P. 1
Screening Pentru Prevenirea Cancerului de Col Uterin Citologie

Screening Pentru Prevenirea Cancerului de Col Uterin Citologie

|Views: 336|Likes:
Published by georgemihail

More info:

Published by: georgemihail on Apr 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/04/2015

pdf

text

original

PROIECT POS DRU/63/3.2.

/S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă” Avizat CMR,

PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU SCREENING ÎN CANCERELE DE COL UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL

CAIET DE CURS (MANUAL) PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI ÎN MEDICINĂ DE LABORATOR

INSTRUIRE SI PREVENTIE PENTRU O VIATA SANATOASA – PROIECT ID-20596 Screening pentru prevenirea cancerului de col uterin / citologie Prof. Dr. Maria Sajin Dr. Rodica Pais

PROIECT ID-20596
 Obiectivul general:

-cresterea gradului de formare a profesionistilor din sistemul sanitar pentru a raspunde:

- noilor prioritati ale politicilor si programelor de sanatate, - urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor, - prin dobandirea de cunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon si san.

Cresterea nivelului de informare al Aplicantului si a altor decidenti din domeniul sanitar in ceea ce priveste resursele implicate in derularea Programelor de Screening pentru cele trei tipuri de cancer 2.Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) si eficacitatii (transmiterea acelor cunostinte necesare asigurarii nevoilor de instruire pentru participarea la program) cursurilor de instruire pentru tot personalul medical implicat in Programele de Screening -/-    .Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute de Aplicant referitoare la nevoile de instruire pentru personalul medical implicat in Programele de Screening 4.Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening pentru o mai buna utilizare a fondurilor alocate din bugetul de stat in Politicile si Strategiile de sanatate ale Aplicantului 3.PROIECT ID-20596 Rezultate:  Rezultate:  1.

dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si a celor de informare (6). col uterin si colon.Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derularea Programelor de Screening 6.Derularea intregului proiect.Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importantei Programelor de Screening pentru cancerul de san. in conditii de eficacitate si eficienta   . si a importantei pe care o au efectele economice ale diferitelor tipuri de afectiuni oncologice -Cresterea gradului de constientizare de catre populatia generala a rolului activ care ii revine in derularea Programelor de Screening Educarea populatiei in spiritul unei conduite preventive 7.Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect 8.PROIECT ID-20596 Rezultate:   5.

iar în cazul confirmării diagnosticului se instituie tratamentul adecvat .DEFINIŢIA SCREENING-ULUI  persoanele asimptomatice testate sunt clasificate după probabilitatea de a avea o boală sau o condiţie particulară în:  persoane probabil afectate de boală şi persoane probabil sănătoase   persoanele cu rezultat pozitiv la screening urmează testele diagnostice.

NIVELURILE PROFILAXIEI: de la Populaţie sănătoasă Agent cauzal Absenţa bolii Sănătate Debut real Şef de lucrări Dr. Ofelia Şuteu: Catedra de Epidemiologie UMF “I. Haţieganu” Cluj-Napoca Pacienţi Debut aparent Boală clinic manifestă Ameliorat Agravat Recidive Perioada de incubaţie Latenţă Boală asimptomatică Prodrom Perioada Consecinţele bolii de stare PRIMORDIALĂ PRIMARĂ SECUNDARĂ TERŢIARĂ CUATERNARĂ Cel mai mare beneficiu .

ginecolog. planning familial.Etapa de screening in prevenirea cancerului de col uterin = PAP / tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Indicatii . .pentru femeile care si-au inceput viata sexuala: de la 25 – 65 ani  Recomandare la minim doi – trei ani de medic familie. specialitati inrudite.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Adenocarcinomul de tip endometrial : Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001   Clasic / conventional: cel mai ieftin Mediu lichid /monostrat:  -avantaj conservare celule eliminare detritus realizare strat uniform cantitate celule mai mare procesare automata  Testare HPV    1.Hibridizarea in situ –decelarea AND in tesuturi.HIBRIDIZAREA -RISC SCAZUT/CRESCUT 2.PCR Identifica AND viral-izoleaza 35 tipuri 3. .

Specificitate (procentul de paciente care nu au boala si un rezultat negativ al testului) = 9095% . Specificitate = 85-96% .testare HPVSensibilitate = 75-100%.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1. screenig-ul cancerului de col uterin: .frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou Sensibilitate (= procentul de paciente care au boala si un rezultat pozitiv al testului)= 65-85%.

uniform şi de încredere. care să înregistreze toate datele necesare şi care ar trebui să includă de asemenea orice test recoltat în manieră oportunistă Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizate   . Trebuie să existe un sistem standard computerizat eficient.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Utilizarea unei baze de date corespunzătoare  Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional coerent. care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor componentelor programului.

.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor   PROPUN=DE DISCUTAT LEZIUNILE ATIPICE SA FIE RAPORTATE LA UN RESPONSABIL / CHIAR ODATA CU CNP. PENTRU A FI VERIFICATA CORESPONDENTA CITOHISTOPATOLOGICA REGISTRUL DE CANCER pentru leziuni atipice ??????  . LA DECONTAREA DE CATRE CNAS.

screening citologic.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Personalul responsabil de interpretarea frotiurilor cervico-vaginale:  Medici anatomopatologi: au responsabilitatea diagnosticului cito-patologic si sunt raspunzatori directi in verificarea activitatii de screening (minim verificarea a 1/10 lame) si diagnosticul citologic al atipiilor (international) Medici de laborator. biologi. etc. sub verificarea unui medic anatomopatolog  .

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor  PROPUN=DE DISCUTAT   De remarcat. IN AFARA ORASELOR . in conditii standard. in urma discutiilor din reteaua de anatomie si citologie patologica: In general in orase s-a efectuat screeningul dar faptul ca suntem in continuare pe primul loc la mortalitatea prin cancer de col uterin (date raportate de registrele de stare civila inca din 2009). demonstreaza ca este fff importanta PRELEVAREA de celule din zona de transformare a colului uterin.

datelor internationale .16.rezultatele .EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING nu de cancer invaziv (apare exceptional deoarece are acuze) PROPUN=DE DISCUTAT Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite.evaluare operaţională / nu este cazul.componentele programului. obligatoriu insotite de CNP. conf. deja banii dati de CNAS sunt suficienti . pentru a aprecia: .evaluarea impactului programului pe termen lung / se va realiza prin raportarea lunara. prin e-mail a cazurilor atipice.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Conditii de recoltare pentru un frotiu satisfacator:    La mijlocul ciclului menstrual Sa contina celule din toata zona de transformare ( importanta este calitatea nu cantitatea ) Etalare uniforma .

.PAP test / tehnica de coloratie Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Instrumente pentru recoltare: Tampon de vata Cytobrush Spatula bifida Ayre Intinderea pe lama: -dintr-o singura miscare (nu in zigzag!) -prin rotirea periei endocervicale (nu prin stergere!).

