test gramatical

Profesor:Ursu Mariana
 Nr. Subiectul lecției Activităţi de învăţare Resurse Strategii de
de Timp Materiale Forme de predare-învățare-
rând didactice organizare evaluare
*Verificarea calitativă și cantitativă a temei de casă 10 min. Caietele de Activitate
1. Adjectivul. EVOCARE teme frontală Exprimați-vă
Actualizarea *Elevii îşi scriu numele şi prenumele pe câte o foaie de hârtie 7 min. Activitate părerea
cunoștințelor. şi le pun într-un bol, apoiextrag câte o foiță pe care sunt Foiţe, pixuri frontală Învață jucându-te
Clasificarea scrise numele colegilor și îi spune colegului, a cărui nume
adjectivelor după apare pe foiță, un cuvânt care să-l reprezinte, format dintr-un Manualul
sens/structura adjectiv. Anexa 1 Organizatorul
morfologică. REALIZAREA SENSULUI 20 min. Activitate în grafic
*Elevii rezolvă ex. 1/118 (Anexa 1). Manualul perechi,
REFLECȚII 7 min. Activitate
*Elevii rezolvă ex. 7/119; individuală,
EXTINDERE 1 min.
*Elevii învață informația despre adjectiv.
EVOCARE
2. Gradele de *Elevii descriu natura de afară folosind adjective la diferite 7 min. Activitate Învață jucându-te
comparaţie ale grade de comparație. frontală
adjectivelor. REALIZAREA SENSULUI Caietele de Organizatorul
Mijloace de *Elevii elaborează o schema cu gradele de comparație ale 15 min. clasă Activitate grafic
redare a gradului adjectivului (Anexa 2). Tabla, cretaindividuală și
superlativ. *Elevii rezolvă ex. 9,10,11/119 cu studierea chenarului 15 min. colorată frontală Exercițiul
maro/119. Anexa 2 Activitate în
REFLECȚII perechi Exercițiul
*Elevii rezolvă ex. 12/120. 7 min. Manualul Activitate
EXTINDERE Caietele de individuală
*Eleviirezolvă ex. 13/120. 1 min. clasă
Locuţiunea EVOCARE
3. adjectivală. *Elevii dau răspuns la o ghicitoare: 7 min. Activitate Ghicitoare
E verde, alb sau pur, frontală
Duios, inalt sau scund,
Are grade mai înalte, 16 min.
Mai scunde sau de egalitate.
Se acordă ca la carte 7 min.
Cu obiecte substantivizate.” (Adjectivul)
 REALIZAREA SENSULUI 7 min. Manualul
*Elevii ghicesc pentru ce ar putea fi această definiție: Grup
unitar de cuvinte care este sinonim cu un adjectiv și se 7 min. Caietele de Activitate Intuiește
comportă în propoziție ca adjectivul (locuțiunea adjectivală) clasă frontală
și o notează în caiete. 1 min.
*Elevii rezolvă ex. 5,6/119.
REFLECȚII
*Elevii rezolvă exerciții de pe fișe (Anexa 3). Activitate în Exercițiul
EXTINDERE Manualul perechi
*Elevii descriu o dimineață de iarnă în pădure folosind Activitate în Exercițiul
adjective și locuțiuni adjectivale la diferite grade de Anexa 3 echipe
comparație.
*Verificarea calitativă și cantitativă a temei de casă 10 min. Caietele de Activitate
4. Funcţiile EVOCARE teme frontală
sintactice ale *Elevii își notează câtevacâteva proverbe, după care 15min. Exprimă-ți părerea
adjectivului şi ale comentează funcția semantică a cuvintelor evidențiate, dând Caietele de
locuţiunii un scurt comentariu fiecărui proverb: clasă Activitate
adjectivale. * Cu râma mică se prinde peștele mare; frontală
* Țânțarul, cât e de mic, c-o mușcătură mică și pe leu îl Comentariul
biruiește;
* Și pitulicea e mică, dar printre păsări e voinică;
* Mâța se învață de mică a prinde șoareci;
* Peștele cel mare înghite pe cel mic.
REALIZAREA SENSULUI Învață descoperind
*Elevii analizează sintactic proverbele, observând și
ce valoare morfologică au cuvintele evidențiate. 20 min.
*Elevii rezolvă ex.1/120, studiind și chenarul maro, Activitate în Exercițiul de
ex.2,3,5/121. 25 min. Manualul perechi sistematizare
REFLECȚII Tabla, creta Scrisoare părinților
*Elevii explică, în 4-5 enunțuri, ce au învățat azi la limba colorată Activitate
română unui părinte. 19 min. individuală
EXTINDERE Caietele de
*Elevii rezolvă ex. 4/121. 1 min. clasă
EVOCARE
5. Pronumele. *Elevii sparg gheața printr-un exercițiu în care fiecare elev 5 min. Activitate Text lacunar
Actualizare. completează spațiile lacunare din acest enunț: „Mă simt... frontală
 Pronumele pentru că…”.
personal și cel de REALIZAREA SENSULUI Activitate Învață jucându-te
politeţe. *Anunțarea temei și a obiectivelor. 1 min. frontală Text lacunar
*Elevii își actualizează cunoștințele despre pronumele 3 min.
personal, completând spațiile lacunare dintr-o poezie (Anexa Anexa 4 Activitate
4). Portofoliile frontală Completează-ți
*Elevii își amintesc și formulează definiția pronumelui 5 min. cunoștințele
personal: Este partea de vorbire flexibilă care ţine locul unui Caietele de Activitate
substantiv. Pronumele personal este pronumele care indică clasă individuală
diferitele persoane în raport cu vorbitorul: eu (persoana care
vorbește), tu (persoana cu care se vorbește), el/ea( o
persoană sau un obiect), noi (persoanele în numele cărora se
vorbește), voi (persoanele cărora le este adresată vorbirea),
ei/ele (mai multe persoane sau mai multe obiecte). Activitate în
Pronumele personal are forme accentuate şi neaccentuate. echipe Organizatorul
Se declină la toate cele cinci cazuri. 10 min. Anexa 5 grafic
*Elevii completează un tabel cu formele pronumelui personal
la cele 5 cazuri (Anexa 5), după care își notează și alte forme Activitate în
ale pronumelui personal, dar își amintesc și de formele echipe
pronumelui de politețe. 10 min. Anexa 6 Cubul
*Elevii își sistematizează cunoștințele rezolvând sarcinile din Activitate în
(Anexa 6). 10 min. Anexa 7 echipe
REFLECȚII Exercițiul
*Elevii rezolvă ex. din (Anexa 7). 1 min. Manualul
EXTINDERE
*Elevii 2/124.
EVOCARE
6. Pronumele și *Verificarea calitativă și cantitativă a temei de acasă. 7 min. Caietele de Activitate
adjectivul *Elevii primesc fișe cu toate tipurile de pronume 7 min. teme frontală Organizatorul
pronominal demonstrative (Anexa 8) și se implică într-un joc: un elev Anexa 8 grafic
