TULBURĂRI DE SPECTRU

AUTIST
la copii și adulți

Protocol clinic național

Jana Chihai
Dr. în med., conf. univ, USMF ”N. Testemițanu”
Consultant superior în SM, proiectul MENSANA
Comisia de specialitate în psihiatrie a Ministerului Sănătății, Muncii
și Protecției Sociale
• Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Catedrei
Psihiatrie, Narcologie și Psihologie Medicală, cu suportul proiectului
moldo-elvețian MENSANA - Reforma Serviciilor de Sănătate
Mintală în Republica Moldova” implementat de către Institutul
Institutul TRIMBOS de Sănătate Mintală și Adicții (Olanda), alături
de Luzerner Psychiatrie (Serviciile de Sănătate Mintală din Lucerna,
Elveția) și Liga Română pentru Sănătate Mintală. Ca suport de bază
pentru elaborarea protocolului au servit ghidurile NICE și ghidul
olandez pentru gestionarea tulburării pervazive de dezvoltare:
1.Multidisciplinaire richtlijn diagnostiek en behandeling van
autismespectrumstoornissen bij volwassenen. Nederlandse
Vereniging voor Psychiatrie, Nederlands Instituut van Psychologen
(Olanda, 2013).
2. The NICE Guideline on Recognition, Referral, Diagnosis and
Management of Adults on the Autism Spectrum (Marea
Britanie,2012)
 Utilizatorii:
• oficiile medicilor de familie (medici de familie și asistentele medicilor
de familie);
• centrele comunitare de sănătate mintală (psihiatri, psihoterapeuți,
psihologi, asistente medicale, asistenți sociali);
• centrele de sănătate (medici de familie);
• secțiile de psihiatrie în spitalele de profil general (municipale,
raionale);
• spitalele de psihiatrie (medici psihiatri, medici rezidenți);
• centrele medicinei de urgență (medicii serviciului de urgență);
• centrele de intervenție în criză (medici psihiatri, psihoterapeuți,
psihologi, alți specialiști implicați îm asistența medicală acordată
copiilor cu tulburare pervazivă de dezvoltare.).
 DEFINIȚIILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT
CIM - 10 Cod
Autism infantil F 84.0
Autism atipic F 84.1
Sindrom Rett F 84.2
Altă tulburare dezintegrativă a copilăriei F 84.3
Tulburare hiperactivă asociata cu retardare mintala și F 84.4
mișcări stereotipice
Sindrom Asperger F 84.5
Altă tulburare pervazivă de dezvoltare F 84.8
Tuburare pervazivă de dezvoltare nespecificată F 84.9

Sunt un grup de tulburări caracterizate prin anomalii calitative de interacțiuni

sociale reciproce și de tipare de comunicare și prin totalitatea intereselor și
activităților repetitive, stereotipe, restrictive. Aceste anomalii calitative sunt o
trăsătură profundă a funcționării individului în toate situațiile.
În DSM-5°, Autismul este plasat printre Tulburările
de Neurodezvoltare și este caracterizta prin

Un compromis calitativ al comunicării și al interacțiunii sociale

Tulburări comportamentale, interese și activități restrânse,

repetitive și stereotipice.

