MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,CAROL DAVILA’’ DOMENIUL- SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA

PROFESIONALĂ- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE

ÎNDRUMATOR, Dr. Jireghie Iuliana Asist. Barbarasa Gina ABSOLVENT, CURSARU IOAN

-GALAŢI2011

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER VARICOS

MOTTO :

«

Omul are varsta arterelor lui »
Prof. Leriche

………………3 Cuprins…………………………………………………………………….42 10.42 11.…………. Ulcerul varicos………………………………………………………….32 6.…...………44 13. Examene de laborator si exploorari…………………………………. Examenul local al bolnavului…………………………………….Cuprins Motto………………………………………………………………………...……………… 4 Argument……………………………………………………………. Descrierea aparatului circulator…………………………………………….35 9.……….…..……………….………….3.33 8. Mica si marea circulatie………………………………………………………19 Capitolul II. Diagnostic diferential………………………………………..1.6 Capitolul I.. Etiopatogenie…………………………………………………………. Anatomia si fiziologia sistemului circulator…………….. complicatii. prognostic……………………………………... Tratament…………………………………………………………... Inima…………………………………………………………………………...31 1. Examenul general al bolnavului…………………………………………..31 2.2. Antecedente personale si hederocolaterale…………………………………32 5...46 . Istoric……………………………………………………………………………..32 7.…………………….. Evolutie.……………. Motivele internarii………………………………………………………………32 4..12 I.14 I.………42 12. Diadnostic pozitiv……………………………………………………………….…12 I.. Date de identitate………………………………………………………………31 3..…………. Definitie………………………………………………………………..

...…48 Cazul nr. Studii de caz…………………………………………………………….….. 1…………………………………………………………………………48 Cazul nr..Capitolul III.……..81 Bibliografie……………………………………………………………………………. 87 ..…...66 Capitolul IV.………………. Un nou sistem de clasificare pentru boala venoasa cronica a membrelor inferioare…………………………………………..3……………………………………………………………………. 2……………………………………………………………….76 Educatie pentru sanatate..…..insuficienta venoasa cronica………………….....……57 Cazul nr.….

de fiecare data luam o decizie. In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii. Indiferent cu cine avem de-a face. Ea a insistat pe faptul ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. suportul medical ramane in cazul pacientilor cronici. deci de nursing Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au determinat dezvoltarea si influentarea lor. nici chirurgia. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-psi gaseasca modul de functionare normala ceea ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi. Cadrul medical isi va centra activitatea asupra consecintelor starii de boala. atata timp cat ingrijirile sunt . Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea religioasa simorala. in general nursele sunt : reactiile individuale si de grup. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu. care a descris necesitatile fundamentale ale omului. avand ca scop restabilirea starii normale a pacientului. problemele actuale sau potentiale de sanatate. este vorba de ingrijire. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana ingrijita. fenomenele ce privesc. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor. fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului. In principala sa lucrare “Notite despre munca sa sanitara”. nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole. nici una nici alta nu vindeca. ea descrie aceste ganduri : “Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca. Introducere Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni. numai natura poate vindeca. Nimic nu este mai putin adevarat. Este un adfevarat process de judecata.ARGUMENT 1. ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care ingrijeste. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera” Gratie lucrarilor Virginiei Henderson.

sa nu intalnesc piedici in scopul redarii acestui in cel mai scurt timp. cauzand usturimi. ce rezulta datorita circulatiei arteriale deficitare si include piceorul diabetic ( cu ulceratie) ce poate fi rezultat al diabetului. Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila.privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. repartizam ingrijiri. Ulcerele venoase pot fi dureroase. pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca este posibil chiar sa-I dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice. . Astfel. Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa. Scopul si motivatia Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din literatura de specialitate. familiei si societatii. pentru ca riscul de recitiva a bolii sa fie cat mai scazut. factorilor de stres. marimi si culori diferite Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Alte tipuri de ulcere de gamba include ulcerele arteriale. in loc sa repartizam sarcini. pruurit si tumefiere la nivelul membrului afectat. In consecinta. factorilor favorizanti. sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de asistent medical generalist . 2. cu expunerea tesutului subiacent. Ulcerul de gamba consta intr-o ulceratie tumefiata sau un crater. situata sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piceorului care necesita mai mult de 6 sapt pt a se vindeca. etc. Pot fi de forme. Notiuni despre boala Ulcerul de gamba este o pierdere de substanata dermoepidermica. dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase defictare de la nivelul membrelor inferioare. Pe perioada celor 3 ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba. si pune probleme destul de grave asupra sanatatii individului 3. Peste 80-80 % dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase. calitatea principala a unei asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai. datorita consecintelor sociale.

C.S.promovarea sănătăţii . mental. .N. în toate unităţile sanitare. psihic.M. boala şi moarte  utilizează cunoştinţe şi tehnici din ştiinţele fizice.îngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic şi mental Obiectivele nursei:  A se apropia şi a-i cunoaste mai bine pe pacienţi  A oferi îngrijiri: –mai bune –individualizate –complete –continue Rolul propriu al nursei este de a ajuta persoana bolnava/sănătoasă pentru menţinerea/recastigarea sănătăţii (sau asistarea in ultimele clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forţa. definesc Nursingul drept o parte a sistemului de îngrijire a sănătăţii cuprinzând: promovarea sănătăţii prevenirea bolii îngrijirea persoanelor bolnave (fizic. sociale.4. şi I. aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială Nursingul :  se ocupă de aspectele psiho-somatice şi psiho-sociale ale vieţii. Nursingul O. medicale şi umaniste  contribuie la implicarea cetăţenilor pentru menţinerea unei bune sănătăţi Istoria profesiunii de nursing începe de la 1860 odată cu înfiinţarea primei şcoli de către Florence Nightingale (1820-1910) a. Nursa : Este pregatită printr-un program de studiu incluzând: . deoarece acestea afectează sănătatea.prevenirea îmbolnăvirilor . voinţa sau cunoştinţele necesare (Virginia Henderson). personae cu nevoi speciale) de toate vârstele.

Aplică metodele de observaţie şi de tratament la indicaţia medicului . în: –asigurarea confortului –stabilirea relaţiilor de încredere cu bolnavul şi aparţinătorii.Să aibă atitudine potrivită faţă de pacient şi familia sa .Observă la pacient modificările provocate de boală/tratament şi le transmite medicului  Activităţi interdisciplinare: –acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic.Să aibă cunoştinţe de psihologie .Să-şi însuşească competenţele de bază .Să aibă pregatire pluridisciplinară . social –acţiuni de educaţie pentru sănătate –acţiuni privind organizarea şi gestionarea unităţilor de îngrijire  Funcţia profesională = cel mai important rol al nursei –promovarea şi menţinerea sănătăţii –prevenirea îmbolnăvirilor – îngrijirea în situaţia îmbolnăvirii şi recuperarea  Funcţia educativă: educare pentru sănătate  Funcţia economică: gestionarea serviciului corelată cu comportamentul etic  Funcţia de cercetare Codul pentru asistente medicale Descrie patru responsabilităţi: –Promovarea sănătăţii –Prevenirea îmbolnăvirilor –Restabilirea sănătăţii –Înlăturarea suferinţei Cerinţe profesionale pentru nursă . cărora le transmite informaţii şi învăţăminte –ascultarea şi susţinerea pacientului  promovarea unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate . temporar sau definitiv.Să fie capabilă de empatie .Funcţiile nursei  Asistă pacientul din proprie iniţiativă. psihic.

Problemele de sănătate sunt abordate în mod ştiinţific. Evaluarea . planificat în scopul protejării şi promovării sănătăţii individului şi a comunităţii .Sunt identificate sursele de dificultate care impiedică satisfacerea nevoilor pe plan biopsiho-social. cultural şi spiritual şi se stabilesc intervenţiile menite a ajuta persoana să-şi recapete autonomia Planul de îngrijire reprezintă mijlocul cel mai eficient de comunicare între persoanele din echipa de îngrijire Etapele procesului de îngrijire 1.Nursa urmăreşte reacţiile individuale. situaţiile sunt analizate iar îngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice şi psiho-sociale ale persoanei . Analiza şi interpretarea lor 3. Realizarea intervenţiilor 5. Culegerea de date 2. Planificarea îngrijirilor 4.Este un proces conştient. familiale.Reprezintă o metodă organizată şi sistematică care permite îngrijiri individualizate. adaptate fiecărui pacient . de grup la problemele actuale sau potenţiale de sănătate Procesul de îngrijire .

.

reprezentând marea circulaţie . prof. vase şi ganglioni limfatici cu originea la nivelul lichidului interstiţial al ţesuturilor şi cu mers centripet. iar între ele o bogată reţea de vase intermediare foarte fine.sau circulaţia generală. generează în foarte mare măsură îmbătrânirea ţesuturilor. reprezentând mica circulaţie .sau circulaţia pulmonară . În cadrul aparatului circulator sanguin există două circuite. Integritatea sistemului circulator condiţionează o bună funcţionalitate a organismului. cuprinzând arterele şi venele. după cum bolile vasculare scurtează durata de viaţă. deosebite ca funcţionalitate: unul între cord şi pulmon. viscere şi periferia organismului. Leriche spunea că "omul are vârsta arterelor lui".CAPITOLUL I. spre sistemul venos al marii circulaţii. care asigură oxigenarea sângelui. vasele sanguine. numite vase capilare.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE I. Pe drept cuvânt. şi un sistem organizat de canale tubulare. . prin două trunchiuri colectoare limfatice. La nivelul circulaţiei limfatice există un sistem de capilare limfatice. Descrierea aparatului circulator Aparatul circulator sanguin este alcătuit dintr-un organ central. spre organele de excreţie. Acestea au un rol considerabil în contextul schimburilor nutritive de la nivelul ţesuturilor. inima sau cordul. În mod special procesele de scleroză cu calcificări ale aparatului vascular. în cadrul metabolismului celular prin importul unor materii folositoare organismului şi exportul altora.şi altul între cord.