demonstrativ. spune un enunț în care să apară diferite nume de personae Activitate în
sau obiecte, iar altcineva pune în locul numelor pronume Caietele de grupuri
demonstrative. Ex.: Cartea este pe bancă.; respectiv: Aceasta clasă, Actualizare
este pe bancă. Computer,
* REALIZAREA SENSULUI proiector,
*Anunțarea temei și a obiectivelor. 1 min. ecran Activitate Exercițiul
 *Eleviilucrează înbaza unui ppt despre pronumele și 15 min. individuală
adjectivul pronominal demonstrativ. Caietele de Activitate în Exercițiul
REFLECȚII clasă perechi
*Elevii scriu o scrisoare unui prieten despre cele învățate azi 14 min. Activitate Scrisoarea
la lecție. individuală
EXTINDERE Manualul
*Elevii rezolvă ex.4,5/124. 1 min.
EVOCARE
7. Pronumele *Verificarea calitativă și cantitativă a temei de casă. 7min. Caietele de Activitate
relativ. *Elevii își exprimă părerea despre cuvântul relativ 3 min. teme frontală Exprimă-ți părerea
REALIZAREA SENSULUI Caietele de Exercițiul de lexic
*Elevii studiază explicația din DEX a cuvântului relativ și 10 min. clasă, Activitate Notițe
elaborează enunțuri cu acesta (Anexa 9). frontală
*Elevii îșinotează definiția și tipurile de pronume relative 10 min. individuală Exercițiul
(Anexa 10). Anexa 9
*Elevii extrag din enunțurile date (Anexa 11) pronumele 9 min. Tabla, creta Activitate în
relative și stabilesc cazul acestuia și funcția lor sintactică. colorată echipe
REFLECȚII Anexa 10 Învață,
*Elevii scriu un text despre ce cadouri le place să primească Anexa 11 cunoscându-te
de sărbători, în care să folosească 4-5 pronume relative la 5 min. Activitate
diferite cazuri. individuală
EXTINDERE
*Elevii caută și prezintă proverbe/zicători/ghicitori care să
conțină în structura lor pronume relative. 1 min.
*Verificarea calitativă și cantitativă a temei de acasă. 7 min. Caietele de Activitate
7. Acordul EVOCARE teme frontală
pronumelui *Elevii combină elementele a două coloane scrise pe tablă: 1. 7 min. Caietele de Activitate Învață descoperind
relativ care. al, a, ai, ale și 2. Cărui(a); cărei(a); căror(a), clasă frontală
elaborândenunțuri scurte. Tabla, creta
REALIZAREA SENSULUI colorată Activitate Studiază
*Elevii rezolvă ex.4 și 5/126 cu studierea chenarului 7 min. individuală
maro/126. Activitate în Împărtășește-ți
*Elevii rezolvă ex.19/129 cu studierea chenarului maro/129, 8 min. Manualul perechi experiența
pe care-l explică colegului de bancă. Învață testându-ți
*Elevii rezolvă ex.11/127. 7 min. Manualul Activitate în colegul
REFLECȚII perechi Exercițiu
 *Elevii elaborează, unul pentru altul, câte 2-3 8 min.
contexte.lacunare, în care să plaseze pronumele relativ care
și articolul posesiv, acordându-le adecvat.
EXTINDERE 1 min. Manualul
*Elevii rezolvă ex. 20/129.
Pronumele și *Verificarea calitativă și cantitativă a temei de casă 10 min. Caietele de Activitate
8. adjectivul EVOCARE teme frontală
pronominal *Elevii scriu în caiete după dictare următoarele enunțuri: 7 min. Activitate Învață descoperind
interogativ. *Care n-a fost azi la școală?; *Ce cauți pe raftul bibliotecii? Caietele de frontală
*Câți au fost prezenți la eveniment?Cine a udat florile? și clasă
adaugă lângă fiecare pronume interogativ din enunțuri câte Tabla, creta
un substantiv potrivit ca sens și cercetează aceste enunțuri colorată
comparându-le și făcând concluziile de rigoare.
REALIZAREA SENSULUI
*Elevii își notează regulile: (Pronumele interogativ ține locul
unui substantiv așteptat ca răspuns la o întrebare și apare Notițe
numai în propoziții interogative, acestea sunt: care?, cine?, 10 min. Activitate
ce?, cât? (câtă, câți, câte). Când determină un substantiv și se individuală,
acordă cu acesta în gen, număr și caz, formele pronumelui Caietele de
interogativ :Care?, Ce?, Cât?, devin, prin schimbarea valorii clasă
gramaticale, adjective pronominale interogative.)
*Elevii rezolvă ex. 1/124-125 cu studierea chenarului
maro/125. Studiază,
REFLECȚII 10 min. Manualul Activitate în Analizează
*Elevii elaborează enunțuri cu pronumele învățate din perechi,
chenarul maro/125, după care transformă enunțurile ca Exercițiul
pronumele date să convergă în adjective pronominale. 7 min. Manualul Activitate
EXTINDERE individuală
*Elevii învață informația despre pronumele și adjectivul
pronominal interogativ. Fomuleazî întrebări despre vacanța
de iarnă, pe care le adresează colegilor folosind pronume și 1 min.
adjective pronominale interogative.
EVOCARE
9. Pronumele și *Elevii vorbesc despre membrii familiilor lor, prezentându-i, 7min. Activitate Învață exprimânu-
adjectivul iar apoi notează pe tablă pronume și ce adjective frontală ți părerea
pronomin.al pronominale folosite cel mai des și
 posesiv. bservă specificul acestor pronume.
REALIZAREA SENSULUI Notițe
*Elevii elaborează o definiție proprie a acestor pronume, 7 min. Caietele de Activitate
ținând cont de cele discutate anterior, după care o compară clasă individuală și
cu cea din (Anexa 12 (1)). Tabla, creta frontală Organizatorul
*Elevii iau un enunț scurt ce conține pronume posesiv și-l 7 min. colorată Activitate grafic
rescrie schimbând persoana și numărul acestuia, și astfel Anexa 12 individuală
ajungând la concluzia că: Pronumele propriu-zis se modifica (1)
in functie de persoana si numarul posesorilor și pronumele
posesiv are genul, numarul si cazul substantivului substituit Caietele de
(Anexa 12 (2)). clasă
*Elevii primesc enunțuri pe care le analizează sintactic și Anexa 12 Exercițiul
deduc ce funcții sintactice pot avea pronumele posesive 13 min. (2) Activitate în
(Anexa 12 (3)). perechi
*Elevii notează câteva informații despre forma alor a Anexa 12 Notițe
pronumelui posesiv (Anexa 12 (4)). 5 min. (3) Activitate
REFLECȚII individuală