Conceptul de “tulburare”, conform DSM 5°, este atribuită

prezenței la individ a unui compromis al diferitelor funcții
neuropsihologice, cognitive, interactive și nu doar a unei daune
specifice
 Autism
• Autismul reprezintă “o lume” mai puțin cunoscută, complexă,
multiformă și cu o varietate de aspecte de la individ la individ ceea
ce face ca autismul să devină tot mai greu accesibil științei.
• Acesta include domeniile neuroștiinței, cercetarea, îngrijirea,
mediul social, școlar, familia, adolescența și viitorul adult
• Doar o abordare specifică și consecventă cu dificultățile
subiectului, amplă și multi-disciplinară, poate parcurge această
cale complexă și diversă.
 Simptomele esențiale
• Sociale
• Social, dar neîndemânatic
• Asocial
• Anti-social
• Comunicare
• Limbaj expresiv
• Literalitate
• Emoționale
• Empatie
• Anxietate
 INFORMAȚIA EPIDEMIOLOGICĂ
• Studiile disponibile din țările din Europa de Nord (Marea Britanie, Islanda,
Danemarca, Suedia) oferă estimări pentru Tulburări de Spectru Autist
(TSA) combinate, precum și pentru AD. Mult mai puține date sunt
disponibile din alte țări europene, și anume din Franța, Germania,
Portugalia și Israel.
• Dimensiunile de mostre ale anchetelor multiple care au estimat AD au
variat de la 826 la 490 000 de participanți, cu o vechime de la naștere până
la maturitate. Ratele de prevalență au variat de la 1,9 / 10 000 la 72,6 / 10
000, cu o valoare mediană de 10,0 / 10 000 (Mayada Elsabbagh et
all.,2012).
• Studiile privind prevalența în rândul copiilor sugerează că autismul are loc
în aproximativ 1% din populație și că pentru fiecare trei cazuri cunoscute
există două persoane nediagnosticate care ar putea avea nevoie de un
diagnostic la un moment dat în viața lor (Baron-Cohen et al., 2009).
• Prevalența la vârsta adultă a fost similară la 1,1% (Brugha et all.,2012).
Acest lucru sugerează că autismul este acum mult mai frecvent decât a fost
anterior în 1978, prevalența autismului a fost de 4 la 10.000 (Rutter,1978)
 INFORMAȚIA EPIDEMIOLOGICĂ
• Studiile la adulți au demonstrat că patru din cinci adulți cu autism
au dificultăți în diagnosticarea autismului la vărsta adultă (Taylor &
Marrable, 2011), sau nu vor fi diagnosticați în general (Brugha et
all. 2011).
• Studiile arată că doar 5-17% din populația cu autism are o viață
socială satisfăcătoare și funcționează satisfăcator într-un mediu
protejat (Lotter, 1978; Venter, Lord & Schopler, 1992; Howlin et all.,
2004)
• Circa o treime din toți copii cu diagnostic timpuriu încep brusc să
demonstreze pierderi ale abilităților lingvistice în anul doi, mulți
dintre ei continuând să prezinte această deficiență în anii ulteriori
(Rogers & DiLalla, 1990).
• Majoritatea pacienților cu tulburări de autism sunt, de asemenea,
retardați din punct de vedere mintal, iar multe persoane cu retard
mental au simptome cu autism. (Nilamadhab Kar et all., 1992)
 Tulburările Spectrului Autistic

Autismul are un
debut precoce care Potrivit datelor CDC din Atlanta
se manifestă până această tulburare afectează 1 În Italia sunt 100
la primele 30 luni din 58 indivizi în SUA, în schimb mii de copii și
de viață, deși în Europa răspândirea acestei adolescenți
astăzi acest tulburări variază de la țară la afectați de autism
termen temporal a țară trecând de la o prevalență Suferă 1 din 100
fost extins până în de1 din 160 în Danemarca, la o copii (SINPIA-2014)
vremuri succesive.. prevalență de 1 din 86 în Marea
Britanie, cu un raport dintre
bărbați și femei de
4:1
Sindromul Asperger 11:1
Rata autismului

Copii de 8 ani
Înainte de 1990 1 din 2,000

2007 1 din 150

2012 1 din 88

2014, 2016 1 din 68

2018 1 din 59
[Rata natalității în 2006]
Autism Epidemics:

12
Rata autismului

De ce s-a produs o creștere a

autismului?
Răspuns:
•O mai bună conștientizare
•Mai multe persoane diagnosticate, atât
tinere, cât și în vârstă
• O sporire reală – de ce?
 ETIOPATOGENIA
MULTIFACTORIALĂ
 Autism

Nu există un marker genetic sau

biochimic

Există un marker clinic:

tulburări de Interacțiune
 ETIOPATOGENIA MULTIFACTORIALĂ
GENETICA
Există forme doar de natură genetică, chiar dacă într-o
măsură mai mică, 20% din cazuri

EPI-GENETICA
Întâlnirea dintre o predispoziție genetică și mediul
înconjurător

Mediul Înconjurător
• Există factori de mediu care pot provoca autismul
Genetica

• Sindromic : 20%
•Sindromul Angelman
• Sindromul Cornelia de Lange
• Sindromul X Fragil
•Sindromul Prader-Willi
•Sindromul Rett
•Sindromul Smith-Lemli-Opitz
 Cauze - Genetica

