MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,CAROL DAVILA’’ DOMENIUL- SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA

PROFESIONALĂ- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE

ÎNDRUMATOR, Dr. Jireghie Iuliana Asist. Barbarasa Gina ABSOLVENT, CURSARU IOAN

-GALAŢI2011

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER VARICOS

MOTTO :

«

Omul are varsta arterelor lui »
Prof. Leriche

Motivele internarii………………………………………………………………32 4. prognostic…………………………………….………44 13.32 7. Examene de laborator si exploorari………………………………….31 1....…...………………..…………………….. Definitie……………………………………………………………….………….. Diadnostic pozitiv……………………………………………………………….……………… 4 Argument……………………………………………………………....……….2...3. Diagnostic diferential………………………………………..32 6. Antecedente personale si hederocolaterale…………………………………32 5.14 I.………………3 Cuprins…………………………………………………………………….………….1. Descrierea aparatului circulator…………………………………………….. Date de identitate………………………………………………………………31 3.…………….6 Capitolul I. Mica si marea circulatie………………………………………………………19 Capitolul II.…12 I. Anatomia si fiziologia sistemului circulator…………….. complicatii.12 I.. Inima…………………………………………………………………………. Examenul local al bolnavului…………………………………….….35 9. Examenul general al bolnavului…………………………………………..42 11. Etiopatogenie………………………………………………………….46 .…………. Ulcerul varicos…………………………………………………………...Cuprins Motto………………………………………………………………………..………42 12.33 8. Istoric……………………………………………………………………………. Tratament………………………………………………………….31 2.. Evolutie.42 10..

….66 Capitolul IV....….. 87 .. 2……………………………………………………………….insuficienta venoasa cronica………………….…..3……………………………………………………………………..…... Studii de caz…………………………………………………………….……………….…48 Cazul nr....81 Bibliografie……………………………………………………………………………. 1…………………………………………………………………………48 Cazul nr.……57 Cazul nr..Capitolul III...……. Un nou sistem de clasificare pentru boala venoasa cronica a membrelor inferioare………………………………………….76 Educatie pentru sanatate..

Introducere Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni.ARGUMENT 1. Este un adfevarat process de judecata. Ea a insistat pe faptul ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor. ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care ingrijeste. suportul medical ramane in cazul pacientilor cronici. deci de nursing Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au determinat dezvoltarea si influentarea lor. numai natura poate vindeca. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera” Gratie lucrarilor Virginiei Henderson. avand ca scop restabilirea starii normale a pacientului. nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole. In principala sa lucrare “Notite despre munca sa sanitara”. nici una nici alta nu vindeca. fenomenele ce privesc. fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului. Nimic nu este mai putin adevarat. problemele actuale sau potentiale de sanatate. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana ingrijita.de fiecare data luam o decizie. care a descris necesitatile fundamentale ale omului. ea descrie aceste ganduri : “Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca. Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea religioasa simorala. in general nursele sunt : reactiile individuale si de grup. este vorba de ingrijire. atata timp cat ingrijirile sunt . nici chirurgia. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-psi gaseasca modul de functionare normala ceea ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi. Indiferent cu cine avem de-a face. In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii. Cadrul medical isi va centra activitatea asupra consecintelor starii de boala.

repartizam ingrijiri. pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca este posibil chiar sa-I dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice. pentru ca riscul de recitiva a bolii sa fie cat mai scazut. factorilor de stres. etc. in loc sa repartizam sarcini. Astfel. situata sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piceorului care necesita mai mult de 6 sapt pt a se vindeca. Pot fi de forme. . cauzand usturimi. Alte tipuri de ulcere de gamba include ulcerele arteriale. sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de asistent medical generalist . In consecinta. datorita consecintelor sociale. Pe perioada celor 3 ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba. ce rezulta datorita circulatiei arteriale deficitare si include piceorul diabetic ( cu ulceratie) ce poate fi rezultat al diabetului. calitatea principala a unei asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai. Notiuni despre boala Ulcerul de gamba este o pierdere de substanata dermoepidermica. factorilor favorizanti.privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. si pune probleme destul de grave asupra sanatatii individului 3. Ulcerul de gamba consta intr-o ulceratie tumefiata sau un crater. cu expunerea tesutului subiacent. pruurit si tumefiere la nivelul membrului afectat. Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila. Scopul si motivatia Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din literatura de specialitate. dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase defictare de la nivelul membrelor inferioare. sa nu intalnesc piedici in scopul redarii acestui in cel mai scurt timp. Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa. marimi si culori diferite Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. 2. familiei si societatii. Ulcerele venoase pot fi dureroase. Peste 80-80 % dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase.

