Curs explicativ

• Extractia dentara reprezinta procedeul prin care,

unitatea dentara erupta in mediul oral este
inlaturata cu ajutorul unui ansamblu instrumentar
specific acestei manopere.
• Extractia dentara se cere a fi efectuata atunci cand
prezenta dintelui de extras determina repercursiuni
negative asupra functionalitatii optime a sistemului
stomatignat ce nu pot fi contramandate utilizand
procedee conservative.
• Din punct de vedere odontal, un dinte va fi extras
atunci cand au fost epuizate sau sunt depasite
metodele de reconstructie coronara sau corono-
radiculara, datorita evolutiei avansate a unui
proces carios.
• Dintii la care tratamentul endodontic nechirurgical
si mai apoi cel chirurgical a esuat.
• Fracturile dentare vor fi tratate prin extractia dentara atunci
cand linia de fractura intereseaza toata lungimea dintelui sau
cand dintele este fracturat orizontal pe toata latimea acestuia
iar linia de fractura se situeaza radicular, inferior marginii
procesului alveolar.
• Dintii afectati parodontal vor fi extrasi atunci cand gradul de
mobilitate nu permite aplicarea unei metode conservative de
tratament sau imobilizarea acestuia intr-un sistem pluridentar ar
afecta restul dintilor cuprinsi in sistemul de imobilizare.
• Dintii cuprinsi in procese
patologice locale:
 Dintii din focarul de fractura, vor fi extrasi la 2 saptamani
dupa reducerea si imobilizarea fracturii, atunci cand prezenta
lor ajuta la pozitionarea si mentinerea in pozitie corecta a
fragmentelor osoase, dar vor fi extrasi inainte de reducerea
fracturii atunci cand prezenta lor pericliteaza sau intarzie
vindecarea corecta a fracturii. Nu se vor extrage unitatile
dentare ce si-au mentinut vitalitatea pe perioada concolidarii
fracturii osoase si care nu prezinta afectare odonto-
parodontala.
 Dintii cuprinsi in formatiuni tumorale ce le pericliteaza
suportul osos prin extindere lor sau prinextinderea
marginilor de siguranta necesare in procedeul de excizie
tumorala.
• Dinti ce se afla in raza conului de iradiere la pacientii cu
procese neoplazice si care prezinta afectare odonto-
parodontala sau sunt devitali cu un tratament endodontic
incorect iremediabil.
• Dintii ce determina Boala de focar infectios: Endocardita
infectioasa, Glomerulonefrita acuta, Febra reumatica, etc.
• Dinti ce afecteaza alinierea
corecta a sistemului odontal:
• Dintii supranumerari
• Dintii inclusi fara posibilitate de eruptie: lipsa spatiului, ax de
eruptie incorect fara posibilitate de corectare ortodontica.
• Dinti extrasi in scop ortodontic in cadrul extractiilor dirijate ce
se aplica inca din dentitia temporala la pacientii cu
disarmonie dentomaxilara cu inghesuiri. Semnele acestei
afectiuni pot fi depistate prin examen clinic ce deceleaza
absenta spatiilor interdentare in perioada premergatoare
inlocuirii dentitiei temporale si prin examinari paraclinice
radiologice ce permit masurarea dimensiunilor dentare si
estimarea deficitului de expansiune osoasa necesar incadrarii
armonioase a tuturor unitatilor dentare permanente. La varsta
de 8 ani se extrage incisivul lateral superior pentru a obtine
spatiu suficient in vederea eruptiei corecte a incisivului central
superior, la 9 ani se extrage caninul temporal si astfel se
obtine spatiu suficient pentru incisivul lateral permanent, iar la
varsta de 10-11 ani se extrage premolarul 1 ce incheie seria
de axtractii dirijate permitand caninului permanent
incadrarea corecta pe arcada dentara.
• Factori generali:
1. Sindroame hemoragice; extractia dentara, in
acest caz, necesita un protocol special
analize de laborator (coagulograma) si
colaborarea stransa cu medicul internist ce
supravegheaza afectiunea generala a
pacientului in cauzaurmand ca extractia sa se
desfasoare atunci cand constantele sangive
vor ajunge cat mai aproape de normal.
2. Afectiuni cardiovasculare:
 Infarct miocardic in antecedente; extractia dentara se va efectua dupa un
interval de 6 luni de la data infarctului, iar anestezicul local utilizat nu va
contine substante ce pot modifica tensiunea arteriala.
 Cardiopatii cu risc major (proteze valvulare, cardiopatii congenitale
cianogene, antecedente de endocardita infectioasa) cer ca pacientul sa fie
protejat prin tratament antibiotic in timpul efectuarii extractiei dentare.
