Digestia glucidelor

Absorbtia: Duoden Posterior, superior jejun Glucoza si galactoza sunt transportate activ la nivelul polului apical al enterocitului de catre o proteina transportoare Acest transportor va prelua 2Na+ +1 molecula de glucoza sau galactoza (care sunt competitive la traversarea marginii in perie) Ajunse in enterocit, parasesc la nivelul membranei bazale prin transport facilitat (mecanism pasiv) (GluT2) Transportul fructozei : facilitat de o proteina transportoare GluT5 specifice pentru fructoza La polul bazal, fructoza trece prin enterocit cu ajutorul proteinelor transportoare Eliberarea glucidelor din enterocit necesita prezenta unor proteine transportoare la marginea in perie si membrana bazala

Depozitare + digestie: independent

Digestia proteinelor
Absorbtia: La nivelul polului apical(margine in perie) a enterocitului Cu ajutorul proteinelor transportoare prin mecansim activ (acelasi ca la absorbtia Glucozei si Galactozei) Pol bazal->enterocit-> LEC - transport efectuat cu ajutorul unor proteine transportoare (mecanism de transport pasiv facilitat) LEC-> vena porta->ficat 2-5% din proteinele ingerate scapa principiului de digestie/absorbtie in colon unde impreuna cu proteine plasmatice si proteinele celulelor descuamate vor fi supuse principiului putrefactiei bacteriene

Digestia lipidelor
Absorbtia lipidelor 95% absorbtie, 5% eliminate prin materii fecale nedigerate In jejun si ileon Se absorb: monogliceride, acizi grasi,micelii care intra in celulele mucoasei interne(transport pasiv) Intra in REN, unde vor fi reconstituite monogliceridele Se combina cu acizii grasi -> cu lantul lung al atomilor de C=> se fac trigliceride TG sintetizate vor forma cu vit. Liposolubile, fosfolipide, colesterol lipoproteine chilomicroni Chilomicronii sunt transportati in afara celulelor prin exocitoza

Acizii grasi <10-12 atomi de carbon ajung in capilarele vilozitatilor intestinale -> cale portala-> ficat

Absorbtia colesterolului Sub forma de chilomicroni Diminuata in prezenta grasimilor vegetale La nivelul intestinului este amestecat cu saruri biliare, grasimi, colesteraza sucului pancreatic Cea mai mare parte a colesterolului este hidrolizat inainte de a fi incorporat in chilomicroni

Digestia vitaminelor
Absorbtia vitaminelor Vit A: Vit. D: Vit E: Vit K: Activ Formarea chilomicroni Cale limfatica -> circulatia generala Pasiv Cale portala -> ficat Pasiv Cale limfatica -> circulatia generala Absorbtie pasiva (in absenta bilei) Alcatuieste chilomicroni Cale limfatica in circulatia generala

Vitamine hidrosolubile: Absorbtie la nivelul jejunului Vit B12: o Ileon o Provine din: lapte, oua, ficat, paine integrala, sinteza microorganismelor in colon -> nu e absorbtie o La nivelul stomacului (pH acid) se fixeaza pe o hepatocorina o Complexul este hidrolizat in duoden de pH alcalin. o In duodenul superior vit B12 eliberata din complex se combina cu factorul intrinsec

Noul complex se fixeaza de receptorul de pe marginea in perie si disociaza =>absorbtia separata a componentelor o Absorbtia activa in ileon : sangele portal prin transportul transcobalanina Transport membrana apicala-enterocit: difuziune simpla pentru B2, B6,PP Difuziune facilitata : vit. C Transport activ: vit. B12, acid folic, biotina o Parasesc enterocitul pe cale portala

Motilitatea Gastro-Intestinala Masticatia: prelucrarea mecanica a alimentelor o Miscari: buze, limba, obraji o Dintii: Anterior incisivi: taie Posterior molarii: macina o Miscari masticatorii: sus->jos-> sus mandibulei propulsie, retropulsie, lateralitate eficacitatea depinde de suprafata de contacta dintilor mandibular si maxilari superior, precum si de forma muschilor masticatori introducerea alimentelor naste reflexe bulbo-pontine de masticatie si salivare prin stimularea receptorilor gustativi, receptori tactili bucali, propioreceptori actul reflex rezulta din alternanta reflexului sus-jos-sus mandibular patrunderea alimentelor in cavitatea bucala stimuleaza receptori => reflex de coborare mandibulei prin relaxarea muschiilor masticatori coborarea mandibulei initiaza reflexul de intindere a m. masticatori=> contractia masticatorilor => ridicarea mandibulei -> apropie dintii si comprima bolul de mucoasa bucala, dinti, gingii Va fi initiat un nou reflex de coborare mandibular si procesul continua