N. mental.M.promovarea sănătăţii . Nursa : Este pregatită printr-un program de studiu incluzând: . . psihic.îngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic şi mental Obiectivele nursei:  A se apropia şi a-i cunoaste mai bine pe pacienţi  A oferi îngrijiri: –mai bune –individualizate –complete –continue Rolul propriu al nursei este de a ajuta persoana bolnava/sănătoasă pentru menţinerea/recastigarea sănătăţii (sau asistarea in ultimele clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forţa. boala şi moarte  utilizează cunoştinţe şi tehnici din ştiinţele fizice. în toate unităţile sanitare. voinţa sau cunoştinţele necesare (Virginia Henderson). aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială Nursingul :  se ocupă de aspectele psiho-somatice şi psiho-sociale ale vieţii.S. sociale.4. Nursingul O. medicale şi umaniste  contribuie la implicarea cetăţenilor pentru menţinerea unei bune sănătăţi Istoria profesiunii de nursing începe de la 1860 odată cu înfiinţarea primei şcoli de către Florence Nightingale (1820-1910) a. definesc Nursingul drept o parte a sistemului de îngrijire a sănătăţii cuprinzând: promovarea sănătăţii prevenirea bolii îngrijirea persoanelor bolnave (fizic.C. personae cu nevoi speciale) de toate vârstele. deoarece acestea afectează sănătatea. şi I.prevenirea îmbolnăvirilor .

Să aibă pregatire pluridisciplinară . cărora le transmite informaţii şi învăţăminte –ascultarea şi susţinerea pacientului  promovarea unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate .Observă la pacient modificările provocate de boală/tratament şi le transmite medicului  Activităţi interdisciplinare: –acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic. în: –asigurarea confortului –stabilirea relaţiilor de încredere cu bolnavul şi aparţinătorii.Să-şi însuşească competenţele de bază .Funcţiile nursei  Asistă pacientul din proprie iniţiativă.Să aibă atitudine potrivită faţă de pacient şi familia sa . temporar sau definitiv. psihic.Să fie capabilă de empatie .Să aibă cunoştinţe de psihologie . social –acţiuni de educaţie pentru sănătate –acţiuni privind organizarea şi gestionarea unităţilor de îngrijire  Funcţia profesională = cel mai important rol al nursei –promovarea şi menţinerea sănătăţii –prevenirea îmbolnăvirilor – îngrijirea în situaţia îmbolnăvirii şi recuperarea  Funcţia educativă: educare pentru sănătate  Funcţia economică: gestionarea serviciului corelată cu comportamentul etic  Funcţia de cercetare Codul pentru asistente medicale Descrie patru responsabilităţi: –Promovarea sănătăţii –Prevenirea îmbolnăvirilor –Restabilirea sănătăţii –Înlăturarea suferinţei Cerinţe profesionale pentru nursă .Aplică metodele de observaţie şi de tratament la indicaţia medicului .

Sunt identificate sursele de dificultate care impiedică satisfacerea nevoilor pe plan biopsiho-social. Culegerea de date 2. situaţiile sunt analizate iar îngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice şi psiho-sociale ale persoanei .Nursa urmăreşte reacţiile individuale.Problemele de sănătate sunt abordate în mod ştiinţific. Evaluarea . Planificarea îngrijirilor 4. adaptate fiecărui pacient . Realizarea intervenţiilor 5.Este un proces conştient. cultural şi spiritual şi se stabilesc intervenţiile menite a ajuta persoana să-şi recapete autonomia Planul de îngrijire reprezintă mijlocul cel mai eficient de comunicare între persoanele din echipa de îngrijire Etapele procesului de îngrijire 1. de grup la problemele actuale sau potenţiale de sănătate Procesul de îngrijire . Analiza şi interpretarea lor 3. planificat în scopul protejării şi promovării sănătăţii individului şi a comunităţii .Reprezintă o metodă organizată şi sistematică care permite îngrijiri individualizate. familiale.