 Cardiopatii cu risc(valvulopatii compensate, cardiopatii congenitale
necianogene, cardiopatii obstructive) necesita antibioprofilaxie, pre si
postextractionala
 Cardiopatii cu risc minor (cardiopatii ischemice, purtatorii de stimulator
cardiac sau defibrilator) extractia poate fi efectuata sub protectie
antibiotica, fara a se neglija masurile de hemostaza locala.
 Pacientii ce necesita protezare valvulara transplant vor fi asanati oral prin
extractia tuturor unitatilor dentare afectatedento-parodontal, dintii cu pulpa
normala sau cu tratament endodontic corec, asimptomatic cu vechime mai
mare de 1 an vor fi conservati.
• Leucemie cronica. Extractia necesita controlul riguros al
hemostazei si antibioprofilaxie.
• Pacienti suferinzi de diabet pot prezenta in timpul extractiei
dentare si postoperator complicatii: sangerare abundenta,
infectii postextractionale. Se va avea in vedere efectuarea
actului chirurgical la un nivel optim al glicemiei sub protectie
antibiotica.
• Nefropatiile predispun pacientii suferinzi de aceasta
afectiunela sangerari prelungite si risc infectios local si general.
Pacientii supusi dializei sunt tratati cu heparina, substanta ce
determina dificultati majore in formarea cheagului
postextractional.
• Afectiunile hepatice determina deficit de protrombina,
fibrinogen si vitamina K ce se traduc prin hemoralgii
postextractionale importante si prelungite. Hepatitele virale
acute au inalt potential contagios.
• Bolnavii epileptici necesita administrarea de barbiturice
preextractional. La declansarea crizei, pacientul va fi asezat in
pozitia de siguranta.
• SIDA si purtatorii HIV– risc contagios crescut!
• Tratamentul prelungit cu corticosteroizi determina pierderea
capacitatii imunitare a organismului.
• Infectiile acute in sfera oro-maxilara contramandeaza
efectuarea extractiei dentare pana la momentul stingerii
fenomenelor inflamatorii. Dintele cauzal va fi tratat conservativ
sau chirurgical in functie de prognosticul acestuia. Extractia la
‘cald’ va fi efectuata doar atunci cand prin eliberarea alveolei
se asigura drenajul infectiei, deoarece procesul septic este
localizat periradicular, intraalveolar. In aceste cazuri colectia
este superficiala, subgingivala, in apropierea dintelui iar
extractia se completeaza cu evacuarea puroiului subgingival.
Nu se va chiureta algeola pentru a nu se distruge bariera
biologicapiogena, dar se va asigura drenajul prin mesarea
afanata a alveolei cu o mesa iodoformata.
• Stomatite extractia va fi temporizata pentru a nu infecta
alveola cu germeni patogeni.
• Sinuzite acute maxilare de acuza nazala temporizeaza
extractia premolarilor si molarilor superiori pentru a nu
supraadauga factori infectiosi.
 • ! ANATOMIA DINTILOR SI A OASELOR MAXILARE!
• OBLIGATORIU EXAMEN RADIOLOGIC
• Cand este necesara extractia unui numar mare de unitati
dentare se va avea in vedere efectuarea unui intreg cadran
per sedinta pentru a asigura o vindecare postextractionala
favorabila protezarii. Sirul extractiilor incepe din posterior spre
anterior pentru a nu inunda cu sange campul operator si de la
maxilar la mandibula pentru a impiedica infiltrarea accidentala
cu tesut patologic intraalevolar din alveolele maxilare in cele
mandibulare.
• Pacientii cu tare generale necesita stabilizarea starii generale
premergator oricarui act chirurgical.
• ! Menajarea psihica a pacientului:
1. Argumente care sa sustina necesitatea extractiei transmise
pacientului in limbaj corescunzator.
2. Instrumentarul nu va fi pregatit in prezenta pacientului.
3. Premjedicatie sedativa.
4. Anestezie loco-regionala.
• Igienizarea cavitatii orale prin:
1. Indepartarea depozitelor moi – comprese sterile umectate cu
CHX
2. Indepartarea tartrului
3. Obturarea provizorie a cavitatilor carioase din vecinatate.
4. Clatirea cavitatii orale cu CHX 4%
• Imbracat comod,
• Indepartarea posibilelor incorsetari, ce pot ingreuna respiratia
sau circulatia.
• Capul fixat in tetiera.
• Pozitie confortabila
• Superior – ridicarea fotoliului in dreptul umarului medicului,
cap-gat-trunchi pe aceea linie.
• Inferior – coborarea fotoliului la nivelul articulatiei cotului
operatorului, capul pacientului flectat, planul de ocluzie paralel
cu podeaua.
