RABIA

Virus rabic = virus ARN, Lyssavirus, Rhabdoviridae

 IMPORTANŢA PROBLEMEI

1. Incidenţă necunoscută (mai ales la animale) – greu de

convins asupra importanţei problemei
2. Severitate –100% letalitate
3. Importanţa profilaxiei
Număr ridicat de cazuri în ţări subdezvoltate ––din cauza
carenţelor prevenţiei - 99% din total (55 000-60 000 cazuri/an)

4. Costuri profilaxie - 1-2 miliarde USD/an

Greu de suportat de către ţările subdezvoltate
 PATOGENIE
Poarta de intrare: soluţie de continuitate tegumentara sau
contact cu mucoase (nu piele intactă!)
- De obicei animalul salbatic musca animalul domestic si acesta mai
departe transmite virusul la om

Replicare la poarta de
intrare (în miocite, după
ataşare de receptori
nicotinici)
 Invadare nervi periferici
(motori, senzitivi) şi
deplasare prin axoplasmă
către SNC (0,8-2 cm/zi) –
când atinge măduva spinării:
parestezii la locul inocularii

Incubaţia: 2-3 luni (15 zile – 2 ani), în raport cu doza

infectantă şi localizarea porţii de intrare
Diseminare infecţie din SNC pe cale nervoasă anterogradă:
- glande salivare: sialoree
- ganglioni dorsali spinali: durere neuropată la locul plăgii
- encefalomielită

Deces în 1-5 zile (mai mult dacă terapie intensivă)

Doar 6 cazuri documentate de supravieţuire
Neuroinvazivitatea
SNC:

-transport axonal retrograd, apoi

transsinaptic de la butonul
postsinaptic la butonul presinaptic
prin endocitoza.
-virusul este apoi transportat
retrograd prin nerv.
 TABLOU CLINIC

Debut (pseudogripal + semne localizare):

- durere, mâncărime, parestezii la locul plăgii rabigene
- adesea: febră, astenie, transpiraţii, mialgii, odinofagie, iritabilitate

Stare:
-hidrofobie,aerofobie (declanşate de stimuli tactili, olfactivi, vizuali, auditivi),
febră înaltă, sialoree, afazie, pareze sau hiperactivitate, agitaţie, convulsii
-2 forme clinice: forma cu agitatie
forma paralitica
Forme clinice

1. Formă agitată:
- iniţial agitaţie severă, confuzie, halucinaţii, hidro/aerofobie
- după câteva ore alternează cu calm, luciditate;
- noi episoade agitaţie câteva minute; HTA, tahicardie,
polipnee

2. Formă paralitică:
- paralizii progresive, începând de regulă cu zona muşcată
- hidrofobie mai rară; calm-stupor
Evoluţie
• paraliziile apar progresiv în ambele forme
• hTA, CID, aritmii cardiace, comă
• deces (adesea prin paralizii respiratorii): de regulă după 7-15 zile de la
debut
 DIAGNOSTIC

1. Anamneza: date clinice + date epidemiologice

2. Manifestări clinice: tipice – aerofobie, hidrofobie;
alternanţa luciditate-agitaţie-confuzie
3. Date de laborator: afectare SNC: PL, CT şi RMN
•RMN – afectare substanţa cenuşie şi albă, în special în
hipotalamus, hipocamp, trunchi cerebral
Diagnostic etiologic daca pacientul este în viaţă:

• imunofluorescenţă:din biopsia tegumentară

• izolare virală: din saliva
(confirmare rezultat IF sau elucidare diagnostic incert)
•AC anti-rabici din LCR sau din ser (la pacient nevaccinat)

Diagnosticul etiologic postmortem

-imunofluorescenţă: rapid, sensibil (metoda standard) din SNC
(corn Ammon) – corpusculi Babes Negri
-izolare virală
este util pentru excluderea de la donare de organe şi pentru
ancheta epidemiologică !
Corpusculii
Babes - Negri
 TRATAMENT
a) Tentative dezamăgitoare de recuperare
b) Suferinţa pacienţilor este extremă şi adesea în plină
conştienţă a apropiatului deces
c) Cazurile rarisime de pacienţi care au supravieţuit au
rămas cu sechele neurologice importante

Sedare (morfinice, barbiturice), confort psihic, izolare

Terapia intensivă: este realmente justificată ?
Personal medical care îngrijeşte: măsuri generale de
protecţie, vaccinare preexpunere, evitare manopere
parenterale după ce diagnosticul a fost confirmat
Pacienţi decedaţi: atenţie la necropsii,
interzisă donarea de organe - cornee (focar epidemic în
SUA 2004)!!
Dată fiind evoluţia fatală cvasiconstantă a rabiei...