.

pentru reoxigenare (mica circulatie). trece in ventriculul drept. in auriculul stang. alimentand celulele cu oxigen si substante nutritive.2.Inima (cordul) este un organ cavitar. De aici. Inima face partee din aparatul cardiovascular. . din viaţa embrionară până la moarte. a) Functionare Sangele sarac in oxigen este adus din organism in atriul drept. prin valva mitrala. Din ventriculul stang este pompat prin aorta in intregul organism (marea circulatie). sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima. Dupa ce este alimentat cu oxigen in plamani. prin valva tricuspida. Inima este singurul organ muscular care se contractă ritmic. Functionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos (diastolă) şi propulsarea după contracţie în marea şi mica circulaţie (sistola).I. de la care porneşte stimulul cardiac. de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in plamani. de unde trece. fără intrerupere. muscular care functioneaza ca o pompa ce impinge in permanenta sangele in organism. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat (nodul sinusal). in ventriculul stang.

c) Pozitionare Inima este pozitionata in cutia toracica.b) Dimensiuni . in spatele sternului si se sprijina pe diafragma.lungime: aproximativ 15 cm (la adulti) .capacitate medie: 500 – 600 ml .80 mm Hg.diametru: 11 .volum de sânge pompat: 100 l/minut.greutate: intre 250 – 300 gr. . . . intre plamani.frecvenţa cardiacă normală: 70 bătăi pe minut . aproximativ 250 gr la femei si 275 gr la bărbaţi.presiunea normala: sistolică . diastolică .120 mm Hg.12 cm .

invelit de un sac fibros. indreptata oblic in jos si spre stanga.d) Structura Inima este un organ in forma de para rasturnata. pericardul fibros (la exterior) si pericardul seros (la interior).pericardul (sacul pericardic). Pericardul este format din 2 straturi. . rezistent .

Este format din tesut muscular. din atriul drept in ventriculul drept. situata in partea superioara a inimii.  de un sept transversal care imparte fiecare sector in 2 cavitati: cavitatea atriala.sarac in oxigen .pe care il trimite in mica circulatie). cu pereti mai grosi.Peretii inimii sunt formati din 3 straturi:  miocardul (muschiul cardiac) – reprezinta peretele muscular al inimii. prevazut cu o valva numita valva pulmonara Valvele inimii: . fiecare prevazut cu cate o valva: -valva mitrala (bicuspida) cu 2 valvule permite sangelui bogat in oxigen sa treaca din atriulul stang in ventriculul stang.permite sangelui venos sa treaca unidirectional. prevazut cu o valva numita valva aortica  ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara. .  La nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule. fiind partea cea mai groasă a peretelui cardic. endocardul – tesut care captuseste incaperile inimii epicardul – membrana seroasa care imbraca la exterior miocardul   Morfologic inima este impartita:  de un sept longitudinal care imparte inima in 2 parti: inima stanga (contine sangele arterial – bogat in oxigent – care este trimis pe cale aortica in marea circulatie) si inima dreapta (contine sangele venos .valva tricuspida cu 3 valvule .  ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta. situata spre varful inimii. cu pereti mai subtiri si cavitatea ventriculara.

.

Mica si marea circulatie Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei. la nivelul valvulelor semilunare. Traiectul ei se subâmparte în trei portiuni si anume: aorta ascendenta.Aorta ascendenta începe din ventriculul stâng si se termina la nivelul trunchiului brahiocefalic. Artera aorta pleaca din ventriculul stâng. 2.Arcul aortic se întinde de la trunchiul brahiocefalic pîna la ligamentul arterial (canalul arterial obliterat). arcul aortic si aorta descendenta.3. de unde si denumirea de sistem aortic. Ea este prevazuta cu trei valvule (valvulele sigmoide aortice). Din aorta ascendenta pornesc. 1. dreapta si stânga.I. Din arcul aortic pornesc trei artere mari: . care hranesc inima. cele doua artere coronare.

c. dupa care se împarte în mai multe ramuri si anume arterele: cerebrala anterioara. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic. La locul de bifurcare. artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus carotidian. Artera subclavie se întinde de la punctul de origine pâna sub clavicula. Înainte de bifurcare. în peretii caruia se afla glomusul carotidian. artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului. . coroidiana. unde se continua cu artera axilara. auriculara posterioara si faringiana ascendenta. artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala. inclusiv dura mater. faciala. globul ocular si anexele sale. Artera carotida comuna se întinde de la origine pâna la marginea superioara a cartilajului tiroid. iar cea stânga direct din arcul aortic. b. occipitala. ea da mai multe ramuri colaterale si anume arterele tiroidiana superioara. în afara de encefal si ochi. d.-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita -artera carotida comuna stânga -artera subclavie stânga. Pe traiectul ei. a. oftalmica si comunicanta posterioara. tireocervicala si costocervicala. patrunde în craniu prin canalul carotidian. unde se bifurca în artera carotida externa si artera carotida interna. sternocleidomastoidiana. Ambele artere subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de irigare. linguala. Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rândul lui în artera carotida comuna dreapta si artera subclavie dreapta.Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna. vascularizeaza o mare parte din organele gâtului si capului. cerebrala mijlocie. o formatiune cu rol în reglarea presiunii arteriale. Prin ramurile ei.Artera carotida externa se întinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid pâna la nivelul condilului mandibulei unde se împarte în doua ramuri terminale: artera temporala superficiala si artera maxilara. Artera carotida externa prin ramurile ei prin ramurile ei terminale si colaterale. toracica interna.

subscapulara si arterele circumflexe humerale. faringele. de unde se continua cu artera brahiala. i. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida. Aorta toracala se întinde de la ligamentul arterial pâna la diafragm. asezat la baza creierului. cerebelul si o parte din emisferele cerebrale. laringele si muschii coloanei cervicale. în jurul seii turcesti. Din ea pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale. formând artera bazilara. care iriga pericardul. iar prin ramurile terminale iriga mâna. Ramurile arterei bazilare. de arterele pericardice. arterele radiara si ulnara iriga antebratul. traheea. Prin ramurile lor colaterale. si de .e. toracoacromiala. j. Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii intercostale.Artera vertebrala patrunde în orificiile arteriale ale apofizelor transverse cervicale. de unde se continua cu arterele mâinii. numita si mamara interna. Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile cerebrale ale arterei carotide interne formând poligonul arterial Willis. Prin ramurile sale colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara). ea da urmatoarele ramuri: torcala suprema. esofagul. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele esofagiene. f. Artera axilara. Artera toracica interna. Artera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare. unde se continua cu arterele mâinii. bronhiile si diafragmul. k. iriga o mare parte din regiunile trunchiului. g. si anume artera radiala si ulnara. Artera ulnara se întinde tot de la cot pâna la regiunea carpiana. prin cele 2 artere cerebrale posterioare. Artera brahiala se întinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pâna la linia de flexie a cotului unde se bifurca în 2 ramuri terminale. Artera radiala se întinde de la cot pâna la regiunea carpiana. în dreptul degetului mare. Artera axilara se întinde de la marginea inferioara a claviculei pâna la marginea inferioara a muschiului marele pectoral. peretele abdominal. 3. prin ramurile ei. iriga prin ramurile ei colaterale si terminale o parte din peretele toracic. care iriga esofagul. toracala laterala (mamara externa). iriga trunchiul cerebral. ea iriga bratul. Arterele mâinii rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele arcade palmara superficiala si palmara profunda. h. intra apoi în craniu si uneste cu cea de pe partea opusa.

Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala.viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara. sigmoidiene si rectala superioara.parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare . b. c. Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. Ele se întind de la locul de bifurcare a aortei abdominale pâna la articulatia sacro-iliaca. la nivelul vertebrei L4. numite arterele liace comune. Din ea pornesc 3 feluri de ramuri: . 4. care se afla în santul costal din marginea inferioara a coastei. ce iriga organele respective. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului. intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala.arterele bronsice. care sunt în numar de 10 perechi si care iriga peretele toracic. artera mezenterica superioara iriga pancreasul. Aorta abdominala se întinde de la diafragm pâna la bifurcarea ei în cele 2 artere iliace comune. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului prin arterele colica stânga. a. respectiv ovarul. Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 în 2 ramuri principale. Arterele intercostale alcatuiesc împreuna cu nervul intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal. unde se bifurca în arterele iliaca interna si externa. hepatica si splenica. colica dreapta si colica medie. cea renala. mezenterica inferioara. suprarenala medie.terminale: arterele iliace comune. care iriga bronhiile. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele frenice superioare si de arterele intercostale posterioare. renala si testiculara sau ovariana . Prin aceste ramuri. ileocolica. d. Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica stânga. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara . rinichiul e. jejunale si ileale. Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si muschii lati ai abdomenului.

de artera rusinoasa interna. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si o parte din muschii coapsei. de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul. care iriga tegumentele abdomenului inferior. de artera rectala mijlocie. unde se împarte în 2 ramuri terminale. de unde se continua cu artera dorsala a piciorului (pedioasa). De pe traiectul ei se desprind ramuri colaterale. artera circumflexa iliaca superficiala. artera femurala profunda. Artera iliaca externa se întinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna pâna la iesirea din bazin (ligamentul inghinal). întinzându-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare pâna la inelul tendinos al muschiului solear. care iriga muschii abdominali profunzi. din care cele mai importante sunt: artera epigastrica superficiala. unde se bifurca în arterele plantare. unde se continua cu artera femurala. de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential. Artera tibiala anterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la ligamentul cruciat. Artera tibiala posterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la santul retromaleolar intern. care iriga articulatia coxofemurala si o parte din muschii coapsei. care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului inferior. Ramurile ei colaterale iriga regiunea posterioara a gambei. si de artera obturatoare care iriga o parte din muschii coapsei. care iriga organele genitale externe si muschii perineului. tuba uterina. de artera laterala care iriga cavitatea pelviana. . de unde se continua cu artera poplitee.si organele genitale. si anume în arterele tibiala anterioara si posterioara. care contribuie la irigatia rectului. ovarul si vaginul. Artera poplitee se gaseste în groapa poplitee (regiunea postrioara a genunchiului). care iriga muschii fesieri. Prin ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei. Artera femurala se întinde de la nivelul ligamentului inghinal pâna la nivelul inelului tendinos al muschiului adductorul mare. care se anastomozeaza cu epigastrica superioara. care hraneste muschii lati ai abdomenului si epigastrica inferioara. De pe traiectul ei se desprind arterele circumflexa iliaca profunda. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele fesiere. de artera ileolombara.

