Sunteți pe pagina 1din 27

CEREBELUL

ANATOMIA CEREBELULUI

Cerebel = “ creierul mic” (cerebellum:cerebrum = 1:10)
Situat în fosa cerebrală posterioară în spatele punții și a 
bulbului  rahidian,  de  care  este  separat  prin  cavitatea 
ventriculului  IV.  Este  acoperit  de  cortul  cerebelos 
(tentorium  cerebelli)  și  este  conectat  cu  trunchiul 
cerebral prin 3 pedunculi cerebeloși
CEREBEL ­ ANATOMIE
Este format din:
2 emisfere, fiecare divizată în lob anterior și posterior 
Vermis
Lobul flocculonodular 
Substanța cenușie (cortex cerebelos), substanța albă (arbor vitae), nucleii (substanța cenușie)
3 pedunculi: superior, mijlociu, inferior
4 nuclei: Dințat, Emboliform, Globos, Fastigial (dinspre lateral spre medial) (“Don’t Eat 
Greasy Food”)
3 tipuri de neuroni: Purkinje (singurele eferențe ale cortexului cerebelos), granulari (mici și 
mari = Golgi), stelați(mari  și celulele în paneraș)
3 tipuri de axoni: fibre mușchioase, fibre agățătoare (patrund în cerebel din exterior) și fibre 
paralele (axoni ai celulelor granulare)
Aferențe: 
Fibre spinocerebeloase  (directe Flechsig, încrucișate 
Gowers) – sensibilitatea proprioceptivă inconștientă
Fibre externe (fascicul cuneat ­ Burdach) – 
sensibilitatea proprioceptivă conștientă
Fibre vestibulocerebeloase –nervi și nuclei vestibulari
Olivocerebeloase (extrapiramidale)
Reticulocerebeloase
Corticopontocerebeloase

 
Eferențe:
cerebel – nucleii vestibulari
cerebel ­  nucleul roșu – talamus ­ cortex
cerebel – nucleul roșu – măduva spinării
conexiuni intercerebeloase
FUNCȚII:
 Echilibru (static și dinamic),
 Coordonare (mișcări fine și complexe), 

 Tonus muscular

DAR  deasemenea: anumite aspecte ale memoriei, 
învățării, cogniției

Leziunile cerebeloase pot produce deasemenea tulburări 
afective cerebeloase, afectarea funcțiilor executive, 
modificări de personalitate, emoționale și 
comportamentale (pot fi parte componentă a sindromului 
de mutism)
ECHILIBRUL
COORDONAREA
PROPRIOCEPȚIE – ECHILIBRU­ COORDONARE – CEREBEL ­ 
FEEDBACK
MIȘCARE VOLUNTARĂ 
COORDONATĂ
1. Plan motor (care mușchi să fie contractați? cât timp? cât de tare?) 
2. Informații despre poziția diferitelor segmente ale corpului
3. Feedback

1. a) Cortex cerebral ­ neuron motor central (NMC) – trunchi cerebral – măduva spinării –
neuron motor periferic (NMP) – mușchi
b) NMC – trunchi cerebral – peduncul cerebelos mijlociu ­ cerebel
2. Mușchi (proprioceptori) – măduva spinării – trunchi cerebral –  peduncul cerebelos inferior– 
cerebel
3. Cerebel – peduncul cerebelos superior – talamus – Cortex – NMC– trunchi cerebral – 
măduva spinării – NMP – mușchi
 ARHICEREBEL (vestibulocerebel,  zona medială) – 
lobul flocculonodular, parte din vermis
ECHILIBRU (BALANCE)
Interconectare strânsă cu nucleii vestibulari, coordonează 
mișcările ochilor, capului, gâtului și ajută la 
menținerea echilibrului
 
 PALEOCEREBEL (spinocerebel, vermis) – ajută la 
coordonarea trunchiului (structuri axiale) și 
coordonează mișcările membrelor inferioare
ORTOSTAȚIUNEA și MERSUL
 
 NEOCEREBEL (emisfere laterale)

