Curs orto 06.

05

Anomalii dentare de nr-anodontie si dd supranr

def, terminology, frecventa anodontiilor

Anodontia se refera la o anomalie dentara izolata caracterizata de absenta unui nr de dd. In fct de acest
nr si de pozitia in cadrul economiei arcadei se recunosc termini diferiti.

-anodontie totala-aceasta lipsa dentara poate sa mearga pana la lipsa totala a dd dintr-o dentitie ca
rezultal al lipsei mugurilor sau a distrucerii lor precoce-anodontie totala.

-anodontie partiala-lipsa unui nr de dinti de pe un maxilar. Poate sa fie redusa-hipodontie(cand exista

absenta a 1-2 dd de pe o hemiarcada), cand lipsesc mai multi dd vorbim de oligodontia sau anodontia
partiala extensa/intinsa.

-agenezie dentara se refera la absenta dd pt care nu au existat niciodata muguri dentari

Anodontia totala si subtotala

Din pct de vedere al manifestarilor, cele doua se aseamana foarte mult, pot exista ca manimestari a unor
tulburari complexe de dezvoltare ale aparatului d-max sau ca o afectiune indepenta, simptom in cadrul
unor manifestari ale unor sindr generale.

Etiopatogenie

Factori generali

-anodontia tot si subt pot coexista cu tulburarri la ate nivele

-putem vorbi de o predisp generala care poate fi sustinuyta de prezenta unor boli constitutionale(lues
congenital), tulburari de nutritive ale mamei in timpul sarcinii, viroze ale mamei in timpul sarcinii,
alcoolismul mamei, disendocrinii, tulburari neurotrofice

Cel mai citat sindrom general-displazia ectodermala

-anodontie totala sau subtotala

-par uscat , friabil, hipotricoza

-apar si manifestari cutanate(piele uscata, subtire, fragila, zone de hipercheratoza(, absenta gl

sudoripare(au tulburari mare de termoreglare datorita fapt ca nu pot transpire)

Alte semne patognomonice care se pot asocia in displazia ectodermala:lipsesc fragm osoase
integral(adactilie), anumkite degete sunt lipite intre ele(sindactilie).

Alte sindroame cu afectare generala care prezinta anodontia totala sau subtotala:
Disostoza mandibulofaciala

Disostoza acrofaciala

Condroectodermodisplazia

Lipoidproteinozele

Mongolismul

Semen clinic

Este important sa stabilim daca anodontia este independenta sau este un symptom in cadrul unui
sindrom

Cand este independenta, modificarile faciale caract dau dg:

-etaj inf al fetei f micsorat

-profil convex pathologic

-santul labio-mentonier accentuat

-buza inf rasfranta

-la palparea conturului mandibular se constata o hipodez osoasa

Dezv generala:

-subiectii sunt hipotrofi datorita unei alimentatii def si a masticatiei def

Ca modif intraorale

-crestele adentate sunt f reduce, in special cea inf, uneori pana la o banda de fibromucoasa, adica o zona
fibroasa ingusta

-exista tulb de masticatie pt ca crestele celor doua maxilare nu mai sunt congruente

-mandibula de cele mai multe ori ocupa o pozitie posterioara

-daca exista suficienti dd, relatia ocluzala este in general de intercalare

-la palparea conturului mandibular se constata o hipodezvoltare osoasa

Tratament

Coocrdonate terapeutice-problematica similara cu cea intalnita la adulti, cu urmatoarele particularitati

agravante:
-avem un organism in crestere, protezele care circumscriu partial maxilarele pot frana cresterea
acestora(si asa este o crestere mai redusa ca la cineva care are dd)

-campul protetic este foarte defavorabil pt mentinerea protezelor si transmiterea adecvata a fortelor
ocluzale

-avem de aface cu pacientul copil(trebuie realizata cat mai repede protezarea), colaborarea fiind mai
dificila

-calitatea tesuturilor la nivelul mucoasei bucale, care este foarte tanara si neexpusa la factori chimici si
termici, face ca aceasta sa fie foarte sensibila si sa ceara niste precautii suplimentare pt realizarea
protezelor pt ca pacientul sa se poata adapta la purtatea ei