Studiu canadian, 2015

• Au fost examinate 85 familii cu doi sau mai
mulți copii cu autism
• Au fost investigate 100 variații de gene
considerate drept susceptibile de a contribui
la autism
• 69% din frații din spectru purtau diferite
mutații aferente autismului
• 31% suprapuneri în mutațiile genetice
Cauze - Epigenetica

• Epigenetica = Gene + Mediul

•Studiu al Universității Stanford, 2011
• Au fost examinați 192 gemeni cu autism
• Mediul contribuie în măsură de 58%
• Genele contribuie în măsură de 38%
Genetica și mediul
• Virus – pre- sau post-natal
• Rujeola, rubeola congenitală, virus herpes simplex, oreion, varicelă și
citomegalovirus.
• Toxine din alimente, apă și aer
• Pesticide
• Gaze de eșapament
 Multe gene un autism...?
Biologia emergentă a tulburărilor de spectru autist
Matthew W. State, Nenad Šestan.
Science 14 Sep. 2012. Vol. 337, Issue 6100, pp. 1301-1303)

În ceea ce privește componenta genetică în autism,

vorbim despre două relații:
1. “Toți pentru unul” sau mai bine spus multe gene
implicate/ identificate, dar fiecare dintre ele este
responsabilă doar pentru 1% din cazuri.

1. “Unul pentru toți” o genă este asociată cu autism,

dar poate determina și alte patologii. (Adhd,
Schizofrenia, DOC, etc.)
 Aceleași gene...dar fenotipuri diferite

Un exemplu al acestei ultime relații a fost atestată într-o familie în

care erau doi copii cu ASD cu aceeași mutație de genă NLG4, dar se
prezintă fenotipic în mod foarte diferit.
Primul copil verbalizează, dar este puțin comunicativ, iar celălalt nu
vorbește deloc și își petrece zilele ascunzându-se în locuri plăcute.
Un alt exemplu într-o familie cu trei indivizi cu mutații în gena
NLG4: pacientul a fost diagnosticat cu tulburări de spectru autist cu
tic motor, fratele a fost diagnosticat cu sindromul Tourette și ADHD,
iar mama purtătoare a aceleași mutații are o tulburare de învățare,
anxietate și depresie.
Genetica: Datele sunt discordante .....
Diversitatea studiilor

Frați gemeni monozigoți (MZ) de la 60 la 90%.

