Master: Audit și Guvernanță Corporativă, an 1,grupa 2

Proiect la raportare financiară

Masterand: Ungureanu Gabriela-Oana

Coordonator: Grigoraș Ichim Claudia-Elena

Suceava 2022

Cuprins:
IAS 2- STOCURI
1
IAS 16 IMOBILIZĂRI CORPORALE
IAS 40 INVESTIȚII IMOBILIARE
IFRS 5-ACTIVE NONCURENTE DEȚINUTE PENTRU VÂNZARE ȘI
ACTIVITĂȚI ÎNTRERUPTE
IAS 36 DEPRECIEREA ACTIVELOR
IAS 23 COSTURILE ÎNDATORĂRII
IAS 20 SUBVENȚII
IAS 41 AGRICULTURĂ
IAS 37 PROVIZIOANE
IAS 12 IMPOZIT PE PROFIT
BIBLIOGRAFIE

IAS 2 STOCURI

2
 Actul normativ internațional IAS 2 – „Stocuri” stabilește aspecte referitoare la modul de
evaluare a stocurilor, la modul în care bazele de evaluare pot fi determinate corect și eficient,
precum și ce detalii informaționale referitoare la stocuri este necesar să se găsească în situațiile
financiare ale unei entități care aplică normele internaționale de contabilitate. În conformitate
cu această normă internațională, stocurile sunt activele care îndeplinesc una din următoarele
condiții:
„- sunt deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;
sunt în curs de producție în vederea vânzării în aceleași condiții ca mai sus;
se află sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în
procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.”1
În cele ce urmează, vor fi prezentate câteva aplicații care să ilustreze cât mai clar modul în
care IAS 2 influențează practica contabilă în cadrul entităților care funcționează în baza acestor
norme.
Aplicația 1 (cost de achiziție):
O societate a achiziționat din import în cursul anului N 2.000kg de clementine cu scopul de
a le revinde pe piața internă. Costurile legate de achiziție au fost: valoare în vamă 50.000 lei;
taxe vamale 4.500 lei; cheltuieli de transport pe parcurs intern facturate de o firmă specializată
3.000 lei; cheltuieli de manipulare 300 lei; prime de asigurare necesare asigurării mărfurilor pe
parcursul transportului 950 lei; reducere comercială primită de la furnizor 1600 lei; diferențe de
curs valutar rezultate din plata furnizorului extern 100.000 lei; costuri de depozitare 1000 lei;
costuri de vânzare 2.800 lei.
Conform IAS 2 STOCURI
a).Calculați costul de achiziție.
b). Recunoașterea inițială a stocurilor.
Rezolvare
a). Costul de achiziție:
Valoarea la vamă 50.000
+ Taxe vamale 4.500
+ Cheltuieli cu transportul pe parcurs intern 3.000
+ Cheltuieli de manipulare 300
+ Prima de asigurare 950
- Reducere comercială primită 1.600
= COST DE ACHIZIȚIE 57.150

b). Reducerea inițială a stocurilor:

11
M. M. Gîrbină, Ș. Bunea, „Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS”, ediția
a IV- a , revizuită, vol. I, ed. CECCAR, București, 2009, p. 98;
3
371” Mărfuri” = % 57.150
401 „Furnizori” 52.650 (57.150-4.500)
446 „Alte impozite, taxe 4.500 (Taxe vamală)
și vărsăminte asimilare”

Aplicația 2 (Cost de conversie):

O societate fabrică produse finite în următoarele condiții: costuri direct aferente unităților
produse 800.000 lei; regie fixă de producție reprezentând amortizarea utilajelor folosite pentru
fabricarea producției 150.000 lei; regie variabilă de producție 230.000 lei. În cursul lunii s-au
fabricat 400 buc de produse finite, nivelul normal de activitate fiind de 1.200 buc.
Conform IAS 2 STOCURI
a). Calculați costul de conversie al produselor finite.
b). Contabilizați recunoașterea inițială a stocurilor de produse finite.
Rezolvare:
a). Calculați costul de conversie al produselor finite
Costuri directe aferente unităților produse=800.000 lei
Alocarea sistematică a regiei fixe și a regiei variabile de producție, generată de transformarea
materialelor în produse finite:
Regie fixă de producție= 150.000
Regie variabilă de producție= 230.000
Pentru ca stocurile să nu fie evaluate la o valoare mai mare decât costul lor, regia fixă de
producție va fi alocată în funcție de raportul:
Nivel real/Nivel normal = 400/1200
Costul de conversie al stocurilor se determină astfel:
Costuri directe aferente unităților produse 800.000
+ Regie variabilă de producție 230.000
Regie fixă de producție alocată
+ =150.000x 400/1200 50.000
= Cost de conversie 1.080.000

b). Recunoașterea inițială a stocurilor:

345 = 711 1.080.000
“Produse finite” “ Valoarea aferentă
costurilor stocurilor
de produse”

4
Aplicația 3: (Valoarea realizabilă netă)
O societate a achiziționat din import, în cursul anului N, 600 de rochii, cu scopul de a le
revinde pe piața internă, cost unitar de achiziție 39,9 lei/rochie. Prețul general de vânzare
practicat pe piața internă este de 70 lei/rochie. În cursul anului, societatea a încheiat un contract
pentru vânzarea a 500 de rochii, prețul stabilit în contract fiind de 45 lei/rochie. Comisioanele
plătite pentru vânzare sunt de 24 lei/rochie.
Conform IAS 2 “Stocuri”:
a).Estimați valoarea realizabilă netă (VRN). Argumentați.
b).Precizați care este valoarea la care trebuie evaluat stocul de mărfuri.
Rezolvare:
a) Estimarea valoarii realizabile nete (VRN):
 Valoarea realizabilă netă pentru cele 600 de rochii pentru care s-a încheiat un contract
de vânzare = 600 x 45 lei/rochie (preț din contract) – 600 rochii x 24 lei/rochie
(comisioane plătite) =27.000- 14.400 =12.600 lei
 Valoarea realizabilă netă pentru restul de 100 rochii = 100 rochii x 70 lei/rochie (preț
general de vânzare practicat pe piață) – 100 rochii x 24 lei/rochie (comisioane plătite) =
7000-2400 lei=4.600 lei
 Valoarea realizabilă netă a stocului de mărfuri la sfârșitul exercițiului financiar =
12.600+4.600= 17.200 lei
b) Stocul va fi evaluat la min (cost, VRN):
 Cost de achiziție = 600 rochii x 39,9 lei/rochie =23.940 lei
 Valoarea la care va fi evaluat stocul = min (23.940,17.200)= 17.200 lei