.

inima sau cordul. În mod special procesele de scleroză cu calcificări ale aparatului vascular. . Integritatea sistemului circulator condiţionează o bună funcţionalitate a organismului. generează în foarte mare măsură îmbătrânirea ţesuturilor.CAPITOLUL I.1.şi altul între cord. prof. numite vase capilare. şi un sistem organizat de canale tubulare. La nivelul circulaţiei limfatice există un sistem de capilare limfatice. Acestea au un rol considerabil în contextul schimburilor nutritive de la nivelul ţesuturilor. după cum bolile vasculare scurtează durata de viaţă.sau circulaţia pulmonară . Descrierea aparatului circulator Aparatul circulator sanguin este alcătuit dintr-un organ central. vase şi ganglioni limfatici cu originea la nivelul lichidului interstiţial al ţesuturilor şi cu mers centripet. vasele sanguine. cuprinzând arterele şi venele. În cadrul aparatului circulator sanguin există două circuite. Leriche spunea că "omul are vârsta arterelor lui". care asigură oxigenarea sângelui. viscere şi periferia organismului. deosebite ca funcţionalitate: unul între cord şi pulmon. Pe drept cuvânt. spre sistemul venos al marii circulaţii. prin două trunchiuri colectoare limfatice. iar între ele o bogată reţea de vase intermediare foarte fine. reprezentând marea circulaţie . spre organele de excreţie.sau circulaţia generală. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE I. în cadrul metabolismului celular prin importul unor materii folositoare organismului şi exportul altora. reprezentând mica circulaţie .

.

muscular care functioneaza ca o pompa ce impinge in permanenta sangele in organism. din viaţa embrionară până la moarte.Inima (cordul) este un organ cavitar. . Functionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos (diastolă) şi propulsarea după contracţie în marea şi mica circulaţie (sistola). de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in plamani. Din ventriculul stang este pompat prin aorta in intregul organism (marea circulatie). fără intrerupere. alimentand celulele cu oxigen si substante nutritive. trece in ventriculul drept. prin valva mitrala. sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima. prin valva tricuspida. pentru reoxigenare (mica circulatie).2. Dupa ce este alimentat cu oxigen in plamani. Inima este singurul organ muscular care se contractă ritmic. in ventriculul stang. de la care porneşte stimulul cardiac. in auriculul stang. Inima face partee din aparatul cardiovascular. de unde trece. a) Functionare Sangele sarac in oxigen este adus din organism in atriul drept. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat (nodul sinusal). De aici.I.

lungime: aproximativ 15 cm (la adulti) .capacitate medie: 500 – 600 ml . intre plamani.diametru: 11 .frecvenţa cardiacă normală: 70 bătăi pe minut . c) Pozitionare Inima este pozitionata in cutia toracica. .b) Dimensiuni .volum de sânge pompat: 100 l/minut.120 mm Hg.greutate: intre 250 – 300 gr. diastolică . in spatele sternului si se sprijina pe diafragma.12 cm .presiunea normala: sistolică .80 mm Hg. aproximativ 250 gr la femei si 275 gr la bărbaţi. . .

. invelit de un sac fibros.pericardul (sacul pericardic). indreptata oblic in jos si spre stanga. Pericardul este format din 2 straturi. rezistent .d) Structura Inima este un organ in forma de para rasturnata. pericardul fibros (la exterior) si pericardul seros (la interior).

prevazut cu o valva numita valva aortica  ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara.Peretii inimii sunt formati din 3 straturi:  miocardul (muschiul cardiac) – reprezinta peretele muscular al inimii.  La nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule. fiind partea cea mai groasă a peretelui cardic. endocardul – tesut care captuseste incaperile inimii epicardul – membrana seroasa care imbraca la exterior miocardul   Morfologic inima este impartita:  de un sept longitudinal care imparte inima in 2 parti: inima stanga (contine sangele arterial – bogat in oxigent – care este trimis pe cale aortica in marea circulatie) si inima dreapta (contine sangele venos . situata spre varful inimii. cu pereti mai grosi. prevazut cu o valva numita valva pulmonara Valvele inimii: .sarac in oxigen . Este format din tesut muscular. . cu pereti mai subtiri si cavitatea ventriculara.  de un sept transversal care imparte fiecare sector in 2 cavitati: cavitatea atriala. din atriul drept in ventriculul drept. situata in partea superioara a inimii.valva tricuspida cu 3 valvule .permite sangelui venos sa treaca unidirectional. fiecare prevazut cu cate o valva: -valva mitrala (bicuspida) cu 2 valvule permite sangelui bogat in oxigen sa treaca din atriulul stang in ventriculul stang.  ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta.pe care il trimite in mica circulatie).