. Scopul: păstrarea caracteristicilor citomorfologice cât mai apropiate de cele in vivo si mentinerea elem. de la intinderea frotiului. citochimice esentiale diag.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  FIXAREA imediata a materialului recoltat . Atentie ! Fixatorul prin uscare in aer. care apare in 10 sec. poate face ca frotiul sa fie dificil sau eronat de interpretat.primul pas esential pentru acuratetea diagnosticului citologic.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  - Exista trei tipuri de fixare : fixare umeda . dupa care se scot din fixator.prin introducerea imediata a frotiurilor proaspăt recoltate intr-o solutie fixatoare. - fixarea cu spray .frotiurile se introduc imediat intr-o solutie fixatoare o anumita perioada de timp. -alcool etilic 90-95%. fixarea umeda cu uscare in aer ulterioara .spray-urile fixatoare constau de obicei dintr-o substanta de baza alcoolica si o substanta ceroasa spray: sub unghi drept la 20cm. se usuca si apoi se transporta in laborator. -alcool izopropilic 70-90% -alcool/eter (50/50) .

transparenta citoplasmatica – prin folosirea colorantilor alcoolici si o clarificare optima permitand vizualizarea clara a celulelor in ariile cu suprapuneri celulare cu mucus. .evidentierea detaliului nuclear – printr-o fixare si o colorare corespunzatoare a nucleilor .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Metoda de colorare Papanicolaou Permite vizualizarea optima a celulelor exfoliate de la nivelul suprafetelor epiteliale ale corpului indiferent de prelevare:  - Avantajele coloratiei: .posibilitatea evidentierii diferentierii celulare – datorita colorantilor policromatici - .

intermediare si cilindrice . dar poate fi intâlnita in carcinomul keratinizant sau in leucoplazie). ale căror formule chimice sunt standardizate. nucleolii si cilii.un amestec policrom compus din eozina.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Coloranti citoplasmatici:  sunt sintetici. derivati de gudroni de cărbuni. Eozina coloreaza citoplasma celulelor scuamoase mature. Verdele de lumina coloreaza citoplasma celulelor metabolic active. cum ar fi celulele parabazale.  Ea 50 . verde de luimina si brun Bismarck.  Orange G – primul colorant citoplasmatic folosit in metoda Papanicolaou care coloreaza intens keratina in portocaliu strălucitor (keratina nu se găseste in mod normal la nivelul epiteliului vaginal sau cervical.

. Pentru a evidentia cel mai bine acest detaliu nuclear se foloseste hematoxilina Harris care are afinitate pentru nucleoproteine.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Colorarea nucleilor:   Diagnosticul de atipii / malignitate se bazeaza in primul rând pe pattern-ul cromatinian .

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001       15 sec – 24 ore –alcool. eter 2 x apa distilata 3-5 min hematoxilina Harris 2 x apa distilata 10 – 20 sec HCL 5% in apa pentru diferentiere 2 ape curente ( se poate si in apa distilata ) -/- .

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001         30 sec alcool 70. 96 grade 3 -4 min orange G 1 alcool 70 grade ( indeparteaza excesul de colorant ) 10 – 15 min EA 50 sau EA 51 2 alcooluri 96 grade 1 alcool absolut Xilol montarea lamelei peste lama frotiului . 90.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Factorii ce influenteaza tehnica Papanicolaou:         tipul de fixator folosit formula de hematoxilina selectata formulele celorlalti coloranti durata timpilor de colorare numarul frotiurilor colorate in fiecare colorant in parte pH si continutul chimic al apei de robinet folosite (excesul de clor) temperatura apei ph-ul colorantilor -/- .

subtiri. fixate prin uscare) ph-ul probei recoltate prezenta sau absenta modificarilor celulare inflamatorii.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001        vârsta colorantilor utilizati prezenta particulelor de colorant in solutiile nefiltrate variabilitatea metodei de colorare posibila contaminare a solutiilor de deshidratare calitatea frotiurilor obtinute de clinician (groase. .

.

Ransdell 1997: prelevatele au provenit in special de la paciente cu SIL sau carcinoame !!! . etc.000 minim 10 cel endocol / metaplaziate Nesatisfacator: leucocite.de evaluare: Satisfacator: celularitate minima pe frotiu conventional (CP): 8. neetichetate.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1.Grd. in LBP: 5. hematii / lame sparte.000-12.000 .

din mai 2009 / Novaprep Solutia Orphée / metoda semiautomata .LBP.

SISTEMUL BETHESDA 2001 Caracterizare generala: (­-) pentru lez. intraepiteliala / maligna     Altele Anomalii ale cel. epiteliale Alte neoplasme Recomandari .

organisme fungice / candida. asoc. intraepiteliala/maligna: (Tv. cocoizi. HSV). .Negativ pentru lez. actinomyces.SISTEMUL BETHESDA 2001 . modif.

.

SISTEMUL BETHESDA 2001 Modif.inflamatie / .iradiere .DIU . reactive celulare asociate cu: ./ .

SISTEMUL BETHESDA 2001 - Anomalii celulare cel.scuamoase: ASC-US ASC-H LSIL HSIL Carcinom scuamos .

.

ADK endocervical .AGC in favoarea unei neoplazii .ADK extrauterin . glandulare: .AGC endocervicale endometriale NOS .AIS .ADK endometrial .SISTEMUL BETHESDA 2001 - Cel.

antiinflam-noua prelevare dupa 1 an 2.Frotiu normal – noua prelevare dupa 2-3 ani .prelev dupa 3 .lez.SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI 1.6 luni. in zilele 9-12 de ciclu pana se obtin 2 frotiuri consecutive in limite normale sau colposcopie imediata.Inflamatie – trat. Negativ pt.noua prelevare -/- .invaziv . postmenop–trat. ASC-US :risc de 5-10% → HSIL / cc.estrogenic.intraepiteliala / maligna : .

daca exista lez.o noua prelevare dupa 6 luni .LSIL) sau conizatie (pt. LSIL . .daca nu exista lez.colposcopica: se indica curetaj endocervic.JSC ) – . HSIL : Colposcopie satisfacatoare ( se evid. ( ECC ) + biopsie .testare HPV : a.SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI ASC-H – colposcopie imediata. ECC (-) si HPV(-) – noua prelevare PAP la 1 an b. HSIL).colposcopica: ECC +/. ECC(+) si/sau HPV(+) – se repeta colposcopia ( pt.

s-c. situata pe exocol. fosta jonctiune scuamo-cilindrica = zona de metaplazie scuamoasa .HISTOLOGIA COLULUI UTERIN     HISTOLOGIA COLULUI UTERIN Exocol – epiteliu scuamos pavimentos stratificat nekeratinizat Endocol – epiteliu columnar mucosecretor unistratificat Zona de transformare (ZTN).la nastere – pubertate (debut viata sexuala) este prezenta j. . catre menopauza ZTN se retrage in canalul endocervical.

EXOCOL BOGAT IN GLICOGEN coloratie HE si PAS .

) .granular si Hkeratina / Leucoplazie (M.Exocol cu str.

ZONA DE TRANSFORMARE .

ENDOCOL .

3. 1. CITOLOGIA COLULUI UTERIN 2. Celule bazale ( B ) Celule parabazale ( PB ) Celule intermediate ( I ) Celule superficiale scuamoase ( S ) Celule cu origine in endocol Celule cu origine in endometru . 5. 2.CITOLOGIA COLULUI UTERIN 1. 4.