Frați gemeni dizigoți (DZ), cu o estimare cuprinsă

între 10 și 35%

Studiul bazat pe 6000 de familii cu cel puțin un

copil ASD a estimat o reapariție de 11% la frații
care nu sunt gemeni

Un alt studiu a estimat prezența a 47% la frații

recurenți de ASD
PARTEA GENERALĂ
PARTEA GENERALĂ
PARTEA GENERALĂ
 ALGORITMII DE
Simptome potențiale NU Explorați posibilitatea altor
CONDUITĂ ÎN
legate de TSA tulburări cu SDQ
DIANGOSTIC ȘI
EVALUAREA
DA
PACIENȚILOR CU
TSA Identificarea TSA utilizând
Dizabilitate mintală DA
instrumente de evaluare
prezentă
corespunzătoare
Vârsta 0-4:
Van Weichen, CoSoS/
NU
Vârsta 0-4: ESAT, VISK
Van Weichen, CoSoS/
Vârsta 4-18:
ESAT, VISK Identificarea TSA utilizând
Instrument de semnalizare 3,
instrumente de evaluare
VISK
Vârsta 4-18: corespunzătoare
Van Weichen, SDQ, VISK,
Instrument de semnalizare 3 Recomandări privind tratamentul:
- Inițiați asistența de sprijin prin asimilarea
Metode de diagnostic: diagnosticului
- Obțineți informații anamnestice care NU - Inițiați procesul de psiho-educație pentru
Identificarea
pot fi coerente cu simptomele de TSA pacient și dacă este posibil pentru mediul său
cazurilor pozitive
descoperite în oricare instrumente direct
Contact față în față cu părinții și DA - Înainte de începerea tratamentului, poate fi
copilul care administrează Diagnostic: necesară o evaluare mai corespunzătoare a
Evaluarea diagnosticului efectuată de un posibilităților pacienților. Luați în considerare
instrumentele de screening adecvate:
profesionist cu instrumente de screening abordarea TEACH și PECS numai când este
AVZ-r (handicap mental)
adecvate
ASV (4-18 ani) disponibil un certificate profesional. Luați în
Raportare:
SCO și SRS-VISK considerare serviciile de îngrijire pentru
-Clasificare utilizând DSM-5
Analiza necesităților de tratament - Diagnosticul descriptiv
probleme auditive, comunicative, vizuale, de
(pentru un plan de tratament -Sfaturi privind tratamentul rutină, și /sau somn necesare (rang înalt de
individualizat) clasificare)
Tratament
Algoritmii de
conduită în
tratamentul și
îngrijirile
pacienților cu TSA
 Nivele de gravitate pentru tulburarea de spectru autist
Nivel de Comunicare socială Comportamente restrictive, repetitive
severitate
Nivel 3 Deficiențele severe în ceea ce privește abilitățile de Inflexibilitatea comportamentului,
"Necesită comunicare socială verbală și nonverbală provoacă adaptarea extrem de dificilă la
susținere foarte disfuncții severe, nivel foarte scăzut de inițiere a schimbare sau alte comportamente
substanțială” interacțiunilor sociale și răspuns minim la abordarea restrictive /repetitive afectează
socială manifestată de alții. De exemplu, o persoană cu un semnificativ toate domeniile de
discurs inteligibil sărac și care rareori inițiază funcționare. Trecerea de la o acțiune la
interacțiunea, iar atunci când o face, folosește cereri alta sau de la concentrarea atenției
neobișnuite și doar pentru îndeplinirea nevoilor. Răspunde asupra unui obiectiv la altul creează
numai abordărilor sociale foarte directe. disconfort major.
Nivel 2 Deficite semnificative în abilitățile de comunicare socială Inflexibilitatea comportamentală
"Necesită verbală și nonverbală; afectări sociale evidente chiar și cu dificultățile de adaptare la schimbare și
susținere susținere; nivelul limitat de inițiere a interacțiunilor sociale
alte comportamente restrictive /
substanțială” și răspuns slab sau a normal la abordarea socială a repetitile apar suficient de frecvent
celorlalți. De exemplu, o persoană care vorbește în pentru a fi evidente observatorului
propoziții simple, ale cărei interacțiuni sunt limitate la întâmplător și pentru a interfera cu
interese speciale și restrînse și care prezintă o comunicare funcționarea în diferite contexte.
nonverbală extrem de ciudată. Disconfort și/ sau dificultate cauzate de
schimbările care vizează starea de
concentrare sau activitatea
Nivel 1 În absența susținerii, deficitele în comunicarea socială Inflexibilitatea comportamentală
"Necesită produc tulburări vizibile. Dificultate în inițierea interferează semnificativ cu
susținere ” interacțiunilor sociale și exemple clare de răspunsuri atipice funcționarea într-unul sau mai multe
sau nereușite la abordarea socială a celorlalți poate crea contexte. Dificultăți în trecerea de la o
impresia unui interes scăzut pentru interacțiuni sociale. De activitate la alta. Dificultățile de
 SEMNALE DE ALARMĂ
Abilitățile de Vîrsta tipică de achiziție la copii cu autism Nota
dezvoltare
Zîmbetul social Apare la vîrsta de 1-3 luni Unii copii cu autism zîmbesc, dar istoriile părințiilor
arată că este dificil de a obține un astfel de
comportament (de ex., zîmbetul este obținut prin
contact fizic sau o rutină anticipativă, fiind diferit de
un zîmbet social adevărat).
Răspunsul la De la 8-10 luni, copiii răspund la nume cînd Copiii cu autism nu răspund sau răspund mai greu la
nume sunt chemați nume, necesitînd multiple atenționări sau atingeri
fizice. Îngrijorările vizavi de probleme de auz sunt
deseori primele semnale de alarmă pentru părinți că
ceva nu este bine.
Atenția La 8-10 luni urmărește privirea altei persoane, Lipsa atenției conjugate: uneori poate arunca o
conjugată la 10-12 luni urmărește direcția indexului cînd privire scurtă în direcția respectivă, dar nu se
se indică ceva întoarce către persoana care a inițiat acțiunea.
Comunicarea Copiii indică cu degetul obiectul dorit la 12-14 Nu folosește indexul; dirijează prin ”mînă – peste -
gestuală luni. Mai tîrziu, la 15-16 luni, apar gesturile mînă”, uneori întinde mîna spre obiect, fără a folosi
prot- odeclarative, cînd copilul direcționează atenția conjugată.
atenția părintelui spre un obiect.