Artera pulmonara stânga are un traiect orizontal si o lungime de circa 3 centimetri. Ea se termina la nivelul primului spatiu interosos.  Vena cava superioara si afluentii ei. care patrunde în torace si . Vena cava superioara colecteaza sângele venos de la nivelul extremitatii cefalice. a.Marea vena azygos este asezata în mediastinul posterior. ea se împarte în 2 ramuri principale pentru cei doi lobi pulmonari. pe flancul drept al coloanei vertebrale. Din artera plantara laterala ia nastere arcul plantar. la rândul lor. dau nastere arterelor digitale plantare. Dupa ce patrunde în plamân. Artera pulmonara stânga e legata de aorta prin ligamentul arterial. din care pornesc arterele metatarsiene plantare care. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se împarte în artera pulmonara stânga si artera pulmonara dreapta.Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de circa 5-6 centimetri. Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sângele în vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid în atriul drept. 1. la rândul lor. se divid în ramuri din ce în ce mai mici. Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale arterei tibiale posterioare. contribuind la alcatuirea retelei arteriale a piciorului. Acestea. Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare si din ramurile lui.Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. are o lungime de 6-8 centimetri si se întinde de la cartilajul primei coaste pâna la atriul drept. al membrelor superioare si al trunchiului (partea supradiafragmatica a acestuia). ea da trei ramuri principale pentru cei 3 lobi pulmonari. Dupa ce patrunde în plamân. Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice iar ca afluent marea vena azygos. terminându-se în reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. Vena cava superioara este asezata în mediastinul anterior. care rezulta din obstruarea canalului arterial (canalul arterial este prezent la embrion si fat si face legatura între cele 2 vase mari). Ea are ca origine vena lombara ascendenta dreapta. 2.

orbita si partial de la fata. . Dintre afluentii acestei vene mentionam venele tiroidiene superioare. care aduna o parte din sângel fetei. format din sinusurile durei mater craniene. Dintre sinusurile durei mater le amintim doar pe cele mai importante si anume sinusurile sagital superior. unde se uneste cu vena jugulara interna. În aceste sinusuri este colectat. sunt 2 trunchiuri venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare. gâtului si cefei. cavernos. Tot în vena jugulara se mai varsa sistemul venos al craniului. care sunt niste cavitati sapate în grosimea acestei membrane captusite cu un endoteliu. prin venele encefalice superficiale si profunde.Venele brahiocefalice dreapta si stânga. Vena axilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a muschiului marele pectoral. numite si vene anonime. precum si venele toracoacromiale si transversale ale gâtului care aduna sânge din regiunile respective. Vena jugulara externa colecteaza sângele de la pielea capului. situata pe flancul stâng al coloanei vertebrale. linguale. Ea formeaza împreuna cu artera carotida comuna si cu nervul vag manunchiul vasculonervos al gâtului. unde se continua cu vena subclaviculara si primeste ca afluenti venele peretelui lateral al toracelui si vena cefalica. Vena jugulara externa se varsa în unghiul dintre vena jugulara interna si vena subclavie. Ele culeg sângele din regiunile si organele sinonime. e. vertebrale si toracice interne. Dintre afluentii venelor brahiocefalice mentionam venele tiroidiene inferioare. petros si occipital care sunt pereche. f. care sunt nepereche si sinusurile transvers. sagital inferior si coronar.devine marea vena azygos. Aceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin venele intercostale si prin vena hemiazygos. faringiene. Vena jugulara interna colecteaza sânge venos din craniu. fata si gât. Primeste ca afluenti venele jugulara anterioara. Ea aer un diametru mult mai mic decât jugulara interna si se afla în planurile superficiale ale regiunii laterale a gâtului. Vena subclavie continua vena axilara. b. Ea se întinde de la marginea externa a primei coaste pâna la articulatia sternoclaviculara. oftalmice si faciale. formând trunchiul venos brahiocefalic. Aceste vene colecteaza sângele din regiunile si organele sinonime. Ea se întinde pâna la marginea externa a primei coaste. d. sângele din encefal. c.

vena ulnara superficiala sau bazilica si vena mediana a antebratului. stomacului si duodenului. formând venele brahiale sau humerale. care rpin confluenta lor formeaza vena axilara. a. Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. fiind asezata la dreapta aortei. care aduc sângele din viscerele abdominale si pelviene si parietale care aduc sângele de la peretii abdominali. care constituie originea venelor profunde. venele superficiale sunt dispuse în 2 retele: venoasa dorsala a degetelor si venoasa dorsala a mâinii. Vena cava inferioara strabate diafragmul. patrunde apoi în pericard si se varsa în atriul drept. unde patrunde în profunzime. La nivelul mâinii. Venele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene. Vena mezenterica superioara aduna sângele de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului. Vena splenica colecteaza sângele de la nivelul pancreasului. Vena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica. b. La nivelul bratului se gasesc 2 vene superficiale mai importante si anume vena cefalica. Fiecare artera este însotita de 2 vene. Vena porta astfel formata ia parte la alcatuirea pediculului hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera . Venele profunde formeaza la nivelul mâinii arcadele palmare superficiala si profunda. Acestea se unesc la nivelul cotului. Vena mezenterica inferioara colecteaza sângele de la rect si de la jumatatea stânga a colonului. drenând sângele în vena brahiala. vena suprarenala dreapta care colecteaza sângele de la nivelul glandelor suprarenale. care continua vena cefalica a antebratului si vena bazilica. În vena cava inferioara se varsa 2 categorii de vene afluente: viscerale. din peretii cavitatii abdominale si din membrele inferioare pe care îl varsa în atriul drept. venele hepatice care colecteaza sângele de la nivelul viscerelor abdominale începând de la cardia si pâna la rect. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor. dupa ce aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica inferioara. Vena mezenterica inferioara se uneste cu vena splenica. Acestea din urma strâng sângele adus de vena porta la ficat. Ea ezulta dun unirea celor 2 vene iliace comune si urca pe dinaintea coloanei vertebrale. care urca pe partea interna a bratului pâna la mijlocul lui. venele renale. pancreas si ficat. La nivelul antebratului se deosebesc 3 vene superficiale mai importante: vena radiala superficiala sau cefalica.g. ele fiind asezate sub piele. În regiunea antebratului exista deci 2 vene ulnare si 2 vene radiale care primesc afluenti. În drumul sau este acoperita de duoden.  Vena cava inferioara aduna sângele venos din organele abdominale si pelviene.

Din aceasta arcada se formeaza venele tibiale anterioare si posterioare si venele fibulare.hepatica. La nivelul piciorului. vagin . formând în cele din urma venele hepatice care colecteaza tot sângele din ficat si îl duc în vena cava inferioara. ce se continua cu venele interosoase plantare. iar prin afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere. trece înaintea maleolei interne si urca pe fata interna a gambei. apoi a coapsei pâna în regiunea inghinala. Ramurile venei porte din aceste spatii trimit ramificatii în lobulii hepatici unde se capilarizeaza. obturatoare. Ajunsa în hilul hepatic. c. Venele membrului inferior sunt superficiale si profunde. . Vena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului. Vena iliaca externa e o continuare a venei femurale. ea se divide în ramuri din ce în ce mai mici care ajung în spatiile dintre lobulii hepatici. f. vezica urinara si organele genitale externe. Venele profunde încep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare. rect . Cele mai importante vene parietale care se varsa în vena cava inferioara sunt venele forenice inferioare care colecteaza sânge de la diafragm si venele lombare care colecteaza sânge de la peretii abdominali. care se unesc la baza lobulilor în vene sublobulare. Vena iliaca comuna e un trunchi venos lung de 3-4 centimetri rezultat din confluenta a 2 vene: iliaca interna si iliaca externa. Vena iliaca interna. e. unde strabate fascia si muschii acestei regiuni. care se varsa în arcada venoasa plantara. urca pe fata aosterioara a gambei pâna la regiunea poplitee. Venele superficiale se anastomozeaza cu cele profunde prin venele comunicante de la diferite nivele. unde se curbeaza si se varsa în vena femurala. Din capilarele sinusoide iau nastere venele centrolobulare. se întinde de la ligamentul inghinal pâna la articulatia sacroiliaca interna si formeaza vena iliaca comuna. d. fiind asezate sub piele. aceste vene sunt dispuse în 2 retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. varsându-se în vena poplitee. Vena safena mare ia nastere de pe fata dorsala a piciorului. trece înapoia maleolei externe. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor. Din aceste retele se formeaza 2 vene superficiale mari: vena safena mare si mica. Aceasta vena nu are afluenti. sacrale laterale si ileolombare aduna sângele de la peretii bazinului. numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali colecteaza sângele de la uter. Pe traiectul ei primeste ca afluent vena circumflexa iliaca profunda si vena epigastrica inferioara care colecteaza sânge din peretele abdominal inferior.

