Școala Gimnazială Constantin Brâncuși, Medgidia, prof.

Apostol Claudia

A învăţa pe copil nu înseamnă să-i dăm adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm propria gândire, să-l ajutăm să înţeleagă cu gândirea lui lumea.
(I. Cerghit)

PROIECT DIDACTIC
Elaborat de: prof. APOSTOL (ILIE) CLAUDIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ CONSTANTIN BRÂNCUȘI, MEDGIDIA
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română
Clasa: a VII-a
Subiectul lecţiei: DIATEZELE VERBULUI
Unitatea de învățare: CARACTERE
Tipul: Lecţie de însușire a noilor cunoștințe
Durata: 50 minute

COMPETENŢE SPECIFICE:
2.3 respectarea normelor morfosintactice în propoziţii şi în fraze;
3.3 sesizarea corectitudinii şi valorii expresive a categoriilor gramaticale şi lexicale învăţate, într-un text citit;
4.4 utilizarea corectă a flexiunii nominale şi verbale în textul scris, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie.

Conţinuturi asociate:
- utilizarea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile învăţate;
- categorii morfologice specifice părţilor de vorbire (actualizare şi conţinuturi noi): verbul;
- părţile de vorbire flexibile (verbul).

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
- să recunoască verbele la cele trei diateze: activă, reflexivă și pasivă;
- să transforme verbele la diateza activă în verbe la diateza pasivă;
- să ilustreze, în enunțuri, cele trei diateze.

1
 Școala Gimnazială Constantin Brâncuși, Medgidia, prof. Apostol Claudia

STRATEGIA DIDACTICĂ

RESURSE:
- capacităţi normale de învăţare ale elevilor;
- cunoştinţele lor anterioare;
- loc de desfăşurare: sala de clasă.

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, ciorchinele, brainstorming-ul.

MATERIALE ŞI MIJLOACE: planșe, markere, fişe de lucru, videoproiector.

FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe şi individual.

FORME DE EVALUARE: observația, evaluare orală.

BIBLIOGRAFIE:

 Limba română – Manual pentru clasa a VII-a, Anca Șerban, Sergiu Șerban, Ed. ALL EDUCATIONAL, 2005;
 Vistian Goia – Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Ed. Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2008;
 Pamfil, Alina – Metodica predării limbii şi literaturii române în şcoală, Cluj, 2004;
 Florentina Sâmihăian, Mariana Norel – Didactica limbii și literaturii române, 2011.

2
 Școala Gimnazială Constantin Brâncuși, Medgidia, prof. Apostol Claudia

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

ETAPELE LECŢIEI ELEMENTE DE CONŢINUT STRATEGII DIDACTICE

METODE MIJLOACE
Moment organizatoric -Se asigură condiţiile necesare defăşurării optime a activităţii: Conversaţia
2' asigurarea liniştii, pregătirea materialului didactic.

Verificarea temei şi -Se verifică tema atât cantitativ, cât şi calitativ. Conversaţia euristică
actualizarea cunoştinţelor
6' -Elevii sunt împărţiţi în 4 grupe, fiecare având ca simbol o culoare; Exerciţiul oral şi scris

-Reactualizarea cunoştinţelor se va realiza atât pe parcursul

Fişă de lucru
verificării temei, cât şi pe baza unui joc didactic care presupune
completarea ciorchinelui: elevii vor primi câte o fişă cu întrebări şi
un ciorchine pe care îl vor completa succesiv, cu răspunsurile Ciorchinele
corecte; profesorul va citi întrebările, iar elevii vor trebui să
răspundă, lucrând în echipe; profesorul va supraveghea cu atenţie
dialogul elevilor pentru a se asigura de corectitudinea răspunsurilor
şi va oferi indicaţiile necesare pentru completarea ciorchinelui.
(Anexa 1).

Captarea atenţiei Demersul didactic va porni de la rezolvarea unui exerciţiu prin care Explicaţia Fişă de lucru
5' fiecare echipă va trebui să sesizeze raportul dintre subiectul
propozițiilor și obiectul asupra căruia se răsfrânge acțiunea Brainstorming
verbului.
(Anexa 2)

Anunţarea subiectului lecţiei -Profesorul anunţă elevii că vor studia Diatezele verbului. Explicaţia
2' -Se va scrie titlul pe tablă şi în caiete.
Dirijarea procesului de -Este prezentată la videoproiector fișa teoretică referitoare la Fişă de lucru
învăţare diatezele verbului, apoi se distribuie elevilor fişe cu noţiunile Învăţarea prin

3
 Școala Gimnazială Constantin Brâncuși, Medgidia, prof. Apostol Claudia

30' teoretice şi fişe de lucru pentru dobândirea noilor cunoștințe. descoperire

(Anexele 3 și 4)
Diateza este o categorie gramaticală care exprimă raportul dintre
acțiune, subiectul gramatical și obiectul care o suportă.