IAS 16 IMOBILIZĂRI CORPORALE

5
Conform IAS 16 – „Imobilizări corporale”, imobilizările corporale sunt acele active care:
„- sunt deținute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestarea de
servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;
este posibil să fie utilizate pe parcursul mai multor perioade.”2
În cele ce urmează, vor fi prezentate câteva aplicații care să ilustreze cât mai clar modul în care
IAS 16 influențează practica contabilă în cadrul entităților care funcționează în baza acestor
norme.
Aplicația 1:
O societate din industria metalurgică achiziționează un utilaj din import. Despre aceasta
tranzacție se cunosc următoarele date: prețul de cumpărare al utilajului 10.000 euro; cheltuieli
cu montajul facturate de furnizor 2.000 euro; costuri de amenajare a secției de producție în
vederea montării instalației (facturate de o firma specializata) 5.000 lei; costuri cu instruirea
personalului ce va manevra instalația respectivă 2.500 lei; onorariul arhitectului 4.000 lei;
costuri cu promovarea noilor produse ce vor fi obținute cu ajutorul instalației 15.000 lei;
pierderi inițiale din exploatare obținute înainte ca instalația să ajungă la parametrii tehnici de
operare 1.300 lei; costuri cu salariile personalului de conducere din societatea comerciala
respectiva 1.600 lei; curs valutar 5 lei euro.
Evaluați și înregistrați costul de achiziție al instalației.
Element de cost Inclus în costul de Inclus în cheltuielile perioadei
achiziție
Preț de cumpărare al 10.000x5 lei/euro
instalației
Cheltuieli cu montajul 2.000x5 lei/euro
Costuri de amenajare a secției 5.000 lei
de producție
Costuri cu instruirea 2.500
personalului
Onorariul arhitectului 4.000
Costuri cu promovarea noilor 15.000
produse obținute cu ajutorul
instalației
Pierderi inițiale de exploatare 1.300
Costuri cu salariile 1.600
personalului de conducere
TOTAL 69.000 20.400 lei

Înregistrarea costului de achiziție presupune:

213 “ Instalații tehnice, mijloace = % 69.000

2
M. M. Gîrbină, Ș. Bunea, „Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS”, ediția a
IV- a , revizuită, vol. I, ed. CECCAR, București, 2009, p. 194
6
 de transport ,animale și plantații” 404 “ Furnizori de imobilizări “ 49.000
401 “ Furnizori“ 20.000

Aplicația 2:
Societatea alfa este o persoană juridică română, înregistrată în scopuri de TVA, ce conduce
contabilitatea în conformitate cu IFRS. Aceasta achiziționează în data de 22 ianuarie 2022 un
echipament industrial de mari dimensiuni în valoare de 1.500.000 lei + TVA de la furnizorul
român XB, înregistrat în scopuri de TVA. Livrarea echipamentului se efectuează în condiția ex
works. Echipamentul este deplasat cu un transport agabaritic la sediul cumpărătorului iar
transportul se finalizează în data de 28 ianuarie 2022. Achitarea echipamentului se face printr-
un avans în procent de 40%, în baza unei facturi de avans emisă în data de 11 ianuarie 2022, iar
diferența se achită printr-un cec cu scadență, decontat bancar în data de 25 martie 2022.
Rezolvare:
Înregistrări contabile efectuate de entitatea alfa:
-Înregistrarea facturii de avans și plata acesteia:

% = 404 ,,Furnizori de imobilizări” 714.000

409,,Avansuri acordate pentru 600.000
imobilizări corporale,, 114.000
4426 ,,TVA deductibil,,

404 ,,Furnizori de imobilizări,,= 5121 ,,Conturi la bănci în lei,, 714.000

-Livrarea echipamentului în condiția ex works în baza facturii

emise de furnizor
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări,, 1785.000
223 ,, Instalații tehnice
1500.000
și mijloace de transport
în curs de aprovizionare
285.000
4426 ,, TVA deductibil

Stornarea avansului:

7
 404 ,,furnizori de imobilizări,,=4093 ,,Avansuri acordate 600.000
pentru imobilizări corporale ,,

4426 Furnizori de imobilizări= 404 Furnizori de imobilizări -114.000

Predarea cec-ului pentru diferența de plată a echipamentului:

404 ,,Furnizori de imobilizări,,= 405 ,,Efecte de plătit pentru 714.000

imb.,,
Recepția echipamentului și punerea în funcțiune

2131 ,,Echipamente tehnologice,,=223 ,,Instalații tehnice și 1.500.000

mijloace de transport în curs de aprovizionare

Decontarea prin transfer bancar a diferenței de plată

405 ,,Efecte de plătit = 5121 ,,Conturi la bănci în lei,, 714.000
pentru imobilizări,,

Aplicația 3:

O entitate achiziționează la data de 31.12.N-1 o instalație la costul de 150.000 lei,

amortizată liniar în 10 ani. La sfârșitul anului N+1 are loc o primă reevaluare a activului,
valoare justă 135.000 lei.

Rezolvare: Se aplică punctele 39 și 40 din IAS 16.

Prima reevaluare a activului, la sfârșitul anului N+1.

Cost 150.000 LEI

Amortizare anuală 150.000lei/10 ani =15.000 LEI
Amortizare cumulată pe 2 ani N și N+1 2x 15.000 =30.000 LEI
Valoare netă contabilă 150.000- 30.000 =120.000 LEI
Valoare justă =135.000 LEI
Diferența pozitivă din reevaluare =135.000-120.000 =15.000 LEI

8
Înregistrare contabilă:
Eliminarea amortizării cumulate din valoarea brută
2813 ,,Amortizarea instalațiilor =2131 ,,Echipamente tehnologice,, 15.000
și mijloacelor de transport

Înregistrarea diferenței pozitive din reevaluare:

2131 ,, Echipamente tehnologice,, =1502 ,,Rezerve din reevaluarea 30.000
Imobilizărilor corporale

IAS 40 INVESTIȚII IMOBILIARE:

IAS 40 – „Investiții imobiliare” tratează acele bunuri (terenuri și clădiri) deținute ca
investiție și nu pentru a fi utilizate în scopul derulării activității entității.
„Investițiile imobiliare sunt proprietăți: terenuri, clădiri sau părți din clădiri deținute de către
proprietar sau de către locatar în cadrul unui contract de leasing financiar cu scopul de a obține
câștiguri ca urmare a închirierii sau ca urmare a aprecierii valorii investiției, mai degrabă decât
pentru a le utiliza în derularea activității sale sau pentru a le valorifica în cursul normal al
activității.19
În cele ce urmează, vor fi prezentate câteva aplicații care să ilustreze cât mai clar modul în
care IAS 40 influențează practica contabilă în cadrul entităților care funcționează în baza
acestor norme.
Aplicația 1:
O entitate achiziționează la sfârșitul exercițiului financiar N-1 o clădire cu scopul de a fi
închiriată terților în baza unui contract de leasing operațional, costul de achiziție fiind de
8.100.000 lei, din care ascensorul a avut un cost delimitat de 100.000 lei. Durata de viață utilă a
clădirii este estimată la 40 ani, iar a ascensorului, la 10 ani. Metoda de amortizare este cea
liniară. Cheltuielile cu întreținerea liftului, efectuată de o firmă specializată, sunt de 1.000 lei
pe an. Momentan clădirea este liberă, întrucât nu a fost găsit încă un chiriaș. În perioada
necesară căutării chiriașului, entitatea angajează o firmă pentru serviciile de curățenie și
întreținere, costurile facturate de aceasta fiind de 30.000 lei. După 5 ani de la achiziția clădirii,
ascensorul este înlocuit de o firmă specializată, costul total facturat de aceasta fiind de 350.000
lei. Durata de viață utilă a noului lift este de 35 ani.
Rezolvare
a) Recunoașterea inițială a investiției imobiliare la costul său, în exercițiul N:
2152 „Investiții imobiliare = 404 „Furnizori de imobilizări” evaluate la cost” 8.100.000 lei

b) Recunoașterea cheltuielilor cu întreținerea ascensorului în contul de profit și pierdere:

628 „Alte cheltuieli cu serviciile = 401 „Furnizori” executate de 1.000 lei
terți”

9
b) Recunoașterea amortizării aferente exercițiului N:
Amortizarea anuală a clădirii 8.000.000 lei/40 ani)=200.000 lei
Amortizarea anuală a ascensorului 100.000 lei/10 ani=10.000 lei
Potrivit OMFP nr. 2.844/2016, valoarea amortizării aferente imobilizărilor necorporale și
corporale corespunzătoare fiecărei perioade se înregistrează pe cheltuieli.
6811 „Cheltuieli de exploatare,, = 2815 „Amortizarea investițiilor 210.000 lei
privind amortizarea imobiliare evaluate imobilizărilor, a investițiilor la
cost” imobiliare și a activelor biologice productive evaluate la cost”

d) Recunoașterea cheltuielilor cu curățenia în contul de profit și pierdere drept costuri

aferente întreținerii zilnice:

628„Alte cheltuieli cu serviciile= 401 „Furnizori” 30.000 lei

executate de terți”

e) Cheltuiala cu înlocuirea ascensorului este recunoscută în valoarea contabilă a investiției

imobiliare, fiind îndeplinite criteriile de recunoaștere. Valoarea contabilă a părții înlocuite
este de recunoscută.
50.000 lei (100.000 lei/10 ani x 5 ani), iar diferența este recunoscută ca o
cheltuială):100.000 lei
% = 2152 ,,Investiții imobiliare evaluate la cost,, 100.000 lei
2815 ,,Amortizarea investițiilor 50.000
imobiliare evaluate la cost,,
6562 ,,Cheltuieli cu cedarea 50.000
investițiilor imobiliare,,

Recunoașterea cheltuielii cu înlocuirea ascensorului ca parte a investiției imobiliare:

2152 ,,Investiții imobiliare la cost,,= 404 ,,Furnizori de 350.000 lei
imobilizări,,

Recunoașterea cheltuielilor cu amortizarea aferentă exercițiului financiar N+5:

Amortizarea anuală a clădirii 8.000.000 lei/40 ani= 200.000 lei
Amortizarea anuală a ascensorului 350.000 lei/35 ani= 10.000 lei
6811 ,,Cheltuieli de exploatare =2815 ,,Amortizarea investițiilor 210.000 lei
privind amortizarea..,, imobiliare evaluate la cost

10
 Aplicația 2:
O entitate achiziționează la data de 31.12.N-1 o clădire la prețul de 5.500.000 lei, cu
scopul de a fi închiriată terților în baza unui contract de leasing operațional. Comisionul
plătit agenției imobiliare este de 1% din prețul negociat cu vânzătorul, iar taxele notariale
achitate în vederea transferului dreptului de proprietate se ridică la 10.000 lei. Durata de
viață utilă a clădirii este estimată la 50 ani, iar metoda de amortizare este cea liniară.
Începând cu data de 01.07.N, clădirea este închiriată terților, conform obiectivului
pentru care a fost achiziționată. La acest moment, entitatea alege pentru evaluarea
investițiilor imobiliare modelul bazat pe valoarea justă. Astfel, proprietatea imobiliară este
evaluată la 5.600.000 lei.
La 31.12.N, valoarea justă estimată este de 5.650.000 lei, iar la 31.12.N+1, aceasta
este de 5.630.000 lei.
a) Recunoașterea inițială a investiției imobiliare la costul său (5.500.000 lei + 55.000 lei +
10.000 lei): 5.565.000 lei
2152 = 404 5.565.000 lei
„Investiții imobiliare „Furnizori de imobilizări”
evaluate la cost”

Remarcă. Dacă atât furnizorul, cât și beneficiarul sunt înregistrați în scopuri de TVA, se aplică
taxarea inversă conform art. 331 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal. 1.045.000 lei
4426 = 4427 1.045.000 lei
„TVA deductibilă” „TVA colectată”

b) Recunoașterea amortizării aferente perioadei 01.01-30.06.N:

Amortizarea anuală (5.565.000 lei/50 ani) 111.300 lei
Amortizarea aferentă perioadei 01.01-30.06.N (111.300 lei/12 luni x 6 luni) 55.650 lei

6811 = 2815 55.650 lei

„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea investițiilor
privind amortizarea imobiliare evaluate la cost”
imobilizărilor, a investițiilor
imobiliare și a activelor
biologice productive
evaluate la cost”

c) Situația investiției imobiliare la data de 01.07.N:

Costul de achiziție total 5.565.000 lei
Amortizarea aferentă perioadei 01.01-30.06.N 55.650 lei
Valoarea rămasă la 01.07.N (5.565.000 lei – 55.650 lei) 5.509.350 lei
Valoarea justă la 01.07.N 5.600.000 lei
11
Câștig din modificarea valorii juste (5.600.000 lei – 5.509.350 lei) 90.650 lei
c1) Anularea amortizării cumulate pentru perioada 01.01-30.06.N: 55.650 lei

2815 = 2152 55.650 lei

„Amortizarea investițiilor „Investiții imobiliare
imobiliare evaluate la cost,, evaluate la cost”
c2) Transferul investiției imobiliare evaluate la cost în categoria investițiilor imobiliare
evaluate la valoarea justă, cu valoarea rămasă, de 5.509.350 lei: 5.509.350 lei
2151 = 2152 5.509.350 lei
„Investiții imobiliare „Investiții imobiliare
evaluate la valoarea justă” evaluate la cost”

c3) Recunoașterea câștigului din modificarea valorii juste:

Potrivit pct. 63 alin. (3) din OMFP nr. 2.844/2016, diferențele generate de modificarea
valorii juste a investițiilor imobiliare înregistrate potrivit modelului bazat pe valoarea justă sunt
reflectate în contul 7561 „Câștiguri din evaluarea la valoarea justă a investițiilor imobiliare”,
respectiv contul 6561 „Pierderi din evaluarea la valoarea justă a investițiilor imobiliare”. În
aceleași conturi se înregistrează și diferențele generate de modificarea valorii juste a
investițiilor imobiliare în curs de execuție, evaluate la valoarea justă.
2151 = 7561 90.650 lei
„Investiții imobiliare „Câștiguri din evaluarea
evaluate la valoarea justă” la valoarea justă
a investițiilor imobiliare”

d) Înregistrarea efectelor modificării valorii juste a investiției imobiliare la 31.12.N:

Valoarea justă la 01.07.N 5.600.000 lei
Valoarea justă la 31.12.N 5.650.000 lei
Câștig din modificarea valorii juste (5.650.000 lei – 5.600.000 lei) 50.000 lei
2151 = 7561 50.000 lei
„Investiții imobiliare „Câștiguri din evaluarea
evaluate la valoarea justă” la valoarea justă
a investițiilor imobiliare”

e) Înregistrarea efectelor modificării valorii juste a investiției imobiliare la 31.12.N+1:

Valoarea justă la 31.12.N 5.650.000 lei
Valoarea justă la 31.12.N+1 5.630.000 lei
Pierdere din modificarea valorii juste (5.650.000 lei – 5.630.000 lei) 20.000 lei
6561 = 2151 20.000 lei
12
 „Pierderi din evaluarea „Investiții imobiliare
la valoarea justă evaluate la valoarea justă a investițiilor imobiliare”

Aplicația 3:
La sfârșitul exercițiului financiar 2019, societatea Beta își mută sediul principal dintr-o
localitate în alta. Clădirea în care societatea și-a avut sediul va fi deținută în scopul creșterii
valorii. Valoarea de intrare a clădirii este de 140.000 lei, amortizarea cumulată la sfârșitul
anului 2019 este de 60.000 lei, iar valoarea justă stabilită la această data este de: 160.000.
Clădirea nu a fost reevaluată anterior de societate. La sfârșitul exercițiului financiar 2019,
valoarea justă a clădirii este de 180.000 lei. Pe data de 20 octombrie 2020, societatea Beta
aflată în lipsă de lichidități, vinde clădirea la prețul de vânzare este de 120.000 lei. Ce
înregistrări contabile efectuează întreprinderea dacă folosește pentru evaluarea investițiilor
imobiliare valoarea justă?
Rezolvare:
La data transferului, valoarea justă este de 180.000 lei
31.12.2019
a) Derecunoșterea amortizării clădirii ce este clasificată ca fiind investiției imobiliară
2812 = 212 60.000 lei
„ Amortizarea construcțiilor” „Construcții”

b) Se recunoaște clădirea ca fiind investiției imobiliară ce este evaluată la valoarea justă

=Valoarea justă (180.000 lei )- Valoarea contabilă ( 160.000 – 60.000) =100.000 lei
215 „ Investiții imobiliare” = % 180.000
212 ”Construcții” 120.000
105 „ Rezerve din reevaluare” 60.000
31.12.2020
a) Se recunoaște variația valorii juste a clădirii
Valoarea justă la 31.12.2020 (140.000) – Valoarea justă la 31.12.2019 (180.000) = -40.000
Cheltuieli din variația valorii = 215 40.000 lei
juste a investițiilor imobiliare „ Investiții imobiliare”
20.10.2020
a) Se înregistrează vânzarea investiției imobiliare
% = 215 „ Investiții imobiliare” 140.0000
461
„Debitori diverși” 120.0000
6561„ Pierderi din evaluarea 20.000
la valoarea justă
a investițiilor imobiliare”

13
IFRS 5-ACTIVE NONCURENTE DEȚINUTE PENTRU VÂNZARE ȘI ACTIVITĂȚI
ÎNTRERUPTE:
Aplicația 1: Entitatea X, care intră în perimetrul de aplicare a OMFP nr. 2.844/2016,
achiziționează la data de 20.12.N-2 un echipament tehnologic la costul de 75.000 lei, TVA
19%. La data de 31.12.N, activul este clasificat ca fiind deținut în vederea vânzării. Vânzarea
echipamentului tehnologic este estimată a avea loc peste un 1 an și 5 luni. La 31.12.N, activul
imobilizat este evaluat la valoarea justă minus costurile generate de vânzare. Astfel, valoarea
justă și cheltuielile de cesiune se prezintă după cum urmează:
Data Valoarea justă Cheltuieli cu cesiunea
31.12.N 58.000 3.000
31.12.N+1 47.000 3.200

Rata lunară a dobânzii este de 0,5%.

Ne propunem să calculăm costul finanțării în conformitate cu IFRS 5.