Obiectivele proterazii

-obtinerea unei eficiente masticatorii care sa asigure alimentatie satisfacatoare

-obt unei dim vertical si a unui profil al etajului inferior care sa imbunatateasca aspectul fizionomic si
adaptarea secventiala de pozitie verticala si sagitala a condilului in cavitatea glenoida

Solutii de tratament:

-in vederea atenuarii fortelor ocluzale se urmareste crearea unui parod artif prin introducerea unui strat
de acrilat elastic cu rol de amortizor. Acest strat poate fii plasat: intre dd si baza protezei, in interiorul
bazei protezei sau pe fata mucozala a acesteia.

-in anodondiile subtot, dd prezenti vor fi folositi pt asigurarea stabilitatii protezelor.

Un element foarte important-se recomanda, spre deosebire de edentatul total matur, schimbarea
protezelor periodica la apx 1, 5 ani pt a se tina cont de procesele de crestere a oaselor maxilare. Exista si
particularitati in montarea dd artificiali( in functie de aspectul normal al dintilor corespunzator varstei
lui:soatiere fiziologica, abrazatie, forma caracteristica, etc)

Oligodontia-anodontie partiala extinsa

-intereseaza in general ambele arcade, de cele mai multe ori cu topografie simetrica

Fundalul etiopatogenic-cu cat nr de dd lipsa este mai mare, cu atat prezinta mai multe elemente
commune cu anodontia totala si subtotala

-factorul ereditar este incriminat intr-un nr mare de cazuri

Manifestari clinice

Modificari faciale

-aceleasi ca la subtotala si totala dar mai attenuate

Modificari intraorale:

-frecvent microdontie

-persistenta dd temp care nu au succesionali

-topografia dd prezenti pe arcada foarte variata, poate sa apara aspect de occ intercalata(dintii la
fierestrau)

-contactele dentare pot conduce la modificari de ax(inclinari)

Obiectivele terapeutice

-stimularea ordonontica a cresterii osoase

-paralelismul dd prezenti

-dispunerea dd prezenti pt a servii eventual unei ulterioare protezari conjuncte

-stabilirea unor rap intermaxilare cat mai normale, deci tratamentul orto in aceasta situatie este cu
character de pregatire preprotetic.

Solutii terapeutice recunoscute se refera la

-aparate orto mobilizabile cu care se urmareste expansiunea si obt unui ax si pozitie adecvate viitoarei
protezari

-se folosesc si protezari provizorii fara slefuire prealabila dentara(se numesc gutiere-punti de acrilat)ele
cuprind doar parti sectoriale ale arcadei ca sa nu influenteze cresterea.

Se urmareste cu acestea:

-tatonarea unei noi dim vertical de occ si relatii intermaxilare pt a obtine imbunatatirea fizionomica si a
oferi posibilitatea integrarii sociale cat mai adecvata pacientului

-tatonarea adaptarii articulatiei temporomandibulare la propulsia mandibulei si marirea dimensiunii

verticale de ocluzie

-modelarea succesiva a unui plan ocluzal(lucrul acesta este usor sustinut prin duritatea redusa a
acrilatului)

-imbunatatirea eficientei masticatorii si a fizionomiei

Mezializarile se realizeaza mult mai greu decat in orice alta anomal, este bine ca dd sa fie dirijati inca din
perioada eruptiei cu elemente ale apparat orto
Protezarea definitiva se realizeaza numai dupa incheierea complete perioadei de crestere cu lucrari
conjuncte, implanturi si supraprotezare. Va trebui sa mentinem dim verticala de occ pe care am tatonat-
o alterior. Se prefera aliajele nobile la acesti pacienti.