Acestea urmeaza traseul artereleor omonime si formeaza vena poplitee. Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele alveolocapilar. aceste vene se varsa direct în atriul stâng. . formând în cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plamân. Dupa ce strabat pediculul pulmonar. întinzându-se de la inelul muschioului adductor mare pâna la ligamentul inghinal. unde se continua cu vena iliaca externa. care se continua cu vena femurala. Pe traseul ei primeste afluenti care colecteaza sângele din muschii coapsei si de la regiunea abdominala inferioara. pentru a continua apoi din nou marea circulatie. g. Acestea se strâng apoi în venule si în vene de calibru din ce în ce mai mare. Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie începe cu artera pulmonara care ia nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa în atriul stâng. Vena femurala urmeaza traiectul arterei femurale. ducând sânge îmbogatit în oxigen la inima.

Inima cu venele si arterele mari+ sistemul limfatic al trunchiului .

Ulcerele venoase pot fi dureroase. . fiind foarte rare in randul persoanelor de sub 45 de ani. S-a estimat ca in randul persoanelor de peste 80 de ani. care necesita mai mult de sase saptamani pentru a se vindeca. situat sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piciorului. pachete vasculare. 3. cu expunerea tesutului subiacent. 2. plăci de aspect eczematiform (sau nu). lipodermatoscleroză. cauzand usturimi. frecventa este crescuta in randul persoanelor obeze sau imobilizate la pat. leziuni atrofice. marimi si culori diferite. Pot fi de forme. Definitie: Ulcerul de gamba este o pierdere de substanta dermoepidermica. putand aparea recurente chiar si dupa vindecarea completa. ULCERUL VARICOS (ULCERUL DE GAMBA) 1. Motivele internarii: Pierdere de substanţă pe gambe. 1 din 50 de persoane sunt afectate de ulcer de gamba. prurit si tumefiere la nivelul membrului afectat. Cu toate acestea. ce rezulta datorita circulatiei deficitare de la nivel arterial. precum si aplicarea unor pansamente compresive la acel nivel. plăci ocre sau pigmentare. Tratamentul ulcerului venos consta in curatarea si bandajarea ranii. Ulcerul de gamba consta dintr-o ulceratie tumefiata sau un crater.CAPITOLUL II. edeme şi eritem. Ulcerele venoase de gamba se pot infecta sau pot dezvolta complicatii. Alte tipuri de ulcere de gamba includ ulcerele arteriale. De asemenea. si piciorul diabetic (cu ulceratie). Date de identitate: Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Ulcerele venoase de gamba devin mai frecvente cu varsta. dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase deficitare de la nivelul membrelor inferioare. ce poate fi un rezultat al diabetului. vindecarea leziunilor necesita o perioada indelungata. Peste 80-85% dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase.

LES. Antecedente personale si hederocolaterale: Cazuri similare de insuficienţă venoasă în familie. data apariţiei ulcerului. tratamente efectuate. crioglobulinemii. intoleranţă la topice. hipopigmentări. La femei se pot accentua fenomenelede insuficienţă venoasă cu ocazia sarcinilor sau a statului prelungit în picioare. Istoric:        data debutului. postvaricos. diabetul zaharat. gleznă. leucemii. infecţii bacteriene.Ulcerul venos (florid sau vindecat). SS. terapiile chirurgicale. modalitatea de debut: postflebitic (trombotic). Gradul III. M. 7. Hiperpigmentări (dermita ocră şi pigmentară). insuficienţa venoasă cronică prezinţă trei grade de severitate: Gradul I.Coroană venoasă (venectazii) în zona paraplantară.a. afecţiuni hematologice (talasemia. Examenul local : Din punct de vedere clinic. Gradul II. circumstanţele de debut (avort. edem. Examenul general al bolnavului: Trebuie să evidenţieze:       afecţiuni vasculare (ATS. sarcină. 5.4.Behcet. arcul plantar + edem maleolar vesperal. complicaţii: inflamatorii. . ş. hemoragice. macroglobulinemii). TAO. operaţii pe micul bazin). dermatoscleroză şi liposcleroză. policitemie. leishmania.a.). neoplazii. 6. fungice. paniculite ş.

hipodermita sclerodermiformă. -în timp are loc un proces inflamator şi fibrozant cronic.aspect de "sticlă de şampanie răsturnată". eczema varicoasă. membrele inferioare devin elefantiazice. ca şi prin alterări metabolice.  Atrofia albă (Milian): -Mici cicatrici atrofice care pot conflua. papilomatoza vecină ulcerului se datoreşte hipertrofiei capilare şi blocajului . bacitracină. apoi în treimea inferioară a gambei.  limfatic. cauciucul de bandaj) sau datorită secreţiilor din ulcer. ulcere unice sau multiple. netratat. alb. dermoepidermita eczematiformă): se datoreşte sensibilizării microbiene sau topice (la neomicină. Ulcerul venos: localizat de obicei în regiunea maleolară internă.repaosul nocturn.  Dermita ocră şi purpurică: leziuni punctiforme sau în plăci şi placarde. fibroza sau anchiloza gambei. Se pot întâlnii toate stadiile unei eczeme. edem venos). are tendinţa de cronicizare şi organizare fibroasă. cu induraţie lemnoasă . lanolină.se datorează îndurării şi fibrozării dermului şi a ţesutului subcutanat prin extravazare de fluide şi proteine. evident seara. precum şi a creşterii activităţii melanocitare sub influenţa inflamaţiei. nedureros. -Localizare în regiunea gleznelor (datorită unei vasculite livedoide).  Eczema de stază (sinonimă cu eczema gravitaţională. dispărând după.  Dermohiperdermita varicoasă (sinonim lipodermatoscleroza. datorită creşterii presiunii venoase şi exudării de fluide. oxiquinoleine. -precede ulcerul varicos. -se întâlneşte mai frecvent la cei cu HTA şi diabet. calulita îndurativă): . pe un fond de limfedem cronic. localizat perimaleolar. dermoscleroza. se localizează periulceros sau de -a lungul venelor varicoase în treimea inferioară a gambelor.Manifestări care preced sau însoţesc ulcerul:  Edemul (flebederm. care se accentuează în ortostatism şi la căldură. care se datoresc extravazării eritrocitelor în derm şi acumulării de hemosiderină. -treimea inferioară a gambei capătă un aspect scleros. moale.

spre sistemul superficial (varice post trombotice). se ridică bolnavul în picioare şi se observă umplerea venelor superficiale dintre garouri.  Testul celor trei garouri. de la câţiva mm la zeci de cm. Percuţia şi testul tusei (proba Sicard): se invită bolnavul să tusească. se aplică un garou la rădăcina coapsei. după 8-10 minute. (Testul Mahorner-Ochsner). în cazul unei insuficienţe venoase se observă o undă care se propagă în jos. unul deasupra articulaţiei genunchiului şi unul în treimea superioară a gambei. 8. Bolnavul în decubit dorsal. În cazul când venele varicoase se umplu în câteva secunde avem reflux din circulaţia profundă. -fenomene infecţioase: erizipel (streptococ de grup A). Această probă poate să fie repetată cu aplicarea garoului la diferite niveluri pe membrul inferior pentru a putea stabili locul exact al comunicantelor insuficiente. granulată (cu tendinţe la vindecare). Cu pacientul în ortostatism. caloase. Măsurarea comparativă a circumferinţei gambelor.  TestulTrendelemburg.  Proba Chervier este similară cu proba Trendelemburg. Investigaţia clinică a funcţiei venoase:     Inspecţia şi palparea membrelor în ortostatism. bolnavul suportă bine contenţia elastică ba chiar resimte o uşurare. În caz de obliterare a venelor profunde. Dimpotrivă. care îl obligă să suprime contenţia. prin venele comunicante. reflux patologic vertical. -suprafaţa: curată. se invită bolnavul să umble. dar garoul nu se ridică. . Se invită bolnavul să se ridice în ortostatism. -marginile sunt neregulate. pe vena dilatată. Se ridică garoul sau policele. scleroasă (fărătendinţe la vindecare).- profunzimea. -rar dureros. Dacă vena safenă se umple brusc de jos în sus avem insuficienţă valvulară şi deci. Examene de laborator si explorari . Se aplică un garou la rădăcina coapsei sau se comprimă cu policel e crosa safenei interne. când venele profunde sunt permeabile. TestulPerthes: Se aplică o faşă elastică pentru a comprima reţeaua venoasă superficială a gambei. bolnavul acuză jenă şi durere în gambă. cu membrul inferior la zenit.

  Investigarea funcţiei venoase prin metode paraclinice.este o metoda de apreciere a fluxului sanguine intr-un vas sau a structurii anatomice a acestui vas utilizand ultrasunetul..  Ultrasonografia Doppler. deoarece acestea sunt cele mai frecventa locuri de stabilire a trombozelor venoase. Flebologia-examen radiologic al venelor dupa injectarea unui produs iodat. . Flebografia priveste de cele mai multe ori membrele inferioare si vena cava inferioara.

. plexurile venoase sunt pline şi absorb multă lumină şi viceversa. Fotopletismografia: măsoară variaţiile în absorbţia luminii de către hemoglobina din plexurile venoase dermice. Când presiunea venoasă este crescută. Este util ca test de screening îndiferenţierea incompetenţei venoase profunde de cea superficială.

.

Studierea funcţiei arteriale.

Măsurarea presiunii sistolice la gleznă, în comparaţie cu a braţului;flowmetria

Doppler; arteriografia.

Examenul Doppler cu unde continuue(CW) oferă informaţii despre obstrucţii şi reflux.

Scanning-ul duplex (la cei cu edeme şi durere).

Examenul histopatologic pentru Diagnosticul diferenţial (epiteliom). Pletismografia cu aer (APG). .

 Radiogrefia zonei ulcerate (osteomielita). biopsie. . scintigrafie cu galium.  Tomografie osoasă.

♦Examene bacteriologice din ulceraţii şi antibiogramă. uree. ♦Crioglobulinemie. excipienţi). ♦Imunoelectroforeza (disglobulinemii). VSH. probe hepatice. VDRL. Patch test (antibiotice. test HIV. Alte investigaţii de laborator: ♦Hemoleucograma (anemie. creatinină. leucemie). policitemie. ♦Electroforeză (hipoalbuminemie şi hipergamablobulinemie). ♦Celule lupice. AAN. ♦Glicemie. ♦Trombocite. TC. . TS. macroglobulinemie.