*Elevii analizează morfologic câteva exemple de pronume Anexa 12 Exercițiul
posesiv (Anexa 12 (5,6)). 5 min. (4) Activitate în
EXTINDERE echipe
*Elevii învață informația depre pronumele și adjectivul Anexa 12
pronominal posesiv și analizează morfologic 4 exemple de 1 min. (5,6)
pronume posesiv diferite din diferite surse.
EVOCARE
10. Pronumele *Elevii notează următoarele enunțuri (de pe tablă) și încearcă 10 min. Tabla, creta Activitate Învață descoperind
reflexiv. să vadă diferența între cuvintele subliniate: *Mă spăl pe păr; colorată frontală Intuind
*Mă spală pe păr; *Te antrenezi la mate; *Te antrenează la Caietele de
mate; *Se piaptănă; *Ne plimbăm pe străzi; *Ne plimbă cu clasă
mașina pe străzi; *Vă îmbrăcați. *Vă îmbracă; *Se cizelează.
REALIZAREA SENSULUI
*Elevii își notează definiția pronumelui reflexiv și un tabel cu
acestea. Pronumele reflexiv exprimă identitatea dintre
obiectele asupra cărora se răsfrânge direct sau indirect 12 min. Notițele
acţiunea verbelor şi subiectul acestora. Pronumele reflexiv Caietele de Activitate
are toate cele trei persoane, dar are forme proprii numai clasă frontală
pentru persoana a- III-a, deosebindu-se după gen şi număr.
 Are numai cazurileAc şi D. Tabla, creta
cazul forme accentuate forme colorată
neaccentuate
Ac. ( pe ) sine se, s
D. Sie, sieşi îşi, şi Notițele
*Pentru persoanele I, II, singular şi plural, se folosesc formele
neaccentuate ale pronumelui personal în cazurile Ac şi D.
*Aceste forme sunt pronume reflexive atunci când au aceeaşi
persoană şi acelaşi număr cu persoana şi numărul verbelor. Exercițiul
*Elevii primesc pe fișe enunțuri, le determină pe acelea care 15 min. Anexa 13 Activitate în
conțin pronume reflexive și le analizează sintactic ca să echipe
descopere funcțiile sintactice ale pronumelui reflexiv (Anexa Caietele de
13). clasă
REFLECȚII Explică ce-ai
*Elevii vor explica părinților acasă despre ce au învățat azi la 7 min. Activitate în învățat
lecția de limbă și literatură română și cum pot face diferența perechi
dintre un pronume reflexiv și unul personal.
EXTINDERE
*Elevii scriu o rețetă de mâncare preferată de ei și
subliniează pronumele folosite și specifică tipul fiecăruia. 1 min.
*Verificarea calitativă și cantitativă a temei de casă 10 min. Caietele de Activitate
11. Pronumele și EVOCARE teme frontală
adjectivul *Elevii își exprimă părerea despre câteva pronume, cam ce 2min. Caietele de Activitate Exprimă-ți părerea
pronominal indică ele, cât de concret pot indica ceva: unul, altul, cutare, clasă frontală Învață descoperind
nehotărît. careva, oricare, cineva etc. Tabla, creta Studiază și te
REALIZAREA SENSULUI colorată informează
*Elevii își notează subiectul și ascultă obiectivele. 2 min. Anexa 14 Activitate în Exercițiul de
*Elevii scriu definița pronumelui nehotărât (Anexa 14) și 10 min. Manualul perechi sistematizare
analizează chenarul maro/125. 10 min. Tabla, creta Activitate
*Elevii rezolvă ex.7/126. colorată individuală
REFLECȚII 10min. Caietele de
*Elevii rezolvă ex.10/127. clasă
EXTINDERE 1 min.
*Elevii rezolvă ex. 8,9/126-127.
*Verificarea calitativă și cantitativă a temei de casă 10 min. Caietele de Activitate
12. Pronumele EVOCARE teme frontală
 negativ. *Elevii își exprimă părerea despre câteva pronume, cam ce 2min. Caietele de Activitate Exprimă-ți părerea
indică ele, cât de concret pot indica ceva: nimeni, nimic, clasă frontală Învață descoperind
niciunul, niciuna etc. Studiază și te
REALIZAREA SENSULUI Tabla, creta informează
*Elevii își notează subiectul și ascultă obiectivele. 2 min. colorată Activitate în
*Elevii scriu definița pronumelui negativ (Anexa 15) și 10 min. Anexa 15 perechi Exercițiul de
analizează chenarul maro/125. Manualul sistematizare
*Elevii rezolvă ex.2/126. 10 min. Tabla, creta Activitate
REFLECȚII colorată individuală
*Elevii rezolvă ex.3/126. 10 min. Caietele de
EXTINDERE clasă
*Elevii rezolvă ex.12,16/128. 1 min.
EVOCARE 7 min. Caietele de Activitate
13. Adjectivul *Elevii încearcă să arate, printr-un semn făcut cu ajutorul teme frontală
pronominal de mâinilor, cum se simt. 2min. Activitate Exprimă-ți emoțiile
accentuare/ REALIZAREA SENSULUI Caietele de frontală
întărire *Elevii rezolvă sarcinile din (Anexa 16) și completează un clasă Învață descoperind
tabel care se află desenat pe tablă. 13 min.
Nr. Pers. Genul masculin Genul feminin Activitate în
Sg. I Însumi Însămi Anexa 16 echipe
II Însuți Însăți Tabla, creta
III Însuși Însăși colorată
Pl. I Înșine Însene
II Înșivă Însevă
III înșiși Înseși, însele Studiază și te
*Elevii își notează subiectul și ascultă obiectivele. 1 min. Activitate în informează
*Elevii studiază chenarul maro/130. 7 min. Manualul perechi Exercițiul de
*Elevii rezolvă ex. 4/130. 7 min. Tabla, creta Activitate sistematizare
REFLECȚII colorată individuală
*Elevii rezolvă ex. 5/131. 7 min. Caietele de Activitate în
EXTINDERE clasă perechi
Elevii rezolvă ex. 3 (sus), 2, 3 (jos)/128. 1 min.
14. Salutul. 45 min.
Probă de Anunțarea scopului și a obiectivelor lecției. Foi A 4 cu Activitate Test gramatical
evaluare. Explicarea cerințelor. sarcini individuală
Test gramatical. Rezolvarea testelor.
 Transmiterea caietelor.
EVOCARE 8 min. Cretă, tablă. Conversația
15. Analiza probelor Actualizarea cunoștințelor despre adjectiv, pronume, adjectiv Probele de euristică
de evaluare. pronominal. evaluare, Diagrama Venn
REALIZAREA SENSULUI 29 min. tablă, cretă Activitate Analiza
- Analiza lucrărilor și discutarea greșelilor frecvente. Poster frontală Explicația
REFLECȚII 6 min. împărțit în Harta cognitivă
Analiza S.W.O.T a probei de evaluare. careuri
EXTINDERE 2 min. Poster cu Analiza S.W.O.T
De repetat reperele toate teoretice studiate din manual. descrierea
metodei