.

Din aorta ascendenta pornesc.I.3. Artera aorta pleaca din ventriculul stâng. care hranesc inima. dreapta si stânga. 2. la nivelul valvulelor semilunare. Din arcul aortic pornesc trei artere mari: . de unde si denumirea de sistem aortic. Traiectul ei se subâmparte în trei portiuni si anume: aorta ascendenta. Ea este prevazuta cu trei valvule (valvulele sigmoide aortice).Arcul aortic se întinde de la trunchiul brahiocefalic pîna la ligamentul arterial (canalul arterial obliterat). arcul aortic si aorta descendenta. cele doua artere coronare. Mica si marea circulatie Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei. 1.Aorta ascendenta începe din ventriculul stâng si se termina la nivelul trunchiului brahiocefalic.

Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rândul lui în artera carotida comuna dreapta si artera subclavie dreapta. artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus carotidian. linguala. artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului. Artera carotida comuna se întinde de la origine pâna la marginea superioara a cartilajului tiroid. o formatiune cu rol în reglarea presiunii arteriale. Prin ramurile ei. Artera carotida externa prin ramurile ei prin ramurile ei terminale si colaterale. Înainte de bifurcare. d. artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala. în peretii caruia se afla glomusul carotidian. coroidiana. vascularizeaza o mare parte din organele gâtului si capului. tireocervicala si costocervicala. Pe traiectul ei. patrunde în craniu prin canalul carotidian. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic. ea da mai multe ramuri colaterale si anume arterele tiroidiana superioara. unde se bifurca în artera carotida externa si artera carotida interna. auriculara posterioara si faringiana ascendenta. faciala. globul ocular si anexele sale. La locul de bifurcare. a. b. în afara de encefal si ochi. Artera subclavie se întinde de la punctul de origine pâna sub clavicula. dupa care se împarte în mai multe ramuri si anume arterele: cerebrala anterioara. occipitala. c. oftalmica si comunicanta posterioara.-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita -artera carotida comuna stânga -artera subclavie stânga. inclusiv dura mater.Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna. iar cea stânga direct din arcul aortic. sternocleidomastoidiana. cerebrala mijlocie. unde se continua cu artera axilara. Ambele artere subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de irigare. .Artera carotida externa se întinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid pâna la nivelul condilului mandibulei unde se împarte în doua ramuri terminale: artera temporala superficiala si artera maxilara. toracica interna.

Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii intercostale. g. faringele. j. cerebelul si o parte din emisferele cerebrale. i. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida. în dreptul degetului mare. Aorta toracala se întinde de la ligamentul arterial pâna la diafragm. toracala laterala (mamara externa). care iriga pericardul.e. Prin ramurile sale colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara). arterele radiara si ulnara iriga antebratul. care iriga esofagul. de unde se continua cu artera brahiala. Artera toracica interna. iriga prin ramurile ei colaterale si terminale o parte din peretele toracic. bronhiile si diafragmul. peretele abdominal. Artera ulnara se întinde tot de la cot pâna la regiunea carpiana. iriga trunchiul cerebral. ea iriga bratul. numita si mamara interna. si de . de arterele pericardice. k. iriga o mare parte din regiunile trunchiului. Artera axilara. unde se continua cu arterele mâinii. Prin ramurile lor colaterale. h. Arterele mâinii rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele arcade palmara superficiala si palmara profunda. esofagul.Artera vertebrala patrunde în orificiile arteriale ale apofizelor transverse cervicale. traheea. Din ea pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale. formând artera bazilara. Ramurile arterei bazilare. iar prin ramurile terminale iriga mâna. Artera axilara se întinde de la marginea inferioara a claviculei pâna la marginea inferioara a muschiului marele pectoral. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele esofagiene. Artera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare. si anume artera radiala si ulnara. f. Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile cerebrale ale arterei carotide interne formând poligonul arterial Willis. 3. prin ramurile ei. intra apoi în craniu si uneste cu cea de pe partea opusa. ea da urmatoarele ramuri: torcala suprema. Artera radiala se întinde de la cot pâna la regiunea carpiana. laringele si muschii coloanei cervicale. asezat la baza creierului. prin cele 2 artere cerebrale posterioare. toracoacromiala. subscapulara si arterele circumflexe humerale. de unde se continua cu arterele mâinii. în jurul seii turcesti. Artera brahiala se întinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pâna la linia de flexie a cotului unde se bifurca în 2 ramuri terminale.