Diateza activă:
 Acțiunea făcută de subiectul gramatical se răsfrânge asupra
unui obiect.
 Subiectul gramatical poate fi exprimat sau neexprimat. Explicaţia
 Verbele la diateza activă nu au o marcă specifică.
 Ex. Părinții îi laudă pe copiii harnici.

Diateza reflexivă. Pronumele reflexiv – marcă a diatezei:

 Acțiunea este făcută de subiectul gramatical și se răsfrânge
tot asupra subiectului.
 În conjugarea la diateza reflexivă verbele sunt însoțite de
pronume reflexive.
 Spre deosebire de pronumele personale, pronumele
reflexive au același număr și aceeași persoană cu
subiectul. (Vă amintiți bine. vs Vă vorbește.
 Pronumele reflexive care însoțesc verbul sunt marcă a
diatezei reflexive; nu au funcție sintactică și au forme
numai pentru cazurile acuzativ (mă, te, se, ne, vă se) și
dativ (îmi, îți, își, ne, vă, își).
 Ex. El se laudă mereu cu premiul obținut.
Exerciţiul scris
Diateza pasivă:
 Acțiunea făcută de subiectul logic (complementul de agent) Explicaţia
se răsfrânge asupra subiectului gramatical.
 Complementul de agent este partea secundară de propoziție
care arată cine face acțiunea care se răsfrânge asupra
subiectului; răspunde la întrebările: de către cine? de către Învăţarea prin
ce? descoperire
 Se formează cu verbul auxiliar a fi, care indică modul,
timpul, numărul și persoana, urmat de participiul verbului

4
 Școala Gimnazială Constantin Brâncuși, Medgidia, prof. Apostol Claudia

de conjugat, care se acordă în gen și număr cu subiectul

gramatical.
 Pentru a nu confunda predicatul verbal exprimat prin verb Fişă de lucru
la diateza pasivă (a fi – verb auxiliar) cu predicatul
nominal (a fi – verb copulativ) se verifică posibilitatea /
imposibilitatea includerii în context a unui complement de
agent.
 Compară: a. Mama citește o carte. b. Cartea este citită de
mama.
 În propoziția a., substantivul mama are funcția sintactică
de subiect (arată cine face acțiunea care se răsfrânge asupra
obiectului), iar substantivul carte are funcția sintactică de
complement direct.
 Schimbând diateza verbului, complementul direct devine
subiect, iar acțiunea este făcută de complementul de agent
și se răsfrânge asupra subiectului: cartea = subiect, de Lucrul în echipe
(către) mama = complement de agent. Brainstorming

Asigurarea feed-back-ului -Feed-back-ul are loc permanent pe parcursul conversaţiei, în

cadrul analizei şi se concretizează prin aprecieri verbale făcute de Feed-back
profesor şi prin solicitarea unor exemple formulate de elevi.

Evaluarea formativă -Se va realiza prin rezolvarea fişei de lucru care li se va da elevilor. Explicaţia
3'
Tema pentru acasă Construiește: Conversaţia
1' a) Patru propoziții cu predicate exprimate prin verbe la diateza
activă, cu subiect și complement direct. Transformă-le apoi în
propoziții cu predicatul la diateza activă. Notează predicatul cu
P, subiectul cu S și complementul de agent cu C ag.
S P Cd S P C ag.
Model: Eu scriu o carte. Cartea este scrisă de mine.
b) Cinci enunțuri în care complementul de agent să fie exprimat
prin cinci părți de vorbire diferite. Numește-le!

5
 Școala Gimnazială Constantin Brâncuși, Medgidia, prof. Apostol Claudia

c) Șase propoziții în care verbele a deschide și a spune să fie, pe

rând, la cele trei diateze (modul indicativ, timpul perfect
compus, persoana a III-a, numărul singular).
d) Un enunț cu subiectul gramatical exprimat prin pronume
demonstrativ și cu complementul de agent exprimat prin
numeral ordinal.