Managementul Clasei Și Comport Elev.

Managementul clasei și al
comportamentului elevilor
Managementul clasei de elevi se referă la un ansamblu de

activităţi şi comportamente ale profesorului, care urmăresc să
întreţină o atmosferă de cooperare şi de implicare a elevilor în
realizarea sarcinilor de învăţare care le revin.
Un bun management al grupului de instruire se asociază cu o

bună activitate de învăţare a elevilor şi cu o mai bună însuşire
a cunoştinţelor.
Un grup de instruire bine condus este unul în care elevii sunt

permanent angajaţi în activităţi de învăţare.
Dimensiunile managementului clasei
Dimensiunea psihologică
1. Educabilitate şi dezvoltarea capacităţii de învăţare

Repere teoretice
Dezvoltarea capacităţii de învăţare vizează:
 gradul de dezvoltare a atenţiei, a calităţilor acesteia;
 motivaţia elevilor pentru învăţare;
 percepţia ca element al capacităţii de învăţare;
 gradul de dezvoltare al memoriei;
 nivelul de operativitate al gândirii (analiza, sinteza, comparaţia,
abstractizarea, generalizarea;)
 atitudinea elevului faţă de învăţare.
1.Educabilitate şi dezvoltarea capacităţii de învăţare
Aplicaţie
Identificaţi 5 măsuri pe care le-aţi întreprinde pentru
a determina o atitudine pozitivă faţă de învăţare a
elevilor Dumneavoastră.
Capacitatea de învăţare se dezvoltă sub influenţa

activităţii de învăţare.
Învăţarea şcolară nu începe niciodată pe un loc gol, ci
întotdeauna are înaintea sa un anumit stadiu al dezvoltării
infantile, parcurs de copil până la intrarea sa în şcoală.
Elementele cheie pentru a stimula capacitatea de învăţare a elevilor:
 Elevii învaţă cel mai bine în comunităţi coerente şi empatice de învăţare;
 Elevii trebuie să ştie de la începutul anului ce se aşteaptă de la ei, iar profesorul trebuie
să construiască mecanisme de răspuns la activităţi recurente (cu clasa întreagă sau pe
grupe etc.);
 Toate elementele curriculum-ului trebuie să fie armonizate;
 Profesorii pot să-i pregătească pe elevi pentru învăţare prin prezentarea unei structuri
iniţiale pentru a clarifica rezultatele intenţionate şi a indica strategiile de învăţare;
 Pentru a facilita învăţarea conţinuturile trebuiesc explicate clar şi cu un accent pe
structură şi conexiuni.
Elementele cheie pentru a stimula capacitatea de învăţare a elevilor:
Există trei căi prin care profesorii îşi ajută elevii să înveţe:
 oferă informaţii, explică concepte şi modelează deprinderi;
 pun întrebări şi îşi orientează elevii în discuţie sau alte forme de
discurs care derivă din conţinut;
 implică elevii în activităţi sau sarcini care le oferă oportunităţi să aplice
ceea ce învaţă.
 Profesorul modelează şi instruieşte elevii în strategii auto-

reglatoare;
 Accentul trebuie pus pe învăţarea cooperativă;
 Profesorul trebuie să asigure o evaluare axată pe obiectivele
învăţării;
 Profesorul trebuie să stabilească şi să urmărească rezultate
realiste ale învăţării.
1.2. Managementul clasei și al
2. Motivaţia pentru învăţare - factor hotărâtor în