Valoarea justă minus costurile generate de vânzare actualizate la 31.12.N = 58.000 lei – 3.000
lei/(1 + 0,5%)17* = 58.000 lei – 2.756 lei = 55.244 lei
* 17 luni = 1 an și 5 luni
Valoarea justă minus costurile generate de vânzare actualizate la 31.12.N+1 = 47.000 lei –
3.200 lei/(1 + 0,5%)5* = 47.000 lei – 3.121 lei = 43.879 lei
* 5 luni = 17 luni – 12 luni trecute

Costul finanțării = 3.200 lei/(1 + 0,5%)5 – 3.000 lei/(1 + 0,5%)17 = 3.121 lei – 2.756 lei = 365
lei

Aplicația 2.La data de 01.07.N+2, entitatea trebuie să evalueze clădirea deținută în vederea
vânzării, în conformitate cu IFRS 5, la min (330.000 lei; 310.000 lei – 8.000 lei) = 302.000 lei.
Înregistrările contabile sunt următoarele:

–  Eliminarea amortizării cumulate pe perioada 01.01.N-01.07.N+2:

2812 = 212 30.000 lei
„Amortizarea construcțiilor” „Construcții”
–  Transferul clădirii la active deținute în vederea vânzării:
% = 212 330.000 lei
311 „Construcții” 302.000
„Active imobilizate
deținute în vederea
vânzării”
6531 28.000

„Pierderi din evaluarea

activelor deținute
14
 în vederea vânzării”

Aplicația 3: Entitatea X va recunoaște în contabilitate grupul destinat cedării la min (valoarea

contabilă la data raportării, înaintea clasificării ca fiind deținute în vederea vânzării; valoarea
justă imediat după clasificarea ca fiind deținute în vederea vânzării diminuată cu costurile
generate de vânzare) = min (400.000 lei + 260.000 lei + 80.000 lei + 16.000 lei; 365.000 lei +
230.000 lei + 62.000 lei + 13.500 lei – 7.500 lei – 3.600 lei – 2.500 lei – 1.000 lei) = 655.900
lei.
Societatea recunoaște o pierdere din depreciere de
100.100 lei [(400.000 lei + 260.000 lei + 80.000 lei + 16.000 lei) – 655.900 lei].
Pierderea este alocată clădirilor la valoarea justă, celor la costul istoric și utilajelor la valoarea
justă, dar nu și stocurilor.
Alocarea pierderii din depreciere:
Clădiri la valoarea justă
54.108,11 lei
= 100.100 lei x 400.000 lei/(400.000 lei + 260.000 lei + 80.000 lei)

Clădiri la costul istoric

35.170,27 lei
= 100.100 lei x 260.000 lei/(400.000 lei + 260.000 lei + 80.000 lei)

Utilaje la valoarea justă

10.821,62 lei
= 100.100 lei x 80.000 lei/(400.000 lei + 260.000 lei + 80.000 lei)

IAS 36 DEPRECIEREA ACTIVELOR:

Actul normativ IAS 36 – „Deprecierea activelor” nu se aplică acelor active pentru care există
norme în care este tratată și problema deprecierii lor, ci investițiilor în filiale, întreprinderi
asociate și asocieri în participație. O întreprindere trebuie să aprecieze la fiecare dată de
închidere dacă există un indiciu oarecare ce arată că un activ a putu pierde din valoare, caz în
care trebuie să estimeze valoarea recuperabilă a activului.3
Aplicația 1:
O societate exploatează o mina într-o tara unde legislația impune ca proprietarul sa
restaureze șantierul la sfârșitul activităților miniere. Costul acestei restaurări include
reamplasarea supra-încărcăturii ce trebuie mutată după începerea activităților miniere. Un
provizion pentru costurile reamplasării supra-încărcăturii a fost recunoscut de îndată ce supra-
încărcătura a fost mutată. Suma furnizata a fost recunoscuta ca o parte a costului exploatării
miniere și se amortizează de-a lungul duratei de viață utila a acesteia. Valoarea contabila a
provizionului pentru restaurare este 500 u.m. (unități monetare), valoare ce este egala cu
valoarea actualizata a costurilor restaurării.

3
idem
15
 Întreprinderea testează exploatarea pentru depreciere. Unitatea generatoare de numerar
pentru mina este mina însăși, luata ca un întreg. Întreprinderea a primit oferte diverse de
cumpărare a minei la un preț în jurul a 800 u.m.; acest preț include si preluarea obligației de a
restaura supra încărcătura de către cumpărător. Costurile de vânzare ale minei sunt neglijabile.
Valoarea de utilizare a acesteia este de aproximativ 1.200 u.m., excluzând costurile de refacere.
Valoarea contabila a minei este de 1.000 u.m.

Valoarea justa mai puțin costurile vânzării pentru unitatea generatoare de numerar este de
800 u.m. Aceasta valoare considera ca au fost deja furnizate costurile restaurării. Ca o
consecința, valoarea de utilizare a unității generatoare de numerar este determinata după luarea
în considerare a costurilor restaurării si este estimata la 700 u.m. (1.200-500).
Valoarea contabila a unității generatoare de numerar este de 500 u.m., care este, de fapt,
valoarea contabila a minei (1.000) mai puțin valoarea contabila a provizionului pentru costurile
de restaurare (500). Așadar, valoarea recuperabila a unității generatoare de numerar depășește
valoarea sa contabila.
Aplicația 2:
Societatea V deține un echipament tehnologic, pe care intenționează sa îl vândă. Pentru
stabilirea valorii de piață a echipamentului, societatea a apelat la serviciile unui evaluator, care
a estimat că prețul de vânzare a echipamentului este de 400.000 lei. Pentru vânzarea acestuia
societatea suportă următoarele cheltuieli: 5.000lei cheltuieli de dezinstalare, 1.200 lei cheltuieli
de transport și 400 lei cheltuieli cu actele.
Valoarea justă diminuată cu cheltuielile de vânzare pentru echipament va fi:
Preț estimat de vânzare 400.000lei
(-)Cheltuieli cu dezinstalarea 5.000lei
(-)Cheltuieli transportul 1.200lei
(-)Cheltuieli cu actele 400lei

Valoarea justă cu cheltuielile de vânzare 393.400 lei

Aplicația 3:
O mașină a suferit deteriorări fizice, dar încă funcționează, deși nu la fel de bine cum
obișnuia. Valoarea sa justa mai puțin costurile vânzării este mai mica decât valoarea ei
contabila. Mașina nu generează intrări de numerar independente din utilizarea continua. Cel
mai mic grup identificabil de active care include mașina și generează intrări de numerar din
utilizarea continua, ce sunt în mare măsura independente de intrările de numerar din alte active,
este linia de producție căreia îi aparține mașina. Valoarea recuperabila a liniei de producție
arata ca aceasta, luata ca întreg, nu este depreciata.
Ipoteza 1: previziunile si prognozele aprobate de conducere nu reflecta nici un angajament al
acesteia de a înlocui mașina.
Valoarea recuperabila a mașinii singure nu poate fi estimata din moment ce valoarea de
utilizare a mașinii: poate sa difere de valoarea ei justa mai puțin costurile vânzării; și poate fi
determinata doar pentru unitatea generatoare de numerar căreia îi aparține mașina (linia de
producție).

