PROTEZA IN CAZUL DESPICATURILOR VELO-PALATINE

Ce sunt despicăturile labiale (cheiloschisis) și despicăturile palatinale

(palatoschisis)?

Despicăturile labiale și cele ale palatului sunt diformități congenitale cauzate de o

dezvoltare anormală a fătului în perioada sarcinii.
Incidența este de 1 la 600-800 de nașteri.
Despicăturile labiale și palatinale pot avea loc unilateral sau bilateral.
Ele se tratează cu succes imediat după naștere.
Ele sunt malformații caracterizate prin întreruperea continuității faciale sub forma unor
dehiscențe ce despart structuri faciale care în timpul dezvoltării embrionare au fost
independente.
 INCIDENTA DESPICATURILOR LABIO-PALATINALE

B
F

7
6 Frecvența formelor clinice este
5 - 20-30% pentru despicăturile
unilaterale labiale,
4 - 35-55% despicături labiale și
3 palatinale,
2 - 30-40% despicături de palat.
1
0
D. UNILAT. D. UNILAT. L D. DE PALAT
L. +P
 Procesul de formare a despicaturilor velo-palatine

- Apar intre ziua 35-60 a dezvoltarii fetale

Elementele partii anterioare ale Elementele partii posterioare

cavitatii bucale ale cavitatii bucale

- Buza superioara - Bolta palatina

- Vestibulul - Valul palatin
- Procesele alveolare

Deriva din palatul primar Deriva din palatul secundar

 CLASIFICAREA LUI VEAU

1. Diviziunile simple ale valului- Fanta

este limitata la tesuturile moi ale valului
palatin
- total – de la lueta pina la
marginea posterioara a palatului dur
- partial – fanta intereseaza
1/3 sau 2/3 din inaltimea valului
palatin
1 2 - divizarea doar a luetei

3 4
 CLASIFICAREA LUI VEAU

2. Diviziunile valului si ale boltii

Fanta care intereseaza valul se prelungeste

partial sau in totalitatea boltii , pina la
regiunea retroincisiva (limita dintre palatul
primar si palatul secundar este marcata prin
canalul palatin anterior)
1 2

3 4
 CLASIFICAREA LUI VEAU

3. Diviziunile valului si ale boltii asociate

cu o fanta labio-alveolara

Fanta intereseaza buza si procesele

alveolare (buza de iepure) care trece intre
masivul incisiv si canin,

1 2

3 4
 CLASIFICAREA LUI VEAU

4. Diviziunile asociate unei fante labio-

alveolare bilaterale totale

Fanta palatina se imparte in spatele

masivului incisiv in 2 ramuri care
traverseaza arcada dentara intre incisivii
laterali si caninii de fiecare parte, apoi
buza, determininad aspectul de buza de
1 2 iepure bilaterala totala.
Fanta ia astfel forma forma de Y , ale carui
ramuri delimiteaza un masiv osos purtind
4 incisivi – tubercul median

3 4
 MALFORMATII ASOCIATE

FANTELE UNILATERALE FANTELE BILATERALE

Marele fragment atras de buza si Tuberculul median este basculat spre

impins de limba se etaleaza in afara anterior prin presiunea limbii

Fragmentul se poate indeparta sau Tuberozitatile se deplaseaza – afectand

apropia de linia mediana sub efectul
presiunii limbii
Nu necesita protezari, se vor corecta
chirurgical
ocluzia molara la adult prin cresterea
diametrului transversal al arcadei.
Bolta este ogivala

- Dinti supranumerari – 20%

- Dinti distrofici – 30%
- Anodontie – 50%
- Malocluzii – 100%
 FIZIOPATOLOGIE
FANTA LABIALA – antreneaza dureri ale extremitatii cefalice
FANTELE ALVEOLARE SI PALATINE – tulburari alimentare ce antreneaza
- tulburari respiratorii, infectioase –
infectii rinofaringiene
- tulburari fonatorii

Echipa multidisciplinară
Echipă de experți în chirurgie ortognatică, logopedie, chirurgie maxilofacială în
rezolvarea acestor cazuri. Această echipă specializată cooperează cu un dentist
pediatru și cu un dentist specializat în restaurarea dentară
 PRINCIPII TERAPEUTICE IN TRATAMENTUL FANTELOR FACIALE

6 LUNI – prima interventie la buza superioara si palatul anterior

18 LUNI – 2 ANI- a doua interventie ce consta in inchiderea partii posterioare a fantei

palatine si a valului
1 AN supraveghere ortopedica. Se aplica o placa de contentie

18 LUNI – 5 ANI se supravegheaza eruptia dentara. Necesitatea educarii fonetice

5- 7 ANI se urmareste corectarea deformarilor osoase. Reeducare fonetica.