Anodontia partiala redusa-hipodontia

-lipsa a 1-2 dd de pe fiecare hemiarcada

-deseori sunt unidentare pe o hemiarcada

-intereseaza in special, in aceasta ordine:I lat sup, Ic inf, Pm 2 mai frecvent cel inferior si M de minte

-pot apare in ambele dentitii dar mult mai des in cea permanenta

Etiopatogenie

-sunt incriminati frecvent fact ereditari

-se coreleaza cu teoriile filogenetice ale reducerii nr dentar, adica ar fi un element de evolutie a specie

Semne clinice

-lipsa de pe arcada a unui dd permanent desi termenul de eruptie a expirat de mult

-pot apare dif situatii,:corespondentul tempo poate persista pe arcada(in aceasta situatie se face dg dif
cu incluzia prin ex radiologic), coresp temp poate lipsi(bresa este micsorata iar dd ce o marginesc au
axele inclinate catre centrul bresei; in aceasta situatie dg dif se realizeaza cu extractia prin anamneza si
cu incluzia prin ex radiologic, dar in anodontie osul maxilar este slab dezvoltat in zona anodontiei).

Anodontia redusa este in general simetrica. Cand este unilateral, dintele homolateral poate sa fie nanic,
de ex incisivul lat.

Anodontiile bilaterala de I lat se insotesc de hipodezvoltare maxilara, pot sa fie rapoarte de ocluzie
inversa frontala, apar si modif faciale(proeminenta menton, cu antepozitia asociata a mandibulei,
inversarea treptei labiale).

In ceea ce priveste anod Pm 2 se descrie o forma aparte cunoscuta ca anodontia in diagonala cand
anomalia intereseaza o hemiarcada la maxilar si hemiarcada opusa la mandibula.

Tratament-atitudine terapeutica

-in anod incisivilor permanenti se practica extractia precoce a temporarilor deoarece nu corespund
fizionomic cu dintii vecini permanent atat ca dim, forma si culoare iar ei in mod normal se exfoliaza
repede. Se realizeaza alinierea celorlalti dd prin deplasare corporeala catre mezial, asta atunci cand nu
se ia in calcul o solutie implant-protetica

-in anod de Pm 2 se prefera de cele mai multe ori o atitudine expectativa mai ales daca este surprinsa
tarziu anodontia, pt ca pm 2 temp poate sa persiste pe arcada pana la 40-45 de ani, chiar mai mult.
-in ce priveste anod de Ic inf, de multe ori spatiile se inchid spontan, iar daca nu se inchid spontat, este o
terapie de scurta durata si facila, comparative cu celelalte anodontii(modiv pt care extractia este
acceptata in incongruente mici inf)

Din punct de vedere al protezarii, in regiunea incisive, este dificila datorita cerintelor fizionomice, in
zona premolara este mai facila inclusiv daca se incearca o solutie implanto-protetica.

Din pct d vedere orto, atitudinea fata de spatiul existent poate sa fie de mentinere sau marire si
aplicarea ulterioara a unei solutii protetice(conjuncte, colaj sau implanto-protetice). Respectiv, se poate
desfiinta spatiul prin migrare meziala, deplasarea se realizeaza pe linia arcadei(pt ca astfel se ingusteaza-
inferior se largeste, superior se ingusteaza), trebuie refacut ghidajul dupa deplasarea dentare prin
modelari functionale coronare, treb sa luam in calcul atitudinea fata de caninul temporar si anume
alegerea momentului optim pt extractia acestuia in fct de relatia dintre cuspidul C perm intraosos si
radacina C temporar. Daca varful C perm este mezial de caninul temp, se extrage cat mai precoce
incisivul lat temporar si se mentine cat mai multa vreme C temp ca sa dirijeze eruptia catre mezial a
acestuia. Daca cuspidul C perm este distal de C temp, si extractia C temp se face cat mai precoce ca sa se
poata deplasa catre mezial C perm. Acelasi rationament se aplica si la anodontia de Ic inf.

Dintii supranumerari

-def-existenta un nr mai mare de dd erupti sau situati intraosos fata de nr normal de dd intr-un anumit
sector al arcadei

Terminologie

-dd suplimentari-hiperodontie sau pleiodontie

Dd supranumerari cunosc o clasificare si denumire si dupa pozitia topografica:

-daca este in zona frontala-meziodens

-daca este lateral de premolar, molar-paramoral

-daca este posterior-distomolar

-daca evolueaza invers, cu radacina spre planul de occ, coroana spre profunzime)-dinte anastrofic.