16
 Linia de producție nu este depreciata, de aceea nici o pierdere din depreciere nu este
recunoscuta pentru mașina. Cu toate acestea, întreprinderea poate sa reevalueze perioada
de amortizare sau metoda de depreciere pentru mașina. Este posibil ca o perioada
de depreciere mai scurta sau o metoda de depreciere mai rapida sa fie solicitata pentru a
reflecta viața utila rămasă așteptată a mașinii sau modul în care beneficiile economice sunt
folosite de către întreprindere.
Ipoteza 2: previziunile si prognozele aprobate de conducere reflecta un angajament al acesteia
de a înlocui mașina si de a o vinde în viitorul apropiat. Fluxurile de numerar din utilizarea
continua a mașinii până la vânzare sunt estimate a fi neglijabile.
Valoarea de utilizare a mașinii poate fi estimata a fi apropiata valorii juste mai puțin
costurile vânzării. De aceea, valoarea recuperabila a mașinii poate fi determinata si nu se ia în
considerare unitatea generatoare de numerar căreia îi aparține mașina (linia de producție). Cât
timp valoarea justa mai puțin costurile vânzării este mai mica decât valoarea ei contabila, este
recunoscuta o pierdere din depreciere pentru mașina.

IAS 23 COSTURILE ÎNDATORIRII:

IAS 23 – „Costurile îndatorării” se referă la tratamentul contabil al costurilor îndatorării
„adesea asociate cu procesul construcției în regim propriu a unor active, însă nu numai, putând
fi aplicat și în cazul achiziționării unui activ pentru care este nevoie de o anumită perioadă de
timp până a deveni gata de a fi utilizat/ vândut. Costurile îndatorării se referă atât la dobânzi cât
și la alte costuri apărute în legatură cu contractarea împrumutului.”4

Aplicația 1:
Pentru finanțarea unui program de extindere a capacității de producție aflat în curs de
derulare, societatea S.C. BIOFARM S.A. a contractat la data de 1 octombrie 2020 un împrumut
bancar pe termen lung, în valoare de 4.100.000 lei, la o rată a dobânzii de 6%, rambursabil într-
o perioadă de 3 ani.
Programul este finalizat și recepționat la data de 31 octombrie 2020, la o valoare de
3.600.000 lei, exclusiv cheltuielile cu dobânzile.
Reflectarea în contabilitate a operațiunilor de extindere a capacității de producție în raport cu
împrumutul contractat – anii 2019 – 2020 (în sumă totală)
Cheltuielile ocazionate de extinderea capacității de producție sunt colectate după natură în
cursul perioadei, astfel:
6xx conturi de cheltuieli =                   %                                       3.600.000 lei
                                                       2xx conturi de imobilizări
                                               3xx conturi de stocuri și producție
în curs de execuție
                                                        4xx conturi de terți
și
231 imobilizări corporale = 722 venituri din producția de 3.600.000 lei
În curs de execuție imobilizări corporale

4
conform https://www.contzilla.ro/ias-23-costurile-indatorarii-2/ ,accesat la 20.01.2022
17
Potrivit IAS 23, costurile îndatorării trebuie incluse în costurile de producție ale unui activ cu
ciclu lung de fabricație, în măsura în care sunt legate de perioada de producție, respectiv pentru
perioada 1 octombrie 2020 – 31 octombrie 2020.
Dobânda totală care se poate capitaliza este de 61.500 lei, calculată astfel:
În cursul anului 2015:
4.100.000 lei x 6% x 3 luni/12 luni = 61.500 lei
În cursul anului 2020:
4.100.000 lei x 6% x 10 luni/12 luni = 205.000 lei
– Înregistrarea în contabilitate a dobânzii totale capitalizate:
231 imobilizări corporale = 1682 dobânzi aferente creditelor 61.500 lei
În curs de execuție bancare pe termen lung
– Recepționarea la data de 31 octombrie 2020, a imobilizărilor în curs de execuție:
212 construcții = 231 imobilizări corporale în curs de execuție 3.600.000 lei

Aplicația 2: La 01.01.2019 firma A a împrumutat 15 mil. ron în vederea vederea finanțării

producției a doua active. Producerea lor a început după doi ani. Fondurile au fost utilizate
astfel:
Activul A
La 01.01.2019 au fost utilizate 2 mil iar la 01.07.2019 au mai fost utilizate încă 3 milioane.
Activul B
La 01.01.2019 au fost utilizate 4 mil iar la 01.07.2019 au fost utilizate încă 6 mil.
Împrumutul a fost contractat la o rata de 10%.
Fondurile neutilizate pot fi valorificate la 9%.
Care sunt costurile îndatorării care pot fi capitalizate pentru fiecare activ?
Răspuns:
Activul A
Costurile îndatorării = 2 mil *10%* 6/12 + (2 mil+3mil)*10%*6/12 = 0.35 mil
Câștigul obținut din valorificarea temporara a surplusului = 3*9%*6/12 = 0.13 mil
Costul îndatorării care se poate capitaliza = 0.35 mil – 0.12 mil = 0.22 mil
Activul B
Costurile îndatorării: 4 mil *10%* 6/12 + (4 mil+6 mil)*10%*6/12 = 0.7 mil
Câștigul obținut din valorificarea surplusului : 6*9%*6/12 =0.27 mil
Costul îndatorării care se poate capitaliza = 0.7 mil – 0.27 mil = 0.43 mil

18
IAS 20 SUBVENȚII:
Actul normativ IAS 20 – „Subvenții” se aplică în contabilitatea şi prezentarea subvențiilor
guvernamentale, precum şi în prezentarea altor forme de asistenţă guvernamentală. Conform
acestuia, subvenţiile guvernamentale reprezintă „asistența acordată de guvern, sub forma unor
transferuri de resurse către o întreprindere în schimbul îndeplinirii, în perioadele trecute sau
viitoare, a anumitor condiţii legate de activitatea de exploatare a unei întreprinderi.”
Subvențiile guvernamentale pot fi clasificate astfel:
-aferente activelor → subvenţii guvernamentale pentru acordarea cărora principala condiție
este ca întreprinderea beneficiară să cumpere, să construiască sau să achiziționeze active
imobilizate, putând exista condiţii suplimentare care să restricţioneze tipul sau amplasarea
activelor, precum și perioadele în care acestea urmează a fi achiziţionate sau deţinute.
-aferente veniturilor → cuprind toate subvenţiile guvernamentale diferite de cele pentru active