Alte celule prezente in frotiul normal         Alte celule prezente in frotiul normal Polimorfonucleare neutrofile Macrofage si histiocite Hematii Serozitate Mucus Spermatozoizii Bacili Doderlein ( Lactobacillus ) .

asociate cu inflamatia ! . B)      CELULE BAZALE (B) Talie mica Ø= 8 -10 µm Rotunde sau ovale Nucleu central. voluminos. cromatina densa Citoplasma cianofila ( verde albastruie ) redusa .nu apar in frotiul normal.CELULELE BAZALE (Cel. numai in carente hormonale mari si eroziuni imp.

CELULE PARABAZALE (Cel.lor ↑ dupa 35 ani.in prezenta pr.ocazional mici vacuole N. nr. Intermediate Citoplasma cianofila( bazofila ).patologice vaginale si cervicale. . PB)      CELULE PARABAZALE (PB) Ø= 15-25 μm Rotunde sau ovale Nucleul Ø= 8-9 μm.B. asemanator nucleilor cel. Sunt rare in frotiul normal.

Cel. B si PB .

Ø= 20-35 μm .aceiasi talie cu cel.citoplasma cianofila. I)  Celule Intermediate (I)  Cel.nucleu 7-8 μm . vezicular.cu acumulari de glicogen ( in partea centrala )  Cel.Ø= 35-60μm . usor excentric .Celule Intermediate (Cel. I adevarate: .S.nucleul ↓ in Ø= 6-7 μm . I mari : . cutata la periferie . . dar nucleul mai mare.citoplasma cianofila.

I adevarate .Cel.

I mari .Cel.

Cel. I adevarate: nuclei veziculari. naviculare  Celule I adevarate / naviculare  varietate a cel. citoplasma mai groasa. bogata in glicogen prezente in sarcina si in menopauza de tip dens  . bazofila.

mari Ø= 35-60μm Poligonale Nucleu picnotic Ø≤ 5μm Citoplasma roz palid sau orange sau verde albastrui. transparenta Caracterizeaza perioada de fertilitate feminina! . superficiale scuamoase ( S )  Celule I mari     Cel.Cel.cu rare cutari.

Cel. S .

B. S cu citoplasma galbena sau portocalie In locul nucleului – arie centrala luminoasa N. . Tradeaza maturizarea completa a celulelor ( keratinizarea lor ). in prelevatele citologice vulvare Inflamatii Prolaps uterin DIU Infectii cu HPV cu leucoplazie Carcinoame de col uterin ( valoare predictiva scazuta ).Scuame anucleate    Celule superficiale (S) Cel.

Scuame anucleate .

s – c: N=1-10 mm la dr. grafica a j.Distributia anatomica. verticalei .

s – c / metaplazia din zona de tranzitie .Distributia anatomica a j.

Distributia anatomica a j. s – c / metaplazia din zona de tranzitie .

endocolului  Celule de endocol     aspect columnar ( din profil ) sau in fagure de miere ( de sus ) formeaza grupuri compacte polul bazal efilat .I sau PB. mai largi spre polul apical Citoplasma fin vacuolata si slab bazofila ( poate contine mucus clar )  Nucleul fin granular. 1-2 nucleoli mici .Cel. aceiasi talie cu nucleii cel.

endocolului . endocolului Cel.Cel.

Cel. endocolului . endocolului Cel.

Celule de endocol. dediferentiate si metaplaziate Celule de endocol. dediferentiate si metaplaziate .

Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere .

Histologie / Citologie a celulelor metaplziate Histologie / Citologie a celulelor metaplaziate .

stromale 1.nucleu oval (aceiasi talie cu nucleii cel. uneori cu vacuole mici .nucleu reniform sau oval . margini celulare slab definite . mai mici decit cele endocervicale.opac.alungite sau rotunde.citoplasma putina.citoplasma putina.PB sau I). densa. 2.rotunde sau ovale ~ histiocitelor mici. Cel. endometriale Cel.Cel. rasucite. fin vacuolata . . endometriale  Apar in primele zile de la menstruatie 2 tipuri :1. Cel.cromatina granulara. glandulare 2.

B. endometriale Cel. Prezenta lor in a 2-a jumatate a vietii sau dupa menopauza indica anomalii endometriale !! .Cel. endometriale N.

endometriale epiteliale stromale .endometriale epiteliale stromale Cel.Cel.

endometriale .Cel.endometriale Cel.

Polimorfonucleare neutrofile Polimorfonucleare neutrofile   Nealterate nu definesc o infectie Frecvente in faza secretorie sau la femeile sub “pilula” – exces de progesteron .

cap marit ) Forme fagocitate de macrofage - - .Spermatozoizii Spermatozoizii  - Pe 10% din frotiuri la femei intre 25-40 ani Forme bine pastrate ( cu cap si coada ) Forme degenerate ( flagel distrus.

PB si I – produce o citoliza normala Supravietuieste la un pH =5  . rosu pal spre albastru Utilizeaza glicogenul din citoplasma cel.Bacili Doderlein Bacili Doderlein   Gram pozitiv.

Bacili Doderlein Bacili Doderlein .

Limfocitele LIMFOCITELE

Apar rar si semnifica o inflamatie cronica

Menopauza - date generale Menopauza - date generale
MENOPAUZA – DATE GENERALE

  

Intre 48-52 ani Se caracterizeaza prin ↓ estrogenilor circulanti La femeile “plinute” – cantitate mai mare de estrogeni prin aromatizarea hormonilor la nivelul cel.adipoase

TIPURI MENOPAUZA TIPURI MENOPAUZA
1. 2. 3. 4. Menopauza cu persistenta stimularii secretiei estrogenice Menopauza de tip dens Menopauza preatrofica Menopauza atrofica ( avansata ).

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

  

La femeile obeze, cu viata sexuala Frotiu ~ celui din perioada fertila, dar cu ▼ nr. de cel. S = 10-15% Cel. I – nuclei veziculari de talie normala

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

Menopauza de tip dens Menopauza de tip dens
   Numai cel. I = 100% Depozite groase de cel. I si rare cel. PB; citoplasma contine depozite de glicogen. Acelasi aspect cu cel din sarcina sau sub pilula contraceptiva

Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica    Evidentiaza o carenta hormonala Cel. cel. B Acelasi aspect si la femeile care alapteaza . PB si cel. I ( 90-10% ).

Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica .

picnoza nucleara si kariorhexis. 2. . Cel.Menopauza atrofica Menopauza atrofica  1. PB = 100% 3 tipuri: Menopauza atrofica cu celule izolate Menopauza atrofica cu descuamare in lambouri Vaginita atrofica – eozinofilie marcata a citoplasmei. 3.

Menopauza atrofica Menopauza atrofica .

4.LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie 1. 2. Procese de dediferentiere epiteliala Fenomenul de keratinizare Postradioterapie Postchimioterapie . 3.

de rezerva ( situate in strat discontinuu intre MB si cel.cel. nu se descuameaza Sub actiunea iritantilor .columnare) se dediferentiaza= hiperplazia cel.de rezerva .diferentiate nu se pot multiplica.Procese de dediferentiere epiteliala Procese de dediferentiere epiteliala   La nivelul endocolului. cel.

endometriale stromale sau cel. cu mici picaturi de mucus.izolate sau in grupuri mici. slab bazofila  .putin abundenta.PB Cel. cel. membrana nucleara bine vizibila.cromatina fin granulara Citoplasma aerata.CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE    Mici. greu de diferentiat de histiocitele mici. aspect sincitial nucleu cu cromocentrii si nucleoli vizibili.

CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE .

metaplaziate Cel. cianofila. nucleol putin vizibil ca si membrana nucleara Citoplasma omogena.rotunde sau ovalare Nucleu omogen.dediferentiate si cel. cu picaturi de mucus .CELULE REMANIATE CELULE REMANIATE     Stadiu intermediar intre cel.

Celule de regenerare Celule de regenerare .

Celule de regenerare Celule de regenerare .

carcinomul scuamos .Celule metaplaziate Celule metaplaziate    Stelate. cu punti intercelulare Citoplasma cianofila cu mici picaturi de mucus Nucleul omogen. in placarde.fin pulverulent cu cromocentrii vizibili. Macroscopic – zone de leucoplazie( aspect albicios ).risc ↑ pt.

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Fenomenul de keratinizare Fenomenul de keratinizare
1. 2. 3. Ortokeratinizarea Parakeratinizarea Diskeratinizarea

ORTOKERATINIZAREA ORTOKERATINIZAREA   Proces normal la nivelul epiteliului scuamos stratificat keratinizat( nu la nivelul colului uterin ) La nivelul cel. . I mari si S care se descuameaza – citoplasma galben-pai ( orangeofila) cu abundente granule de keratohialin. nucleu negativ sau scuame anucleate.

Celule orangeofile Celule orangeofile .

cu granule de keratohialin Cel.cu granule de keratohialin .Cel.

Condylloma acuminatum .preneoplazice .nuclei picnotici.procese iritative cronice( DIU ) .Parakeratinizarea Parakeratinizarea     Reprezinta o keratinizare atipica Cel I mari eozinofile. intunecati Se asociaza cu modif. care descuameaza izolat.leucoplazii .ASCUS Intilnita in : .

femeile la menopauza . cu nucleu picnotic.rotunda .PB Diskeratocit = cel.Ø= 15-20μm.procese iritative cronice  . citoplasma rosu intens.Diskeratinizarea Diskeratinizarea   Proces de keratinizare atipica pe o cel. apare la : .

vacuolizari.N/C normal. afinitate tinctoriala( dupa 18 zile ). ↑ volumul celular.nucleara neteda . mb.rap. vol.nuclear ↑.tardive – persista amfofilia. hemoragie. inflamatie ( din a 12 a zi ). ↑vol. multinucleeri. amfofilie.nuclear in raport cu citoplasma  . cu PMN pe suprafata . dupa 18-20 zile – nucleare si citoplasmatice.Leziuni distrofice postradioterapie Leziuni distrofice postradioterapie   Leziuni imediate : citoliza. falsa eozinofilie. policromatofilie Lez. Lez.

gigante multinucleate Cel.gigante multinucleate .Cel.

~ cu cele de iradiere Apar dupa a 2-a sau a 3-a cura de citostatice Mai moderate Mai rare F.rar cel.mari .Leziuni distrofice postchimioterapie Leziuni distrofice postchimioterapie      Lez.

citoplasmatic 2. nuclear .INFLAMATII: Citologia proceselor inflamatorii acute cervico-vaginale  Alterari celulare determinate de agentul inflamator la nivel : 1.

rap.N sau fuziforme. tetaroide.Modificari celulare inflamatorii Modificari celulare inflamatorii    Talia – normala sau ▲ ( 2x ). in butelie.. Vacuolizari citoplasmatice – in jurul nucleului ( halou perinuclear ) = Trichomonas sau fungi . nc/citopl = normal Forma cel. bizare.

Halou perinuclear Halou perinuclear .

Alterari citoplasmatice Alterari citoplasmatice  Falsa eozinofilie.cel.I si PB devin eozinofile ( semn indirect de inflamatie caracteristic pt.   Amfofilie – cel.este si rosie si verde in acelasi timp Policromatofilie – pe teritorii separate cel. Trichomonas ).este rosie si verde .

Amfofilie si policromatofilie Amfofilie si policromatofilie .

Alterari nucleare inflamatorii Alterari nucleare inflamatorii
     Hipocromazie – in infectii virale Hipercromazie Talia – normala, ▲, anizocarioza sau ▼ (picnoza) Forma – normala sau deformata Structura – karioliza sau kariorhexis

Context inflamator Context inflamator
   acut ( PMN) subacut (PMN, limfomonocite, plasmocite) cronic (histiocite, macrofage) - PMN alterate, grupate. - Macrofage cu vacuole - saci de PMN – suspiciune carcinom !!!

AGENTI ETIOLOGICI AGENTI ETIOLOGICI
 Bacterii – 1.Lactobacilus ( bacilul Doderlein)
2.Gardnerella vaginalis (Haemophilus vaginalis) 3.Diphteroides 4.Coci gram +( √ Staphylococcus epidermis). 5.Coci gram - :Neisseria gonorrheae

Alti agenti etiologici Alti agenti etiologici Granuloma venerum Actinomyces israelii Leptotrix vaginalis Chlamydia( Bedsonia ) Mycobacterium Infectii fungice – Candida albicans Infectii parazitare – Trichomonas vaginalis Human Papilloma Virus ( HPV ) Herpes Simplex Virus ( HSV .

I bogate in glicogen in faza secretorie.Bacili Doderlein Bacili Doderlein este obisnuit la nivelul tractului genital inferior Bacil gram(+) aerob Determina citoliza cel. sarcina. menopauza precoce Bacili roz.drepti sau usor curbati. cumargini drepte sau usor curbate Formeaza lanturi scurte - - .inaintea menstruatiei.

se poate asocia cu Trichomonas vaginalis ..Gardnerella vaginalis Gardnerella vaginalis -bacil gram (-) . albastru intens.in cuiburi pe suprafata cel.cu aspect caracteristic de “cer innorat”. induce infiltrat neutrofilic si rari bacili  . scurt.

B.se pune serologic !!! .Chlamydia trachomatis Chlamydia trachomatis - µorganism gram (-) .corpi reticulati( perinucl) 3. cu vacuole de mucina si incluzii degenerative.agregate – nebulare ( specifice) Dg.Chlamidia.endocolului si a cel. ci doar sugestive – diag.intracelular la nivelul cel. SIL ! N.metaplaziate cel.corpi elementari( la nivel citopl.) 2. modificarile citologice nu sunt specifice pt.dif.gazda sunt infectate prin 3 tipuri de incluzii: 1.

Chlamidia trachomatis Chlamidia trachomatis .

mici . brun-eozinofile .Candida albicans Candida albicans -cea mai frecventa ciuperca in diabet zaharat.spori (ovali.posttratament antibiotic. sarcina.maronii) -filamente(pseudohife) lungi.Frotiu cu abundent infiltrat neutrofil . droguri Imunosupresive μ:. subtiri.

Candida albicans Candida albicans .

Trichomonas vaginalis Trichomonas vaginalis Protozoar flagelat Se transmite prin contact sexual forma ovalara .usor excentric cuiburi de PMN pe cel.nucleu putin rosu. Ø=8-20 μm.cu o extremitate mai mare si cu 4 flageli citoplasma cianofila.scuamoase (canibalism) Se asociaza frecvent cu Leptotrix ( filamente) . gri-verde cu granulatii rosii .piriforma.

prezenta de atipii celulare : .binucleeri . nuclei picnotici .halou perinuclear .TV TV N.kariorhexis in cel.parakeratoza .variatii ale taliei nucleului .citoliza excesiva .B.macronuclei.falsa eozinofilie . S sau PB .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

tract digestiv inf. densa( nu se vad AI) si o zona periferica in care se vad filamente ramificate. Se asociaza frecvent cu DIU Apare in cuiburi filamentoase. histiocite  .cu zona centrala bazofila. Ly.plasmocite.filamentos.dispuse radiar = “raze de soare” Frotiu inflamator cu PMN.Actinomyces isrraeli Actinomyces isrraeli     Gram (+). anaerob Obisnuit in orofaringe.