asigurarea succesului şcolar
2. Motivaţia pentru învăţare - factor hotărâtor în asigurarea succesului
şcolar
Repere teoretice
Motivaţia învăţării se referă la totalitatea factorilor care îl mobilizează
pe elev pentru a desfăşura activităţi ce conduc la asimilarea de
cunoştinţe, la formarea unor deprinderi şi priceperi.
Elevii motivaţi sunt mai perseverenţi şi învaţă mai eficient.
Motivaţia energizează învăţarea, iar învăţarea ce are succes intensifică
motivaţia.
2. Motivaţia pentru învăţare - factor hotărâtor în asigurarea succesului şcolar
Pentru a creşte motivaţia elevilor, profesorii pot utiliza o serie de factori
contextuali:
 Începerea lecţiei prin a da elevilor un stimul de a fi motivaţi; De ex.?
 Explicaţii clare: elevii trebuie să cunoască aşteptările profesorilor lor, cum vor fi evaluaţi şi
care sunt consecinţele acţiunilor întreprinse de ei;
 Stabilirea unor obiective pe termen scurt, astfel pot conştientiza mai uşor obţinerea unor
performanţe superioare;
 Aprecierea verbală şi scrisă (laudele sau comentariile profesorilor pot avea un impact pozitiv
semnificativ asupra performanţelor ulterioare ale elevilor, stimulând un resort interior al
acestora);
 Folosirea judicioasă a notării duce la mobilizarea elevilor;
 Stimularea descoperirii şi a curiozităţii;
2. Motivaţia pentru învăţare - factor hotărâtor în asigurarea succesului
şcolar
Aplicaţie
Evidenţiaţi diferite strategii de motivare care pot fi utilizate în funcţie de
vârsta elevilor cu care lucraţi.
2. Motivaţia pentru învăţare - factor hotărâtor în asigurarea succesului şcolar
Modalităţi prin care putem motiva elevii :
 acordarea de calificative / stimulente;
 încurajarea verbală/ nonverbală;
 controlul imediat;
 responsabilizarea elevilor şi crearea unei atmosfere plăcute în clasă;
 relaţionarea permanentă cu familia;
 crearea unor situaţii de competiţie şi de joc;
 folosirea unor metode activ-participative;
 abordarea unui conţinut adecvat, specific vârstei.
2. Motivaţia pentru învăţare - factor hotărâtor în asigurarea
succesului şcolar
Aplicaţie
Găsiţi modalităţi de motivare ca elevii să citească integral o
operă literară din care a fost parcurs un fragment la clasă,
folosind alte argumente decât obligativitatea temei şi
perspectiva sancţiunilor.
Explicaţi de ce motivaţia pozitivă este mai eficientă decât cea
negativă.
3. Securitatea mediului şcolar
 Provocare. Priviți cu atenție fotografiile:
 Vă provocăm să definiți o școală sigură pornind de la aceste fotografii.

 Cum asigurăm securitatea la nivelul unității școlare?
În contextul şcolar, tipul cel mai răspândit de violenţă este cea

interpersonală ce poate lua următoarele forme: violenţa fizică, violenţa
psihologică, violenţa verbală, violenţa sexuală, privaţiuni şi neglijenţă.
Temă de reflecţie
 Care dintre formele de violenţă prezentate mai sus le întâlniţi şi în şcoala
dvs.?
 Care sunt formele sub care se manifestă acestea?

Violenţa în şcoală este orice formă de manifestare a unor

comportamente precum:
 exprimare inadecvată sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, jignire, tachinare,
ironizare, imitare, ameninţare, hărţuire;
 agresiune fizică: bruscare, împingere, lovire, rănire;
 comportament care intră sub incidenţa legii: viol, consum/comercializare de
droguri, vandalism (provocarea de stricăciuni cu bună ştiinţă), utilizare de arme,
furt;
 ofensă adusă statutului/autorităţii cadrului didactic: limbaj sau conduită
necorespunzătoare/nepoliticoasă faţă de cadrul didactic);
 comportament şcolar neadecvat: întârzierea sau fuga de la ore, părăsirea
clasei în timpul orei, refuzul îndeplinirii sarcinilor, indisciplină, fumatul în şcoală şi
orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar în vigoare.
Securitatea în şcoală presupune:
 evaluarea tuturor riscurilor existente;

 asigurarea unui mediu pozitiv de interacțiune și învățare;
 tratarea oricărui comportament problematic cu responsabilitate;
 elaborarea de proceduri de gestionare a problemelor de
indisciplină.
Vă oferim o listă de întrebări utilă pentru diagnoză (”Prevenirea și combaterea
violenței în școală”, Ghid practic pentru directori și cadre didactice, 2006) :
 Considerați că elevii se simt în siguranță în timpul petrecut în școală?
 Considerați că școala oferă siguranță profesorilor și elevilor?
 Care sunt cele mai importante pericole și amenințări cu care se confruntă în prezent
elevii? Dar cadrele didactice?
 Credeți că se oferă suficient sprijin / suport pentru gestionarea situațiilor de
indisciplină?
 Cunoașteți pericole generate de grupuri de tineri / adulți din vecinătatea școlii? Dați
exemple.
 Care sunt problemele curente cu care vă confruntați în asigurarea disciplinei la nivelul
clasei/ școlii? Care este frecvența de apariție a acestor probleme?
Dimensiunea socială
1. Specificitate şi coeziune în clasa de elevi