Deglutitia
Proces complex format dintr-o succesiune de procese ce determina strabaterea faringelui si esofagului catre stomac a bolului Continutul bucal e reprezentat de alimente Etape: o Bucala voluntara o Faringiana involuntara o Initiata de contactul alimentelor cu campul receptor oro-faringian situat la baza limbii, palat moale si stalpii anteriori de amigdale o Fibrele aferente sunt reprezentate de ramificatii a n. glosofaringian, n. trigemen, n. vag o Centrii:

o o

Bulb Substanta reticulata 4 corelatii cu : Suptul Respiratia Vorbirea Fibre eferente ( hipoglos (limba), 5,3,9,10 (3 timp de deglutitie) Etapa bucala: Incepe cu inchiderea gurii prin contractia m. orbicular al buzelor Masticatia se opreste Neconditionat este stabilit prin contractia fasciulului post. al m. temporal Respiratia este sistata Alimentele insalivate si masticate=> bol pe fata posterioara a limbii Bolul situat in spatiul dintre fata dorsala a limbii si bolta palatina este impins posterior prin actiune de piston realizat de ridicarea varfului limbii pe arcada dentara superioara, apoi pe bolta palatina in timp ce baza limbii coboara Ulterior limba se ridica si se lipeste de palat-> propulseaza bolul in sus (brusc) Durata ~0.3 s Se termina prin trecerea bolului prin istmul buco-faringian limitat de plierii anteriori Etapa faringiana: Trebuie sa fie inchise orificul posterior a foselor nazale si glota Actiunea si mecanismele reflexe care asigura o inaintare rapida a boloului spre esofag Muschii faringelui: Fibre striate Musculatura extrinseca ce ridica/intinde palatul moale o Si intind laringele Musculatura instrinseca -> m constrictori sup si inf Ajungerea bolului in faringe => contractie puternica a constrictorilor superiori ai faringelui=> unda peristaltica ce se deplaseaza spre faringele mijlociu si inferior impingand inaintarea ei Bolul alimentare ajunge la nivelul sfincterului esofagian, respectiv la nivelul jonctiunii faringo-esofagiene (zona inchisa intre deglutitii) 10-20 cm de arcadele dentare In acest timp: traheea este inchisa Esofagul este deschis O unda peristaltica rapida va impinge bolul esofagian Dureaza aprox 1 sec Zone tactile sensibile: - in jurul deschiderii faringelui Impulsurile sunt transmise prin fibre senzitive a nervului trigmenen, n. 9 Centrul de deglutitie se afla in bulb

In vecinatatea: Nucleu dorsal vag Centrii: Masticatori si respiratori De la centrele bulbare pleaca impulsuri eferente cu frecventa de 2 impulsuri pe secunda catre faringe si esofag superior prin fibrele motorii a n. 9,10,12 o Etapa esofagiana 6-8 s Pana ce bolul ajunge la nivelul esofagului Primii 2 cm fibre striate, ulterior fibre musculare netede Musculatura striata esofagiana se comporta ca cea neteda Contractie si relaxare lenta Creeaza miscari peristaltice primare si secundare Miscarile primare: - continua unda inceputa in faringe In esofagul proximal deplasarea undei se face la fel de repede ca in faringe In esofagul distal deplasarea e lenta Lichidele strabat esofagul mai repede decat unda Datorita contractiei constrictorilor faringelui Lichidele se acumuleaza in portiunea distala esofagiana pana cand unda de contractie ajunge la acest nivel si deschide orificiul esofagian inferior Daca unda esofagiana primara nu reuseste sa impinga tot continutul in stomac=> o unda secundara produsa de distensia esofagiaului Aceasta unda se continua pana cand tot continutul este golit Segmentul esofagian terminal: Zona de presiune ridicata Inchisa intre deglutitii Portiune usor dilatata deasupra diafragmei Zona sfincteriana Jonctiune esogastrica (cardia) -> abdomen o Stimul: prezenta bolului in esofag o Centrii: bulb o Eferenta: n. vag, plex mienteric Auerbach o Reglare: umoral Gastrina ce stimuleaza sfincterul esofagian inferior CCK scade presiunea sfincterelor esofagiene inferioare Secretina, GIP, somatostatina au efect hipoton asupra activitatii sfincetelor esofagiene inferioare Motilitatea gastrica o Asigura 3 functii: Depozitare Amestec Evacuarea continutului in duoden:

o o o

Lenta Fractionala Cand unda ajunge la sfincterul esofagian inferior, acesta se relaxeaza urmand relaxarea fundului si corpului stomacului Acest fapt permite depozitarea alimentelor fara sa creasca presiunea intragastrica Umperea se realizeaza intr-o anumita ordine: Primele alimente se opresc pe marea curbura (fund+corp) Urmatoarele se depun in straturi concentrice apropiate de mica curbura Fragmentarea: Solide ramane in corp stomacului Voluminoase ajung in centru Mici sunt sfaramate progresiv Lichidele se scurg de-a lungul micii curburi Amestecul alimentelor Contractii de tonus(peristaltice) de adaptare si amestecare a continutului Initial scazuta Alimentele avanseaza lent spre pilor, incep de la nivelul cardiei Contractiile peristaltice: Prelungiri ale contractilor tonice Initial cresc la nivelul antrului (cresc pe masura ce se aproprie de antru) Se declanseaza la jumatatea portiunii verticale o Mai repede pe marea curbura Creste viteza si forta pe masura ce se aproprie de jonctiunea gastro-duodenala Cea mai mare parte de amestec se realizeaza in antrul piloric O mare parte a continutului antral datorita contractiei puternice a portiunii terminale antrale se va reintoarce in partea proximala a acestuia=> fenomen de retropulsie ce are rol de crestere a amestescului continut antral cu secretia gastrica Contractiile ce apar la nivelul unui stomac golit de mult timp: Coincid cu aparitia senzatiei de foame Sunt foarte puternice => ele se vor tetaniza ptr 2/3 minute urmand contractii linistite 2-10 min, dupa care apara din nou contractiile tetanice Pot fi insotite de durere o In 24 de ore de la ultima ingestie de alimente -> atinge valoarea maxima pt 3-4 zile dupa care se atenueaza Evacuarea: Fiecare unda se propaga spre duoden si va inchide intermitent pilorul Unda se apropie de sfincter=> creste presiunea pe antru iar astfel se face evacuarea pana la inchiderea pilorului Initial peristaltismul determina ritmul de golire al stomacului Evacuarea se face fractionat

Factor gastrici ce asigura evacuarea: Distensie-> stimuleaza reflexele vagale si mienterice locale, care vor creste actiunea pompei pilorice Distensia si prezenta proteinelor determina eliberarea de gastrine care are un efect moderat de stimulare asupra functiei motilitatii stomacului Creste actiunea pompei pilorice Factori duodenali care inhiba evacuarea: Cand alimentele ajung in stomac=> reflexe ce trec inapoi-> stomac oprind/ reducand golirea stomacului atunci cand volumul chimului este prea mare Aceste reflexe sunt mediate: Direct: duoden -> stomac -> sistem nervos enteric prezent in peretii interiori Nervi extrinseci Fibre simpatice Fibre vagale inferioare -> inhiba centrii bulbari => inhiba transmiterea semnalelor excitatorii a nervilor vagi Prin aceste cai se realizeaza inhibarea contractiei propulsive antrale si se realizeaza cresterea tonusului sfincterului piloric Controlul hormonal CCK-> inhiba competitiv motilitatea gastrica o Blocheaza motilitatea stomacului determinata de gastrina GIP elibereaza ca raspuns la prezenta grasimilor si glucidelor o Va inhiba motilitatea gastrica

Voma o Reactie reflexa de evacuare a continutului o Precedata de : Transpiratii Greata Lacrimari o Incepe cu scaderea tonusului gastric o Pilorul se inchide o Dispar undele peristaltice si apar unde antiperistaltice o Scaderea tonusului coincide senzatiei de greata Este initiala prin inspiratie fortata cu glota inchisa Determina o scadere a presiunii intratoracice si crestere a presiunii intraabdominale o =>fiderenta presiune intre stomac si esofag o Sfincterul esofagian inferior se relaxeaza pentru a primi continutul o Sfincterul esofagian superior ramane inchis ptr a preveni voma o Voma precedata de o secventa de greata din care una se poate termina cu varsatura o Centru: bulb in vecinatatea centriilor (respirator, salivator, motori) o Fibre eferente: de la zone de receptie a organelor interne

o o

Morfina stimuleaza direct zona Trigger Stimuli corticali excreta mirosuri neplacute Fibre eferente : fibre n., 7,9,10,12 dar si prin nervii spinali pentru diafragma si musculatura abdominala

Motilitatea intestinului subtire: Rol amestesc, propulsie peristaltica Miscari de amestec ( segmentare) cauzate de contractii peristaltice/constrictie locale Apar prin contractia izolata a fibrelor musculaturii circulare-> fragmentarea chimului => o Amestec mai bun o Absorbtia Frecventa maxima determinata de fercventa undei lente/ ritm electric de baza Undele lente -> frecventa max=> duoden => unde segmentare cu frecventa maxima in duoden Miscarile peristaltice unde peristaltice cu directie catre reg anala o Mai puternice in intestinul proximal o Mai slabe in zona terminala intestinala Controlul: o Semnale nervoase=> chim in duoden-> reflex gastro-enteric initiat de distensia stomacala si transmiterea prin plexul mienteric o Undele peristaltice asigura propagarea chimului prin intestin -> valvula ileocecala unde stationeaza cateva ore-> consumata alta data cand un nou reflex gastro-ileal va initia o noua unde peristaltica prin ileon favorizand tercerea chimului ramas prin valvula ileo-cecala prin cec Hormoni: gastrina creste motilitatea intestinala Secretina scade motilitatea intesitnala Complexe motorii de migrare : Apar noaptea La cateva ore dupa masa Parcurg incet descendent stomacul pana la ileon