ACTINOMYCES ACTINOMYCES .

** Risc scăzut 1. Clin Infect Dis. Int J Cancer. Wiley DJ. Muñoz N.111:278–285. Castle PE.2. et al. Olson NH. 2. Schiffman M.68:4503–4505 with permission from the American Society for Microbiology Journals Department. Howley PM. Pa: Lippincott-Raven. . 1994. 2003. 2002.HPV HPV Virus ADN dublu-catenar1 >100 tipuri identificate2 ~30–40 tipuri anogenitale2. Bosch FX.127:930–934. 2001:2197–2229.3  ~15–20 oncogenice*. Philadelphia. Howley PM. Lowy DR. Reprinted from J Virol. Beutner K. Galloway DA. Castellsagué X. 2004. 3. 4.68:4503–4505. et al. Michael Hagensee.3 – HPV tipurile 16 şi 18 sunt răspunzătoare pentru majoritatea cancerelor cervicale din întreaga lume4  Tipuri non-oncogenice** – HPV tipurile 6 şi 11 sunt cel mai frecvent asociate cu condiloamele genitale externe. Arch Pathol Lab Med. Douglas J. In: Knipe DM. by permission of the American Society for Microbiology and Dr.3 Reprinted from Hagensee ME. Bakers TS. J Virol.35(suppl 2):S210–S224. eds. 1994. *Risc înalt.

World Health Organization.Focus asupra bolii cervicale şi condiloamelor genitale Cancer cervical: 0. 1999:1–22.493 milioane în 2002 Leziuni precanceroase de grad înalt: 10 milioane2 Estimarea afectării mondiale prin bolile cauzate de infecţia cu HPV Leziuni cervicale de grad redus: 30 milioane2 Condiloame genitale: 30 milioane3 Infecţie HPV fără anomalii detectabile: 300 milioane2 1. WHO Features. Ferlay J. World Health Organization.152:1–6. 1990. 2. Switzerland: World Health Organization. . 2005. Geneva. Pisani P. Bray F. 3. CA Cancer J Clin.55:74–108. WHO Office of Information. Parkin DM.

3 1. Histopathology.1.31:14–19. Centers for Disease Control and Prevention.* * Majoritatea infecţiilor HPV se vindecă cu ajutorul răspunsului imun celular natural al organismului. Kjaer SK. 3. J Natl Cancer Inst Monogr. 2003. Rockville.Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Conform Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite riscul de infecţie pe durata întregii vieţi pentru femeile şi bărbaţii activi sexual este de cel puţin 50%. Schiffman M. Rozendaal L. Meijer CJLM. 2004. et al.2. Helmerhorst TJM. 2. .33:83–86. 1998. Md: CDC National Prevention Information Network.

Koilocite 2.Fondul frotiului moderat inflamator .Diskeratoza 3.Aspecte citologice asociate HPV Aspecte citologice asociate HPV Modificari caracteristice : 1.PB atipice.Cel.cu 1-2 nuclei hipercromi 4. mici.

KOILOCIT KOILOCIT .

DISKERATOCIT DISKERATOCIT Cel.citoplasma orangeofila Apar izolate sau in grupuri Sunt sugestive dar nu diagnostice pt. ovalare sau fuziforme.scuamoase mici.cu nuclei picnotici. HPV !!! .

intraepiteliale scuamoase (SIL ) HPV si lez.HPV sunt amestecate cu SIL.HPV si lez. . lez.  Asociere mixta –lez. de HPV in profunzime (asociatia inversa este mai rara ).intraepiteliale scuamoase (SIL )  Asociere orizontala – SIL alterneaza cu focare de infectie cu HPV  Asociere verticala – SIL in straturile superficiale.

aspect in “ geam mat ” sau granular cu incluzii nucleare eozinofile. N.scuamoase Nucleul creste.nucl.neteda  Pot aparea nuclei multiplii care se suprapun. .Herpes Simplex Virus ( HSV ) Herpes Simplex Virus ( HSV )    Tipul II determina o infectie genitala destul de comuna cu risc neonatal Paraziteaza cel. se intersecteaza cu aspect de “ teanc de farfurii ”.mb.B./citoplasma nu se modifica. HSV se asociaza √ cu Chlamidiile.dar raportul nc.

HSV HSV .

contur neted SIL Marit( 3x cel.groasa.halou perinucl . contur ondulat Hipercromatica.halou Cromatina Rap. Fara vacuole.inflamatorii Nucleu Marit sau picnotic Mb.policromatofilie Vacuole.N/C Citoplasma Normo-/Hipocromatica omogena Usor crescut Opaca.diferential – modificari inflamatorii si SIL Diag.I ) Mb.nucl.subtire. granulara Crescut Semitransparenta.diferential – modificari inflamatorii si SIL Modif.Diag.nucl.

2. . 1.condilom plan. CIS.invazive ale epiteliului colului uterin clasificate dupa agresivitate: LSIL . 3= displazia moderata si severa.CIN 2. CIN 1= displazia minora HSIL .SIL SIL  Anomalii ne .

S si I singure / in plaja Nuclei .cromatina uniform distribuita sau degenerata. hipercromazie Mitoze tipice rare Diskeratoza asociata cu koilocitoza .N / C .I normale . multinucleere     .▲rap. isi pierd polaritatea Nuclei mari si pleomorfi.binucleere.dimensiuni ▲ cel putin de 3X fata de nucleul cel.LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic  Cel.mature anormale inlocuiesc stratul bazal si parabazal ( 1/3 din grosimea epiteliului ) Cel. binucleeri.nucleoli rari . raport N / C ▲ . cu neregularitati mici sau inaparenta cind cromatina este patata (+ HPV).membrana nucleara vizibila.moderata variatie in talie si forma .hipercromazie . Cel. patata .

LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic .

Diagnostic diferential LSIL Diagnostic diferential LSIL 1. 4. 3.inflamatorii si reactive – nuclei mai mari. cu pastrarea rap. hipercromatici. Lez. postchimioterapie Deficienta de acid folic Frotiu atrofic Carcinomul verucos – prezenta de scuame anucleate asemanatoare cu hiperkeratoza benigna ( HPV pozitiva ) . 2.N/C Lez. 5.