COORDONARE
Controlează mișcările rapide, fine, precise,  în special la 
nivelul membrelor superioare
EXAMINARE CLINICĂ
Localizarea leziunilor pe baza 
examenului clinic
CARACTERISTICILE CARDINALE ALE DISFUNCȚIEI 
CEREBELOASE
 Ataxia ­ semnul arhetipal al disfuncției cerebeloase
 ORTOSTAȚIUNEA – bază largă, membre superioare în abducție,  
titubare (Romberg NU este relevant), astazoabazie
• MERS CEREBELOS (ebrios)  (nu se ameliorează prin controlul 
vizual cum este cazul tulburării proprioceptive, mersul ”în stea”)
 Dismetria (proba indice­nas, indice­indice, călcâi genunchi)
 Hipotonia (în leziuni acute, mai frecvent proximal și la 
membrele superioare)
 Dizartria (vorbire scandată, sacadată)
Disdiadocokinezia/Adiadocokinezia (proba marionetelor, 
bătaia degetelor pe masă, inchiderea/deschiderea pumnilor) 
 Tremor (intențional) (proba indice­nas, desen melc, spiră)
 Asinergia (Stewart Holmes, Drăgănescu –Voiculescu)
 Disfuncția motorie oculară
 Reflexe osteotendinoase (ROT) pendulare (ex rotulian) – 
secundar hipotoniei
 Scris  (macrografie)
 Nistagmus (orizontal, girator – bătând spre parte leziunii)
SEMNE DE LEZIUNE 
CEREBELOASĂ
Deficit Manifestare
Ataxia Mers cu bază de susținere lărgită
Descompunerea mișcării Inabilitatea de a obține secvențe corecte ale mișcărilor
fine, ale mișcărilor coordonate
Dizartria Inabilitatea de a articula cuvintele corect, cu încetineli
și frazeologie inadecvată
Disdiadocokinezia Inabilitatea de a executa mișcări alternative rapide
Dismetria Inabiltatea de a controla intervalul de desfășurare al
mișcării
Hipotonia Scăderea tonusului muscular
Nistagmus Oscilații involuntare, rapide ale globilor oculari
orizontal, vertical, rotator, cu componenta rapidă
maximă spre partea leziunii cerebeloase

Vorbirea scandată, sacadată Enunțare lentă, cu tendința la ezitare la începutul unui


cuvânt sau al unei silabe
Tremor Mișcare ritmică, alternativă, oscilatorie a unui membru
în apropierea atingerii unei ținte (tremor intențional)
sau al musculaturii proximale când există o poziție fixă
sau când transportă o greutate (tremor postural)
Secțiune sagitală – 3 zone pentru localizarea leziunilor: funcția liniei 
mediane cerebeloase (zona medială) și funcția emisferelor cerebeloase 
(zona intermediară și laterală)
ZONA MEDIALĂ
 
Anatomie: Vermisul (părțile anterioară și posterioară), nucleul fastigial, 
aferențe și eferențe
Funcție: postura, deplasare, poziția capului relativă față de trunchi, controlul 
mișcărilor oculare 
Leziune – semne: tulburări de ortostațiune/mers, de postură a trunchiului, 
posturi rotate ale capului, tulburări ale mișcărilor globilor oculari (dificultăți 
de localizare), nistagmus (evocat de privire, optokinetic, vertical) 
Testare: Observație (postură, poziția capului, mers, mișcările ochilor); Proba 
Romberg (nesistematizat), testarea mersului: mersul în tandem = călcâi­vârf­
călcâi...., mersul pe vârfuri, pe călcâie, înapoi, săritura într­un picior.
Mers – mișcări în toate direcțiile

ZONA INTERMEDIARĂ (PALEOCEREBEL)
 
Anatomie: regiunile paravermiene, nucleii emboliform și globos,  aferențe și 
eferențe
Funcții: controlul vitezei, forței și patternului activității musculare 
Leziune – semne: nu sunt clar precizate
Testare: Observație
ZONA LATERALĂ (NEOCEREBEL)