...importantă este profilaxia!

 PROFILAXIE

Control surse
de infecţie
Limitarea
receptivităţii
Prevenirea
îmbolnăvirilor

Control rabie Profilaxie Profilaxie

animală preexpunere postexpunere
 Limitare rezervor animal
CÂINI:
• de la ei provin 99% din cazurile de rabie umană
- supraveghere apariţie cazuri
- campanii de vaccinare în masă: anual, minim 70%
acoperire: vaccin parenteral + oral (pentru cei comunitari)
- control înmulţire (suprimare, sterilizare)

Animale sălbatice:
-Vulpea roşie (Europa, America de Nord)
-Raton (America de Nord)
-Lilieci (America Centrală)
Măsuri: reducerea populaţiei animale + imunizare
 Profilaxie pre-expunere

Grupelor populaţionale la risc:

- personal de laborator (diagnostic/cercetare virus rabic)
- veterinari, cei ce vin în contact tegumentar cu animale
- îngrijitori fond animale sălbatice (pădurari)
- cei ce trăiesc(mai ales copiii)/călătoresc în zone cu risc
important de contact rabigen

Vaccinare
- iniţial: im (zilele 0,3,7,14,28)
- rapel dacă titru Ac scade sub 0,5 UI/ml pentru cei ce
lucrează cu virus rabic (testare Ac la fiecare 6 luni)
 EXPUNERE POTENŢIAL RABIGENĂ

Animal agresor:
• animal sălbatic sau
• animal domestic cu rabie posibilă/certă sau
• animal nesupravegheabil

Profilaxie
Tip contact postexpunere

• atingere/hrănire animale; lins tegument intact NU

• zgârieturi/muşcături minime (fără sângerare) Vaccinare

• expunere lilieci; contact cu mucoase; plăgi Imunizare pasivă şi

sângerânde multiple vaccinare
 Profilaxie postexpunere
•toaleta plăgii
•ser antirabic CÂT MAI RAPID!
•vaccinare antirabică

Vaccinarea se poate întrerupe dacă:

•muşcătură de câine/pisică – după 10 zile animal sănătos clinic
•animalul muşcător sacrificat şi e negativ la teste laborator

Observaţie: în zonele fără rabie animală, în raport cu gradul

de risc al plăgii se poate renunţa la profilaxie antirabică
postexpunere
 Zonă liberă de rabie

• fără cazuri de rabie animală în ultimii 2 ani

• există un sistem de supraveghere activă pentru rabie

(minim 1-2/10 000 câini şi pisici testaţi)

• control strict al animalelor importate

2010 – Zona libera de rabie (in verde)
Toaleta plăgii
•Dezinfecţia iniţială: spălare cu apă şi săpun 15 minute
sau betadină
•În raport cu severitatea plăgii:
-pansamente zilnice
-sutură secundară

De asociat:
-Profilaxie tetanos (rapel ATPA)
-Antibioticoprofilaxie: amoxicilină-clavulanat (penicilina V)
 Imunizare pasivă
A aduce anticorpi neutralizanţi în apropierea porţii de intrare,
înainte de a începe sinteza de Ac a pacientului muşcat

• Imunoglobuline umane: 20 UI/kgc: de preferat, dar costuri

ridicate sau ser heterolog (equin): purificat: 40 UI/kgc

Administrat după testare cutanată

- dacă test pozitiv şi imunoglobuline umane indisponibile –

desensibilizare, apoi administrare
- risc hipersensibilizare: imediată; boala serului (<2%) la 5-7
zile
 INDICATII SEROPROFILAXIE

PLAGI CU MARE RISC RABIGEN

- Plaga produsa de animal salbatic indiferent de localizare

- Plaga la fata
- Plaga la falange distale (zone bogat inervate)
- Plaga organe genitale
- Plaga produsa de animal domestic nesupravegheabil, din
zone cu risc rabigen, care paraseste gospodaria
 Vaccinare

• Administrare im a vaccinului în deltoid (absorbţia fesieră

inconstantă)
• Regim standard: iniţial şi după 3, 7, 14, 28 zile

Dacă pacientul a fost vaccinat anterior

antirabic (date certe): rapel cu două doze:
iniţial şi după 3 zile