ANALIZE

FIZICO - CHIMICE
6. ELECTROFOREZA
Electroforeza = se bazeaza pe migrarea
componentilor dintr‐o proba, supusa unei
diferente de potential, intr‐o solutie sau printr‐un
suport solid poros (hartie cromatografica, gel);

‐ separarea este determinata de vitezele de

migrare diferite ale componentilor incarcati
electric pozitiv sau negativ;

‐ compusii ionici vor fi atrasi de polii opusi ai

campului electric, proportional cu natura,
marimea si sarcina lor.
2
 Mobilitatea electroforetica
= viteza cu care se deplaseaza particulele purtatoare de
sarcini electrice, in camp electric in conditiile
experimentale date
d
0 
tE
In care:
d = distanta de migrare parcursa in timpul t [m];
t = timp [s]
E = gradientul de potential [V/m];
µ0 (sau U0) = mobilitatea electroforetica [m2/Vxs].
3
Factori care influenteza mobilitatea electroforetica si
procesul de separare :

a) Factori ce depind de particula:

•marimea
•natura
•forma
•sarcina electrica
•gradul de hidratare si disociere
•coeficientul de frecare

4
 Factori care influenteza mobilitatea
electroforetica si procesul de separare :
b) Factori caracteristici mediului de separare:
•natura si concentratia solutiei de electrolit
(solutii tampon)
•forta ionica
•pH‐ul
•vascozitatea
•Temperatura

c) Alti factori
•intensitatea campului electric
•timpul de migrare
5
Factori care influenteza mobilitatea electroforetica si
procesul de separare :
pH ‐ ul
• In cazul acizilor si bazelor tari (electroliti tari) pH‐ul nu
influenteaza migrarea
Natura solutiei
• natura sarurilor
• natura acizilor
• natura bazelor influenteaza
• natura altor substante mobilitatea
existente in solutie

6
Factori care influenteza mobilitatea electroforetica si
procesul de separare :

Curentul electric
• Deplasarea electroforetica este proportionala cu
•Mobilitatea
•Campul electric
d  U 0  E  t
•Timpul de trecere a campului electric

d = distanta parcursa de particula

U0 (sau µ0) = mobilitatea particulei
E = tensiunea aplicata
t = timpul de trecere al curentului
7
 Tipuri de electroforeza
• Electroforeza de frontiera

• Electroforeza zonala sau pe suport

– Utilizata in principal pentru unele studii fundamentale

privitoare la natura si puritatea proteinelor

Principiu: migrarea proteinelor intr‐o solutie tampon de

electroliti, intr‐un aparat cu o celula in forma de « U »
din sticla transparenta astfel incat sa se poata
observa migrarea proteinelor (ex. spetrofotometric)

8
+ - + -

Solutie de
electrolit
A

Solutie de C
proteine
A+B+C A+B
B+C

A+B+C

9
 Electroforeza zonala

Migrarea analitilor ‐ este stabilizata de faptul ca

lichidul in care se produce, se gaseste intr‐un suport sau
mediu poros (acetat de celuloza sub forma de folii,
hartie de filtru speciala, gel)

Avantaj: pe aceste suporturi se pot identifica mai usor

zonele de migrare sau zonele de concentratie

10
Electroforeza orizontala pe suport

Electrozi Banda
suport

+ -

Bacuri Placi de sticla

cu electroliti pentru fixarea
benzii
11
Electroforeza pe gel

12
 Electroforeza capilara
 Cea mai noua si mai utilizata tehnica electroforetica
utilizata pentru separarea speciilor incarcate cu
sarcini electrice

 Pentru efectuarea separarilor se efectueaza un

sistem format din:
– tub capilar
– sistem de introducere a probei
– sistem de detectie
– electrozi de platina
– sursa de alimentare cu curent
13
 Electroforeza capilara
Detector UV

Tubul din silice : capilarul

L = 50 cm  = 0,05 mm

Anod Catod
(Pt) Lampa (Pt)
(D2)

Solutia conductoare
+ « molecula gazda»

≤ 30 kV
≤ 100 A

14
 Avantajele electroforezei capilare:

• timpi de analiza relativ scurti;

• volume mici de proba;
• cantitati mici de solventi ( solutii tampon);
• posibilitatea automatizarii intregului ciclu de analiza;
• poate opera atat in medii apoase cat si in medii
neapoase;
• detectia se face in capilar (UV);
• sensibilitate inalta.