1. Specificitate şi coeziune în clasa de elevi

Repere teoretice
Caracteristicile colectivului de elevi sunt următoarele:
 Mărimea colectivului de elevi se situează între 10-15 şi 40-45 de elevi;
 Relaţiile dintre membrii colectivului de elevi sunt directe, de tipul faţă-n faţă, de
natură afectivă, pozitivă şi negativă;
 Clasa de elevi este un grup angajat în activităţi educaţionale având scopuri şi
obiective specifice, de învăţare, formare şi dezvoltare;
 Coeziunea grupală;
 Dinamica clasei de elevi care este dată de forţele ce acţionează în interiorul grupului;
 Autonomia şi dependenţa membrilor grupului;
 Conformismul şi nonconformismul membrilor grupului;
 Permeabilitatea sau impermeabilitatea grupului.
Temă de reflecţie
Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, mărimea optimă a clasei de

elevi? Argumentaţi răspunsul!
Identificaţi câteva consecinţe ale unei slabe coeziuni a clasei de elevi.
Aplicaţie
Identificaţi şi descrieţi împreună cu colegii cinci măsuri/ acţiuni care

contribuie la dezvoltarea colaborării şi lucrului în echipă la nivelul unei
clase de elevi:
2. Cultura organizaţională – factor de influenţă asupra mediului
educaţional
Provocare. “Când cultura acţionează împotriva ta, este

aproape imposibil să realizezi ceva” . Deal şi Kennedy
2. Cultura organizaţională – factor de influenţă asupra mediului

educaţional
Repere teoretice
Crearea unei culturi școlare are la bază:
 analiza şi reevaluarea propriilor atitudini, credinţe şi experienţe;
 construirea unui mediu școlar în care toți să se simtă confortabil,
bineveniți și valorizați;
 implicarea tuturor actorilor și factorilor interesați în deciziile de la nivelul
școlii;
 celebrarea succesului și valorizarea tuturor elevilor.

3. Comunicare organizaţională – structuri de comunicare la nivelul

şcolii

şcolii
Repere teoretice
Un grup social nu există ca grup decât în măsura în care
membrii săi intră în relaţii de comunicare între ei.
Cel care a pus pentru prima dată problema comunicaţiei în
grup a fost K. Lewin. El a arătat ca rezolvarea blocajelor de
comunicare duce la creşterea productivităţii şi creativităţii în
grup.
Literatura de specialitate identifică următoarele tipuri de
comunicare:
 Comunicare agresivă: jigneşte, umileşte, dispreţuieşte pe ceilalţi, lezează
sentimentele oamenilor, atitudinea este de superioritate, nu se acceptă alte
opinii.
 Comunicare pasivă: exprimă negare se sine, interesele nu sunt apărate,
sentimentele nu sunt exprimate, persoana este neajutorată, singură, supusă, se
consideră neimportantă.
 Comunicare asertivă: există respect faţă de sine şi ceilalţi, persoana ţine cont
de opiniile, sentimentele și emoţiile celorlalţi, comunică deschis cu oamenii,
critică constructiv, ascultă fără a întrerupe, are încredere în forţele proprii,
ţine cont de sugestiile oamenilor şi mulţumeşte sincer, cere şi oferă ajutor
cu plăcere.

şcolii
Temă de reflecţie
Identificaţi consecinţele comunicării manageriale pasive

Dimensiunea inovatoare
1. Conceptul de schimbare educaţională
Provocare. „Creşterea înseamnă schimbare, iar schimbarea

implică riscuri, trecerea de la cunoscut la necunoscut.”
George Shinn

1. Conceptul de schimbare educaţională
Dar oare sunt profesorii întotdeauna dornici să implementeze

schimbarea?

