PROIECT DIDACTIC

CLASA : a III-a
Disciplina: Limba și literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Comunicarea despre personaje și fapte
TITLUL LECȚIEI: Lumină și culoare
TIPUL LECȚIEI: predare-învățare-evaluare
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
-să citească în mod conştient, corect un text cunoscut
-să recunoască secvenţele narative şi dialogate dintr-un text
-să realizeze acordurile gramaticale în enunţurile redactate.
-să aşeze corect în pagină textele scrise, respectând scrierea cu alineate şi spaţiul liber între cuvinte, scrierea caligrafică / lizibilă.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
1. să citească coerent/ în ritm propriu, conştient, corect un fragment dintr-un text;
2. să explice folosirea semnelor de punctuație și de ortografie;
3. să alcătuiască propoziții folosind cuvintele noi;
4. să desprindă mesajul global al textului;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE ADAPTATE
1. să citească, cu sprijin, în ritm propriu, conştient, corect un fragment dintr-un text;
2. să explice, cu sprijin, folosirea semnelor de punctuație și de ortografie;

1
 3. să alcătuiască, cu sprijin, propoziții folosind cuvintele noi;
4. să desprindă, cu sprijin, mesajul global al textului;

STRATEGII DIDACTICE
METODE ȘI PROCEDEE: exercițiul, conversația euristică, explicația, problematizarea,expunerea
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: text suport: ”Lumină și culoare”, după Nicolae Iorga, fișe de lucru, album cu picturi ale lui Luchian, fișă de
lucru/ fișă de lucru adaptată

2
 DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Startegia didactică
Resurse
NR MOMENTELE ACTIVITATEA ÎNVĂȚĂTORULUI ACTIVITATEA OB PROCE MIJLOACE DE FORME PROFESORUL DE
LECȚIEI ELEVULUI OP DURALE ÎNVĂȚĂ DE SPRIJIN
CTR MÂNT EVALUA
RE
1 MOMENT -împarte fisele de lucru -pregătesc materialele Ajuta elevii sa
ORGANIZATORIC necesare desfășurării aleaga materialele
lecției de limba română necesare pentru
desfasurarea lectiei
2 VERIFICAREA -cere elevilor să citească cerințele -citesc și adresează conversația fișe de lucru
CUNOȘTINȚELOR din fișele de lucru, și să solicite eventuale întrebări euristică (anexa 3) Sprijina elevii in
informațiile de care au nevoie rezolvarea
- supraveghează rezolvarea cerințelor -explicația cerintelor
urmărind corectituninea acesteia -rezolvă exercițiile -exercițiul
-scrie la tablă enunțul supus analizei
sintactico-morfologice: -frontală Insoteste elevii la
Cu o măiestrie desăvârșită, pictorul -cei care au greșit - tabla pentru
a imortalizat pe pânză delicatețea rezolvă exercițiul din -exercițiul autoeval rezolvarea
catifelată a petalelor de flori. fișă la tablă și uarea exercitiilor
-solicită autoevaluarea rezolvării corectează eventualele
execițiului greșeli

3 CREAREA BAZEI -solicită elevilor analiza de conținut -conversația -enunț suport

APERCEPTIVE a enunțului din fișa de lucru, enunț -răspund la întrebări, , - euristică Sprijina elevii in
deja analizat sintactico-morfologic; - rezolvarea fisei de
-dezvăluie numele pictorului problematizare lucru
-cere elevilor să-l scrie ca titlu pe a
fișa de lucru și să completeze -explicația
coloanele ”ce știm?” și ”ce vrem să -expunerea

3
 știm?”
- anunță elevii să fie atenți pe -compeleteză coloanele Sprijină elevii în
parcursul orei și să încerce să din fișă; -metoda ” ce (anexa 4) completarea
răspundă întrebărilor pe care singuri știm, ce vrem coloanelor
le-au formulat; să știm?, ce
-expune informații despre pictorul am aflat?”
Ștefan Luchian (anexa 1), precum și -conversația
imagini ale tablourilor sale euristică -picturi ale lui
-cere elevilor să găsească nota - Luchian
comună a acestora (lumină și -analizează imaginile problematizare
culoare) prezentate din punct de a
vedere cromatic și -explicația
compozițional, -expunerea