• Campuri sterile, cavitatea orala va ramane libera, cap-gat –
torace acoperite.
• Lumina corespunzatoare
• Maini libere de bijuterii/ceas. MANUSI.
• Echipament adecvat, boneta, masca
• Pozitionat in dreapta si in fata pacientului pentru arcada
superioara, dintii frontali si hemiarcada stanga inferioara, in
spatele pacientului pentru hemiarcada dreapta inferioara
astfel incat mana dreapta sa poata manevra liber
instrumentarul iar mana stanga sa cuprinda cu indexul si
policele procesul alveolar al dintelui de extras si in acelas timp
indepartand limba si obrazul din raza de actiune a
instrumentarului, restul degetelor mainii stangi cuprind marginea
bazilara a ramului orizontal mandibular pentru suport.
• MANA DREAPTA priza instrumentarului
• MANA STANGA:
1. POLICE SI INDEX cuprind procesul alveolar, controleaza priza
corecta a dintelui de catre clese, indeparteaza limba, obrajii
si buzele pentru a prevenii traumatizarea acestora.
2. RESTUL DEGETELOR la arcada inferioara sustin marginea
bazilara.
• Trusa de examinare:
1. Oglinda
2. Sonda
3. Pensa
• Instrumentar necesar administrarii substantei anestezice: Seringa
de unica folosinta, ace de diferite dimensiuni sau Seringa
metalica Fisher cu ace atraumatice si carpule anestezice.
• Instrumentar specific extractiei dentare:
1. Sindesmotom
2. Elevator
3. Cleste.
• Instrumentar auxiliar:
1. Bisturiu,
2. Foarfeca.
3. Departatoare de parti moi,
4. Chiurete,
5. Pense ciupitoare de os
6. Portac,
7. Freze pentru piesa dreapta si freze pentru turbina
1. Campuri sterile,
2. Aspirator chirurgical,
3. Solutii dezinfectante,
4. Substanta anestezica si ace atraumatice,
5. Comprese sterile,
6. Mese iodoformate,
7. Ac si fir de sutura,
8. Medicatie de urgenta.
• Se pot folosi atunci cand:
1. Suprafata de priza suficienta,
2. Rezistenta satisfacatoare a structurii dentare,
3. Resturi radiculare ce depasesc marginea alveolara.
• Alcatuire:
1. Parte activa cu cele doua falci cu forma anatomica pentru
adaptare buna la coroana dintelui si fata interna cu relief
retentiv ce asigura priza clestelui.
2. Maner,
3. Articulatie.
• Falci drepte in continuarea manerului
• Falcile fac unghi obtuz (mai mare de 90 de grade) cu manerul
astfel incat priza clestelui sa se faca in axul de implantare a
dintelui de extras. INDOIT PE LAT
• Una din falci prezinta pinten, in functie de hemiarcada la care
se poate folosi clestele falca cu pintenul plasandu-se vestibular,
falcile sunt distantate, puternice, fac un usor unghi obtuz cu
manerul
• Dubla cudura intre maner si falci acestea fiind rotunjite, fara
pinten, cu spatiu intre ele.
• Dubla cudura, falcile sunt subtiri efilate, cancave pe fata
interna si convexe pe cea externa, se unesc in varf.
• Falci sibtiri apropiate, in unghi drept cu manerul.
• Falci rotunjite, usor departate, unghi obtuz cu manerul.
• Indoit pe muchie, pinteni pentru cele doua radacini pe ambele
falci.
• Asemanator clesteluin de incisivi inferiori, falci mai lungi si
efilate.
• Indoit pe lat. Falci distantate, rotunjite, fara pinteni.
• Alcatuire:
1. Parte activa dreapta sau ‘in jgheab’ = lama.
2. Tija metalica intermediara, cilindrica.
3. Maner
• Pentru arcada superioara – drepte.
• Pentru arcada inferoara – cudate, pereche.
• Mecanism de actiune: introduse intre peretele alveolar si
radacina dilata osul si ridica dintele din alveola (parghie). Sunt
folosite pentru sindesmotomie, luxatie si extractia radacinilor
dentare restante situate profund intraalveolar si ori de cate ori
nu este posibila priza clestelui.
• Cu marginea partii active rotunjita, bine ascutita, folosit pentru
sindesmotomia luxatia si extractia unitatilor dentare ale
arcadei superioare.
• Lama efilata si larga, perechi pentru versantul vestibular si cel lingual. Se
folosesc in sindesmotomia, luxatia si extractia unitatilor dentare ale arcadei
inferioare dar pot fi folositi si in extractia molarului de minte superior.
• Lame scurte, foarte puternice, de forma triunghiulara, pereche.