Temă de reflecţie
Comentaţi afirmaţia lui Mark Twain: “Singura persoană care
agreează schimbarea este un bebeluş într-un scutec ud”
Dimensiunea inovatoare
2. Schimbarea şi inovaţie la nivelul culturii şcolii
Provocare. ”Pentru ca o schimbare să aibă succes, ea trebuie susținută

de întregul sistem al resurselor umane din organizație.”
J.
Duncan

2. Schimbarea şi inovaţie la nivelul culturii şcolii
Repere teoretice
 Condițiile pentru succesul schimbării într-un sistem;
 Claritatea scopului propus – prin înțelegerea scopului urmărit evitându-
se apariția confuziilor și a interpretărilor;
 Obiective realiste;
 Existența motivației pentru schimbare;
 Existența resurselor;
 Evaluarea.
Fazele managementului clasei:

1. Planificarea activităţilor care se vor desfăşura în sala de
clasă
 Alegerea unor sarcini de lucru cu un nivel adecvat de

dificultate;
 Structurarea sarcinilor de lucru date elevilor;
 Verificarea gradului de ocupare a elevilor;
 Conceperea modalităţilor de trecere de la o activitate la
alta.
2. Implementarea proiectului de management al

clasei
 Amenajarea clasei;
 Implicarea elevilor în activităţile de învăţare din sala de
clasă;
 Stabilirea cu elevii a regulilor iniţiale;
 Monitorizarea activităţii elevilor.
Teme de dezbatere:
 Faceţi un inventar al cauzelor posibile pentru care una şi aceeaşi clasă de

elevi este zgomotoasă, neatentă şi indisciplinată la lecţiile unui profesor, iar
la lecţiile altui profesor este calmă, concentrată asupra lucrului şi ordonată.
 Explicaţi prin ce se caracterizează un climat de lucru favorabil învăţării
eficiente în clasă.
 Ce vă propuneţi să faceţi pentru ca elevii dvs. să aibă sentimentul că
sunteţi un profesor înţelegător, omenos şi apropiat?
 Cum poate contribui un profesor la coeziunea colectivului unei clase de
elevi?

Componentele majore ale managementului clasei:
 Managementul conținutului;
 Managementul comportamentului;
 Managementul acordului.
Funcțiile managerului la clasă:
 Proiectarea;
 Organizarea,
 Consilierea;
 Evaluarea;
 Decizia educațională.
Managementul comportamentului
Comportamentul este un mijloc de comunicare.
Comportament dezirabil
Elevul este:
• comunicativ, consecvent, serios;
• preocupat tot timpul de rezolvarea sarcinilor primite;
• dorește mereu să se implice, să-și exprime punctul de vedere.
Comportament indezirabil
Comportamentele indezirabile sunt acțiunile, faptele noastre prin care
ne manifestăm față de o situație, persoană și prin care creem
neplăcere, deranj sau chiar, nouă sau altor persoane.
Comportamente indezirabile pot fi: comportamente de evitare,
comportamente de atac, comportamente de dependență de persoane/
substanțe, alimente, jocuri, comportament de "inghetare" emotionala,
comportamente pasiv-agresive, de control, de supunere, s.a.m.d.
Comportament indezirabil
Elevul:
•Strigă și aleargă prin clasă;
•Totul se întămplă în pauze;
•Uneori, atunci cînd este vreme urîtă și nu pot ieși în curte;
•Nu are urmări grave.
Funcția comportamentelor:
•Nevoia de a-și cheltui energia;
•Pentru el este un mod de a se juca;
•Dorește să iasă în evidență, să atargă atenția celorlalți.
Tehnici de management al comportamentului

Primul pas în orice program de modificare a comportamentului
este identificarea comportamentelor problemă și a celor
dezirabile. Etape:
1. Listarea comportamentelor
Listarea comportamentelor dezirabile/indezirabile ajută la
stabilirea unui cadru de referință pentru definirea și abordarea
acestor comportamente.
Exemplu:Comportamente dezirabile
 Se implică cooperant în activitățile de grup;

 Își asteaptă rîndul;
 Utilizează un limbaj politicos;
 Își organizează materialele de care are nevoie pentru sarcina pe banca;
 Vine cu tema facută.
Exemplu:Comportamente indezirabile
 Ii agasează pe ceilalți;
 Discută despre altceva;
 Intrerupe conversația;
 Înjură;
 Face gesturi urîte;
 Rupe pagini din cărți;
 Nu are materialele necesare pentru realizarea sarcinii (creion, caiet,
radieră etc.);
 Uită cărți, caiete, instrumente acasa.
Tehnici de management al comportamentului