mezenterica inferioara. Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si muschii lati ai abdomenului. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele frenice superioare si de arterele intercostale posterioare. Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica stânga. unde se bifurca în arterele iliaca interna si externa. colica dreapta si colica medie. Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului. Prin aceste ramuri. suprarenala medie. intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic.arterele bronsice. sigmoidiene si rectala superioara. cea renala. Din ea pornesc 3 feluri de ramuri: . numite arterele liace comune.parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare . care iriga bronhiile. rinichiul e. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala. ce iriga organele respective. a. Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala. Aorta abdominala se întinde de la diafragm pâna la bifurcarea ei în cele 2 artere iliace comune. care se afla în santul costal din marginea inferioara a coastei. Arterele intercostale alcatuiesc împreuna cu nervul intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal. b. ileocolica. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului prin arterele colica stânga. care sunt în numar de 10 perechi si care iriga peretele toracic. Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 în 2 ramuri principale. hepatica si splenica. c. Ele se întind de la locul de bifurcare a aortei abdominale pâna la articulatia sacro-iliaca. la nivelul vertebrei L4. 4. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara . jejunale si ileale. artera mezenterica superioara iriga pancreasul. renala si testiculara sau ovariana .terminale: arterele iliace comune. respectiv ovarul. d.viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara.

de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential. care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului inferior. De pe traiectul ei se desprind arterele circumflexa iliaca profunda. care iriga muschii fesieri. Artera poplitee se gaseste în groapa poplitee (regiunea postrioara a genunchiului). unde se bifurca în arterele plantare. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si o parte din muschii coapsei. . care iriga tegumentele abdomenului inferior. care iriga articulatia coxofemurala si o parte din muschii coapsei. care hraneste muschii lati ai abdomenului si epigastrica inferioara. de artera ileolombara. si anume în arterele tibiala anterioara si posterioara. de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul. Artera iliaca externa se întinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna pâna la iesirea din bazin (ligamentul inghinal). si de artera obturatoare care iriga o parte din muschii coapsei. artera femurala profunda. de artera laterala care iriga cavitatea pelviana. de unde se continua cu artera poplitee. Ramurile ei colaterale iriga regiunea posterioara a gambei. care iriga organele genitale externe si muschii perineului. artera circumflexa iliaca superficiala. Prin ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei. din care cele mai importante sunt: artera epigastrica superficiala. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele fesiere. tuba uterina. De pe traiectul ei se desprind ramuri colaterale. de unde se continua cu artera dorsala a piciorului (pedioasa). de artera rectala mijlocie. unde se împarte în 2 ramuri terminale. Artera tibiala posterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la santul retromaleolar intern. Artera femurala se întinde de la nivelul ligamentului inghinal pâna la nivelul inelului tendinos al muschiului adductorul mare. care contribuie la irigatia rectului. care se anastomozeaza cu epigastrica superioara. Artera tibiala anterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la ligamentul cruciat. care iriga muschii abdominali profunzi. întinzându-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare pâna la inelul tendinos al muschiului solear. unde se continua cu artera femurala.si organele genitale. ovarul si vaginul. de artera rusinoasa interna.