• Pentru extractia 38,48, inferior, partea activa sub forma de
varf de lance prezinta o fata neteda, plana ce se aplica pe
fata meziala a molarului de minte si o suprafata convexa ce
gliseaza pe fata distala a 37, 47.
• Falcile sunt efilat, drepte sau curbate pentru sectionarea septurilor
interradiculare sau interdentare si regularezarea osului alveolar.
• Largirea alveolei pentru a permite radacinii sa iasa din lacasul sau
anatomic.
• Osul maxilar spongios = dilatarea alveolei facila
• Osul mandibular, dur, corticala groasa = dilatarea alveolei anevoioasa
• Dintii pluriradiculari mai complicat de extras decat uniradicularii.
• Spongioasa se ingroasa pe masura trecerii timpului => extractii mai dificile
la adulti si varstnici
• Musculatura modeleaza osul pe care se insera=>atleticii au scheletul bine
dezvoltat,alveole greu dilatabile, implantare solida a radacinilor.
• Coroane mici=radacini subtiri dar lungi si efilate, necesita folosirea
elevatorului
• Coroane mari globuloase permit priza facila a clestelui, se asociaza cu
radacini scurte dar groase.
• Radacini cudate (incisiv lateral prem.1 superior) barate (molari, prin septul in
convergenta lor), curbate divergent, etc.
• Trei timpi:
1. Sindesmotomia: sectionarea ligamentu,ui circular al dintelui pentru a
permite insinuarea cat mai profunda a falcilor clestelui. Se pot
folosi elevatoare sau sindesmotoame. Se introduc cat mai profund
pt a dezlipi gimgia de pe dinte si partial ligamentul alveolo-dentar.
2. Luxatia: Aplicarea clestelui: in axul lung al dintelui, cat mai profund
subgingival, contact cu dintele pe o suprafata cat mai mare. Se
aplica initial lama orala unde vizibilitatea este mai redusa si mai
apoi cea vestibulara. Adaptarea perfecta da senzatia ca dintele
face corp comun cu clestele. Luxatia propriu-zisa = largirea
progresiva a alveolei, ruperea ligamentelor dento-alveolare,
mobilizarea dintelui. Miscari permise: basculare vestibulo-orala si
rotatie (doar la radacinile drepte).
3. Tractiume in ax lenta, pogresiva, combimata cu basculare si rotatie.
• Radacina dreapta, conica, 12-13mm, orientare disto-palatinala, cu
axul coroanei face un unghi obtuz.
• Osul alveolar spongiuo, compacta vestibulara mai redusa.
• In vecinatatea gaurii incisive acoperita de papila interincisiva.
Pozitionarea:
• Capul pacientului la nivelul umarului operatorului, usoara extensie.
Operatorul in dreapta si in fata pacientului.
Anestezie:
• Plexala depasind linia mediana sau infraorbital bilateral asociata cu
anestezia la gaura incisiva.
Instrumentar:
Elevator si sindesmotom drept, cleste de incisivi.
• Indexul si policele mainii stangi pozitionate vestibular si
respectiv oral pe procesul alveolar. Totodata, indexul
indeparteaza buza superioara.
• Sindesmotomia: cu elevatorul se sectioneaza ligamentul circular
iar apoi ligamentul dento-alveolar.
• Luxatia: se insinueaza subgingival profund falca orala a
clestelui si apoi cea vestibulara, daca priza este in axul lung al
radacinii manerul va lua o orientare mezio-vestidulara.
• Miscari de basculare vestibulo-orala , mai ample spre
vestibular, miscari de rotatie.
• Extractia propriu-zisa: tractiune mezio-vestibulara +/_ rotatie.
• Radacina dreapta, conica, uneori curbura distala, 12-13mm,
orientare disto-palatinala, cu axul coroanei face un unghi obtuz.
• Osul alveolar spongios, compacta palatinala mai redusa.
Pozitionarea:
• Capul pacientului la nivelul umarului operatorului, usoara extensie.
Operatorul in dreapta si in fata pacientului.
Anestezie:
• Plexala sau infraorbital bilateral asociata cu anestezia la gaura
incisiva.
Instrumentar:
• Elevator si sindesmotom drept, cleste de incisivi.
Tehnica: se vor respecta aceeasi timpi operatori ca si in cazul incisivului
central. !!! Nu se vor efectua miscari de rotatie !!!
• Radacina dreapta, conica, uneori curbura spre distal, 17,5 mm,
orientare disto-palatinala, uneori doua radacini sau apex bifid.
• Osul alveolar spongios, compacta vestibulara (bosa canina) mai
redus
Pozitionarea:
• Capul pacientului la nivelul umarului operatorului, drept. Operatorul
in dreapta si in fata pacientului.