2. Selectarea comportamentului asupra căruia se va
concentra intervenția
Se alege unul dintre comportamentele indezirabile care are

punctaj maxim ca frecventă și se urmareste timp de 1
saptamana elevul pentru a înregistra așa-numitul „nivel de
baza”, adică situația de la care plecam și cu care vom compara
rezultatele intervenției.
Monitorizarea comportamentului
 Descrieți comportamentul de schimbat (în termeni clari, observabili):
 De cîte ori apare comportamentul
 luni
 marti
 miercuri
 joi
 vineri

3. Modificarea efectiva a comportamentului

Aplicarea MODELULUI ABC
Acest model este utilizat pentru a întelege care sunt factorii ce influentează
comportamentul elevului și cum putem interveni pentru a modifica
comportamentele nedorite.
 A – antecedente - contextul care faciliteaza aparitia unui comportament la copil.
 B – comportament (behaviour) ceea ce face copilul. Comportamentul nu este ceva
ce copilul nu face (ex. „Nu-și face tema!” nu este un comportament). „Se joacă cu
creionul” cand ar trebui să-și faca tema, ar putea fi comportamentul pe care am dori
să-l diminuam.
 C – consecințe - apar ca urmare a comportamentelor Un comportament nu este
continuat daca efectele realizării lui sunt negative (ex. dacă ești pedepsit, dacă nu te
bagă nimeni în seamă, daca ești criticat etc.).
In concluzie, modificarea comportamentului se poate

face în 2 moduri:
 schimbînd situația care îl favorizează

(antecedentele);
 schimbînd consecințele/efectele pe care le are și
care îl mențin.
Aplicație
Alegeți o situație din activitatea D-Voastră în care să

demonstrați modificarea comportamentului unui elev, aplicînd
Modelul ABC
Descrieți cîteva moduri în care comunicați cu elevii.

Managementul Clasei Și Comport Elev.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Clasei Și Comport Elev.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul clasei și al

Managementul clasei de elevi se referă la un ansamblu de

Un bun management al grupului de instruire se asociază cu o

Un grup de instruire bine condus este unul în care elevii sunt

Dimensiunile managementului clasei

1. Educabilitate şi dezvoltarea capacităţii de învăţare

Capacitatea de învăţare se dezvoltă sub influenţa

 Profesorul modelează şi instruieşte elevii în strategii auto-

2. Motivaţia pentru învăţare - factor hotărâtor în

 Vă provocăm să definiți o școală sigură pornind de la aceste fotografii.

În contextul şcolar, tipul cel mai răspândit de violenţă este cea

Violenţa în şcoală este orice formă de manifestare a unor

Securitatea în şcoală presupune:

 evaluarea tuturor riscurilor existente;

1. Specificitate şi coeziune în clasa de elevi

1. Specificitate şi coeziune în clasa de elevi

Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, mărimea optimă a clasei de

Identificaţi şi descrieţi împreună cu colegii cinci măsuri/ acţiuni care

Provocare. “Când cultura acţionează împotriva ta, este

2. Cultura organizaţională – factor de influenţă asupra mediului

3. Comunicare organizaţională – structuri de comunicare la nivelul

3. Comunicare organizaţională – structuri de comunicare la nivelul

3. Comunicare organizaţională – structuri de comunicare la nivelul

Identificaţi consecinţele comunicării manageriale pasive

Provocare. „Creşterea înseamnă schimbare, iar schimbarea

1. Conceptul de schimbare educaţională

Dar oare sunt profesorii întotdeauna dornici să implementeze

Provocare. ”Pentru ca o schimbare să aibă succes, ea trebuie susținută

2. Schimbarea şi inovaţie la nivelul culturii şcolii

Fazele managementului clasei:

 Alegerea unor sarcini de lucru cu un nivel adecvat de

2. Implementarea proiectului de management al

 Faceţi un inventar al cauzelor posibile pentru care una şi aceeaşi clasă de

Componentele majore ale managementului clasei:

Funcțiile managerului la clasă:

Comportamentul este un mijloc de comunicare.

Tehnici de management al comportamentului

 Se implică cooperant în activitățile de grup;

Tehnici de management al comportamentului

Se alege unul dintre comportamentele indezirabile care are

3. Modificarea efectiva a comportamentului

In concluzie, modificarea comportamentului se poate

 schimbînd situația care îl favorizează

Alegeți o situație din activitatea D-Voastră în care să

Descrieți cîteva moduri în care comunicați cu elevii.

S-ar putea să vă placă și