contribuind la alcatuirea retelei arteriale a piciorului. Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice iar ca afluent marea vena azygos. pe flancul drept al coloanei vertebrale. dau nastere arterelor digitale plantare.  Vena cava superioara si afluentii ei. are o lungime de 6-8 centimetri si se întinde de la cartilajul primei coaste pâna la atriul drept. Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sângele în vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid în atriul drept. Acestea. care rezulta din obstruarea canalului arterial (canalul arterial este prezent la embrion si fat si face legatura între cele 2 vase mari). 1. la rândul lor. Ea are ca origine vena lombara ascendenta dreapta. Vena cava superioara colecteaza sângele venos de la nivelul extremitatii cefalice. al membrelor superioare si al trunchiului (partea supradiafragmatica a acestuia). 2. Dupa ce patrunde în plamân.Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare.Artera pulmonara stânga are un traiect orizontal si o lungime de circa 3 centimetri. terminându-se în reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se împarte în artera pulmonara stânga si artera pulmonara dreapta. se divid în ramuri din ce în ce mai mici. care patrunde în torace si . Din artera plantara laterala ia nastere arcul plantar.Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de circa 5-6 centimetri. Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale arterei tibiale posterioare. Artera pulmonara stânga e legata de aorta prin ligamentul arterial. din care pornesc arterele metatarsiene plantare care. ea da trei ramuri principale pentru cei 3 lobi pulmonari. a. la rândul lor. Dupa ce patrunde în plamân.Marea vena azygos este asezata în mediastinul posterior. Ea se termina la nivelul primului spatiu interosos. Vena cava superioara este asezata în mediastinul anterior. ea se împarte în 2 ramuri principale pentru cei doi lobi pulmonari. Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare si din ramurile lui.

sagital inferior si coronar. Ea se întinde pâna la marginea externa a primei coaste. vertebrale si toracice interne. f. e. precum si venele toracoacromiale si transversale ale gâtului care aduna sânge din regiunile respective. Dintre sinusurile durei mater le amintim doar pe cele mai importante si anume sinusurile sagital superior. linguale. unde se uneste cu vena jugulara interna. sunt 2 trunchiuri venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare. Vena jugulara externa colecteaza sângele de la pielea capului. Aceste vene colecteaza sângele din regiunile si organele sinonime. . Ea se întinde de la marginea externa a primei coaste pâna la articulatia sternoclaviculara. situata pe flancul stâng al coloanei vertebrale. Vena axilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a muschiului marele pectoral. c. prin venele encefalice superficiale si profunde. gâtului si cefei. cavernos. Ele culeg sângele din regiunile si organele sinonime. Ea formeaza împreuna cu artera carotida comuna si cu nervul vag manunchiul vasculonervos al gâtului. format din sinusurile durei mater craniene. b. care sunt niste cavitati sapate în grosimea acestei membrane captusite cu un endoteliu. Vena jugulara interna colecteaza sânge venos din craniu. sângele din encefal. Primeste ca afluenti venele jugulara anterioara. Ea aer un diametru mult mai mic decât jugulara interna si se afla în planurile superficiale ale regiunii laterale a gâtului. În aceste sinusuri este colectat. care sunt nepereche si sinusurile transvers. unde se continua cu vena subclaviculara si primeste ca afluenti venele peretelui lateral al toracelui si vena cefalica. numite si vene anonime. petros si occipital care sunt pereche. Dintre afluentii venelor brahiocefalice mentionam venele tiroidiene inferioare.devine marea vena azygos. Aceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin venele intercostale si prin vena hemiazygos. fata si gât. d. oftalmice si faciale. Dintre afluentii acestei vene mentionam venele tiroidiene superioare. orbita si partial de la fata. Vena jugulara externa se varsa în unghiul dintre vena jugulara interna si vena subclavie. Vena subclavie continua vena axilara. formând trunchiul venos brahiocefalic. faringiene. Tot în vena jugulara se mai varsa sistemul venos al craniului.Venele brahiocefalice dreapta si stânga. care aduna o parte din sângel fetei.

