Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Diferitele aplicatii ale epidemiologiei depin de 3 nivele de investigare care pot fi grupate
astfel:
1. nivelul descriptiv = studii care produc estimari de baza ale ratelor bolii in pop
generala
ajuta la:
a) diagnosticul counitar – studii epidemiologice incep prin estimarea ratelor bolii
intr-o pop data; asigura un fundament pentru intelegerea poverii bolii in pop
generala, amestecul de boli prezent si intinderea cazurilor netratate intr-o
comunitate
b) completarea tabloului clinic – raspunsuri mai precise la intrebari precum cele
legate de diagn comunitar si prevalenta a bolii pot fi obtinute numai cu o evaluare
standardizata care poate stabili diagn unui mare nr de indivizi
- tabloul clinic complet al bolii poate fi studiat prin caracte-rizarea
cazurilor subclinice sau usoare, prin studierea rudelor pentru a stabili incidenta familiala
a afectiunii si prin urmarirea evolutiei ulterioare a bolii pentru a-i determina cursul si
prognosticul
2. nivelul analitic – studii care exploreaza baza variatiilor in proportia bolilor printre
diferite grupuri pentru a identifica factorii de risc care pot contribui la dezvoltarea
tulburarii
ajuta la:
a) evaluarea riscului individual legat de unele caracteristici cum ar fi saracia,
densitatea populationala, locuinta precara, factori genetici, nutritionali sau alte
riscuri familiale sau agenti toxici si infectiosi pot avea densitate mai8 mare in
astfel de conditii.
b) Studii istorice – identificarea factorilor de risc poate fi mai usoara daca sunt
descoperite cateva variatii istorice
3. nivelul experimental- studii care testeaza asocierea prezumptiva intre factorii de
risc is o afectiune si cauta sa reduca incidenta bolii prin controlul factorilor de
risc.
Ajuta la:
a) identificarea cauzelor – odata cu demonstrarea factorilor de risc, epidemiologii
pot reduce cauzele ce contribuie la aparitia afectiunii prin interventia in lantul
cauzal prin care un factor de risc duce la aparitia bolii
b) activitatea serviciilor de sanatate – metodele epidemiologice sunt de obicei luate
ca ghid in preventia primara dar pot fi folosite si in preventia secundara,
diagnosticul precoce si tratamentul eficient rapidla persoanele care au dezvoltat
simptomele bolii
Diferentele de morbiditate inregistrate depind si de structura populatiilor studiate:
urban/rural, grupuri etno-culturale, zone geografice, nivel socio-economic.
In afara studiilor transversale, cele longitudinale analizeaza tendintele evolutive ale
morbiditatii inrt-o populatie.
Studiile desfasurate atat in tara, cat si in starinatate au relevat ca:
- frecventa patologiilor evidentiate este cu atat mai apropiata cu cat metodologia
adoptata este mai asemanatoare
- patologia psihiatrica este mai frecventa in mediul urban decat in cel rural (datorita
proceselor de dezvoltare, industrializare, urbanizare), mai ales in cazul patologiei
rective (nevroze)
- frecventa patologiei reactive (marginale) e mai frecventa la femei
- pe masura inaintarii in varsta, frecventa tulburarilor psihice creste (mai ales cele
de etiologie organica)
- frecventa bolilor psihice majore (psihoze afective, schizofrenii, deliruri cronice,
demente si retarduri mintale) este remarcabil de constant de la o tara la alta
- patologia psihiatrica marginala evidentiaza mai multe cazuri cu cat asistenta
psihiatrica e mai bine dezvoltata si mai uniform repartizata teritorial
- accelerarea ritmului de viata determina „stres endemic” care actioneaza asupra
indivizilor si se manifesta in mare masura independent de eventualele trasaturi
premorbide nevrotice ale persoanei respective
- dezorganizarea sau disfunctia familiala in copilarie reprezinta un factor de riscptr
boala psihica
Studiile epidemiologice
- aduc date despre: structura psihopatologica, factorii de risc ai bolii psihice
- nu sunt solutia problemelor de sanatate mintala
- nu dau date despre mecanismele imbolnavirii psihice
- nu pot preveni, nici rezolva terapeutic cazurile depistate
- reprezinta punctul de plecare pentru cercetari:
- clinice – pe grupuri de bolnavi depistati in pop generala
- profilactice – de prevenire activa a aparitiei de cazuri noi de boala pe baza
cunostintelor acumulate