15
 Fluxul electroosmotic in electroforeza
capilara

• la pH > 3 peretele capilarului se incarca negativ 

determinand acumularea de sarcini pozitive la suprafata
fluxului de lichid de electroliti in contact cu peretele
capilarei;
• se creeaza o diferenta de potential in vecinatatea peretelui
capilarei – numit potential zeta (ζ);
• prin aplicarea unei tensiuni la capetele capilarului, cationii
din stratul dublu electric se deplaseaza in directia catodica –
aceasta miscare antreneaza cu ea intreaga solutie = fluxul
electroosmotic

16
Peretele
capilarului

Stratul Stratul
rigid de difuzie 17
Fluxul electroosmotic este influentat de:
• Compozitia si caracteristicile solutiei de electroliti
•pH
•forta ionica
•vascozitatea
•forta dielectrica
• Temperatura (modifica vascozitatea)
• Introducerea unor aditivi ( modificatori organici,
polimeri neutri hidrofili etc., care pot modifica
potentialul zeta si vascozitatea)

18
• Analitii purtatori de sarcini sau ionizati sufera doua
deplasari care se insumeaza sau se exercita in sens
contrar:
– o deplasare datorita mobilitatii lor
electroforetice
– o deplasare datorita mobilitatii fluxului
electroosotic

OBS: analitii neincarcati cu sarcina se deplaseaza

doar sub actiunea fluxului electroosmotic

19
 Miscarea unui analit incarcat pozitiv
Uep= mobilitatea electroforetica
+ + - UR = mobilitatea rezultanta
Ueo = mobilitatea electroosmotica

Miscarea unui analit neutru

+ -

Miscarea unui analit incarcat negativ

+ - -
20
Separarea unui amestec de cationi, anioni
si compusi neutrii

+
+ -
-

cationi
anioni
neutrii
detectorului
Raspunsul

21
Timpul de migrare
 Capilarul
• Este din silice si este acoperit la exterior cu un strat
de poliimida pentru a‐i oferi rezistenta si flexibilitate
• Stratul de poliimida este intrerupt in dreptul
detectorului
• Lungimea sa poate varia intre 10 si 100 cm
• Diametrul interior intre 25 si 100 µm
• Pentru realizarea de separari reproductibile capilarul
este fixat intr‐o incinta termostatata

22
 Mediul de migrare
• Este o solutie apoasa de electroliti‐tampon sau un gel
impregnat cu o astfel de solutie
• Pentru optimizarea separarii sau a detectiei se poate
varia pH‐ul sau forta ionica, sau se pot adauga diversi
compusi solutiei de electroliti:
– solventi organici
– agenti tensioactivi anionici / cationici
– ciclodextrine
– agenti chelanti / sechestranti
– compusi ionici continand cromofori si fluorofori sau
grupari electroactive care sa faca posibila detectia

23
Sistemul de introducere a probei

• Cantitatile de proba injectate sunt de ordinul a

cativa nL
• Introducerea probei se poate face:
– Manual
– Hidrodinamic
– Electromigrare

24
 Sursa de alimentare cu curent
• Curentul este furnizat de un generator de curent
continuu si poate atinge 30 kV
• Utilizarea unor tensiuni inalte este posibila
datorita:
– diminuarii efectului Joule din cauza rezistentei
mari a capilarei din silice
– dispersarea buna, eficienta a caldurii intre
suprafata mare a peretilor capilarei si volumul
mic de solutie de electrolit care umple capilara

25
 Sistemul de detectie

• Se utilizeaza detectori:
– spectrofotometrici Cele mai
– spectrofluorimetrici utilizate

– electrochimici (de conductivitate)

Mai putin
– SM utilizate

26
 Exemple – APLICATII
- Determinari calitative si cantitave ale
compusilor ce compusilor ce contin
grupari ionizabile: aminoacizi, proteine,
acizi nucleici etc.

 Proteine serice

27
 Bibliografie

1. FÎNARU Adriana – suport de curs PPT- format electronic;

2. FÎNARU Adriana – METODE FIZICO-CHIMICE cu aplicaţii în analiza
structurală organică şi controlul calităţii alimentelor, vol. I, Editura ALMA
MATER, Bacău , 1999;
3. LUCA C., DUCA Al., CRIŞAN I. Al. – Chimie analitică şi analiză
instrumentală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;
4. PIETRZYIC D.J., FRANK C.W. - Chimie analitică, Ed. Tehnică, Bucureşti,
1989;
5. NASCU H.I., JANTSCHI L.- Chimie analitică şi instrumentală, Academic Pres
& AcademicDirect, Cluj-Napoca, 2009.