Anatomopatologic-macroscopic

-se prezinta ca formatiuni libere total independente sau formatiuni sudate partial/total, numai coronar
sau radicular, in unele situate mai ramane vizibil doar un sant

La nivelul Ic sup pot avea forma de;

-tarusi

-conoida
-policuspidata-imitand aproape un premolar

-Atunci cand sunt sudati, ei se pot suda cu alti dd supranr sau de dd din seria normala.

Exista mai multe entitati clinice:

-dentes confuzi-doua entitati dentare cu forma si dim diferite

-dentes geminti-genimism dentar-cand sunt uniti 2 dd cu forma si dim asemanatoare

-dens in dente—dezvoltarea unei formatiuni interiorul altui dinte din seria normala

-dens evaginatus- se formeaza in exteriorul altui dinte

Pot fi clasificati dupa:

-numar-unice sau multiple

-dim-asemanatori cu dd din seria normala(rar, langa I lat sup sau inf), voluminosi sau nanici(frecvent)

-forma-ca dd din seria normal(ca forma cu dintele langa care se dezvolta, rar), aspect de tarus, conic,
premolar, pot fi cu atipie totala coronara sau radiculara; cel mai frecvent dd cu volum redus, atipici si in
stadiu tardiv de dezvoltare.

Din punct de vedere al dezvoltarii si manifestarii lor, pot sa fie surprinsi in diferite stadii de
dezvoltare(frecvent sunt surprinsi in stadia tarzii de dezvoltare).

Daca sunt prezenti pe arcade la nastere, sunt dd neonatali, daca erupt in primele 3-4 saptamani de la
nastere, vorbim de dd prelacteali. Pot fi dd care insotesc dd temporary(rar), dd care isi fac aparitia intre
cele doua dentitii(in timpul dentitiei mixte) si dd care insotesc dentitia permanenta(cel mai frecvent).

Cea mai frecvent interesata este regiunea incisiva superioara si cea mai putin interesata regiunea
canina(cu totul exceptional putem sa gasim la acest nivel formatiuni supranr).

Fiind surprinsi in stadia tarzii de dezvoltare, putand prezenta smalt, dentina, cement. Ca o formatiune sa
fie considerate dd supranr, trb sa prezinte cel putin doua tipuri de subs dura dentara, smalt si dentina.

Si perlele de smalt sunt considerate form supranr pt ca dentina se formeaza inaintea smaltului si initiaza
procesul de depunere a smaltului.

Cel mai des, dd supranumerari sunt pozitionati oral.

Etiopatogenie

Modificarile numerice dentare sunt tulburari de organogeneza dentara. S-au enuntat urmatoarele 5
mari teorii:
Teoria celei de a 3 a dentitii afirma ca:

-dintele supranr este consecinta unei a 3a perioade de productie a lamei dentare

-argumente:frecvent se formeaza oral fata de dd din seria normala, cei mai multi dd supranr sunt in
intarziere ca stadiu de dezv fata de cei din seria normala

-contraargum:dd supranr care insotesc dd temporari, cei plasati vestibular si cei in stadiu avansat de
formare

Teoria atavica

-afirma ca exista o reintoarcere la o formula dentara ancestrala(catre maimute, catre primate-involutie),

a caror formula dentara pe hemiarcada are 3 incisivi, un canin, 4 Pm, 3- 4 M

Teoria diviziunii mugurelui dentar

-afirma ca dintele supranr rezulta rezulta din diviziunea in doua parti a mugurelui dentar care evolueaza
apoi pe cont propriu

-contraargument princip:daca mugurele dentar s-ar divide atunci dd rezultati ar trebuie sa fie micsorati
de volum in mod egal(frecvent dd supranr sunt mai mici)

Teoria mugurilor adamantini multiplii

-afirma ca lama dentara produce mai multi muguri decat formula normala, numiti muguri accesorii, care
ulterior se vor atrofia conform unor mecanisme de inductie biologica

-dd supranr ar proveni din acesti muguri accesorii care au continuat sa se dezvolte si sa se calcifice

-mai este incriminate de asemenea o cudare accidentala a lamei dentare care ulterior ar evolua catre
formarea unui mugure dentar