Aplicația 1:
Întreprinderea Alfa primește o subvenție de 25.000 lei, în numerar, cu condiția să repare
construcția în care își are sediul, deteriorată în urma unei calamități naturale. Factura privind
reparația construcției a fost primită în data de 18 iulie, iar subvenția a fost încasată în data de 25
septembrie.
Se cere:
Aplicând IAS 20 analizați dacă este posibilă sau nu recunoașterea unei subvenții.
Rezolvare:
Subvenția va constitui sursa de finanțare pentru societate numai dacă, în final, toate
condițiile atașate ei vor fi respectate. În cazul de fată, condiția de acordare, respectiv repararea
construcției, este îndeplinită, întrucât a fost primită factura, plata urmând a fi realizată după
încasarea subvenției. De asemenea, odată cu încasarea subvenției, 25 septembrie, este
îndeplinită și condiția de primire a subvenției.
Aplicația 2: La data de 01.01 N Alfa primește și încasează o subvenție pentru finanțarea
achiziției unui echipament de extracție a gazului în sumă de 14.000 lei. La aceeași dată Alfa
achiziționează echipamentul, costul de achiziție fiind de 85.000 lei. Se estimează o durată de
viață utilă de 2 ani, metoda de amortizare fiind liniară, iar valoarea reziduală
3.000 lei. Politica firmei este să recunoască subvenția ca venit amânat.
Se cere:
Aplicând IAS 20 precizați impactul tranzacțiilor în situațiile financiare la sfârșitul anului
N.
Reluați exemplul în ipoteza în care politica fermei este să deducă subvenția din costul activului.
Rezolvare:
Recunoașterea subvenției ca venit amânat.
Echipamentul este achiziționat și recunoscut la costul de 85.000 lei
19
 213 = 404 85.000

Subvenţia este recunoscută ca venit amânat pentru suma de 14.000 lei.

445 = 475 14.000

Şi încasarea.

512 = 445 14.000

Valoarea amortizabilă: 85.000 lei – 3.000 lei = 82.000 lei

Amortizarea anuală: 82.000 lei / 2 ani = 41.000 lei/an, recunoscută ca o cheltuială.

6811 = 281 41.000

Reluarea venitului amânat la venituri curente pe măsura amortizării: 14.000 lei / 2 ani =
7.000 lei/an.

475 = 7584 7.000

Din această tranzacţie entitatea va înregistra o pierdere: 7.000 lei – 41.000 lei = > o
cheltuială de 34.000 lei.
a) Recunoaşterea subvenţiei prin deducere din costul activului.
Echipamentul este achiziţionat şi recunoscut la costul său de 85.000 lei.
213 = 404 85.000

Subvenţia este recunoscută prin deducere din cost

20
 445 = 213 41.000
Şi încasarea:

512 = 445 41.000

Prin urmare costul va fi: 85.000 lei – 41.000 lei, subvenţie dedusă din cost = 44.000 lei.
Valoare amortizabilă: 44.000 lei – 7.000 lei = 37.000 lei.
Amortizare anuală: 37.000 lei / 2 ani = 18.500 lei/an, recunoscută ca o cheltuială.

6811 = 281 18.500

IAS 41 AGRICULTURĂ
Aplicația 1:O societate, care are ca obiect de activitate plantarea și creșterea stejarilor, cu
scopul ca la maturitate, aceștia să fie tăiați și utilizați ca materie primă pentru producția de
mobilier, prezintă următoarea situație la 01.01.N:
- 3 plantații de stejari:
a. 35 ani vechime, 45 ha, valoarea justă minus costurile generate de vânzare 530.000
lei;
b. 25 ani vechime, 50 ha, valoarea justă minus costurile generate de vânzare 389.000 lei;
c. 10 ani vechime, 50 ha, valoarea justă minus costurile generate de vânzare 298.000
lei; În cursul anului N au loc următoarele operațiuni:
- cheltuieli în valoare de 46.000 lei pentru plantația în vârstă de 10 ani;
- în septembrie entitatea a recoltat plantația de stejari în vârstă de 35 de ani, activitate a
căror costuri s-au ridicat la 36.000 lei; în urma recoltării activului biologic, produsul agricol
rezultat este „copaci tăiați – stejari;” valoarea justă minus costurile generate de vânzare a
„copacilor tăiați
– stejari” este de 185.000 lei, iar valoarea extracontabilă calculată este de 169.000 lei;
- în octombrie, entitatea plantează puieți de stejar pe o suprafață de 60 ha, costurile
acestei activități ridicându-se la 61.000 lei;
Se cere să se înregistreze operațiunile contabile în conformitate cu situația prezentată.
Rezolvare:
a. 628 = 401
21
 Se înregistrează
cheltuielile pentru
plantația de 10 ani b.Luna septembrie:

46.000

36.000 36.000
Conturi=salarii

conturi

de ch. pe amortizări,
naturi contribuții

Se înregistrează
cheltuielile cu
recoltarea

6573 = 241 530.000 530.000

Se înregistrează
scoaterea din gestiune a
plantației de 45 ani

22
IAS 37 PROVIZIOANE
În actul normativ IAS 37 – „Provizioane, datorii cotingente și active contingente” provizioanele
sunt definite ca fiind „datorii incerte din punct de vedere al perioadei de exigibilitate sau al
valorii.”15 De asemenea, conform acestui standard datoriile cotingente pot fi:
„- obligații posibile apărute ca urmare a unor evenimente trecute și a căror existență va fi confirmată
numai de apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care se află
dincolo de controlul entității;
obligații curente apărute ca urmare a unor evenimente trecute dar care nu sunt recunoscute deoarece
nu este probabil că vor fi necesare ieșiri de resurse care încorporează beneficiile economice pentru
stingerea acestei obligații sau valoarea obligațiilor nu poate fi evaluată suficient de credibil.”16
Nici activele contingente nu sunt uitate și acestea sunt definite ca fiind „acele active potențiale
care apar ca urmare a unor evenimente anterioare și a căror existență va fi confirmată numai prin
apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate
sub controlul entității.”