Anexa 1, realizarea sensului, lecția 1

Definiția: După structură După forme flexionare:
* invariabile: aidoma, eficace, feroce,
În gramatică, adjectivul este o parte de *simple: rău, alb, negru, bun, bătrân,
vorbire care indică însușirile unui
concept (obiect, ființă, idee abstractă)
exprimat de obicei printr-un substantiv.
În limbile în care substantivele
au gen și număr (precum limba română)
adjectivele sunt de obicei cuvinte
flexionare.
După origine
propriu-zise: mare, roz, rotund, onest;
participiale: învățat, crezut, ales, cules,
scris, citit;
gerunziale: aripi fluturânde;
mână tremurândă; steaguri fluturânde;
Anexa 2, Realizarea sensului, lecția 2
Gradele de comparație sunt forme pe care le iau adjectivul și unele adverbe pentru a arăta în ce măsură se aplică o
caracteristică entităților determinate. Astfel gradele de comparație ale adjectivului indică în ce măsură un obiect posedă o
slab; kaki, grena, lilac, gri, bleumarin, crem,
* compuse: binevoitor, dulce-amărui; bej;
* locuțiuni: dus cu pluta; fugă până-n * variabile:
nori, cu scaun la cap, de treabă; cu două forme flexionare: dulce, mare,
repede;
cu trei forme flexionare: mic, roșu, larg,
silitor, muncitor, binevoitor;
cu patru forme flexionare: frumos,
drăguț, tânăr etc.
variabile cu două terminații: la singular
feminin (bună) masculin (bun)
pronominale:
posesive: copilul meu
demonstrative: acel băiat
nehotărâte: toți copii
negative: niciun băiat
interogative: care băiat?
relative: știu care băiat
de întărire: fata însăși
însușire în raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existenței sale; iar gradele de comparație ale adverbului indică nuanța
graduală (intensitatea) trăsăturii unei acțiuni, stări sau unei însușiri ori circumstanțele acțiunilor și stărilor.
Există trei grade de comparație:
pozitiv - arată caracteristica obișnuită. Gradul este marcat prin morfemul Ø.
om bun, copil drag, scris frumos
comparativ - indică raportul intensităților unei caracteristici stabilita între două sau mai multe entități ce prezintă acea
caracteristică. Există trei moduri de comparare:
de superioritate - în limba română este indicat de morfemele: mai și tot mai
om mai bun
de egalitate - în limba română este indicat de morfemele: la fel (de), tot așa (de), tot atât (de), deopotrivă (de), etc.
om la fel de bun
de inferioritate - în limba română este indicat de morfemul mai puțin
om mai puțin bun
superlativ - precizează că trăsătura obiectului apare - pozitiv sau negativ - cu maximă intensitate.
relativ - în limba română se folosește morfemul cel/cea/cei/cele mai pentru pozitiv și cel/cea/cei/cele mai puțin pentru negativ
cel mai bun om
absolut - în limba română se utilizează morfemele: foarte, tare, etc.
om foarte bun sau grozav de bun sau neinchipuit sau din cale afara sau extrem sau memorabil sau tare sau prea sau
extraordinar sau nemaipomenit de bun
În limba română există adjective care nu au grade de comparație.
Exemple: viu, mort, întreg, egal, corect, etern, pătrat, oval, general, strămoșesc, principal, secundar, maxim, minim, interior,
exterior, major, minor, superior, inferior, excelent, splendid, pozitiv, negativ.

Anexa 3, Reflecții, lecția 3

Locuţiunea adjectivală
Echipa II Identificaţi adjectivele / locuţiunile adjectivale din textele Echipa III Identificaţi adjectivele / locuţiunile adjectivale din textele
date şi precizaţi: elementul regent, garadul de comparaţie, cazul şi date şi precizaţi: elementul regent, garadul de comparaţie, cazul şi
funcţia lor sintactică. Aveţi în vedere acordul dintre adjectiv şi funcţia lor sintactică. Aveţi în vedere acordul dintre adjectiv şi
substantivul determinat. substantivul determinat.

„Sosim din Bumbeşti, aşezare de oameni cu stare, muncitori şi cu
judecată.” (Alx. Vlahuţă)
„Băgai de seamă că natura mă dăruise cu cele mai de căpetenie talente
ale celui mai iscusit şi curajos alpinist.”( C. Hogaş)
„Dintre toţi copiii, fata cea mai mare era cea mai cu judecată. Ea
rămânea cu fraţii cei mai mici şi îi povăţuia să fie mai cu răbdare...”
(P.Ispirescu)
„Băiatul era foarte blând, de treabă şi nu avea niciun viciu. Era
nemaipomenit de harnic şi de strângător.” ( Z. Stancu)

Echipa IVAlegeţi forma corectă, având în vedere acordul adj. / loc. Echipa VAlegeţi forma corectă, având în vedere acordul adj. / loc.
adj. Cu substantivul determinat. adj. Cu substantivul determinat.

Petalele florii roşii / roşie tremură în bătaia vântului.
Bucuria veştii adusă / aduse de primăvară se reflectă în ochii
florilor.
Zglobii / zglobiii copii se joacă în parc.
I-am oferit o carte micei / micii mele prietene.
Am citit fantasticele / fantasticile peripeţii ale lui Munchhausen.
Grădinii îngrijite / îngrijită nu-i lipsesc decât lacrimile cerului.
Lacrimile fetiţei pedepsită / pedepsite dor cumplit .
Privirii pierdută / pierdute îi răspunde o rază de soare.