Anestezie:
• Plexala depasind linia mediana sau infraorbital bilateral asociata cu
anestezia la gaura incisiva.
Instrumentar:
Elevator si sindesmotom drept, cleste de incisivi.
• Indexul si policele mainii stangi pozitionate vestibular si
respectiv oral pe procesul alveolar. Totodata, indexul
indeparteaza buza superioara si comisura bucala.
• Sindesmotomia: cu elevatorul se sectioneaza ligamentul circular
iar apoi ligamentul dento-alveolar.
• Luxatia: se insinueaza subgingival profund falca orala a
clestelui si apoi cea vestibulara.
• Miscari de basculare vestibulo-orala , mai ample spre
vestibular cu farta crescand progresiv, miscari de rotatie
executate cu multa prudenta.
• Extractia propriu-zisa: tractiune in ax lenta pentru a nu fractura
varful radacinii.
• Doua radacini Vestibulara si Palatinala, subtiri, divergente
uneori curbate. 11-12mm, cea V mai lunga decat cea P
• Corticala vestibulara dura, boselata.
• In vecinatatea sinusului maxilar.
Pozitionarea:
• Aceeasi ca la canini.
Anestezie:
• Plexala asociata cu infiltratia palatinala
Instrumentar:
• Elevatoare si sindesmotoame drepte, cleste pentru premolari
superiori.
• Pm1 partea stanga: Indexul si policele mainii stangi pozitionate
vestibular si respectiv oral pe procesul alveolar. Totodata, indexul
indeparteaza buza superioara, comisura bucala si partile moi ale
obrazului.
• Pm1 partea dreapta: policele in vestibul si indexul palatinal.
• Sindesmotomia: cu elevatorul se sectioneaza ligamentul circular iar
apoi ligamentul dento-alveolar.
• Luxatia: se insinueaza subgingival profund falca orala a clestelui si
apoi cea vestibulara.
• Miscari de basculare vestibulo-orala , maiample spre corticala ce
cedeaza mai usor.
• Extractia propriu-zisa: tractiune in ax lenta pentru a nu fractura
varful radacinilor.
• Radacina dreapta, conica, uneori curbura distala, 13mm,
• Os vestibular mai subtire.
• Situat in vecinatatea sinusului maxilar.
Pozitionarea:
• Capul pacientului la nivelul umarului operatorului, usoara extensie.
Operatorul in dreapta si in fata pacientului.
Anestezie:
• Plexala si infiltratie palatinala.
Instrumentar:
• Elevator si sindesmotom drept, cleste de incisivi.
Tehnica: se vor respecta aceeasi timpi operatori ca si in cazul
premolarului 1.
o 3 radacini: una palatinala groasa, doua vestibulare mai subtiri.
o Proxima vecinatate cu sinusul maxilar.
o Osul spongios, vestibular creasta zigomato-alveolara.
Pozitionare:
• Capul pacientului la nivelul umarului operatorului, in usoara extensie,
gura mediu deschisa pentru a nu pune in tensiune tesuturile moi.
Operatorul in dreapta si fata pacientului.
Anestezie:
• Tronculara periferica la tuberozitate asociata cu infiltratie la gaura
palatina mare.
Instrumentar:
• Elevator drept, sindesmotom, cleste pentru molari superiori cu pintenul
situat pe falca destinata radacinilor vestibulare.
• Procesul alveolar se fixeaza intre indexul si policele maini stangi.
Totodata, partile moi ladio-geniene, se indeparteaza.
• Cu elevatorul “in baioneta” se sectioneaza ligamentul circular
• Se aplica clestele, initial falca palatinala, ulterior cea vestibulara cu
pintenul insinuat intre cele 2 radacini vestibulare.
• Luxatia: miscari de basculare egale ca intensitate vestibular-oral. Pe
masura ce dintele se mobilizeaza, amplitudinea bascularii spre
vestibular creste. Daca creasta zigomato-alveolara se prelungeste
pana la marginea procesului alveolar, bascularea va fi mai ampla
palatinal.
• Extractia propriu-zisa: tractiune in ax cand dintele a fost suficient
mobilizat.
• Nu sunt permise miscarile de rotatie.
• 3 radacini
• Sinusul maxilar in proxima vecinatate.
• Os spongios, versantul vestibular subtire.
Pozitionarea:
• Capul pacientului la nivelul umarului operatorului, extensie, gura
mediu deschisa pentru a nu pune in tensiune tesuturile moi labio-
geniene. Operatorul in dreapta si in fata pacientului.
Anestezie:
• Plexala vestibulara si infiltratie la gaura palatina mare.
Instrumentar:
• Elevator si sindesmotom drept, cleste de molari superiori.