HTA (Martorell). poicitemia vera. ulcer post trombotic sau ulcer varicos. profunzimea. limfangiomul congenital sau Ectimele streptococice: sunt multiple. spinocelular. Formulare: ulcer cronic de gambă (venos). fenomenele subiective ♦Ulcerul venos: -localizat de obicei în regiunea maleolară internă. durere. mal De origine limfatică. sarcoame. aspectul clinic. diabet. boala Milroz. De alte cauze: tumori benigne sau maligne. anemie neurolitică pe fond neuropat. Localizarea. examenele de laborator şi alte explorări. au aspect inflamator şi evoluţie acută. Aproximativ 50% dintre pacienţi au un trecut de tromboză venoasă profundă. Diagnosticul pozitiv: Anamneza. 10. Cancere cutanate. vechi cicatrici de arsură sau iradiere. TAO Ulcere hematologice. . cauzată de incompetenţa valvulară. aspectul marginilor. cu efecte secundare asupra microcirculaţiei şi. dimensiunile. asupra troficităţii locale. Gomele luetice: evoluţie subacută. Etiopatogenie Ulcerele varicoase apar datorită disfuncţiei congenitale sau dobândite a venelor profunde şi/sau comunicante. Diagnosticul diferential: ♦ ♦ lues. căpătată .filarioza. care determină creşterea presiunii venoase. anamneza. în consecinţă. epiteliom bazocelular. fistule (osteomielita).9. congenitală. LES. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ eritemul îndurat Bazin ulcerat (Hutchinson). 11. sclerodermie. perforant. Ulcere de gambă de origine arterială: ATS. numărul. examene serologice pozitive pentru bilateral.

TAO.  limfatice. Afecţiuni hematologice:  -eritrocitare (talasemie. Displaziile congenitale se găsesc în 3-4% din cazuri. Pyodermagangrenosum.  arteriale: ATS. afecţiuni vasculare:  venoase. . inflamaţie cu Gram-negativ sau anaerobi. frig.  -fungice (inflamaţii fungice profunde. embolii de colesterol. Infecţii:  -bacteriene (ectima. 7.  Există mai multe ipoteze privind mecanismele de apariţie: ♦ Ipoteza manşonului de fibrină. tabes dorsalis. facticială). 3. Traumatisme (presiune. necrobioza lipoidică). atrofia albă. care împiedică schimburile vitale. Neuropatii (diabet.  -disproteinemii (crioglobulinemii. Destinderea patului capilar măreşte porii endoteliali şi permite extravazarea fibrinogenului. macroglobulinemii). tumori metastatice). Afecţiuni metabolice (diabet zaharat. mycobacteriozite tipice şi atipice). limfoame. granulomul Majocci). iradiere. granulomatoza Wegener).  -înţepături şi muşcături de insecte.  -leucocitare (leucemii). LES. embolii septice. poliarterita nodoasă. arsuri. 6. 5.  -protozoare (leishmania). sarcoame. malformaţii atrioventriculare. 2. În realitate. policitemia rubra vera).  vasculite (vasculite alergice. siringomielie). gută). 9. Paniculite (boala Weber-Cristian. Cauzele ulcerului de gambă: 1. boala Behçet. 8. care formează un manşon pericapilar de fibrină. 4. Neoplazii (epitelioame.Incompetenţa izolată a venelor superficiale ale sistemului safen (varice hidrostatice) determină mai rar ulcere de gambă (20%). (propusă de Browse&Burnard în 1982).

În general . ca urmare a hipertensiunii venoase. boala Vaquez. 12. care vor fi activate şi vor elibera mediatori ai inflamaţiei. stări septicemice. Complicaţii: 1. Tromboflebita superficială favorizată de: factori infecţioşi. datorită instalării dermitei de stază. pielea este netedă. 3. Ulcerele iniţiale se vindecă dar se redeschid după reluarea activităţii şi duc la reducerea capacităţii de muncă. cu edem moale. după vindecare. Plăci de limfangită până la coapsă. cu fisuri şi limforagii. în urma unui efort fizic deosebit. complicatii. sugerează faptul că ele ar putea fi efectul şi nu cauza ulceraţiei. alergii postmedicamentoase.). (a fost introdusă de către Coleridge-Smith şi colab. De modul de aplicare al tratamentului. prognostic Sunt legate de: Cauză: ulcerele venoase au prognoza mai bună decât cele arteriale. întinsă. dureros. 2. depresibil. responsabili de alterările capilare. ♦ Altă ipoteză este a macromoleculelor care trec în derm (Teoria lui Falanga). Gamba acută postflebitică (edem cu pericelulită) se caracterizează prin gamba edematoasă. cald. flictewne şi cruste melicerice. şi leagă sau"sechestrează" factorii de creştere şi materialul matricei. afecţiuni arteriale. boli metabolice. având un caracter cronic. Ruptura varicelor de cauză traumatică. roşu vineţiu. tulburări de coagulare. leucemii. ♦ Ipoteza "dopului leucocitar". Evolutie.persistenţa acestor manşoane. recidivant. b) c) De gradul de edem cronic inflamator. cancer gastric. ulcerele a) posttrombotice şi cele neuropatice având pronostic mai grav în timp. Se sugerează ideea sechestrării leucocitelor care aderă de pereţii vasculari. necesari pentru repararea şi menţinerea integrităţii tisulare.

antiseptice. apare dermita de tip erizipelo id. Degenerescenţa malignă: marginile devin vegetante. 4. 7. adenopatii regionale de tip inflamator. Există şi o limfangită subacută. căldură. Calcificări subcutanate. treneuri de limfangită. cresc exuberant iar ulceraţia este dureroasă şi urât mirositoare. flebite şi periflebite. Leziuni osteoarticulare (periostita.5%. arterite. Tratamentul ulcerului venos şi al manifestărilor asociate: Local: a) Combaterea infecţiei: antibiotice: mupiricinul şi bacitracina. edemul şi duritatea. care reduce presiunea. stafilococului. . pulsatile.se opresc brusc în treimea superioară a gambei. dermatoscleroză. nitrat de Ag 0. scăderea în greutate. neglijarea tratamentului. edem periulceros. Uneori trombusul se poate canaliza. se produce o tromboflebită superficială care duce la ocluzia vasului respectiv. 5. d) Tratamentul chirurgical. eritem. realizând "carâmbul de cizmă" sau se profilează o îngustare cilindrică. evitarea căldurii. Ulcerul varicos infectat datorat streptococului. 6. clorhexidină. ulcerul poate devenii gangrenos. pe fond de blocaj parţial al circulaţiei limfatice (tromboză limfatică. din cauza suprasolicitării poziţiei verticale. Se realizează cu bandaje elastice sau combinaţii diverse. Se aplică dimineaţa înainte de ridicarea din pat şi se scot seara la culcare. germenilor Gramnegativi.13. umiditate. suprainfecţii microbiene. prin injectarea intravasculară a unui agent sclerozant. Sunt utile atât pentru profilaxie cât şi pentru tratamentul insuficienţei venoase cronice. Tratament Tratamentul insuficienţei venoase cronice are drept scop corectarea sau ameliorarea întoarcerii venoase prin: a) Clinostatism prelungit. duşuri reci. c) Scleroterapia. Clinic: dureri vii. b) Contenţia elastică. cloramină. . e) Tratamentele medicale: flebotonice topice şi sistemice. ser fiziologic. diuretice. limfangită). Pe suprafaţa ulceruluise află ţesut necrozat şi secreţie purulentă. cu reducerea exudaţiei plasmatice. cu tendinţă la scleroză. osteoporoza). Mecanism: scade presiunea în venele superficiale.

-debridare chirurgicală. . -soluţie hipertonă de NaCl. c) Stimularea granulării. soluţii hidrocoloide. AINS.- violetul de genţiană. f) Grefarea: -ulcer curat. -granulare excesivă: nitrat de Ag 25% sau dermatocorticoizi. -chimic (enzime fibrinolitice sau colagenolitice). -grefa "în pastile" sau totală. -nitrat de Ag soluţie 1% sau pomadă (Mikulicz). -Fibrinolitice: stanozolul (creşte fibrinoliza). e) Îngrijirea tegumentelor periulceroase: -pastă zincată. -Hemoreologice: pentoxifilina (400 mg x3/zi) scade vâscozitatea sanguină. -soluţii de glucoză. dextran. d) Stimularea epitelizării: aplicarea de ser fiziologic sau curăţarea marginilor plăgii. fucsina. creşte deformabilitatea hematiilor. Sistemic: -Antibiotice în funcţie de bacteriile izolate. inhibă agregarea plachetară. b) Îndepărtarea detritusurilor celulare: -comprese umede. granulat. -Alte medicamente: diuretice.

. gamba stângă. STUDII DE CAZ Cazul nr.Diabet zaharat tip 2. Naţionalitatea : Română . Istoricul bolii : Pacient în vârstă de 61 ani. tulburări trofice perilezionale. Vârsta : 61 ani .1 I. Motivele internării : . Culegerea datelor: Numele şi prenumele :T. Localitatea : Galati .Ulceraţii masive. . Religia : Ortodox .CAPITOLUL III. pe fundul lor cu sfaceluri purulente cu miros fetid. diabet zaharat tip 2 (2002). Diagnosticul la internare : . însoţite de edeme mari şi durere la nivelul gambei stângi . Diagnosticul la 72 de ore : . gamba stângă.Ulcer cronic de gambă suprainfectat . Sex : Masculin . Se internează în vederea investigaţiilor clinice şi paraclinice şi a tratamentului de specialitate Antecedente heredo-colaterale : . Se internează pentru prezenţa la nivelul gambei stângi a unor ulceraţii masive.Ulcer cronic de gambă suprainfectat . cu marginile neregulate.C. Ocupaţia : Pensionar .Insuficienţa venoasă cronică .Insuficienţă venoasă cronică. însoţite de edeme mari ale gambei şi plantei stângi şi dureri intense. . cunoscut cu ulcer de gambă de peste 15 ani. fără medicaţie antidiabetică de aproximativ 2 ani. Afirmativ pacientul nu a luat de 4 luni nici un fel de medicaţie vasoprotectoare şi venotonică.Nu cunoaşte .