7-11 ANI se corecteaza malpozitiile incisivilor
DUPA 11 ANI- tratamentul este mixt, avand ca scop corectarea malpozitiilor
premolarilor, caninilor, a endognatiilor anterioare date de tulburarile de crestere

18 ANI - rinoplastia
 ELEMENTE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A VALULUI PALATIN

Etanseitatea intre faringele bucal si farinxul nazal

– prin ridicarea valului
- prin mucoasa faringiana care se ridica prin muschii subiacenti

Muschii valului palatin

- 1 pereche mediana – 2 m. palatostafilini
- 2 perechi ascendente – m. peristafilinii intern si extern
- 2 perechi descendente – m.glosostafilini si faringostafilini

La bolnavii purtatori de o despicatura vel-palatina, insuficienta valului este data de:

- un val divizat
- val prea scurt
- val inert
 OBTURATOARELE VELO-PALATINE

Primul obturator a fost realizar de marele chirurg francez al secolului VI Ambroise Paré
1510-1590.
OBTURATEURS deriva din latina OBTURO.
 OBTURATOARELE VELO-PALATINE

Conectorul principal Placa palatina

Elementele ce alcatuiesc obturatoarele velo-palatine

Piesa obturatoare Sei cu dinti artificiali Elemente de mentinere

sprijin si stabilizare
 OBTURATOARELE VELO-PALATINE
Clasa I – val despicat tonic
Obturatoarele realizate din elastomeri permit reluarea functionalitatii
Se pot utiliza obturatoarele dinamice – clapeta obturatoare Suersen
 OBTURATOARELE VELO-PALATINE
Clasa II- a – valuri scurte, retractile
Obturatorul este plasat intre fata postero-superioara a valului posterior si faringe
 OBTURATOARELE VELO-PALATINE

Clasa III- a – val inert

Portiunea obturatoare remontata in cavum la nivelul choanelor asigura obstructia

completa a orificiului posterior al conductului nazal
 INDICATIILE OBTURATOARELOR VELO- PALATINE

Tratament chirurgical
Tratamentul protetic - pt.pacientii care nu suporta o interventie chirurgicala
- esecurile chirurgicale
- muschii valului inerti , sclerotici, fara speranta de recuperare
Functiile obturatoarelor velo-palatine

- constituie suportul obturatorului faringian

- ofera o forma fiziologica boltii palatine, favorabila alocutiunii anumitor foneme
- corecteaza ocluzia si inlocuieste dintii absenti pe arcada

Forma : - extensia superioara este plasata in nasofaringe la nivelul inchiderii palatinale

normale
- extensia inferioara este in continuarea palatului avand forma concava pentru a
permite miscarea limbii
- marginea superioara este convexa si lustruita pentru directionarea secretiilor spre
orofaringe
- marginea inferioara este plasata in regiunea de maxima activitate faringiana
OBTURATOARELE VELO-PALATINE LA PACIENTUL DENTAT
OBTURATOARELE VELO-PALATINE LA PACIENTUL EDENTAT
 OBTURATOARELE VELO-PALATINE LA PACIENTUL EDENTAT

1. OBTURATOARELE DINAMICE

Contractia m. valului palatin Relaxarea m. valului palatin

Principiul de functionare este bazat pe utilizarea contracturii musculare

Se utilizeaza obturatorul SUERSEN in cazul valului palatin despicat

 OBTURATORUL SUERSEN

Indicatie : - val palatin divizat neoperabil

- sau in caz de esec chirurgical

Alcatuire : - un conector principal

- o placa palatina
- o prelungire faringiana
- seile, dintii artificiali
- EMSS
AMPRENTA PRELIMINARA SI FUNCTIONALA
AMPRENTA PRELIMINARA SI FUNCTIONALA
 2. OBTURATOARELE STATICE

OBTURATORUL FROSCHEL si SCHALIT

INDICATIE : - la pacientii fara contractie compensatorie a muschilor valului palatin

ALCATUIRE : - placa palatina

- portiunea obturatoare urca la nivelul nazofaringelui si obtureaza parte
posterioara a foselor nazale, la nivelul choanelor

DEZAVANTAJE : - proximitatea orificiului trompei lui Eustachie – sursa de infectii a urechii medii
- pozitia orificiului este dificil de determinat
- dificultatea inregistrarii amprentei
 OBTURATOARELE
PENTRU ALIMENTAREA
NOU-NASCUTULUI