-argumente: atribuind provenienta dd supranr unor elemente formatoare independe, pot fi explicate
variatiile mari de forma si nr

-contraarg: nu a putut fi dovedita histologic existenta si disparitia acestor muguri accesorii

Teoria evaginarii epiteliului adamant intern

-afirma ca in stadiul de clopot sau de cupa al formarii dentare, datorita unei iritatii locale sau a unui
proces de inductie biologica, se produce initial o invaginare a epit adamantin extern urmata de cea a
epit intel

-aceasta modificare de contur poate sa ramana lipita sau se poate desprinda de mugurele mama
formand un mugure independent
-argum: teoria explica frecventa deosebita a localizarii dd supranr in regiunea incisiva superioara
referindu-se la tulburari accidentale embriologice ca factor local de producere

-contraarg principal:cum putem sa mai explicam producerea lui dens in dente

Manifestari clinice

-tulburafi fizionlomice(localizare ant)

-tulburari ocluzale(pot merge pana la blocaje ocluzo-articulare)

-tulburari secundare la nivelul arcadei reprezentate de incongruenta

-tulburari nervoase: sensitive( nevralgii cu caracter difuz), motorii si vegetative(vasomotorii)

-dezvoltarea unor formatiuni de tip tumoral( chist cu rizaliza patologica a dintilor invecinati)

Dupa consecintele pe care le determina, avem doua forme clinice:

1 Dd supranr erupe fara sa blocheze eruptia unui dinte din seria normala. In aceasta situatie se creaza:

-incongruenta cu malpozitii

-inrautatirea conditiilor de igiena si autocuratire locala(complicatii odont si parod)

-frecvent apare deplasarea si rotatia Ic cu aparitia diastemei

-blocaje ocluzo-articulare

2 Dd supranr determina incluzia unui dinte din seria normala:

-lipsa dintelui permanent la o varsta la care ar fi trebuit sa erupa

-daca dintele perm este inclus, este pozibil sa fie exfoliere intarziata a dintelui temporar iar cand acesta
se pierde este foarte posibil ca spatiul sa se micsoreze sau sa se inchida impiedicand eruptia dintelul
permanent

-mai frecvent vorbim de tulburari mecanice, adica deplasarile dd vecini, presiune si posibila rizaliza la dd
din seria normala, mortificare pulpara si posibil mobilitate dentare

-osul maxilar in regiunea respectiva este dezv in exces, prezentand bombari

-mucoasa este dezvoltata

In aceasta situatie in care dd supranr determina incluzia dd din seria normala, se impune examen
radiologic care confirma existenta dintelui inclus din seria normala, existenta dintelui supranumerar,
raportul fiecarei formatiuni incluse cu radacinile din seria normala, pozitia vest sau orala a formatiunilor
incluse pt a stabili calea de acces
Conduita terapeutica-se va adevata situatiei clinic prezente

-dd supranr a erupt fara blocarea unui dinte din seria normala: extractia dintelui supranr cu exceptiile: in
cazul de microdontie cand nu s-a creat nicio modificare in alinierea dentara si rapoartele ocluzale, cand
langa dintele supranr se gaseste un alt dinte din seria normala care este compromis(carie, fractura,
rizaliza patologica, se extrage dintele compromis, se aduce dintele supranr in locul lui, iar daca exista
modificari de forma si dim se adapteaza prin remodelare directa, tehnici de adictie.

Atentie:in reziunea Pm datorita fragilitatii mugurilor Pm si M de 6 ami se evita extractia dntilor supranr
inclusi. Dupa extractie, dace este nevoie, se realizeaza alinierea ortodontica a dd existenti si reimpartirea
spatiului obtinut.

-dd supranr afecteaza eruptia-atitudinea terapeutica presupune expansiunea orto a perimetrului arcadei
dentare pana la obtinerea spatiului sufficient alinierii dintelui inclus din seria normala. Interventia
chirurgicala presupune extractia dintelui supranr , crearea drumului de eruptie, eventual cu ancorarea
dintelui inclus, tractionarea la arcada a dintelui din seria normala. Este importat de retinut ca crearea
drumului de eruptie trebuie mentinut pana la eruptia dintelui pe arcada.