Medicaţie adminstrată înaintea internării : . zone depigmentate la nivelul pomeţilor .1982 . •Talie = 177 cm . . însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi.consumă ocazional alcool . echilibrat prin dietă şi A. TA = 130/70mmHg. •Starea de nutriţie : supraponderală .O. Examenul obiectiv. •Aparat respirator : torace uşor emfizematos. Comportamente (fumat. •Sistem ganglionar : superficial. şoc apexian în spaţiul V. normotrof. F.Antecedente personale. fiziologice şi patologice: . . zgomote cardiac asurzite. AV = 62 bătăi /minut.apendicectomie .alimentaţie hipercalorică . nepalpabil . . . murmur vezicular normal transmis bilateral.D. •Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . =20 respiraţii /minut . •Temperatură = 36. •Starea generală : influenţată .2005 . fără raluri. •Mucoase : normal colorate . •Aparat cardiovascular : arie precordială de aspect normal. •Fanere : unghi deformate.8 º C . greu perceptibile.Tip constituţional hipostenic •Greutate= 117 kg . .2002 . fără sufluri cardiac. normokinetic . •Sistem muscular : normoton.cardiopatie ischemică .adipos : foarte bine reprezentat . puls neperceptibil la artera pedioasă .ulcer cronic gamba stângă . Condiţii de viaţă şi muncă : . cu striaţiuni la nivelul picioarelor .Condiţii corespunzătoare de viaţă . •Ţesut conjunctiv . .a urmat tratamentul diabetic conform prescripţiei medicale . •Starea de conştienţă : păstrată . •Facies : suferind. alcool) : . .1992 .R.diabet zaharat. .fără nici o medicaţie vasoprotectoare şi venotonică de aproximativ 4luni . IC pe LMC stâng.nefumător . uşor estompat. II. •Tegumente : Ulceraţii masive. ritmice.

4. fără semne de iritaţie meningeală .Regim : da . Scaun : . Nevoia de a dormi şi a se odihni : . •Sistem nervos . elastic. Urina : . Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal .Micţiuni nocturne : prezintă nicturie . .•Aparat digestiv : abdomen destins de volum. organe de simţ : ROT prezente bilateral . poliurie şi nicturie. fără ajutor . Nevoia de a bea şi a mânca : .Dificultăţi : nu prezintă .Prezintă insuficienţă venoasă cronică . moale nedureros. 5. .5cm de rebordul costal. •Ficat . III. .Incontinenţă : nu prezintă . Circulaţia : . Nevoia de a elimina : A. . . Analiza şi interpretarea datelor 1.Dificultăţi la eliminare : prezintă polakiurie . micţiuni frecvente. -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . •Aparat uro-genital : loje renale libere.Ajutor pentru a mânca : nu . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singur . usturimi la urinare. Tranzit intestinal absent (constipaţie) .Numărul orelor de somn : aproximativ 7 ore .Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă .Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . splină nepalpabilă . căi biliare . -Activitate psihică : bună . . splină : ficat palpabil la 0. spontan şi la palpare. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. din cauza bolii : excluderea glucidelor din alimentaţie .Obiceiuri pentru a dormi : fără pătură . . B.Gust : da . endocrin .Ajutor pentru a adormi: nu . 3. B. . . manevra Giordano bilateral. 2.

Este o persoană puţin comunicativă . Nevoia de a comunica : . 6. . Nevoia de a menţine memperature corpului în limite normale : . de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicose. 9. 7. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . 8. de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . Nevoia de a fi curat .Tegumentele prezintă ulceraţii masive. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Satisfacerea nevoi se reduce la îngrijirea nepotului .Se spală singur. 10. .Temperaturile crescute îi crează problem . însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi iar mucoase sunt normal colorate . . 12. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale. 13.Somnifere : nu sunt necesare . nu are nevoie de ajutor . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : . Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : urmăreşte meciurile de fotbal ale echipei favorite . .. 14.Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate .Obiceiuri : baie de două ori pe săptămână . Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . Nevoia de a evita pericolele : .Semne particulare : nu are . 11.

6 %. -glicemie: 239 mg%.IV. -leucocite: 9300/mm3 -EO:1%. -toaleta pansarea plagii si Indepartarea sfacelelor purulente dezinfectarea plagii si -toaleta plagii cu apa oxigenata. transaminaze. dar infectia inca betadine solutie. uree.4 g %. glicemie. -VSH: mm/h. creatinina. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele pacientului -stare de Obiectivele asistentei rau -supravegherea functiilor vitale -masurarea tensiunii -puls:62 batai /minut -reaspiratie:20 resp/min -TA: 130/70 mmHg -investigatii laborator de -recoltarea probelor laborator -s-a recoltat sange prin pt punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor examene de laborastor: hemoglobin. VSH. -segmentate:78 limfocite mici. -Hb:10. ASLAT: 18 U/L. Rezultate laborator. . -creatinita: 0. persista. -pe zonele infectate se aplica antibiotic unguient sau cu fase -in plagii urma si toaletei aplicarea solutiei de betadine dispare mirosul fetid. a pulsului. de Interventiile asistentei Evaluare generala arteriale. a respiratiei si notarea in foaia de abservatie mg/dL. ASLAT: 16 U/L.

-repaos in pozitia -starea generala se imbunatateste. de -se face toaleta cu apa -infectia persista oxigenata -aplicarea de antibiotic la Acid si a unguient pe plaga suprainfectare. -toaleta pansarea plagii si -eliminarea riscului infectie si de extindere plagii. Trendelenburg. -imbunatatirea circulatiei venoase. -Tador: 3 tb/zi. -edemul persista. sesibil Gentamicina. -cultura din plaga: pseudomonas. administrar ea tratamentul ui medicamentos -indepartarea riscului de Administrarea de antibiotic injectabil: -Gentamicina 80 mg/2x pe zi. -Detralex: 2 tb/zi. reducerea durerii in ortostatism. Clavulanic Ciprofloxacin. -tratarea plagii -Vasseldue: 1 fiola/zi. .Ziua 2 Problemele pacientului investigatii laborator Obiectivele asistentei de -recoltarea analizelor laborator de -urocultura cu antibiograma -recoltare secretii din plaga Rezultate laborator: urocultura de negativa Interventiile asistentei Evaluare (sterile).

-Detralex: 2 tb/zi. administrarea tratamentului medicamentos.Ziua 3 Problemele pacientului consult Obiectivele asistentei la eevaluarea -s-a recoltat sange pt Rezultatele examenelor laborator: -glicemie:270 mg%. -nu intolerant. -tratarea insuficientei venoase. -Tador: 3 tb/zi. plaga devine ma pansarea plagii riscului infectiei si de extindere plagii. -Vasseldue: 1 fiola/zi. a curate. -tratarea durerii. prezinta usoara a suprainfectare. -reducerea durerii in ortostatism prelungit. de Interventiile asistentei Evaluare clinica de boi valorilor de nutritive si glicemiei diabet stabiliirea regimului si a conduitei terapeutice. indepartarea riscului de Administrarea de antibiotic injectabil: -Gentamicina 80 mg/2x pe zi. . . -regresie edeimului. -se si face toaleta plagilor cu apa oxigenata eliminarea -pe zonele infectate se aplica Infectia persista dar unguient cu antibiotic. fara secretii. -repaos in pozitia -stare generala buna.tratarea diabetului. toaleta si - determinarea glicemiei. Trendelenburg.

-clinostatism prelungit vasculara si imbunatatita. -Administrare de antibiotic: In urma tratamentului cu Eritromicina: 2 tb x 4/zi. Endoteon:2 tb/zi. flebotonice si starea este mult -se face toaleta locala cu ser -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare fiziologic apoi se aplica apitelizare. . Curison picaturi -Pentoxifilin retard 400mgx venotonice. contentia elastic extrema a gambei. 2/zi.Ziua 5 Probleme pacientului -toaleta pansare plagii Obiectivele asistentei si -indepartare riscului de suprainfectie. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -administrarea tratamentului mjedicamentos -indepartare riscului de suprainfectie.

diabet zaharat . Naţionalitatea : Română . înconjurată de un placard eritematos. 1/3 inferioară a gambei drepte.I. faţa internă .Tatăl – H. .Bolile copilăriei .Ulceraţie rotund ovalară cu diametrul de aproximativ 8cm. pentru reevaluare clinic-biologică şi tratament de specialitate.A. . Sex : Masculin . Antecedente personale fiziologice : .Mama – insuficienţă venoasă. Istoricul bolii : Bolnavul prezintă diagnosticul de ulcer cronic posttrombotic gamba dreaptă de aproximativ 20 de ani.Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat.1989: Safenectomie.Ulcer cronic posttrombotic de aproximativ 20 de ani.T. o ulceraţie rotund ovalară. Ocupaţia : Pensionar . discret pruriginos . periulceros. localizat la gamba dreaptă . Motivele internării : . .Cazul nr 2 1.1979: Fractură deschisă gambă stângă şi antebraţul drept. a avut numeroase internări la Clinica de Dermato-venerologie pentru redeschiderea ulcerului. Antecedente heredo-colaterale : .V. Culegerea datelor: Numele şi prenumele :V. prezentând în 1/3 inferioară a gambei drepte. înconjurată de un placard eritematos.T. 1/3 inferioară a gambei drepte. . Vârsta : 71 ani .A. . Diagnosticul la internare : Ulcer venos cronic posttrombotic. intercalate de perioade de vindecare postterapeutică. (nu poate preciza exact data debutului). . Localitatea : Sendreni (Galati) . Antecedente personale patologice : . Se reinternează în Clinica D. Religia : Ortodox . acoperită de secreţii sero-purulente. faţa internă . Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer venos cronic posttrombotic. pe faţa internă.H..