Echipa IV Construiţi câte două enunţuri în care superlativul absolut să Echipa I: Selectaţi sinonimul lexical corespunzător grupurilor de
fie construit prin modalităţile artistice cerute. cuvinte marcate şi precizaţi valoarea lor morfologică.

exemplu Modalitatea expresivă Enunţul cu dare de Om Omenos

I Repetiţia unui adj. mână
din cale-afară de treabă Om Înstărit
a II-a Repetiţia unui sunet mai nu ştiu cum Om Diferit
cu totul şi cu totul de seamă Necesar
Om
a III-a Repetiţia unui adj.
cu judecată Om Răbdător
foc de frumoasă
a IV-a Repetiţia unui sunet de căpetenie Om înţelept, chibzuit
nespus de cu răbdare Om Important
Anexa 4 (Realizarea sensului, lecția 5)

____am de toate, pe ales, ____am de toate, pe ales, ____am de toate, pe ales, ____am de toate, pe ales,
____ai doar ce ai cules. ____ai doar ce ai cules. ____ai doar ce ai cules. ____ai doar ce ai cules.
____și ____au tot ce vor, ____și ____au tot ce vor, ____și ____au tot ce vor, ____și ____au tot ce vor,
____avem ce-am strâns cu ____avem ce-am strâns cu ____avem ce-am strâns cu ____avem ce-am strâns cu
spor. spor. spor. spor.
____aveti tot ce-aţi avut. ____aveti tot ce-aţi avut. ____aveti tot ce-aţi avut. ____aveti tot ce-aţi avut.
____și ____ nici atât! ____și ____ nici atât! ____și ____ nici atât! ____și ____ nici atât!
Ca sa ai ceva al tău, Ca sa ai ceva al tău, Ca sa ai ceva al tău, Ca sa ai ceva al tău,
Trebuie să munceşti din greu. Trebuie să munceşti din greu. Trebuie să munceşti din greu. Trebuie să munceşti din greu.

____am de toate, pe ales, ____am de toate, pe ales, ____am de toate, pe ales, ____am de toate, pe ales,
____ai doar ce ai cules. ____ai doar ce ai cules. ____ai doar ce ai cules. ____ai doar ce ai cules.
____și ____au tot ce vor, ____și ____au tot ce vor, ____și ____au tot ce vor, ____și ____au tot ce vor,
____avem ce-am strâns cu ____avem ce-am strâns cu ____avem ce-am strâns cu ____avem ce-am strâns cu
spor. spor. spor. spor.
____aveti tot ce-aţi avut. ____aveti tot ce-aţi avut. ____aveti tot ce-aţi avut. ____aveti tot ce-aţi avut.
____și ____ nici atât! ____și ____ nici atât! ____și ____ nici atât! ____și ____ nici atât!
Ca sa ai ceva al tău, Ca sa ai ceva al tău, Ca sa ai ceva al tău, Ca sa ai ceva al tău,
Trebuie să munceşti din greu. Trebuie să munceşti din greu. Trebuie să munceşti din greu. Trebuie să munceşti din greu.
Persoan Cazul Întrebarea Numărul
a Singular Plural
Formă Formă Formă Formă
accentuat neaccentuată accentuat neaccentuată
ă ă
I N Eu - noi -
G
D
Ac
V
a II-a N tu - voi -
G
D
Ac
V
a III-a N el, ea - ei, ele -
G
D
Ac
V

Anexa 5 (Realizarea sensului, lecția 5)

Persoan Cazul Întrebarea Numărul

a Singular Plural
Formă Formă Formă Formă
accentuat neaccentuată accentuat neaccentuată
ă ă
I N eu - noi -
G
D
Ac
V
a II-a N tu - voi -
G
D
Ac
V
a III-a N el, ea - ei, ele -
G
D
Ac
V
Alte forme ale pronumelui personal

La persoana a III-a, se mai folosesc şi pronumele personale: dânsul, dânsa, dânşii, dânsele. Aceste
pronume reprezintă pentru mulţi vorbitori o formă mai politicoasă decât pronumele el, ea, ei, ele.
Acestea au forme de gen, număr și caz și se declină în felul următor:

Caz Singular Plural

Masculin Feminin Masculin Feminin

Nominativ dânsul dânsa dânșii dânsele

-Acuzativ

Genitiv- dânsului dânsei dânșilor dânselor

Dativ

Pronumele de politeţe
este tot un pronume personal, folosindu-se în vorbirea cu persoanele față de care se exprimă respect.
Acestea au forme numai pentru persoana a II-a şi a III-a: dumneata,dumnealui, dumneaei,
dumneavoastră, dumnealor, dumneasa, mata, matale (forme poulare).
În scris, pronumele de politeţe se pot prescurta astfel: d-ta (=dumneata), d-sa (=dumneasa), d-tale
(=dumitale), d-lui (=dumnealui), d-voastră, dvs. sau dv. (=dumneavoastră).

Anexa 6, (realizarea sensului, lecția 5)

DESCRIE COMPARĂ A B
Încearcă să continui poemul cu şapte-opt Subliniază şi rescrie forma corectă: I-am spus o poezie Atribut pronominal
versuri, folosind cât mai multe pronume prepoziţional, Ac.
 Adu-mi-l !/Adumi-l !
personale: O văd în fiecare Complement indirect,
 Îţi vorbesc /Î-ţi vorbesc dimineaţă. D
Dacă pietrele ar şti să cânte, Sora lui învaţă la Fără funcţie
Mi-ar plăcea să le ascult.  Dândui-o/Dându-i-o istorie. sintactică, V
Dacă...  ţi-o declar/Îţi declar Măria Ta, vin Atribut pronominal
turcii! genitival, G
 Naţi- l! /Na-ţi- l! Gândul la tine mă Complement direct,
emoţionează. Ac.

ANALIZEAZĂ APLICĂ
ARGUMENTEAZĂ
Analizează valorile morfologice ale cuvintelor Aplică, în enunţuri:
subliniate: *Pronume personal, pers. a II-a, sg., formă Argumentează modul de scriere a pronumelor
neaccentuată, D; următoare:
Unde o fi? A! Uite-o acolo pe o farfurie.
*Pronume personal, pers. I, pl., formă Ne-a spus______________________________
I-am atras atenţia că nu-i bine să aprindă
neaccentuată, Ac; Dă-le-o _______________________________
aragazul când mama lui nu-i acasă.
*Pronume personal, pers. a III-a, sg., formă Nu le e frică
De ziua lui, mama i-a făcut cadou lui Ionel o
minge. accentuată, G. ____________________________
I-ai spus
_______________________________
V-o aduc ______________________________
Anexa 7, (reflecții, lecția 5)
1. Completaţi spaţiile libere cu forma
cerută:
mai/ m-ai Tu .......... chemat
să .............văd odată câmpul înflorit în
luna ............
ia/i-a Copilul ....... cartea pe
care ......... dăruit-o tatăl său.
2. Subliniaţi cu o linie formele
accentuate şi cu două linii formele
neaccentuate ale pronumelor personale:
1. Completaţi spaţiile libere cu
forma cerută:
nea/ne-a El .............. anunţat că ........
Vasile vine prin viscol şi .......... spre
noi.
neam/ne-am Noi suntem mândri că
suntem un .......... care ........ plămădit din
daci şi romani. noi/ n-oi Eu ...........
uita niciodată cărţile ...........primite în
prima zi de şcoală.
2. Subliniaţi cu o linie formele
accentuate şi cu două linii formele
neaccentuate ale pronumelor personale:
-Păi? ... Eu ştiu că le-am făcut.
- În doi ani de când sunt aici, numai tu
nu te-ai dat pe brazdă.
(Ion L. Caragiale, Arendaşul român)
2. Subliniaţi cu o linie formele
accentuate şi cu două linii formele
neaccentuate ale pronumelor personale:
Cetăţeanul: - Da... o am la mine. Ehei!
D. Nae zicea că-mi dă zece poli pe ea.
(Ion L. Caragiale, O scrisoare
pierdută)
2. Subliniaţi cu o linie formele
accentuate şi cu două linii formele
neaccentuate ale pronumelor personale:
-Oricum, tată, spune-ne şi nouă, că
doar nu s-a face gaură în cer, dacă vom
şti şi noi ce lucru te amărăşte.
(P. Ispirescu, Ileana Sânziana)
Anexa 8, Evocare, lecția 6

Pronumele demonstrativ

 1. P r o n u m e l e d e m o n s t r a t i v  indică un obiect arătând apropierea sau depărtarea lui faţă de vorbitor sau în
raport cu timpul prezent (acesta, acela), identificându-l cu el însuşi (acelaşi) sau diferenţiindu-l de alte obiecte
(celălalt).