Anatomie: emisfer cerebelos și nucleul dințat,  aferențe și eferențe
Funcții: planificarea mișcării în legătură cu neuronii piramidali 
(mișcările fine sunt imprecise, deficitar controlate)– pot afecta 
membrele, trunchiul, mersul 
Leziune – semne: anomalii ale mișcărilor voluntare de precizie: 
hipotonie, dizartrie (mai mult decât în leziunile vermiene), dismetrie, 
disdiadocokinezie, rebound exagerat (Stewart Holmes), afectarea 
controlului, tremor kinetic și static 
Testare: Observație; proba indice­nas, mișcări alternative rapide, proba 
călcâi genunchi 
Mers – înclinat, nesigur, cade spre o parte (ipsilateral leziunii)
 
•Lobul flocculonodular  – conectat cu  nervul vestibular și nucleii vestibulari 

Numărul și intensitatea simptomelor se corelează cu extinderea leziunii 
cerebeloase. Semnele și simptomele sunt întotdeauna ipsilaterale. Semnele 
cerebeloase sunt pozitive în absența unui deficit motor. Lipsă de coordonare în 
contracția secvențială a mușchilor agoniști/antagoniști

 
SINDROAME CEREBELOASE

Clasificare anatomică
 
1. Sindromul de vermis rostral (lob anterior ) ­ 
PALEOCEREBELOS 
2. Sindromul de vermis caudal (lob flocculonodular, lob 
posterior) ­ ARCHICEREBELOS
3. Sindromul emisferic (lob posterior, variabil și anterior ) 
NEOCEREBELOS
4. Sindrom pancerebelos
1. SINDROMUL DE VERMIS ROSTRAL (LOB 
ANTERIOR )­ PALEOCEREBELOS
 Ortostațiune și mers : bază largă, tendința de a cădea pe 
spate
 Ataxie: ataxia mersului, ataxie ușoară la proba călcâi­
genunchi în decubit dorsal 
 Coordonare (membre): normală sau ușor afectată
 Hipotonie
 Dizartrie
 Nistagmus rar
 
Cauze: alcoolism ( formă de degenerare corticală 
cerebeloasă), tumori, atrofia vermisului
2. SINDROMUL DE VERMIS CAUDAL 
(FLOCCULONODULAR, LOB POSTERIOR) ­ 
ARCHICEREBELOS 

 Tulburare de echilibru ­ axială, titubare antero­
posterioară
 Mers: nesigur, cu bază largă 
 Ataxie: ușoară ataxie a membrelor sau absentă 
 Nistagmus: rar spontan
 Poziția capului: rotat
 Tremor ­ ABSENT
 
 Cauze: leziuni ale lobului flocculonodular (accident 
vascular cerebral (AVC), tumori – ex meduloblastom)
3. SINDROMUL EMISFERIC (LOB POSTERIOR, 
VARIABIL ȘI ANTERIOR ) NEOCEREBELOS 
 Coordonare: tulburare de coordonare în mișcarea membrelor 
ipsilateral, în special pentru activități motorii de finețe 
(degete) (Dismetrie, Asinergie, Disdiadocokinezie,Tremor 
intențional) și afectarea mușchilor implicați în vorbire
 Hypotonie
 
Cauze: AVC, tumori, abcese

4. Sindrom pancerebelos 
 
 Semne bilaterale de afectare cerebeloasă cuprinzând 
trunchiul, membrele, musculatura craniană (o combinație a 
tuturor celorlalte sindroame)
 
Cauze: infecții,  paraneoplazice, boli toxico­metabolice (alcool, 
hipoglicemie)
LEZIUNI ALE PEDUNCULULUI CEREBELOS INFERIOR
Hipotonie
Asinergie
Dismetrie
Semne asociate de lezare a bulbului rahidian 