• Procesul alveolar se fixeaza intre indexul si policele maini stangi.
Totodata, partile moi ladio-geniene, se indeparteaza.
• Cu elevatorul “in baioneta” se sectioneaza ligamentul circular
• Se aplica clestele, initial falca palatinala, ulterior cea vestibulara cu
pintenul insinuat intre cele 2 radacini vestibulare.
• Luxatia: miscari de basculare egale ca intensitate vestibular-oral. Pe
masura ce dintele se mobilizeaza, amplitudinea bascularii spre
vestibular creste. Daca creasta zigomato-alveolara se prelungeste
pana la marginea procesului alveolar, bascularea va fi mai ampla
palatinal.
• Extractia propriu-zisa: tractiune in ax cand dintele a fost suficient
mobilizat.
• Nu sunt permise miscarile de rotatie.
• Variatii mari de forma si numar radicular. Frecvent 3 radacini
fuzionate sau nu. Coroana globuloasa sau nanica, conica.
• Os spongios, fragil, usor de fracturat.
• Vecinatate cu sinusul maxilar.
Pozitionarea:
• Capul pacientului la nivelul umarului operatorului, extensie, gura
mediu deschisa pentru a nu pune in tensiune tesuturile moi labio-
geniene. Operatorul in dreapta si in fata pacientului.
Anestezie:
• Troncula periferica la tuberozitate si infiltratie palatinala.
Instrumentar:
• Elevator si sindesmotom drept, cleste de molari de minte superiori.
• Procesul alveolar se fixeaza intre indexul si policele maini stangi.
Totodata, partile moi ladio-geniene, se indeparteaza.
• Cu elevatorul “in baioneta” se sectioneaza ligamentul circular, cu
atentie sporita mai ales pe fata meziala, pentru a nu fractura osul
spongios moale sau buderozitatea maxilara in totalitate.
• Se aplica clestele, initial falca palatinala, ulterior cea vestibulara.
• Luxatia: miscari de basculare mai ample spre vestibular. Pe masura
ce dintele se mobilizeaza, amplitudinea bascularii spre vestibular
creste.
• Extractia propriu-zisa: tractiune in ax cand dintele a fost suficient
mobilizat.
• Nu sunt permise miscarile de rotatie.
• Radacina 12 mm
• Os spongios, simfiza mentoniera situata mezial.
Pozitinare:
• Capul bolnavului la nivelul cotului operatorului, in continuarea
coloanei cervicale. Operatorul in fata si in dreapta pacientului.
Anestezie:
• Tronculara periferica dilaterale la spina Spix sau la gaurile
mentoniere asociata cu infiltrarea mucoasei linguale sau plexala
vestibulara si linguala.
Instrumentar:
• Elevatoare curbe ce actioneaza pe fata vestibulara si pe cea
laterala, cleste de incisivi inferiori.
• Gura larg deschisa.
• Policele lingual, indexul vestibular pt fixarea procesului alveolar
si indepartarea buzei inferioare si a buzei.
• Dupa sindesotomie, se aplica clestele, falca linguala prima, se
practica miscari de basculare insistandu-se vestibular.
• Nu sunt permise miscarile de rotatie datorita riscului de luxare
a dintilor vecini (sept interdentar subtire)
• Extractia propriu-zisa: tractiune in ax si vestibular.
• Radacina15 mm
• Os spongios, lunguala mai groasa decat vestibulara.
Pozitionare:
• Capul pacientului drept, la nivelul cotului operatorului, gura larg deschisa.
Canin drept: in dreapta si in spatele pacientului, mana stanga – policele
lingual, indexul vestibular, restul degetelor sustin marginea bazilara. Canin
stang: in dreapta si in fata pacientului, mana stanga – medius lngual, index
vestibular si policele sustine marginea bazilara.
Anestezie:
• Tronculara periferica la spina Spix.
Instrumentar:
• Elevatoare curbe, cleste de canini inferiori.
Tehnica:
Miscari de basculare v-o, tractiune in ax.
• Radacina 14.8 – 15.5 mm, verticala.
• Corticale groase atat vestibular cat si oral.
Pozitionare:
• Aceeasi ca si in cazul caninului
Anestezie:
• Tronculara periferica la spina Spix.
Instrumentar:
• Elevatoare curbe, cleste de premolari inferiori.
Tehnica:
Miscari de basculare v-o, cu prudenta miscari de rotatie, tractiune
in ax.
• Doua radacini una meziala si cealalta distala aprox. 13.3mm
• Os dur, ingrosat de liniile oblice interna si externa.
• Proxima vecinatate cu canalul mandibular.