Formele pronumelui demonstrative

a) pronumele demonstrativ de apropiere:

Cazul Masculin Feminin
singular Plural singular plural
N.A. acest / acesta aceşti / aceştia această / aceasta aceste / acestea

G.D. acestui / acestuia acestor / acestora acestei / acesteia acestor / acestora

b)pronumele demonstrativ de depărtare:

 
N.A. acel / acela acei / aceia acea / aceea acele / acelea

G.D. acelui / aceluia acelor / acelora acelei / aceleia acelor / acelora

  c) pronumele demonstrativ de identitate:

 
N.A. acelaşi aceiaşi Aceeaşi aceleaşi

G.D. aceluiaşi aceloraşi aceleiaşi aceloraşi

 d) pronumele demonstrativ de diferenţiere:

 
N.A. celălalt Ceilalţi Cealaltă celelalte

G.D. celuilalt celorlalţi celeilalte celorlalte

Anexa 9, realizarea sensului, lecția 7

RELATÍV, -Ă adj. 1. Care se raportă, se referă la... ♦ Pronume (adverb sau adjectiv) relativ = pronume (adverb sau adjectiv) care
se raportă la un substantiv sau la un pronume precedent; propoziție relativă (și s.f. ) = propoziție subordonată introdusă prin
pronume sau adverbe pronominale relative sau nehotărâte; propoziție atributivă; timp relativ = timp care exprimă o acțiune
raportată la alt moment decât cel al vorbirii. 2. Care variază (după împrejurări); evaluat, determinat cu aproximație. ♦ Valabil
între anumite limite, în anumite condiții.♦ (Fiz.) Mișcare relativă = deplasare a unui corp față de un sistem de referință
mobil. 3. Care nu există decât în relație cu altceva. // adv. Aproximativ, aproape. [< fr. relatif, it. relativo, lat. relativus].

Anexa 10, Realizarea sensului, lecția 7

Pronumele relativ
Pronumele relativ are rolul de a face legătura între o propoziţie subordonată şi regenta ei, stabilind astfel o relaţie de
subordonare între două propoziţii:
Ex: Am cumpărat cartea/ pecare mi-ai recomandat-o./

Pronumele relative se clasifică astfel:

- Simple: care, cine, ce, cât etc.
- Compuse: cel ce, ceea.
Pronumele relative ce şi de(regionalism) sunt invariabile. Ce se referă la lucruri, iar care şi cine, mai ales la fiinţe. Pronumele
cât arată cantitatea.

Pronumele relative au aceleaşi forme ca şi pronumele interogative:

Cazul Singular plural
Masculin Feminin masculin Feminin
N-Ac. care, cine, cât care, cine, care, câţi care, câte
câtă
G-D căruia, cui căreia, cui cărora, câtor cărora, câtor
Cazul Singular Plural
Masculin Feminin masculin Feminin
N-Ac. Cel ce Cei ce Ceea ce Cele ce
G-D Celui ce Celor ce Celei ce Celor ce
Anexa 11, realizarea sensului, lecția 7

Echipa I Echipa II Echipa III

Elevul 1/care învaţă2/ primeşte note
bune.1/
Elevul 1/care învaţă2/ primeşte note
bune.1/
Poezia1/ pe care am învăţat-o2/ era Elevul1/ de care ai fost lovit2/ era prietenul
frumoasă.1/ meu.1/
Examenul1/ de care iţi este frică 2 /a fost Profesorul mi-a arătat1/ lângă cine să mă
anulat.1/ aşez.2/

Echipa IV Echipa V Echipa VI

Profesorul l-a întrebat1/ a cui este Ghiozdanul1/ în interiorul căruia am Am cumpărat cartea/ pecare mi-ai
cartea.2/ gasit portofelul2/ era al lui Mădălin.1/ recomandat-o./
Mama1/ al cărei copil s-a lovit2/ era Fata/ care citește/ este prietena mea/.
îngrijorată.1/ Cartea o dăruiesc1/ cui vreau eu.2/

Funcţii sintactice:
 I. Cazul nominativ.
a) Subiect: Elevul 1/care învaţă2/ primeşte note bune.1/
b) Nume predicativ: Elevul 1/care învaţă2/ primeşte note bune.1/
II. Cazul acuzativ.
a) Complement direct: Poezia1/ pe care am învăţat-o2/ era frumoasă.1/
b) Complement indirect: Examenul1/ de care iţi este frică 2 / a fost anulat.1/
c) Complement de agent: Elevul1/ de care ai fost lovit2/ era prietenul meu.1/
d) Complement circumstanţial de loc: Profesorul mi-a arătat1/ lângă cine să mă aşez.2/
III. Cazul genitiv.
a) Nume predicativ: Profesorul l-a întrebat1/ a cui este cartea.2/
b) Atribut pronominal genitival: Mama1/ al cărei copil s-a lovit2/ era îngrijorată.1/
c) Complement circumstanţial de loc: Ghiozdanul1/ în interiorul căruia am gasit portofelul2/ era al lui Mădălin.1/
IV. Cazul dativ.
a) Complement indirect: Cartea o dăruiesc1/ cui vreau eu.2/

(Anexa 12, Realizarea sensului, lecția 9)