4 ANUNȚAREA -anunță tema și obiectivele, scrie -scriu titlul în caiete

TEMEI ȘI A titlul la tablă ”Lumină și culoare”
OBIECTIVELOR
5 DIRIJAREA -solicită lectura integrală a textului -citesc independent text suport: -frontală
ÎNVĂȚĂRII -formulează întrebări legate de textul în întregime ”Lumină și - Sprijina elevii in
conținutul textului -formulează culoare”, formativă procesul de citire
răspunsurile la după Nicolae a textului
-după fiecare enunț parcurs solicită: întrebări -exercițiul Iorga
1. explicarea cuvintelor și
integrarea acestora în -formulează enunțuri -conversația Identifică
enunțuri noi cu noile cuvinte , le euristică împreună cu
scriu la tablă și în -lectura -fișă de lucru elevii cuvintele
caiete explicativă (anexa 5)/ solicitate si
2. identificarea cuvintelor -identifică sinonime și fisă de lucru semnele de
care pot avea sinonime , antonime adaptată punctuatie
antonime, omonime -integrează omonimele (anexa 6)
în enunțuri noi pe care -frontală Sprijină elevii in
le scriu la tablă - procesul de citire
3. explicarea semnelor de - formativă a fragmentului
ortografie și punctuație problematizarea
-exercițiul

4
 -solicită citirea pe fragmente și
extragerea mesajului fiecăruia

OBȚINEREA -solicită citirea selectivă pe bază de -text suport: -frontală

PERFORMANȚEI mesaj transmis ”Lumină și -
culoare”, sumativă
-adresează întrebări cu privire la -răspund la întrebări -conversația după Nicolae
informațiile transmise pe parcursul euristică Iorga
întregii ore - --picturi ale
problematizarea lui Luchian
-fișe de lucru
-scrie în fișă informații
despre pictorul Ștefan
-solicită completarea coloanei ”ce Luchian -metoda ” ce
am aflat?” din fișă știm, ce vrem
să știm?, ce
am aflat?”

5
 ANEXA 1
Ștefan Luchian (1868-1916)

S-a născut la 1 februarie 1868, la Ștefănești, un sat (azi oraș) din județul Botoșani, ca fiu al maiorului Dumitru Luchian și al Elenei
Chiriacescu. Vocația viitorului pictor se declară încă din copilărie. El rezistă cu încăpățânare eforturilor mamei sale de a-l înscrie la școala
militară. În 1873 familia se mută la București. Ștefan Luchian se înscrie în 1885 la clasa de pictură a Școlii Naționale de Arte Frumoase, pe care o
absolvă în 1889, obținând medalia de bronz pentru un Cap de expresie și un Studiu după natură. Maestru nedisputat i-a fost, în această perioadă
de formare, Nicolae Grigorescu, la care Luchian a găsit încurajarea, fără să-i împiedice libera dezvoltare a personalității. În toamna
anului 1889 pleacă la München, unde studiază două semestre la Akademie der Bildenden Künste Academia de Arte Frumoase München și
execută copii după operele lui Correggioși Rembrandt, aflate la Muzeul de artă. Revine în țară în 1890 și participă la prima expoziție a societății
de artă Cercul artistic. Pleacă în anul următor la Paris, unde studiază la Academia Julian și cunoaște, în muzee și expoziții, viața artistică
pariziană, aflată în acea perioadă în plină efervescență impresionistă. Tabloul Ultima cursă de toamnă arată influența evidentă a
lui Manetși Degas, dar și ecoul unor predilecții mondene, pe care Luchian va continua să le aibă pentru o vreme și la București.
Revenit la București, va fi în 1896 principalul inițiator al "Expoziției artiștilor independenți", care se va deschide chiar în fața Salonului
Oficial. Se înscrie la concursul pentru ocuparea catedrei de pictură a Școlii de Belle-Arte din Iași, de la care se retrage însă, protestând împotriva
mașinațiunilor de culise. În 1900 participă cu două pasteluri la "Expoziția Universală" de la Paris. În același an apar primele manifestări ale unei
afecțiuni ale măduvei spinării, maladie cunoscută sub numele de scleroză multiplă, care, după ameliorări trecătoare alternând cu noi agravări, îl
lasă infirm pentru tot restul vieții. Soarta îi este potrivnică, boala și sărăcia materială mergând mână în mână. Continuă totuși să lucreze cu
frenezie și până în anul 1915 expune neîntrerupt la diverse expoziții. Prezență eminentă în viața artistică a timpului, Luchian nu cunoaște pentru
multă vreme succesul. Astfel, la expoziția sa din 1905, singurul cumpărător al unui tablou a fost pictorul Grigorescu. Un grup restrâns de
admiratori și prieteni îl aclamă, condiția sa materială continuă însă să fie dintre cele mai precare.
Din 1909 până la sfârșitul vieții va fi țintuit în fotoliu. Fixase însă în memorie "splendorile scânteietoare" ale peisajului românesc, pe
care îl va reda într-o serie întreagă de opere, adevărate miracole de simplitate și de finețe, de sinteză cromatică și arhitecturală a formelor, de
colorit strălucit și delicat totodată. Tehnicii uleiului Luchian îi alătură, pentru peisaj și pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu
care ajunge la o măiestrie neegalată. Fluiditatea contururilor, delicatețea catifelată a petalelor, le-a evocat cel mai bine prin intermediul pastelului.
Luchian începuse să picteze flori mai dinainte, dar abia din 1908 el își concentrează în această direcție toată energia creatoare, toată pasiunea
pentru natură, toată dragostea pentru viață și pentru frumos. Iată de ce "florile" lui Luchian au acea intensitate aproape dramatică a sentimentului,
acea lumină interioară, acea simplitate gravă care fac din multe dintre ele - este de ajuns să menționăm Anemonele - adevărate capodopere.