3. mb. pleomorfism usor. / calit.ASCUS = cel.potential serioase ce nu pot fi clar clasificate Nucleu de 2.reactive dar mai mici cant.N/C. 5. cromatina uniform distribuita. Atipii scuamoase Metaplazie atipica Atrofie atipica Regenerare atipica Parakeratoza atipica .5-3 X cel. binucleeri ocazionale. neteda. hipercromazie moderata.nc. 4. decit SIL Lez.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS ASCUS = cel. 2.I cu o usoara ▲a rap. usor neregulata 1.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS Anomalii mai marcate decit cele atribuite modif.

scuamoase atipice de origine nedeterminata ASCUS = cel.ASCUS = cel.scuamoase atipice de origine nedeterminata .

nucleul . cu citopl.ASC-H Diagnostic diferential: .5-2x cat N.. evocand o diferentiere mai mult malpighiana.densa . predictiva pozitiva pt HSIL Diagnostic diferential: -Metaplazie scuamoasa imatura atipica: cel Pb cu raport N/C crescut. cromatina in gramezi). cu piederea polaritatii nucleare. decat glandulara. hipercromatic. hipercromazie .modificarile survin in celulePb. cel izolate sau in gramezi de minim 10 . greu vizibile. coezive atipice: cel Pb grupate. sau metaplaziate imature . cromatina inegal distribuita. poligonale.Gramezi compacte de cel. contur neregulat -leziunile citolog au o parte din criteriile de HSIL (nu sunt suficiente pt diagnostic) -leziunile au val. (nucleu de 1.

ASC-H ASC-H .

in plaje sau agregate sincitiallike. anormale peste 1/3: CIN 2 – CIS Celule de tip PB cu: pierderea polaritatii.HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic  Inlocuirea epiteliului scuamos normal cu cel. hipercromazie. . poate fi chiar mai mic decit in LGSIL / aria citoplasm. Nuclei cu: cromatina dispusa neregulat. delicata sau dens metaplazica Ocazional – “ matura” si dens keratinizata. este mai mica ( rap. din LSIL  Nucleul ▲. de tip PB. metaplaziate < decat cel. pleomorfism marcat. imature. N / C ▲). mitoze anormale frecvente Asocierea cu infectia HPV Nucleoli in general absenti Limita nucleara neregulata Celule izolate. Hipercromazie evidenta – cromatina fin sau grosolan granulara   Citoplasma – imatura.

HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic .

citoplasma spumoasa Cervicita foliculara limfocitara.mari.diferential HSIL 1.diferential HSIL Diag. uneori multinucleate HPV CIS sau carcinom invaziv . 3. 5.Diag.endometriale reactive .endometriale – nuclei mici.histiocitare – nucleu excentric neuniform.Ly mici. 6. 2. hipercromi.hipercrome Cel. 4. tendinta de a forma gramezi DIU – cel. Cel. citoplasma palida.

nc./cit colorabilitate cromatina repartitie mitoze + + ++ regulata omogena ++ ++ ++ pieptanata reticulata omogena -/+ grosiera + +++ +++ +++ pieptanata in dezordine CIN2 CIN3 .CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CIN1 NUCLEU volum rap.

CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN Citoplasma volum colorabilitate glicogen placarde inflamatie CIN 1 abundent cianofila CIN 2 putin abundent cianofila.( uneori mici colturi juxtanucleare ) + +++ + +/- +/. uneori orangeofila CIN 3 putin cianofila. uneori orangeofila .spre + +/+ spre ++ .

rap. marginatie cromatiniana. nucleoli multiplii. fara mitoze N. mitoze √ frotiu curat cel. tip PB.maligne – “saci de PMN” Nucleu ▲. rotund ovoide. pierderea polaritatii.HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie   Toata grosimea epiteliului este afectata Cel. cu vacuolizari Cel. hipercromazie.B.↑↑↑. “in sir indian”. raport N / C▲. Nu depaseste membrana bazala !!! .au hipercromazie marcata. citoplasma cianofila / amfofila. cromatina in gramezi.nc. nuclei mari cu gramezi grosolane de cromatina. anizocarioza./citopl.

HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie .

neteda spre periferie .hipercrom Zone optic vide Multinucleeri Nucleoli multiplii  In gramezi. pieptanata Marginatie absenta Regulat ingrosata spre citopl. neregulata Marginatie periferica  Reticulata.N/C Cromatina Mb.dif. Nucleu Mare.hipercrom Omogen Multinucleeri CIN 3 Nucleoli absenti Rap.: CIS / CIN 3 Dg.dif.: CIS / CIN 3 Dg.ncl Neregulat ingrosata spre citopl.rugoasa spre periferie CIS Mare.Dg.dif.

dif.tipice Mici.Dg.: CIS / CIN3 Dg.: CIS / CIN3 Dg.fara necroza.citoliza.hemoragie .mai frecvente f.dif. Citoplasma CIS -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Glicogen absent -Posibil orangeofilie CIN3 -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Colturi clare juxtanucleare de glicogen -Posibil orangeofilie Prezente.dif.necroza.inflamat.hemoragie Mitoze Placarde cel Mediul de prelevare absente Mici si rare Curat.

Separate -frotiu inflamator: cel. detritusuri celulare . descrise la CIS. fibrina. dar in plaja -keratinizare intensa pe cel. hematii.Carcinomul scuamos invaziv Carcinomul scuamos invaziv  Nu poate fi diagnosticat pe frotiuri Se suspecteaza in prezenta:  -pleomorfism marcat. inflamatorii. mitoze atipice -cel.

+/.usoara variabilitate in privinta taliei si conturului nucleilor . cu o usoara suprapunere a nucleilor . care nu indeplinesc criteriile diagnostice de adenocarcinom AGC-NOS : .dif: citologia cervicitei foliculare.celulele formeaza agregate bi. endometriala sau incerta . de origine endocervicala.cromatina usor granulara Dg.sau tridimensionale .AGC: AGC: Celule glandulare atipice . metaplazia tubara . regenerarea endocervicala.

modificari mai pronuntate deca in AGC-NOS : hipercromazie nucleara . nuclei de talie variabila .atipii sugestive dar insuficiente pentru diagnosticul de adenocarcinom in situ .AGC “favor neoplastic” AGC “favor neoplastic” .

nucleu rotund . oval sau alungit .AIS AIS . care formeaza agregate tridimensionale .numar mare de celule glandulare atipice . cromatina neregulata . pseudopapile sau rozete . de talie variabila . pierderea polaritatii .

ADENOCARCINOMUL INVAZIV ADENOCARCINOMUL INVAZIV  Clasificare : 1. Adenocarcinom NOS . Adenocarcinom extrauterin 4. Adenocarcinom de tip endometrial 3. Adenocarcinom de tip endocervical 2.

Adenocarcinomul de tip endocervical: Adenocarcinomul de tip endocervical: .fondul : +/.citoplasma eozinofila granulara . nuclei mariti de volum . cu raport N/C crescut .celule izolate sau sub forma de agregate tridimensionale neregulate ( morule ) . cromatina grunjoasa. nucleoli proeminenti .necroza .celularitate bogata . neregulata.

Adenocarcinomul de tip endometrial : Adenocarcinomul de tip endometrial : .citoplasma vacuolara . rar cu nucleol . cromatina mai putin grunjoasa .nuclei de talie mai mica .celule in numar mai redus . cu hipercromazie mai redusa . cianofila .

În ciuda prevalenţei înalte a infecţiei cu HPV. Riscul pentru CIN. foarte puţine persoane infectate vor face cancer. AIS şi cancer este legat de infecţia persistentă cu tipuri HPV cu risc înalt (10 %).Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la infecţia HPV   Majoritatea infecţiilor HPV sunt asimptomatice şi trecătoare.  .