Pronumele posesiv din morfologia limbii romane

1. Pronumele posesiv inlocuieste numele obiectului posedat si indica
persoana posesorului.
Din structura sa face parte articolul posesiv (al, a, ai, ale) si are forme
diferite dupa persoana, gen, numar si partial, dupa caz.
Articolul posesiv al, ai, a, ale se schimba dupa genul si numarul
obiectului posedat inlocuit.
cartea / cartile / pomul / pomii – a mea / ale mele / al meu / ai mei.
3.Functii sintactice:
 subiect: Ai nostri au plecat.
 nume predicativ (în nominativ): Cartea este a ta.
 nume predicativ (în acuzativ): Darurile sunt pentru ai tai.
2. Pronumele propriu-zis se modifica in functie de persoana si
numarul posesorilor:
Cartea este a mea. (persoana I, numarul singular)
Cartea este a ta. (persoana a II-a, numarul singular)
Cartea este  a noastra. (persoana I, numarul plural)
Pronumele posesiv are genul, numarulsi cazul substantivului
substituit.
Pe banca sunt ale noastre (cartile) – genul feminin, numarul plural,
cazul nominativ.
Pe-al meu (caietul) l-a corectat – genul neutru, numarul singular, cazul
acuzativ.
4. Cazurile dativ si genitiv se exprima prin articolul posesiv, care
are forma alor, urmat de formelepronumelui care arata mai
multeobiecte posedate: alor mei, alor tai, alor sai, alor nostri, alor
vostri.
  atribut pronominal prepozițional: El nu privea lumea cu
ochi ca ai nostri.
 atribut pronominal genitival: Am ascultat parerea alor sai.
 complement direct: I-am vazut pe ai vostri.
 complement indirect (în acuzativ): Discutam despre ai tai.
 complement indirect (în dativ): Le-am spus alor mei vestea.
 complement circumstanțial de loc: Gigel s-a intors la ai sai plin
de trofee.
 complement de agent: Banca a fost reparata de ai nostri.
5. „Sinan se mira de indrazneala alor nostri. El gasi de cuviinta sa
spuna si alor sai.”
(N. Balcescu)
alor nostri = pronume posesiv (un singur obiect posedat, mai multi
posesori), persoana I, numarul plural, genul masculin, cazul genitiv,
functie sintactica de atribut pronominal genitival.
alor sai = pronume posesiv (mai multe obiecte posedate, un singur
posesor), persoana a III-a, numarul singular, genul masculin, cazul
dativ, functie sintactica de complement indirect.
Le-am dat alor tai cartea. (complement indirect)
Sfatul alor mei l-am ascultat. (atribut pronominal genitival)
Ei au navalit asupra alor nostri. (complement indirect)
Cand determina un substantiv care denumeste obiectul posedat,
pronumele posesiv isi schimba valoareagramaticala, se acordacu
substantivul determinat in gen, numar si caz si devine
adjectivpronominal posesiv, cu functie sintacticade atribut
adjectival.
Sora  mea a plecat cu prietenii sai.
6. Acel imparat mare si puternic isi intinsese marginile
imparatiei sale si toti imparatii erau indatorati a-i da cate un fiu de-ai
sai ca sa-i slujeasca.”(P. Ispirescu)
sale = adjectiv pronominal posesiv (un singur obiect posedat, un singur
posesor), persoana a III-a, numarul singular, genul feminin, cazul
genitiv, functie sintactica de atribut adjectival.
de-ai sai = pronume posesiv (mai multe obiecte posedate, un singur
posesor), persoana a III-a, numarul singular, genul masculin, cazul
acuzativ, precedat de prepozitia„de”, functie sintactica de atribut
pronominal prepozitional.

„Acel imparat mare si puternic isi intinsese marginile imparatiei sale si toti imparatii erau indatorati a-i da cate un fiu de-ai sai ca sa-i
slujeasca.”(P. Ispirescu)

sale = adjectiv pronominal posesiv (un singur obiect posedat, un singur posesor), persoana a III-a, numarul singular, genul feminin,
cazul genitiv, functie sintactica de atribut adjectival.

de-ai sai = pronume posesiv (mai multe obiecte posedate, un singur posesor), persoana a III-a, numarul singular, genul masculin,
cazul acuzativ, precedat de 
Anexa 13, Realizarea sensului, lecția10
Echipa I Echipa II Echipa III
Determină și extrage în caiet pronumele din Determină și extrage în caiet pronumele din Determină și extrage în caiet pronumele din
enunțurile date și identifică tipul acestora: enunțurile date și identifică tipul acestora: enunțurile date și identifică tipul acestora:
*Eu mă îmrac frumos. *Tu te respecți? *Ea se autoapreciază.
*Mama mă îmbracă gros, pentru că-i frig. *Ea nu te respectă destul. *El te apreciază.

Analizează sintactic enunțurile și specifică Analizează sintactic enunțurile și specifică Analizează sintactic enunțurile și specifică
ce părți de vorbire sunt cuvintele scrise ce părți de vorbire sunt cuvintele scrise ce părți de vorbire sunt cuvintele scrise
cursiv și ce funcții sintactice au acestea: cursiv și ce funcții sintactice au acestea: cursiv și ce funcții sintactice au acestea:

* Nu se cunoaşte pe sine. *Nu are încredere în sine.

Echipa IV Echipa V Echipa VI

Determină și extrage în caiet pronumele din Determină și extrage în caiet pronumele din Determină și extrage în caiet pronumele din
enunțurile date și identifică tipul acestora: enunțurile date și identifică tipul acestora: enunțurile date și identifică tipul acestora:
*Noi ne ducem la un film. *Pe voi vă iubesc toți prietenii. *Pe ei nu-i caută nimeni.
 *Tata ne duce la un spectacol. *Voi vă căutați prietenii în club? *Ele se interesează de cartea aceea.

Analizează sintactic enunțurile și specifică Analizează sintactic enunțurile și specifică Analizează sintactic enunțurile și specifică
ce părți de vorbire sunt cuvintele scrise ce părți de vorbire sunt cuvintele scrise ce părți de vorbire sunt cuvintele scrise
cursiv și ce funcții sintactice au acestea: cursiv și ce funcții sintactice au acestea: cursiv și ce funcții sintactice au acestea:

*Îşi spune că o să câştige concursul. *Ea îşi respectă prietenii. *Se luminează cerul spre răsărit.
*S-a anunţat începerea lecţiei. *Se pare că vor câştiga.