Gînguritul De regulă, gînguritul bi- labial (bababa, mama- Gînguritul apare tîrziu, către 12 luni. La fel, apar
ma) apare la 6-7 luni, la 8-10 luni apare sunete izolate, non-comunicative, repetitive,
gînguritul alternativ, cu angajarea verbală a nefuncționale.
adultului. La 10-12 luni apar primele cuvinte,
 Diagnoze diferențiale
• Sindroame cromozomiale sau genetice specifice (Rett, fragil X, Angelman,
Down, neurofibromatoză tip 1, sindromul Bourneville-Pringle etc.)
• Sindroame somatice (paralizie, surdiate, orbire,ect)
• Tulburare de limbaj și tulburare de comunicare socială (pragmatică)
• Dizabilitate intelectuală
• Modificarea totală a dezvoltării psihologice (psihoza infantilă)
• Deficitul de atenție și hiperactivitatea (ADHD)
• Depresie timpurie
• Sindromul de deprivare prematură
 Instrumente recomandate pentru parinti,
pedagogi, personal implicat în îngrijirea
copiilor:
• AMSE (The Autism Mental Status Exam, (Grodberg et al., 2011),
care conține doar 8 întrebări. Conform cu datele de validare
publicate în Journal of Autism and Developmental Disorders,
scorul ≥5 puncte se asociază cu prezența TSA.
• Chestionarul CoSoS / ESAT (Oosterling și alții, 2010; Dietz și alții,
2006). Trei sau mai multe elemente marcate negativ pe acest test
sugerează o șansă mai mare de TSA.
Pentru medici de familie:

• Testul M-CHAT-R (Modified Checklist for Autism in Toddlers,

Revised ), [Robins, Fein & Barton,1999], revizuit în 2016.
Conține 20 întrebări și este preconizat pentru vârsta între 16
și 30 luni.
Pentru specialist psihiatru:

• Scala CARS (Childhood Autism Rating Scale), (Schopler, E. și

colab), (1998), modificată in 2011 – Este una dintre mai frecvent
utilizate scale în SUA. Conține 60 întrebari. Varsta de evaluare este
între 2 și 4 ani.
• ASSQ – conține 27 întrebări și este utilizat pentru screening-ul
TSA la copii și adolescenți între 6 și 16 ani.
• AQ-10 - ( varianta scurtă ) care conține 10 întrebări. Este
preconizat pentru evaluarea adulților mai mari de 16 ani. Se
recomandă autoevaluarea în prezența specialistului
 CRITERII DE TRANSFER DE LA UN NIVEL DE ASISTENȚĂ
MEDICAL LA ALT NIVEL
• Asistența medicală primară:
• În cazul depistării TSA trimitere la CCSM
• CCSM/centre specializate de intervenție in TSA
• Intervenție activă în criză, iar în caz de ineficiență, pericol
pentru persoană și societate, trimitere la secția
psihiatrică din spitalele generale din regiunea deservită.
• Transferul în grupa de monitorizare si evaluare a
pacienților adulți:
• Adolescenții și tinerii cu autism ar trebui să fie
reexaminați la vârsta de aproximativ 14 ani pentru a
stabili o tactică de gestionare a pacienților.
• Timpul pentru transferul unui pacient la un grup de
adulți poate varia individual, dar de obicei trebuie să fie
completat până când un tânăr are 18 ani.
 CRITERII DE TRANSFER DE LA UN NIVEL DE ASISTENȚĂ
MEDICAL LA ALT NIVEL