III. • Fanere : normale . normotroftrof .x2/zi.5mg. • Mucoase : normal colorate .2 tablete pe zi II. Examenul obiectiv • Greutate= 80 kg .Medicaţie adminstrată înaintea internării : .Enap . splină . căi biliare . • Aparat respirator : murmur vezicular normal transmis bilateral . pe faţa internă. • Aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice . Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit lateral dreapta . cu excepţia prezenţei în 1/3 inferioară a gambei drepte.Detralex .în limite fiziologice .1 tabletă pe zi . • Aparat uro-genital : micţiuni fiziologice . • Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . • Ţesut conjunctiv . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii .adipos : normal reprezentat . . • Sistem nervos . TA =170/80 mm/Hg (H. insuficienţă venoasă cronică) . • Starea generală : bună . • Tegumente : normal colorate . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. • Ficat . Analiza şi interpretare datelor 1. elastic . • Sistem muscular : normoton . .T. splină : ficat . periulceros . normokinetic . a unei ulceraţie rotund ovalară. Talie = 175 cm . • Starea de nutriţie : bună . organe de simţ : fără semne de iritaţie meningiană .A. • Starea de conştienţă : păstrată .Furosemid . • Sistem ganglionar : normal . • Aparat digestiv : abdomen suplu . înconjurată de un placard eritematos. • Facies : fără modificări fenotipice . Temperatură = 36 º C . endocrin . cu respiraţia TI prezentă .

fără ajutor . 4. 8. -Se spală singur. Scaun : -Dificultăţi : nu prezintă . B.Gust : da . 7.B. 5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singur . -Ajutor pentru a mânca : nu . Nevoia de a elimina : A. -Micţiuni nocturne : în limite normale . Nevoia de a fi curat . -Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . -Transpiraţie : în cantitate 58ormal . Nevoia de a dormi şi a se odihni : -Numărul orelor de somn : aproximativ 8 ore . Nevoia de a menţine 58emperature corpului în limite normale : -Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate . -Constipaţie : nu . Circulaţia : -Prezintă insuficienţă venoasă cronică . -Ajutor : nu . -Obiceiuri pentru a dormi : nu prezintă . -Regim : da . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . 2. îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : -Obiceiuri : baie şi duş . -Diaree : nu . nu are nevoie de ajutor . -Somnifere : nu sunt necesare . 3. -Incontinenţă : nu prezintă . . Urina : -Dificultăţi la eliminare : nu prezintă . -Activitate psihică : bună . 6. -Semne particulare : nu are . din cauza bolii : hiposodat . Nevoia de a bea şi a mânca : . -Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă .

Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : merge în parc pentru a se întâlni cu alţi pensionari cu care poartă discuţii şi joacă şah .-Tegumente şi mucoase normal colorate. . îi plac glumele . de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . 10. pe faţa internă. Nevoia de a evita pericolele : -Temperaturile crescute îi crează 59roblem . 14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale. periulceros 9. de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicos . a unei ulceraţie rotund ovalară. 13. prezintă în 1/3 inferioară a gambei drepte. Nevoia de a comunica : -Este o persoană comunicativă. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Se implică în acţiuni de ajutorare a bătrânilor de la azil . 12. 11. înconjurată de un placard eritematos. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori .

Obiectivele asistentei supravegherea functiilor vitale. puisului si a respiratiei si notarea lor in foaia de -pulsul: batai/minut. -VSH:45mm/h.I -albumina.-leucocite. -uree.. unguentului antibiotic riscul de infectie si de extindere a plagii.IV. -creatinina: 0.sterila cellule- -toaleta pansarea plagii si -aseptizarea plagii Se efectuiaza: -toaleta plagii. -creatinina. TGP.6mg/dL. -transaminaze: TGO. 70 Interventiile asistentei Evaluare observatii. -TGO: 18 I. -TGP: 15 U. -masurarea tensiunii arteriale.4 g % -leucocite: 4300 mm3. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele pacientului -stare generate relative buna. -glicemie:98 mg %. -glicemie. -respiratia:20 respiratii/minut -TA: 130/70 mmHg. -se aplica unguent cu -toleranta antibiotic. -densitate: 1025. . -Hb:13. -in urma buna la aplicarii cu se reduce antibiotic( Gentamicina). -urocultura. -hemoglobina. . -pH: 5 -sediment urinarar: -rare epiteliale. -investigatii de laborator -recoltarea probelor pentru laborator S-a recoltat sange prin punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor analize de laborator: -VSH.glucozaabsent -Ubg normal. Ssumarul de urina.

. -infectia persista. -Administrare de antibiotic: si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb).Ziua 2 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). -Administrare de antibiotic: -stare generala buna. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. -imbunatatirea circuiatiei venoase. Ziua 3 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -diminuarea senzatiei de "piceor greu”. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. -Plaga secretii seropurulente fara Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -imbunatatirea circuiatiei venoase. Endoteon:2 tb/zi. -stare generala buna. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. Endoteon:2 tb/zi. si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. -diminuarea senzatiei "piceor greu” de este Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii Eritromicina: 2 tb x 4/zi. extinderea plagii oprita. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie.

-clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -Administrare de antibiotic: Eritromicina: 2 tb x 4/zi. evolutie Eritromicina: 2 tb x 4/zi. a -Administrare de antibiotic: favorabila. starea vasculara este mult imbunatatita . administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. -clinostatism contentia gambei. In tratamentului flebotonice urma cu si si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii apitelizare. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). imbunatatirea circuiatiei venoase. Endoteon:2 tb/zi. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. Endoteon:2 tb/zi. infectie si de extindere plagii. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii apitelizare. -pe zonele infectate se aplica Curison gel . venotonice. prelungit extrema si a -imbunatatirea circulatiei venoase elastic Ziua 5 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii.Ziua 4 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului de -se face toaleta plagii cu apa oxigenata.

internată în repetate rânduri în clinica D. Ocupaţia : Pensionar . gamba stângă. Localitatea : Bulgăruş (Timiş) . Antecedente personale.nefumătoare . fără tendinţe la epitelizare.casnică.Cazul nr. Naţionalitatea : Română .alimentaţie normală. fiziologice şi patologice: . Medicaţie adminstrată înaintea internării : . greutate în deplasare. Antecedente heredo-colaterale : . .nu consumă alcool. Motivele internării :Ulceraţie cronică atonă gigantă membrul inferior stâng.G. edem perilezional . durere locală. Sex : Feminin . Condiţii de viaţă şi muncă : .Nu cunoaşte .Detralex . Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer cronic .Colecistectomie . Istoricul bolii : Pacientă în vârstă de 53 ani. Comportamente (fumat. Dermită eczematiformă minoliană. Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior . trăieşte în condiţii corespunzătoare . . Vârsta : 53 ani . Diagnosticul la internare : Ulcer cronic .pentru ulcer cronic gambă stângă.V. Religia : Ortodox .3 I.1990 . Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior . durere locală. Se internează în prezent pentru o ulceraţie atonă gigantă. . Culegerea datelor: Numele şi prenumele : M. gamba stângă. Dermită eczematiformă minoliană. alcool) : . .

organe de simţ : ROT prezente. . -Ajutor pentru a mânca : nu . • Aparat digestiv : Abdomen cu ţesut adipos abundent. • Tegumente : ulceraţie atonă gigantă la nivelul gambei stângi .5 º C . Tranzit intestinal prezent. Temperatură = 36. splină : În limite normale . • Aparat respirator : torace normal conformat. • Sistem nervos . • Fanere : normale . • Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . • Starea de conştienţă : păstrată . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. bine bătute .adipos : bine reprezentat . endocrin . • Ţesut conjunctiv .Examenul obiectiv • Greutate = 80 kg . -Dezgust : nu . III. Matitate cardiacă în limite normale. căi biliare . • Facies : normal . • Ficat . Sonorizare pulmonară în limite normale.Analiza şi interpretare datelor 1. Circulaţia : -Prezintă insuficienţă venoasă cronică . • Starea generală : bună . Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal . B. • Sistem muscular : tonus normal .II. 2. Loje renale libere. • Mucoase : normal colorate . • Starea de nutriţie :supraponderală . Talie = 170 cm . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . • Aparat uro-genital :Micţiuni spontane prezente. Nevoia de a bea şi a mânca : -Gust : da . Manevra Giordani bilateral nrgativa. • Sistem ganglionar : nepalpabil .Zgomote cardiace rotunde. • Aparat cardiovascular : Şoc apexian în spaţiul V şi pe linia medioclaviculară. orientată temporospaţial.

-Micţiuni nocturne : nu prezintă . Nevoia de a evita pericolele : -Fulgerele îi provoacă teamă . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . Nevoia de a fi curat . -Ajutor : nu . -Constipaţie : nu . nu are nevoie de ajutor . -Somnifere : nu sunt necesare . Scaun : -Dificultăţi : nu prezintă . 8. -Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale : -Nu prezintă dificultăţi . 6. 10. 7. -Transpiraţie : în cantitate normală . Nevoia de a dormi şi a se odihni : -Numărul orelor de somn : aproximativ 6 .7 ore . -Semne particulare : nu are . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : -Obiceiuri : baie . 5. fără ajutor . 4.-Regim : nu . B. Nevoia de a elimina : A. -Laxative : nu . -Se spală singură. -Obiceiuri pentru a dormi : cu capul acoperit cu batic . -Incontinenţă : nu prezintă . -Activitate psihică : bună . -Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . -Tegumente şi mucoase normal colorate cu excepţia prezenţei unei ulceraţii atonă gigantă la nivelul gambei stângi . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singură . 9. Nevoia de a comunica : -Este satisfacuta . Urina : -Dificultăţi la eliminare : nu prezintă . 3.

de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Se reduce la activitatea din gospodărie . a obţinut un rezultat care a speriat-o.11. 12. Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : se uită la televizor. pe viitor fiind hotărâtă să fie mai atentă în păstrarea sănătăţii. . Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . 13. atunci când activitatea din gospodărie îi permite . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Tratându-şi boala cu superficialitate. 14.