Pozitionare:
• Aceeasi ca si in cazul caninului. ! Fixarea stabila a mandibulei cu
degetele mainii stangi.
Anestezie:
• Tronculara periferica la spina Spix asociata cu anestezia nervului
bucal in santul vestibular din dreptul molarului mandibular de partea
interesata
Instrumentar:
• Elevatoare curbe, cleste de molari inferiori cu doi pinteni.
Tehnica:
Miscari de basculare v-o, tractiune in ax.
• Pentru radacini restante intraalveolar inferior marginii alveolare
1. Radacini voluminoase imediat sub marginea ososa situate:
a) Maxilar =>elevator drept in jgheab lat cu lama fina.
b) Mandibular => elevator cudat cu lame scurte (cioc lateral)
2. Radacini situate profund intraalveolar
a) Maxilar =>elevatoare drepte cu lama subtire ascutita
b) Mandibular =>elevatoare cudate cu lame subtiri, lungi, fine.
• !!! Forta bine dozata pt preventia traumatismelor accidentale
ale partilor moi sau dintilor vecini.
1. Aplicarea elevatorului:
• Manerul in palma
• Medius, inelar, deget mic in jurul manerului
• Policele fixeaza manerul situandu-se la baza lui
• Index in prelungirea tijei, extremitatea acestuia pe fata convexa a
lamei activei => preventia deraparii.
• Degetele mainii stangi cuprind procesul alveolar, indeparteaza
partile moi.
• Fata concava in contact cu radacina, fata convexa in contact cu fata
interna a santului gingival si mai apoi, osul alveolar.
• Miscari de impingere, presiune si usoara rotatie => insinuare cat mai
profunda, pe toate fetele radacinii.
• Luxatia radacinii: miscari de rotatie si basculare cu varful
elevatorului sprijinit pe radacina iar fata convexa a lamei
sprijinita pe marginea osului alveolar. Pe masura ce se
mobilizaza radacina, elevatorul se va insinua tot ma profund,
reluand miscarile de rotatie si basculare.
• Se aplica la molari atunci cand examenul radiologic dezvaluie
malformatii radiculare: curburi accentuate, convergenta sau
divergenta accentuata.
Separarea radacinilor la molari cu coroana integra.
• In timpul luxatiei se merge mai profun, se decoleaja gingia in
vederea expunerii furcatiei radiculare, cu o freza globulara
montata la piesa dreapta, se sectioneaza orizontal, paralel cu
marginea procesului alveolar, radacina cu defectul cel mai
grav. Se luxeaza si extrage radacina normala impreuna
coroana dentara. Ulterior se extrage si radacina sectionata cu
ajutorul elevatoarelor si a clestelui de resturi daca se poate
efectua o priza corecta.
Separarea radacinilor la molarii cu coroana absenta:
• Molari superiori: 3 linii de separare: intre disto si mezio-
vestibulara, intre MV si palatinala, intre DV si palatinala.
• Molari inferiori: o singura linie orientata V-O ce separa distala
de meziala.
• Sectiunile se pot practica cu o freza globulara actionata la
piesa dreapta, cu precautie pentru a nu leza gingia sau osul
alveolar.
Indicatii:
1. Fracturarea radiculara su marginea procesului alveolar, profund.
2. Resturi radiculare profunde ramase dupa extractii echi,
3. Resturi radiculare situate sub punti dentare,
4. Radacini situate in zone unde spatiul s-a ingustat datorita migrarii dintilor
vecini,
5. Radacini ingrosate in treimea apexului – hipercementoza
6. Radacini afectate de procese tumorale (odontoame, cementoame)
7. Radacini sudate de procesul alveolar (radiologic nu se deceleaza spatiul
ligamentar),
8. Radacini cu carii profunde,
9. Granulomintern intraradicular,
10. Dinti cu chisturi radiculare voluminoase,
11. Radacini situate in proxima vecinatate a podelei sinusale.
• Trepanarea osului evidentiaza radacina, mucoperiostul se tine
la distanta cu ajutorul unui decolator.
• !!! Pe masura ce cresc turatiile piesei, irigarea cu ser fiziologic
va fi mai abundenta pentru a preveni necroza osoasa.
• !!! Sacrificiul osos minim, protezarea ulterioara sa poata
compenasa deficitul osos creat.
• Dooua tehnici:
a. Alveolotomia cu lambou
b. Trepanarea tabliei osoase in dreptul apexului – procedeul
Cyrzinsky-Honig.
• Lambou semilunar
• Mai ales in cazul extractiilor setariate. Presupune regularizarea
minutioasa a osului alveolar, sutura marginilor plagii
postextractionale, protezare imediata.
1. Regularizarea osului: os proeminent fata de creasta alveolara
venita – indepartat.