• Secțiile psihiatrice în spitalele generale

• Recepționarea pacienților psihotici de la CCSM.
• Recepționarea pacienților psihotici, a celor cu comportament auto-(suicidal) sau/și
heteroagresiv la solicitarea serviciilor de urgență, poliției cu informarea imediată a ECSM
din CCSM.
• Direcționarea pacientului care este în stare de remisiune, spre CCSM.
• În caz de ineficiență sau incapacitate de soluționare a cazului, de comun acord cu CCSM se
ia decizia pentru trimiterea la spitalul de psihiatrie. inclusiv spitalizare fără liberul
consimțământ, în condițiile prevăzute de Legea privind sănătatea mintală 9

• Spitalul de psihiatrie
• Recepționarea pacienților psihotici, a celor cu comportament auto-(suicidal)
sau/și heteroagresiv din secțiile psihiatrice ale spitalelor generale, cu
solicitarea acordului CCSM, în caz de siguranță limitată, precum și, pericol
pentru persoană
• La diminuarea simptomelor psihotice, a comportamentului auto- și/sau
heteroagresiv, trimiterea la CCSM teritorial.
 Continuitatea îngrijirilor
• Tratamentul TSA va fi prestat la nivel multidisciplinar.
• Esența tulburării necesită îngrijiri ușor accesibile.
• Psihiatrul din serviciul specializat trebuie să examineze pacienții cel
puțin 2 ori (obligatoriu peste 3 luni după prima vizita) pe an pentru a
evalua mersul tratamentului.
• Pentru toate părțile implicate trebuie să fie clar cine este responsabil de
coordonarea tratamentului.
• Personalul medical trebuie să fie capabil de a presta supravegherea pe
termen lung a pacienților și îngrijitorilor în vederea asigurării
continuității îngrijirilor și valorificării experienței anterioare împreună
cu pacienții maturi sau persoane de ingrigire, tutori, părinți, asistenți
sociali în caz de copil sau adolescent cu autism.
 Managementul pacienților cu TSA
 Nu se vor folosi antipsihotice pentru
• Persoanele care sunt antrenate în asistența
pacienților cu autism vor cunoaște esența, evoluția
și principiile de abordare.
• Se va elabora un plan de asistență a acestor
persoane, vor fie evaluați factorii de risc pentru
agravarea stării
• Nu vor fi utilizate anticonvulsivele pentru
simptomele de baza ale autismului la adulți.
• Nu vor fi utilizate glutenul și cazeina
• Nu vor fi utilizate anticolinesterazice
• Nu va fi utilizată oxitocina, secretina
• Nu va fi utlilizată baroterapia
• Nu se va influența nivelul de testosteron în
tratamentului simptomelor de autismul
simptomele de bază TSA
 Nu vom folosi intervenția farmacologica pentru
dissomnii ( cu excepția situațiilor severe)
 Se vor folosi diete fără gluten sau cazeină în caz
de semne gastro-intestinale
 Se vor administra vitamine, minerale și
suplimenți alimentari (incluzând vitamina B6,
B12, Omega 3, 6)
 Se vor analiza posibilități de intervenție
combinata farmacologică și psihosocială
pentru cazurile severe. Se va monitoriza
eficacitatea intervenției farmacologice timp de
3-4 săptămâni și se va anula peste 6 săptămâni
în lipsa ameliorării clinice.