6
Luchian a murit la 28 iunie 1916. Către sfârșitul vieții nu mai putea ține penelul cu degetele paralizate. Punea pe cineva să i-l lege de încheietura
mâinii. Astfel se sfârșea, în flacăra unei inepuizabile pasiuni pentru arta sa, viața unui pictor.
Spre sfârşitul vieţii, nu mai putea ţine penelul între degetele paralizate; punea pe cineva să i-l lege de încheietura mâinii. Şi ce poate fi mai
groaznic atunci când neputinţa fizică se zbate în nimicitoarea febră a creaţiei? „I-am legat pensula de antebraţul mâinii drepte (căci boala i-a luat
vigoarea degetelor) şi mâna lui începe să se zbată nervos şi stângaci pe suprafaţa pânzei şi faţa lui se crispa ca de durerile unei faceri,
înfricoşător… Rezonanţele nebănuit de adânci, ale unui suflet, încă viu, m-au impresionat până la laşitate. Am fugit din faţa acelei schingiuiri
voite şi – într-o cameră alăturată, în urma perdelelor groase – am plâns, plânsul sec al neputinţei mele detestabile.“ (Nicolae Tonitza) 

ANEXA 2

Cuvinte/expresii de explicat: natale, cu luare-aminte,meleaguri, colindând, îndelung, întipărit, flașnetă, pasiune, modestie, celebru, portret-
autoportret, chinuitor, supraomenesc, tezaur
Cuvinte cu care se vor alcătui enunțuri la tablă: natal, autoportret, flașnetă, supraomenesc;

SINONIME: ANTONIME OMONIME ORTOGRAME

chinuitor= dureros modestie-trufie lege- (verb, substantiv) ne-a/ nea

emoționant=impresionant obosit-odihnit care- (pron. relativ, verb) s-a/sa
meleaguri=plaiuri celebru-necunoscut (obscur) jur- (adverb, verb) ce-i/cei
colindând= hoinărind blândețe-cruzime să-i/săi
întipărit=imprimat însorit-înnorat
pasiune=entuziasm sinceritate- fățărnicie
celebru=renumit lumină-întuneric

7
ANEXA 3

Cu o măiestrie desăvârșită, pictorul a imortalizat pe pânză delicatețea catifelată a petalelor de flori.

a imortaliza - a reda imaginea unor elemente trecătoare in scopul de a le face nemuritoare;

1. identifică predicatul (subliniindu-l cu două linii) și subiectul (subliniindu-l cu o linie);

2. scrie pe săgeți întrebările la care răspund celelalte cuvinte din propoziție;
3. scrie sub fiecare cuvânt ce este ca parte de vorbire;

ANEXA 4

CE ȘTIM? CE VREM SĂ ȘTIM? CE AM AFLAT?

8
 ANEXA 5

FIȘĂ DE LUCRU

1 Scrieți sinonime pentru cuvintele:

chinuitor=………………..
emoționant=…………………
meleaguri=……………………..
colindând= ………………….
întipărit=…………………….
pasiune=……………………..
celebru= ………………………

2. Scrie antonime pentru cuvintele:

modestie -……………..
obosit -……………………
celebru -……………………
blândețe -……………………..
însorit -………………………
sinceritate -………………………
lumină -……………………….

9
ANEXA 6

FIȘĂ DE LUCRU ADAPTATĂ

1. Selectează și scrie sinonime pentru cuvintele:

chinuitor=………………… renumit
emoționant=………………….. imprimat
meleaguri=…………………….. plaiuri
colindând= …………………….. dureros
întipărit=……………………. hoinărind
pasiune=………………………. entuziasm
celebru= ……………………….. impresionant

2. Selectează și scrie antonime pentru cuvintele:

modestie -……………..
obosit - ………………… .. odihnit
celebru - …………………. fățărnicie
blândețe - ………………… întuneric
însorit - ………….. ….. trufie
sinceritate -………………. înnorat
lumină -…………….. ….. necunoscut
cruzime

10