42. 82 . 58. 56.Genotipurile HPV Asocierea cu cancerul de col Risc scăzut Genotipuri  Cele mai frecvente 6 şi 11  40. 43. 39. 35. 61. 33. 51. 53 şi 66  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col Risc înalt  Cele mai frecvente 16 şi 18  31. 52. 81 şi CP 6180 Efectele clinice posibile  Condiloame genitale Risc înalt probabil  26. 72. 45. 59. 70. 73. 54. 68. 44.

.ORGANIZAREA LABORATORULUI DE CITOPATOLOGIE Laboratorul de citopatologie trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă şi astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi echipamentelor. derularea fluentă a fluxurilor de probe. materiale şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor. c) încăperi pentru diagnosticul microscopic dotate corespunzator. d) o încăpere cu destinată depozitării timp de 5 ani a frotiurilor cervicovaginale. b) spaţii de lucru cu aerisire directă pentru coloratia Babes-Papanicolau. Spaţiul serviciului trebuie compartimentat astfel: a) încăpere pentru recepţia probelor si/sau pentru redactarea electronică / eliberarea buletinelor de diagnostic citopatologic.

x20 x40 (uzual pentru diagnostic microscopic) .microscop cu mărire x4.centrifuga (optional) .baterie de colorare manuală sau colorator automat (histochinetă de colorare) .PERSONAL .histotecă . registrator medicali MIJLOACE FIXE .medic anatomopatolog.calculator cu imprimantă . x10.hotă .frigider (optional) . asistenti medicali de laborator.

deshidratare.CONSUMABILE: -cuve si stative pentru coloratie ( rezistente la solventi organici) -sticlarie -suporturi pentru transportul lamelor din laboratorul de prelucrat in cabinetul medical de diagnostic microscopic si apoi transportul lor la histoteca. instrumentar si personal. IV). -dezinfectanti pentru suprafete. -recipiente pentru colectarea in vederea neutralizarii tuturor lichidelor uzate infectate. -echipamente de protectie . -reactivi pentru fixare. asubstantelor toxice. inflamabile si precursori de droguri utilizate (legea 300 /2002 anexa 1 cap. colorare uzuala. a categoriilor de reactivi utilizati.

a imaginilor colposcopice şi a frotiurilor histologice - - . cu discutarea frotiurilor citologice. pentru discutarea problemelor de ordin tehnic. pentru training şi schimb de opinii în cazul cazurilor dificile Şedinţe interdisciplinare la care să participe anatomopatologii. ginecologii.Controlul calităţii laboratorului de antomie patologică Controlul intern al calităţii: - Întregul personal trebuie să respecte ghidul de lucru în laborator. citotehnicienii. protocoalele prevăzute şi normele de securitate Rapoartele histologice trebuie să permită comparaţiile şi corelarea cu citolgia şi colposcopia Efectuarea de şedinţe regulate.

a masteranzilor Monitorizarea ratelor raportate de personal şi compararea lor cu standardele naţionale .Sesiuni regionale de interpretări inter-laboratoare .Participarea la formarea rezidenţilor anatomopatologi.Controlul extern al calităţii: Educaţia continuă a personalului: .Participarea la simpozioane .

O.CURRICULUM DE FORMARE A MEDICILOR SPECIALISTI IN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICA PENTRU DERULAREA PROGRAMELOR DE SCREENING IN CANCERUL DE COL UTERIN SI COLORECTAL FURNIZORI EMC PRINCIPALI: Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti Institutul Oncologic “ Prof. Chiricuta” Cluj Napoca PARTENERI IN PROIECT: Ministerul Sanatatii Centro di Riferimento Oncologico (C. I.R. Dr.) di Aviano (Institutl de Cancer Aviano – Italia) Institutul National de Sanatate Publica Colegiul Medicilor din Romania ACREDITAREA SI CALIFICAREA PERSOANELOR CU ATRIBUTII DE INSTRUIRE TEORETICA SI PRACTICA (CADRE DIDACTICE SI/SAU FORMATORI): cadre didactice universitare si personal cu experienta in programe organizate de screening Lista instructori DATA SAU PERIOADA DE DESFASURARE: Ianuarie-iunie 2012 .

Asigurarea calitatii intr-un program de screening. . Participanti 220.Analiza rezultatelor. MAXIM SI OPTIM): Instructori 8.la nivelul Uniunii Europene exista din anul 2003 Recomandarea CE nr. pana in prezent. . desi exista programe nationale de sanatate care vizeaza implementarea de programe de screening. . colorectal.Comunicarea.In Romania. .Monitorizarea si evaluarea unui program de screening.Diseminarea informatiei. elaborarea raportului intr-un program de screening. . acest lucru nu s-a desfasurat.Este necesara crearea capacitatii pentru organizarea si implementarea acestor programe in judete.Planificarea si organizarea unui program de screening la nivel national/local. cel putin pentru depistarea precoce a cancerelor de col uterin.Utilizarea sistemului informational intr-un program de screening. la nivel populational. . se incearca organizarea de programe de screening populational. ANALIZA ACESTOR NEVOI SI MOTIVATIA ORGANIZARII: .In prezent. . 878/2003. . constientizarea pe grupuri tinta intr-un program de screening. san. care incurajeaza statele membre sa implementeze programe de screening populational. .TIPUL SI NUMARUL DE PARTICIPANTI ESTIMAT (MINIM. IDENTIFICAREA CERINTELOR DE FORMARE: . la nivel decizional si operational. .

. .recenzii de literature de specialitate.expunerea interactiva a matrialului conform programei analitice. .prezentari powepoint. .aplicatii practice si teoretice asistate de calculator.METODOLOGIE DIDACTICA UTILIZATA (mijloacele si metodele prin care se asigura transmiterea si asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor practice) .cursuri magistrale.filme didactice. folosind mijloace multimedia/retroproiector. . .dezbateri.rezumate articole. .studii de caz. . .referate. .

COSTURI) Pasi: . INTRARI. IESIRI. .evaluarea participantilor.convocarea participantilor. .evaluarea programului de catre participant.ajustarea programului.STRATEGIA DE ORGANIZARE (PASI. . RESURSE. .planificarea sesiunilor. . in functie de feed-back-ul oferit de participant.desfasurarea propriu-zisa a programului de formare. .identificarea participantilor. .

a lectorilor (a formatorilor). Evaluare: -a formabililor (cunostinte si abilitati): chestionar cu intrebari si raspunsuri a alegere.2 “Formare profesionala si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”. . financiare.umane.a programului. .Resurse: . .chestionar de opinie (stea). pre si post curs. Costuri: suportate in cadrul proiectului ID 20596 “Instruire si preventive pentru o viata sanatoasa” derulat in cadrul Axei prioritare 3 “ Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreperinderilor”-Domeniul major de interventie 3. materiale.

Caracterele celulelor de endocol.caracteristici.caracteristici. Diagnostic diferential intre celulele parabazale si celulele metaplaziate. Conditiile de aparitie a celulelor bazale pe frotiul cervico-vaginal. Celulele intermediate .caracteristici. Conditiile de aparitie a celulelor parabazale pe frotiul cervico-vaginal. Celulele superficiale . Scuame: descriere si semnificatie. Conditiile de recoltare satisfacatoare pentru un frotiu cervico-vaginal. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de sarcina. Celulele parabazale . Celule naviculare: descriere si conditii de aparitie. Caracteristicile frotiului cervico-vaginal nesatisfacator pentru evaluare Tipuri celulare normale intilnite pe un frotiu cervico-vaginal: enumerare . Aspectul frotiului cervico-vaginal la utilizatoarele de contraceptive orale . Caracteristica frotiului cervico-vaginal de lactatie.caracteristici.SUBIECTE PROPUSE PENTRU TEST FINAL                    Caracteristicile frotiului cervico-vaginal satisfacator pentru evaluare conform Sistemului Bethesda 2001. Celulele bazale . Conditiile de aparitie pe frotiul cervico-vaginal a celulelor endometriale. Caracterele celulelor endometriale.