 Intervențiile psihosociale se vor axa asupra

creșterii indicelui de calitate a vieții
Cum se tratează Tulburarea de spectrul
autist – generalități.
Principalul obiectiv al tratamentului este îmbunătățirea
capacității generale a copilului de a funcționa și a atinge potențialul
său maxim prin:
• minimalizarea simptomelor de bază ale autismului
• facilitarea dezvoltării și învățării
• promovarea socializării
• reducerea comportamentelor maladaptative
• educarea și suportul familiei
 Intervenția educațională include
terapii comportamentale, precum:
• Terapia Comportamentală Aplicată (Applied Behavioral Analysis,
ABA),
• Terapia TEACCH (Treatment and Education of Autistic and related
Communication handicapped Children),
• Terapia PECS (Picture Exchange Communication System -
Sistemul de Comunicare prin Schimbare de Imagini de abilitare
(terapia ocupațională și fizică, terapia de comunicare).
Nu există medicamente care să vindece
autismul!
Specialiștii pot prescrie medicamente pentru tratamentul
manifestărilor coexistente cu autismul, precum:
• anxietatea,
• depresia sau
• tulburarea obsesiv-compulsivă.
Tratament farmacologic – la toate etapele TSA
• Interventia de prima linie în tulburarile de comportament în TSA este cea psihosociala.
• Nu este recomandată abordarea farmacologica a problemelor comportammentale la copii
și tineri cu tulburari de comportament și comportament opozitionist.
• Conform ghidurilor NICE tratamentul TSA la copii și adulti nu sunt recomandate
următoarele medicamente pentru simptomele de bază ale autismului: antipsihotice,
antidepresive, anticonvulsive, medicamente cu efect procognitiv.
• Antipsihoticele vor fi indicate de un specialist ( psihiatru pentru copii, neurolog,
epileptolog, medicul de familie care a fost instruit in tratamentul TSA.
• La prima administrare de antipsihotice se vor evalua urmatorii parametri: inaltimea si
greutatea, volumul taliei, pulsul si tensiunea arteriala, glicemia, Hb, lipidele plasmatice,
prolactina, orice tulburari motrice, sensibilitatea si toleranta la diverse produse
alimentare, dieta, gradul activitatii fizice.
• Se va monitoriza starea timp de 3-4 sapatamani si se va anula medicamentul in lipsa
efectului peste 6 saptamani.12, 10,11,16.
 Tratament farmacologic – la toate etapele TSA
• În calitate de medicament de electie pentru copii cu TSA cu probleme de
comportament si agresivitatese va utiliza risperidone.7,12,16
• Conform cu FDA deja timp de 25 ani risperidona ramane medicamentul
preferential in cazul iritabilitatii crescute cu tulburari de
comportament.(Chopko TC, Lindsley CW. 2018).
• La primul episod psihotic medicul de familie va face referire pentru toti
pacientii cu simptome psihotice peste 4 saptamani catre serviciul
specializat.
• Antipsihotice vor putea fi indicate de catre medicul de familie doar dupa un
consult prealabil cu medicul psihiatru20.
• Aripiprazol va fi medicamentul de electie pentru pacientii cu varsta intre
10-17 ani carora le este contraindicat risperidone sau nu suporta
medicamentul ( NICE, 2013)
• În cazul copiilor și a tinerilor cu recăderi psihotice se recomandă tratament
antipsihotic oral asociat cu terapii psihologice de intervenție
(psihoterapie de familie, individuală, terapie cognitiv-comportamentală).
 Evoluție și comorbidități în TSA –
generalități.
• dizabilitatea intelectuală (circa  dereglări de somn,
45%),
• tulburări de limbaj,  anxietate depresie,
• tulburare de
 tulburări obsesiv-compulsive,
hiperactivitate/deficit de atenție
(28-44 %),
 ticuri
• epilepsia (8 - 30%),
• dereglări gastro-intestinale:  comportament agresiv (circa
diaree/constipație/dureri 68%)
abdominal (9-70%), sindroame
genetice: sindroame cromoz  comportament de automutilare
(circa 50%)

 pica (circa 36%)

Recomandări bazate pe dovezi științifice limitate
pentru tratamentul medicamentos TSA:
• Utilizarea de melatonina pentru problemele de somn 26
• Utilizarea SSRI pentru gestionarea anxietatii si depresiei și
administrarea dozelor mai mici la copii și adolescenți.19,20
• Se vor utiliza aceleași scheme de tratament pentru ADHD (tulburarea
de atenție cu hiperactivitate) și tulburările anxioase, ticuri ca și
pacienților cu tulburările respective fără comorbidități. 21[2018]
• Pacienții peste 5 ani care au făcut un episod maniacal sau psihotic vor
înceta tratamentul ADHD până la ieșirea din psihioză cu evaluarea
ulterioară a cazului.21. [2018]
Vă multumesc pentru
atenție!