Aplicația 1.
Departamentul de resurse umane al companiei X decide că în viitorul foarte apropiat firma va
avea nevoie de cel puțin trei nou angajați, datorită extinderii și dezvoltării activității. Având în
vedere că în prezent, pachetul de beneficii pe salariat se ridică la 250 lei/lună, managementul
companiei decide înregistrarea în contabilitate a unui provizion pentru beneficiile angajaților pentru
trei angajați, pentru o perioadă doi ani.
Se cere să se determine valoarea estimată a provizionului și să se prezinte înregistrările contabile
aferente.
Rezolvare:
Valoarea provizionului:
250 lei*12 luni = 3.000 lei/an → 3.000 lei*2 ani = 6.000 lei
Condiții de recunoaștere a provizionului:18
entitatea are o obligație curentă generată de un eveniment anterior: decizia departamentului de
resurse umane de a mai angaja cel puțin trei persoane;
este probabil ca o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice să fie necesară pentru a
onora obligația respectivă: pachetul lunar de beneficii pentru salariați necesită ieșiri de resurse;
poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației: având în vedere costul lunar al beneficiilor
pentru fiecare salariat, se poate realiza o estimare validă a costurilor privind beneficiile pentru
viitorii angajați.
6812 = 1517 6.000 6.000
Se înregistrează
constituirea
provizionului;

23
Aplicația 2. Societatea Beta a achiziționat un utilaj destinat activității de exploatare minieră care
se desfășoară pe o perioadă de 5 ani, după care utilajul va fi dezasamblat. Costurile cu această
operațiune se estimează a se ridica la 7.500 lei. Se estimează de asemenea o rată de actualizare de
13%.
Se cere să se calculeze valoarea estimată a provizionului și costul îndatorării.
Rezolvare:
Anul N:
valoarea provizionului: 7.500 lei/(1 + 13%)4 = 4.601,23 lei
2131 = 1513 4.601,23 4.601,23
Se înregistrează constituirea
provizionului;
Anul N+1:
valoarea provizionului: 7.500 lei/(1 + 13%)3 = 5.208,33 lei → 5.208,33 lei – 4.601,23 lei
= 607,1 lei
A.Anul N+2
valoarea provizionului: 7.500 lei/(1 + 13%)2 = 5.859,34 lei → 5.859,34 lei – 5.208,33 lei
= 651,01

651,01 651,01
6861 = 1513
Se înregistrează
costurile îndatorării

a. Anul N+3:

valoarea provizionului: 7.500 lei/(1 + 13%)1 = 6.637,17 lei → 6.637,17 lei – 5.859,34 lei
= 777,83 lei
6861 = 1513
777,83 777,83
Se înregistrează
costurile îndatorării

b. Anul N+4:
valoarea provizionului: 7.500 lei → 7.500 lei – 6.637,17 lei = 862,83 lei
6861 = 1513
Se înregistrează costurile îndatorării

6861 = 1513
Se înregistrează costurile îndatorării
24
IAS 12-IMPOZITUL PE PROFIT
Actul normativ IAS 12 – „Impozitul pe profit” prescrie tratamentul contabil al impozitului pe
profitul curent și cel amânat. „Impozitul curent aferent perioadei curente și perioadelor anterioare
trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite.
Dacă suma deja plătită pentru perioada curentă și cele precedente depășește suma datorată pentru
perioadele respective, surplusul trebuie recunoscut drept creanță. Impozitele amânate se calculează
pe baza diferențelor temporare. Acestea se determină pentru active și datorii ca diferență dintre
valoarea contabilă (VC) și suma atribuită în scopuri fiscale (baza fiscală BF).
Aplicația 1:
La data de 01.01.2019 o societate a achiziționat un utilaj în valoare de 36.000 lei, cu o durată de
utilizare de 4 ani și o valoare reziduală de 2.000 lei. Din punct de vedere contabil, se utilizează
metoda degresivă de amortizare, cu un indice de 1,2, iar din punct de vedere fiscal se utilizează
metoda liniară de amortizare. La sfârșitul anului 2017, utilajul este testat pentru depreciere. Așadar,
valoarea justă a acestuia este de 23.000 lei, cheltuieli cu cedarea 800 lei, iar valoarea de utilizare de
21.000 lei. Cota de impozitare a ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor este de 16%, ele
nefiind deductibile din punct de vedere fiscal.
Prezentați situația impozitelor amânate, conform IAS 12.
Rezolvare:
Situația contabilă a activului:
valoare amortizabilă: 36.000 lei – 2.000 lei = 34.000 lei
cota liniară de amortizare: 100/4 ani = 25%
cota degresivă de amortizare: 25%*1,2 = 30% → 34.000 lei*30% = 10.200 lei

6811 = 2813
10.200 10.200
Se înregistrează
amortizarea activului în
anul 2017

Valoarea contabilă rămasă la sfârșitul anului 2017 = 36.000 lei – 10.200 lei = 25.800 lei

Testul de depreciere al activului:

valoare contabilă: 25.800 lei
valoare recuperabilă = max. (valoarea justă – cheltuieli cu cedarea; valoare de utilizare)
→ max. (23.000 lei – 800 lei; 21.000 lei) → valoarea recuperabilă = 22.200 lei
pierdere din depreciere: 25.800 lei – 22.200 lei = 3.600 lei
6813 = 2913 Se înregistrează pierderea din depreciere
a utilajului
25
 a. Calculul impozitelor
amânate: 3.600 3.600

valoare contabilă a activului: 36.000 lei – 10.200 lei – 3.600 lei = 22.200 lei
amortizarea fiscală liniară a activului: 36.000 lei – 2.000 lei = 34.000 lei/4 ani = 8.500 lei
baza fiscală: 36.000 lei – 8.500 lei = 27.500 lei
valoarea contabilă a activului 22.200 lei < baza fiscală 27.500 lei → diferență
temporară deductibilă = 27.500 lei – 22.200 lei = 5.300 lei, care va determina o creanță de
impozit amânat în valoare de: 5.300*16% = 848 lei
4412 = 792
Se înregistrează creanța din impozitul amânat

Bibliografie
M. M. Gîrbină, Ș. Bunea, „Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) –
IFRS”, ediția a IV- a , revizuită, vol. I, ed. CECCAR, București, 2009

26
V. Grosu, „Raportare financiară”, note de curs, Suceava

27
28
29