 Cauze:  AVC – ex sindrom Wallenberg 

LEZIUNI ALE PEDUNCULULUI CEREBELOS MIJLOCIU
Ataxie (lateropulsie)
Asinergie
Dismetrie
Disdiadocokinezie
Semne de leziune pontină asociate (semne de NMC, tulburări senzitive și ale 
mișcărilor globilor oculari, pareze de nervi VI și VII)
Cauze: leziuni pontine (AVC, tumori)

LEZIUNI ALE PEDUNCULULUI CEREBELOS SUPERIOR
Asinergie
Dismetrie
Hipotonie
Tremor intențional (foarte intens)

Cauze: leziuni pontine superioare, ale mezencefalului și subtalamusului
DIAGNOSTICUL SINDROMULUI CEREBELOS

Important să  întrebăm despre:
 
Debutul simptomelor (acut/progresiv)

Istoric medical personal și familial (infecțios, toxic, 
neoplazic) 
Medicație concomitentă
CAUZE ALE SINDROMULUI 
CEREBELOS
INFECȚIOASE: encefalită virală primară (arbovirus), encefalită secundară 
(varicelă, rubeolă, scarlatină, tifos, tuberculom sau abces cerebelos
 
TUMORI: tumoră primară (meduloblastom, astrocitom chistic), tumori 
secundare (metastaze), neurinom, meningeom
 
TOXICE: intoxicație acută cu etanol, consum cronic de alcool, intoxicație 
cronică cu barbiturice, hidantoină, monoxid de carbon, metale grele, litiu, 
fenitoină, anticonvulsivante în doze mari, solvenți

TRAUMATISME: contuzie, hematom – intracerebelos, subdural, extradural
 
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AVC, STROKE): AVC cerebelos 
ischemic sau hemoragic (artera cerebeloasă antero­superioară) sau AVC de 
trunchi cerebral. 
 
ATAXII DOBÂNDITE
Boli neurodegenerative: Atrofia multisistemica (MSA)
Scleroza multiplă (SM)
Boli sistemice (alcoolism, boala celiacă, hipotiroidism, deficitul de vitamină 
E)
DEGENERESCENȚĂ SPINOCEREBELOASĂ (ataxii ereditare)
 Ataxia Friedreich (autozomal recesivă) – sindrom cerebelos cu tulburări 
proprioceptive, semne piramidale, nistagmus și picior scobit, 
equinovarus , scolioză, cardiomiopatie progressivă.
 Ataxii spinocerebeloase (SCA) – autozomal dominante. Cea mai 
frecventă tipul 3 Boala Machado – Joseph include ataxie, parkinsonism, 
distonie, contracții musculare involuntare faciale, oftalmoplegie, 
exoftalmie.
 Boala Pierre Marie
 Ataxia vestibulo­cerebeloasă (Farmer)
 Atrofia olivopontocerebeloasă Dejerine Thomas
 Degenerescența olivocerebeloasă Holmes
 Ataxie – telangiectazie 
 a beta lipoproteinemia
 Ataxia cu deficit izolat vitamina E
 Xantomatoza Cerebrotendinoasă

MALFORMAȚII CONGENITALE – sporadice, adesea parte a unui 
sindrom complex malformativ afectând și alte părți ale SNC 
 Atrofie cerebeloasă Hassin
 Aplazie sau hipoplazie cerebeloasă
 Displazie cerebeloasă (Microgirie, macrogirie, agirie)
 Boala Arnold Chiari 
 Sindromul Dandy Walker 
ALTE CAUZE
Degenerescența hepatolenticulară Westphal Strumpell
Coreea Huntington

DIAGNOSTIC – clinic și paraclinic: imagistic (CTscan, RMN), teste 
genetice 

TRATAMENT: suportiv dacă cauza e dobandită și reversibilă
 
COMPLICAȚII: 
Locale:

­ hidrocefalie obstructivă, generată de o tumoră localizată în cerebel, 
înconjurată de edem   comprimă ventriculul IV
­ hernierea amigdalei cerebeloase cu compresie pe trunchiul cerebral
 
Generale: 

­ căderi
­ probleme de scris, vorbit
­ afectarea calității vieții