1. Nu se cunoaşte pe sine. ( Ac, complement direct ).

2. Nu are încredere în sine. ( Ac. Complement prepoziţional )
3. Îşi spune că o să câştige concursul.( D, complement indirect )
4. Ea îşi respectă prietenii. ( D, atribut pronominal în dativul posesiv )
5. S-a anunţat începerea lecţiei.( fără funcţie sintactică )
6. Se luminează cerul spre răsărit.( fără funcţie sintactică )
7. Se pare că vor câştiga. ( fără funcţie sintactică )

Se specifică faptul că pronumele reflexiv care intră în componenţa verbelor de diateză reflexivă, nu are funcţie sintactică.
Anexa 14, realizarea sensului, lecția 11

Pronumele nehotărât înlocuiește un substantiv fără să ofere indicații precise asupra obiectului

înlocuit. După structură, se împart în: simple (unul, altul, tot, atâtea, cutare, mult, puțin),
compuse (fiecare, oricare, oricine, vreunul, altcineva, altceva, cineva, careva, oarecine,
oarecare).
Pronumele nehotărât își schimbă formele după gen, număr și caz, cu excepția următoarelor
situații: pronumele care conțin în structura lor pronumele relativ ce sunt invariabile; pronumele
nehotărâte cineva și oricine prezintă forme doar pentru singular; pronumele nehotărâte formate
cu ajutorul pronumelui relativ cine are forme doar pentru singular, dar prezintă flexiuni după
caz, iar cele formate cu pronumele care au forme după gen la G/D
SINGULAR PLURAL
MASCULIN FEMININ MASCULIN FEMININ
altul alta alții altele
cineva cineva – –
fiecare fiecare – –
mult multă mulți multe
N -Ac oarecare oarecare – –
oricare oricare – –
oricine oricine – –
tot toată toți toate
unul una unii unele
altuia alteia altora altora
cuiva cuiva – –
fiecăruia fiecăreia – –
– – multora multora
G–D oarecăruia oarecăreia – –
oricăruia oricăreia oricărora oricărora
oricui oricui – –
– – tuturor tuturor
unuia uneia unora unora
Pronumele nehotărâte compuse se declină la fel ca pronumele simplu din componența lui,
celălalte componente rămân invariabile: vreunul, vreuna, vreunuia, vreuneia, vreunii,
vreunele, vreunora; câtva,câtăva, câțiva, câteva, câtorva.
Pronumele care poate fi folosit și ca pronume nehotărât
Funcțiile sintactice ale pronumelui nehotărât
 subiect
 nume predicativ
 atribut genitival
 complement direct
 complement circumstanțial de loc
 complement indirect
 complement indirect prepozițional
Adjectivul pronominal nehotărât
Pronumele nehotărâte pot fi folosite ca adjective pronominale nehotărâte, cu excepția
următoarelor pronume: careva, altcareva, altceva, cine, cineva,altcineva. În general,
adjectivele pronominale stau înaintea unor substantive nearticulate, dar pot sta și după
substantive (oameni mulți, mașină oarecare).
 Fiecare om este responsabil de faptele sale.
 Câteva case au fost devastate de apele revărsate.
Adjectivul pronominal are funcția sintactică de atribut adjectival.
Anexa 15, Realizarea sensului, lecția 12

Pronumele negativ
Pronumele negativ se folosește doar în propoziții negative și înlocuiește un substantiv negând
prezența acestuia (nimeni, nimenea, nimic, nimica, niciunul, niciuna).
SINGULAR PLURAL
CAZ
MASCULIN FEMININ MASCULIN FEMININ
N -Ac niciunul niciuna niciunii niciunele
G–D niciunuia niciuneia niciunora niciunora
Unele pronume negative prezintă câteva particularități: nimic este invariabil, se referă doar la
lucruri, nu poate deveni adjectiv pronominal negativ nimeni se declină și se referă doar la
persoane, nu poate deveni adjectiv pronominal negativ
Funcțiile sintactice ale pronumelui negativ
Adjectivul pronominal negativ
Adjectivul pronominal negativ apare prin schimbarea valorii gramaticale a pronumelui
negativ, stă în fața unu substantiv nearticulat, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul pe
care îl determină.
SINGULAR PLURAL
CAZ
MASCULIN FEMININ MASCULIN FEMININ
N –Ac niciun nicio niciunii niciunele
G–D niciunui niciunei niciunor niciunor
 Niciun om nu-și pierde speranța.
Adjectivele pronominale negative au întotdeauna funcția sintactică de atribut adjectival.
Anexa 16, realizarea sensului, lecția 13

Echipa I Echipa II Echipa III

Înlocuiți cu un substitute potrivit îmbinarea Înlocuiți cu un substitute potrivit îmbinarea Înlocuiți cu un substitute potrivit îmbinarea
accentuate în enunțurile de mai jos și cu un accentuate în enunțurile de mai jos și cu un accentuate în enunțurile de mai jos și cu un
pronume potrivit partea scrisă cursiv: pronume potrivit partea scrisă cursiv: pronume potrivit partea scrisă cursiv:

* Eu,prietenul tău, în persoană, am verificat *Tu, Ioane, în persoană, ai controlot acel loc. *Ana,în persoană, a văzut cum s-au întâmplat
corectitudinea testelor. *Tu, Ioană, în persoană, te-ai convins că toate.
* Eu, Prietena ta,în persoană, am văzut cum aveam dreptate. *Ion,în persoană, a auzit acel zgomot
s-au întâmplat toate. infernoal.

Echipa IV Echipa V Echipa VI

Înlocuiți cu un substitute potrivit îmbinarea Înlocuiți cu un substitute potrivit îmbinarea Înlocuiți cu un substitute potrivit îmbinarea
accentuate în enunțurile de mai jos și cu un accentuate în enunțurile de mai jos și cu un accentuate în enunțurile de mai jos și cu un
pronume potrivit partea scrisă cursiv: pronume potrivit partea scrisă cursiv: pronume potrivit partea scrisă cursiv:

*Eu, Ana, și cumama mea,în persoană,am *Tu, Vasile și cu tata tău, în persoană, ați *Ion și Andrei, în persoană, au primit banii.
observant acea lumină puternică venind de sus. venit la sediu. *Ana și Ina, în persoană au ridicat premiul
*Eu, Ion și cu tata meu, în persoană, am *Tu, Irina cu mama ta, în persoană ați semnat mare.
vizitat acea zonă periculoasă. acele acte.

Întrebuinţarea adjectivelor pronominale de întărire

 
1. În limba contemporană, aceste forme au numai valoare adjectivală, fiind folosite:
a) pe lângă un pronume personal sau reflexiv:
Eu însumi  trebuie să fac aceasta. Este nemulţumit de sine însuşi;
b) pe lângă un substantiv:
Cel mai puţin nerăbdător era eroul însuşi. (V. Eftimiu)
2. În îmbinare cu un pronume, adjectivul pronominal de întărire stă numai după acesta:
Sfătuieşte-te cu cel mic şi cu cel mare şi pe urmă hotărăşte tu însuţi. (A. Pann)
3. Folosit pe lângă un substantiv, adjectivul pronominal de întărire poate sta atât înaintea, cât şi după cuvântul determinat:
Craiul însuşi a ridicat sabia cea mare. (M. Sadoveanu)
Mare fu uimirea şi bucuria lui Făt-Frumos când găsi de partea cealaltă a podului pe însuşi tatăl său, împăratul. (V. Eftimiu)
4. Adjectivul pronominal de întărire se acordă cu termenul regent în persoană, gen, număr şi caz:
Dar când se uita în oglindă, rămânea el însuşi surprins de omul dinaintea sa. (G. Călinescu)
Şi mi-s dragă mie  însemi, pentru că-i sunt dragă lui. (M. Eminescu)