                     Modificari celulare la purtatoarele de DIU Tipuri de menopauza – enumerare si scurta descriere. ASC-H – definitie. Modificari celulare inflamatorii.US – definitie. Leziuni distrofice postchimioterapie. Menopauza preatrofica – caracteristici. Fenomenul de displazie. . Herpes Simplex Virus – aspecte microscopice. criterii de diagnostic. Menopauza cu persistenta stimulului estrogenic – caracteristici. Gardnerella vaginalis – aspecte microscopice. caracteristici. Entitati clasificate ca ASC-US. Leziuni distrofice postradioterapie. Candida albicans – aspecte microscopice. caracteristici. Fenomenul ASC . criterii de diagnostic. Fenomenul de keratinizare. Menopauza atrofica – caracteristici. Celule metaplaziate – definitie. Trichomonas vaginalis – aspecte microscopice. Koilocitul – definitie. Celule dediferentiate – definitie. caracteristici. Menopauza de tip dens – caracteristici.

vaginal diagnosticat ASC – H Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.              LSIL – definitie.vaginal diagnosticat ASC – US Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. HSIL – definitie. Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat LSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal normal Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. criterii de diagnostic citopatologic. criterii de diagnostic citopatologic. Diagnosticul diferential al HSIL. criterii de diagnostic.vaginal diagnosticat AGC . Diagnosticul diferential al HSIL (CIN3) cu HSIL (CIS) Diagnosticul diferential al HSIL (CIS) cu carcinomul scuamos invaziv Diagnosticul diferential al LSIL.vaginal diagnosticat HSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Diagnosticul diferential dintre modificarile reactive (inflamatorii) si LSIL AGC – definitie.

.Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la screening  Femeile vaccinate trebuie să efecteze în continuare examen citologic Babeş-Papanicolaou.

CURRICULA DE LABORATOR IN SCREENING-UL CANCERULUI COLO-RECTAL Testele de depistare a sângerărilor oculte din scaun .

Ghidul European de Asigurare a Calităţii pentru screeningul şi diagnosticul cancerului colorectal .Capitolul 4 .

Recomandări referitoare la testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale    Ce test să fie utilizat şi de ce? Cum să fie utilizat ca să se obţină rezultatele clinice? Cum să fie obţinute rezultate de calitate? .

Recomandări  Testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale a fost demonstrată ca o metodă cu caracteristicile necesare pentru a fi utilizată în screeningul populaţional  DNA şi alţi markeri noi nu sunt deocamdată recomandaţi .

poate fi un test mai practicabil şi pe care comunitatea şi-l poate permite mai bine decât testul imunochimic .Recomandări Guaiac FOBT  gFOBT nu este testul preferat pentru screeningul unei populaţii moderne. totuşi. în funcţie de costurile locale şi de mecanismul de distribuire şi colectare a kit-ului de testare.

iFOBT este testul preferabil pentru screeningul populaţional  Este mai sensibil şi mai specific din punct de vedere analitic şi clinic  Poate fi automatizat  Poate fi ajustat pragul de pozitivitate .

Testul imunochimic (iFOBT) Metoda Imunocromatografica  Dispozitive de colectare disponibile:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

Testul imunochimic (iFOBT)  Aparatură pentru analiză:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

 Specimen recoltat – materie fecala in orice moment al zilei  Recipient adecvat  Cantitate – 3 portiuni din puncte diferite ale bolului fecal  Prelucrare – se lucreaza in aceeasi zi  Stabilitatea probei – o zi la temperatura camerei .

Limite si interferente  Reactii fals pozitive – contaminarea fecalelor cu sange menstrual sau urina hematurica  Reactii fals negative – difuzarea sangelui din bolul fecal in apa din WC  Interactiuni medicamentoase – reactii pozitive – medicamente care produc sangerare gastro intestinala  Interferenta analitica – testul nu prezinta reactie incrucisata cu hemoglobina de animale . globina umana fiind unica .

Recomandări NU restricţii la administrarea medicamentelor  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte administrarea de medicamente populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic. .

Recomandări NU restricţii în dietă  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte dieta populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic. .

.Recomandări  Până când vor fi publicate mai multe date despre stabilitatea testului este recomandabil să se ţină cont de condiţiile de păstrare şi perioada de garanţie descrise în instrucţiunile producătorului.

Selectarea testului este foarte importantă       Distribuirea testului Etichetarea Instrucţiunile de folosire Uşurinţa utilizării Proba Un program pilot local este util pentru alegerea dispozitivului de prelevare şi a modului de distribuire şi colectare a probelor. .

iFOBT – Alegerea pragului pentru concentraţia hemoglobinei şi numărul de probe necesare trebuie să urmeze concluziile unui studiu pilot local .

Controlul calităţii interpretării testelor de depistare a sângerărilor oculte din scaun ? .

Organizarea laboratoarelor  Numărul laboratoarelor implicate  Personalul laboratoarelor  Acreditarea laboratoarelor şi monitorizarea calităţii  Distribuirea şi colectarea kit-urilor FOBT  Identificarea participanţilor şi a rezultatelor testelor  Asigurarea calităţii .

 Minimizarea numărului de laboratoare implicate  Automatizarea  Utilizarea unor proceduri de testare comune .

Organizarea laboratorului – monitorizarea rezultatelor  Toate aspectele legate de performanţa laboratorului privitoare la screening trebuie să facă parte dintr-un sistem riguros de asigurare a calităţii. .  Intervalul de timp de la colectarea probei până la analiza ei  Performanţa analitică  Rata de pozitivitate  Probe nesatisfăcătoare etc.

Personalul laboratorului  Laboratorul .coordonat de un chimist/ biochimist pregătit şi cu experienţă în tehnicile utilizate pentru analiză şi în procedurile de asigurare a calităţii .

Identificarea corectă a participanţilor şi a rezultatelor testelor  Trebuie implementate protocoale automate de verificare pentru identificarea corectă a populaţiei participante şi a rezultatelor testelor. .

Acreditarea laboratoarelor  ISO 15189  Control intern de calitate  Participare la scheme externe de control de calitate .

Rolul colaborării multidisciplinare în screeningul colorectal  Programele de screening pentru cancerul colorectal trebuie gestionate de o echipă multidisciplinară pregătită în mod corespunzător . .

Echipa multidisciplinară responsabilă cu programul de screening colorectal include:  Personal administrativ şi de birou  Epidemiologi  Personal de laborator  Medici generalişti  Medici endoscopişti  Medici radiologi  Medici anatomopatologi  Medici chirurgi  Asistente medicale. şi  Specialişti în sănătate publică. Succesul unui program de screening al cancerului colorectal depinde de personalul specializat implicat în implementarea. furnizarea şi evaluarea unui serviciu eficient şi de calitate. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->