4 g %. Obiectivele asistentei -supravegherea functiilor vitale. puisului si a respiratiei si notarea lor in foaia de observatii.I. -hemoglobina. Sumarul de urina.Fugicard (corticoid) .IV. TGP. Interventiile asistentei Evaluare si unguient Cloramfenicol 5%. -leucocite. -VSH:45mm/h.. -urocultura. -pH: 5 -sediment urinar cellule epiteliale. -investigatii de laborator -recoltarea probelor pentru laborator S-a recoltat sange prin punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor analize de laborator: -VSH. -respiratia:20 respiratii/minut -TA: 130/70 mmHg. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele Pacientului -stare generate relative buna.6mg/dL.I.sterila -toaleta plagii -indepartarea sfacelelor purulente dezinfectia plagii -se face toaleta cu apa oxigenata. -Periulceros. -Hb:13.. -TGP: 15 U. -TGO: 18 U. -glicemie: 98 mg % -creatinina: 0. -pe zona ulceroasa se aplica un cu antibiotic -pulsul: 70 batai/minut. -masurarea tensiunii arteriale. -leucocite: 4300 mm3. -densitate: 1025. -transaminaze: TGO.

Pentoxifilin: 400 mg. sfacelelor purulente oxigenata. Trendelemburg -contentie elastica. -tratarea pruuritului. -administrarea tratamentului medicamentos. unguient corticoid (Fugicard). -Aerius: 1 tb/zi. -pe zona ulceroasa se aplica un unguient cu antibiotic Cloramfenicol Periulceros 5%. si dezinfectia plagii.1 tb/zi -Repaos in pozitia -reducerea ortostatism. -reducerea pruuritului. 2/zi. tratamentui -starea generala se injectabil: Ceftamil 1g x imbunatateste. -tratarea durerii. -Ketonal (supozitoare): 2 supozitoare/zi.Ziua 2 Problemele pacientului Obiectivele asistentei -se face toaleta cu apa -infectia persista. -Detralex: 2 tb/zi. -ibunatatirea circulatiei venoasae. Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea plagii. durerii in -edemul persista. -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. .

-indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. -Ketonal (supozitoare): 2 supozitoare/zi. extindere a plagii. -pe zona ulceroasa se aplica fara secretii.1 tb/zi -Repaos in pozitia -reducerea durerii in ortostatism. imbunatateste. -reducera pruuritului. -tratarea pruuritului. -tratarea pruuritului. Pentoxifilin: 400 mg. unguent Funcid. -reducerea senzatiei de greutate a piceorului. de suprainfectare. injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi. -ibunatatirea circulatiei venoasae. tratamentui -starea generala se oxigenata. -ibunatatirea circulatiei venoasae. cu antibiotic- . un unguient cu heparinoiziLioton. Trendelemburg -contentie elastica. -edemul este redus. -administrarea tratamentului medicamentos. plaga devine curate. plaga devine curate. Ziua 4 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar plagii. infectiei si de oxigenata. -tratarea durerii. -Aerius: 1 tb/zi.Ziua 3 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar plagii. -pe zona ulceroasa se aplica fara secretii. -Detralex: 2 tb/zi. -tratarea durerii.

infectiei si de oxigenata. . -administrarea tratamentului medicamentos.1 tb/zi -durerea este redusa in -Repaos in pozitia ortostatism -contentie -pruuritus -Ketonal redus. -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare.-ingrijirea periulceroase zonei -ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a venoasae Lioton. -tratarea durerii.-edemul este redus. -tratarea pruuritului. (tratament local). -Detralex: 2 tb/zi. piceorului se mentine dar este foarte redusa. periulceroase. Ziua 5 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa .glicemie : 130 mg % plagii. ibunatatita. -ibunatatirea circuiatiei tratamentui -stare generala mult injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi. 2 -Aerius: 1 este mai venoasae Trendelemburg elastica. -recoltare laborator de probe pt pt cu antibiotic- extindere a plagii. (supozitoare): supozitoare/zi. local). Pentoxifilin: 400 mg. tb/zi. (sange) determinarea glicemiei -ingrijirea zonei -ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a venoasae (tratament Lioton. -pe zona ulceroasa se aplica unguent Funcid. piceorului redusa. cu mult (tratament local). .

-Aerius: 1 tb/zi. -Detralex: 2 tb/zi.tratarea durerii. . -pruurit diminuat pana la disparitie. riscului indepartarea -administrarea de injectabil: tratamentui -stare generate buna. -ibunatatirea circulatiei Ceftamil 1g x 2/zi. 2 (tratament local). -tendinta la epitelizare. Trendelemburg -contentie elastica.-administrarea tratamentului medicamentos. . -tratarea pruuritului. -Ketonal (supozitoare): supozitoare/zi. edemului gambier. -represie marcata a suprainfectare. -Pentoxifilin: 400 mg-1 tb/zi -durere mult redusa in venoasae -Repaos in pozitia ortostatism.

lipodermatoscleroza Modificari cutanate (anterioare) + ulcer vindecat Modificari cutanate (anterioare) + ulcer activ Semne clinice (grad 0-6) Pentru aspectele asimptomatice Pentru formele cu semen clinice evidente Pentru clasificare etiologica (congenitale. Clasificarea ia in considerare urmatoarele criteria C A S E A P Tabel 2. isolate sau in combinative) Pentru disfunctia fiziopatologica (reflux. primare. UN NOU SISTEM DE CLASIFICARE PENTRU BOALA VENOASĂ CRONICĂ A MEMBRELOR INFERIOARE Boala venoasă cronică este o cauză importantă de disconfort şi incapacitate şi afectează un procent important al populaţiei pe plan mondial. egzeme. profunde. ambele) .CAPITOLUL IV. Tabel 1. obstructive. Clasificarea clinica Clasa 0 Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Clasa 5 Clasa 6 Fara modificari vizibile sau palpabile de boala venoasa Talangiectazii sau vene reticulate Vene varicoase Edeme Modificari cutanate: pigmentare. secundare) Pentru distributia anatomica (superficial. performante.

Vena iliaca Vena cava inferioara Comuna Interna Externa 3. Talangiectazii/ Vene reticulare Savena mare Deasupra genunchiului Sub genunchi 3. solara.Tabel 3. Safena mica Vene monosafenoase II. postraumatic. 4. 6. III. 4. 2. Clasificarea etiologica 1. altele. Vene profunde 1. Coapsa Gamba . 2. venele ligamentului larg. Congenital (EC) Primar (EP) de cauza necunoscuta Secundar (ES) postrombotic. 2. 5. altele/ Tabel 4. Popliteee Tibiale Musculare-gastocnemiana. Vene perforante 1. Vene superficial 1. 3. Pelvi-gonadele. 2. Clasificare anatomica I. altele.

necesita analgezice Absent Usor/ moderat Sever Absent Usor/ moderat Sever Absent Localizata Extinsa Absent Localizata Extinsa Absent 2 cm diametru > 2 cm diametru . obstructiei (PO). Claudicatie venoasa 0 1 2 4.Tabel 5. ambele (PRO) 1. 2. Marimea ulcerului 0 1 2 Absent Moderata. Scor clinic 1. Lipostermatoscleroza 0 1 2 6. Reflux (PR) Obstructie (PO) Reflux + obstructive (PRO) Tabel 6. 3. Pigmentatie 0 1 2 5. Edem 0 1 2 3. nu necesita analgezice Severa. Clasificarea fiziopatologica Semne clinice si sintomele disfunctiei venoase pot fi rezultatul refluxului (PR). Durere 0 1 2 2.

mersul pe bicicletă…  Preveniţi constipaţia. saunele. mai ales în timpul sarcinii. joggingul.INSUFICIENŢA VENOASĂ Recomandari pentru îmbunătăţirea circulaţiei venoase : a) Ce trebuie să faceţi:  În timpul unei activităţi statice prelungite efectuaţi la intervale regulate mici mişcări ale gambelor. .  Evitaţi kilogramele în plus şi hainele prea strâmte (jeans.  Evitaţi tenisul.  Staţi cu gambele ridicate în timpul nopţii şi de câte ori este posibil.  Preferaţi îmbrăcămintea amplă. golful. şosete.  Evitaţi băile calde. în timpul unei activităţi statice prelungite.  Învingeţi tentaţia expunerii prelungite la soare.  Păşiţi energic şi faceţi mici sărituri pe vîrfuri. gimnastica aerobică.  Evitaţi activităţile statice.  Atenţie la celulele contraceptive.  Evitaţi incălţămintea plată sau cu tocuri mai mari de 5 cm. b) Ce nu trebuie să faceţi:  Evitaţi imobilizarea prelungită.  Practicaţi nataţia. c) Urmariti cu atentie tratamentul recomandat. băile de abur şi tot ceea ce însemnă căldură intensă la nivelul gambelor.EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE . dansul. Corijaţi toate deformările piciorului.  Preferaţi încălţămintea cu tocul cuprins între 3 .  Evitaţi fotoliile foarte moi sau cu spătarele tari. echitaţia.5 cm.  Faceţi zilnic un duş cu apă rece la nivelul gambelor (de jos în sus).…).

3.Dermato-venerologie. Dem Theodorescu .sfatul-medicului. www.BIBLIOGRAFIE 1.Dermato .ro .Venerologie. Ortansa şi Ioan Macovei . 1. No. 5. 4. Virgil Feier . 2.Mic atlas de anatomia omului. Angiologia azi.