2. Sutura rol: favorizeaza formarea cheagului alveolar, protejeaza
plaga de mediul bucal septic, iritatii mecanice chimice, durere
postoperatorie redusa, cicatrizare si vindecare osoasa rapida.
3. Protezare imediata: prin proteza se transmit presiunile masticatorii
normale ce ajuta la modelarea functionala a crestei alveolare.
Ajuta la adaptarea rapida a pacientului cu protezele, eliminandu-
se perioada edentata in care aparatul stomatognat sufera
modificari (cresterea in dimensiuni a limbii, modificarea conturului si
a texturii crestelor alveolare, modificari ale cinematicii A.T.M.).
• Examinarea dintelui extras, a integritatii radacinilor, prezentei
de tesut de granulatie la nivelul acestora, extractia cu
elevatorul a radacinilor dentare +/_ alveolotomie
• Examinarea peretilor alveolari, indepartarea eschilelor osoase,
indepartarea neregularitatilor osoase cu ajutorul pensei
ciupitoare de os, indepartarea prin chiuretaj a chistelor
radiculare, tesut de granulatie.
• Examinarea gingivo-mucoasei, indepartarea tesutului
nefunctional.
• Favorizarea formarii cheagului si protejarea acestuia.
• Dinti fara afectarea dento-parodontala: se contraindica
chiuretajul ce ar distruge membrana parodontala restanta care
favorizeaza vindecarea si protejeaza osul.
• Nu se indica introducerea iodoformului, ce intarzie vindecarea
si care se elimina din alveola ca orice corp strain favorizand
dezvoltarea osteitei.
• Conduita terapeutica:
1. Igienizarea cavitatii orale,
2. Palparea marginilor alveolei si netezirea lor,
3. Indepartarea gingivo-mucoasei sfacelate,
4. Reducerea septului interradicula/interdentar=> camp protetic
favorabil.
5. Strangerea alveolei intre index si police
6. Tamponament compresiv cel putin 1h.
7. Supravegherea pacientului pt 1/2h.
8. Daca hemoragia continua se va reface tamponamentul
compresiv.
• Nu clatiti cavitatea orala timp de 12 h.
• Nu sugeti plaga postextractionala,
• Nu consumati alimente tari sau fierbinti pentru urmatoarele 24-48h,
• Nu fumati timp de 24h,
• Daca sangerarea continua prezentati-va in unitatea in care vi s-a
extras dintele.
• Postextractional, poate apare edem al regiunii vecine, echimoze, usor
trismus insotit de disfagie (la extractia molarilor inferiori) ce se remit
in 24-48h de la aparitie.
• Spalatul pe dinti se reia a doua zi evitand atingerea plagii cu
periuta.
• Pot apare dureri medii ca intensitate, administrati antialgicul prescris,
• Daca apar dureri pulsatile, adresati-va medicului curant.
• Chiuretaj corect al alveolei pt indepartarea intregului tesut
patologic =>senzatia de os dur, sanatos, sangerare mult
diminuata ce se poate opri prin tamponament supraalveolar.
• Daca dupa extractia sangerearea intraalveolara este normala
cu tendinta de formare a cheagului, conduita terapeutica va fi
aceeas cu cea din cazul unei plagi normale.
• Daca secretia intraalveolara este sangvino-purulenta, se fac
spalaturi intraalveolare, iar alveola se va mentine deschisa cu
ajutorul unei mese iodoformate dispusa afanat.
• Stare generala alterata datorita procesului infectios
=>antibioterapie timp de 5-6 zile.
• Leziuni dentare (fractuara coroanei sau a radacinii dintelui de extras,
luxarea dintilor vecini, fractura dintilor vecini sau antagonisti,
smulgereasau lezarea mugurilor dintilor permanenti),
• Leziuni ale partilor moi (plagi liniare gingivale, plagi intinse cu
deperiostari osoase, plagi ale mucoasei palatinale, plagi ale limbii si
planseului bucal)
• Leziuni osoase (fracturi alveolare, fracturarea tuberozitatii maxilare,
fracturarea sau luxarea mandibulei, accidente sinuzale)
• Leziuni ale nervilor,
• Impingere unor fragmente dentare in spatiile perimaxilare,
• Inghitirea unor corpi straini,
• Aspirarea unor fragmente dentare sau osoase,
• Fracturarea instrumentelor.
• Hemoragia postextractionala
• Alveolita postextractionala
• Vindecarea fibroasa a plagii postextractionale.
• C. Burlibasa, Chirurgie Orala si Maxilo-Faciala ed II, editura
medicala, Bucuresti 1999.
• D. Fragiskos, Atlas of Minor Oral Surgery ed IV, 2006

• To be continued.