Vena splenica colecteaza sângele de la nivelul pancreasului. b. patrunde apoi în pericard si se varsa în atriul drept. Venele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene. Vena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica. stomacului si duodenului. Vena porta astfel formata ia parte la alcatuirea pediculului hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera . pancreas si ficat. Venele profunde formeaza la nivelul mâinii arcadele palmare superficiala si profunda. care continua vena cefalica a antebratului si vena bazilica. drenând sângele în vena brahiala. Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. unde patrunde în profunzime. La nivelul bratului se gasesc 2 vene superficiale mai importante si anume vena cefalica. care urca pe partea interna a bratului pâna la mijlocul lui.g. Vena cava inferioara strabate diafragmul. vena ulnara superficiala sau bazilica si vena mediana a antebratului. care rpin confluenta lor formeaza vena axilara. La nivelul antebratului se deosebesc 3 vene superficiale mai importante: vena radiala superficiala sau cefalica. ele fiind asezate sub piele. Ea ezulta dun unirea celor 2 vene iliace comune si urca pe dinaintea coloanei vertebrale. vena suprarenala dreapta care colecteaza sângele de la nivelul glandelor suprarenale. a. venele hepatice care colecteaza sângele de la nivelul viscerelor abdominale începând de la cardia si pâna la rect. În vena cava inferioara se varsa 2 categorii de vene afluente: viscerale. Acestea din urma strâng sângele adus de vena porta la ficat.  Vena cava inferioara aduna sângele venos din organele abdominale si pelviene. care constituie originea venelor profunde. Vena mezenterica superioara aduna sângele de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor. din peretii cavitatii abdominale si din membrele inferioare pe care îl varsa în atriul drept. Acestea se unesc la nivelul cotului. venele renale. Vena mezenterica inferioara colecteaza sângele de la rect si de la jumatatea stânga a colonului. venele superficiale sunt dispuse în 2 retele: venoasa dorsala a degetelor si venoasa dorsala a mâinii. formând venele brahiale sau humerale. La nivelul mâinii. În regiunea antebratului exista deci 2 vene ulnare si 2 vene radiale care primesc afluenti. Vena mezenterica inferioara se uneste cu vena splenica. dupa ce aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica inferioara. care aduc sângele din viscerele abdominale si pelviene si parietale care aduc sângele de la peretii abdominali. În drumul sau este acoperita de duoden. fiind asezata la dreapta aortei. Fiecare artera este însotita de 2 vene.

Venele profunde încep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare. unde se curbeaza si se varsa în vena femurala. rect . apoi a coapsei pâna în regiunea inghinala. Venele superficiale se anastomozeaza cu cele profunde prin venele comunicante de la diferite nivele. Aceasta vena nu are afluenti. trece înapoia maleolei externe. Vena iliaca comuna e un trunchi venos lung de 3-4 centimetri rezultat din confluenta a 2 vene: iliaca interna si iliaca externa.hepatica. La nivelul piciorului. Ramurile venei porte din aceste spatii trimit ramificatii în lobulii hepatici unde se capilarizeaza. sacrale laterale si ileolombare aduna sângele de la peretii bazinului. d. Vena safena mare ia nastere de pe fata dorsala a piciorului. ea se divide în ramuri din ce în ce mai mici care ajung în spatiile dintre lobulii hepatici. Vena iliaca interna. aceste vene sunt dispuse în 2 retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. formând în cele din urma venele hepatice care colecteaza tot sângele din ficat si îl duc în vena cava inferioara. varsându-se în vena poplitee. Venele membrului inferior sunt superficiale si profunde. vezica urinara si organele genitale externe. Din aceasta arcada se formeaza venele tibiale anterioare si posterioare si venele fibulare. trece înaintea maleolei interne si urca pe fata interna a gambei. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor. c. ce se continua cu venele interosoase plantare. Din capilarele sinusoide iau nastere venele centrolobulare. Ajunsa în hilul hepatic. . care se varsa în arcada venoasa plantara. Cele mai importante vene parietale care se varsa în vena cava inferioara sunt venele forenice inferioare care colecteaza sânge de la diafragm si venele lombare care colecteaza sânge de la peretii abdominali. Pe traiectul ei primeste ca afluent vena circumflexa iliaca profunda si vena epigastrica inferioara care colecteaza sânge din peretele abdominal inferior. f. fiind asezate sub piele. Din aceste retele se formeaza 2 vene superficiale mari: vena safena mare si mica. unde strabate fascia si muschii acestei regiuni. obturatoare. care se unesc la baza lobulilor în vene sublobulare. Vena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului. vagin . iar prin afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere. urca pe fata aosterioara a gambei pâna la regiunea poplitee. numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali colecteaza sângele de la uter. Vena iliaca externa e o continuare a venei femurale. se întinde de la ligamentul inghinal pâna la articulatia sacroiliaca interna si formeaza vena iliaca comuna. e.

g. Dupa ce strabat pediculul pulmonar. aceste vene se varsa direct în atriul stâng. formând în cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plamân. Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele alveolocapilar. . Pe traseul ei primeste afluenti care colecteaza sângele din muschii coapsei si de la regiunea abdominala inferioara. care se continua cu vena femurala. Acestea se strâng apoi în venule si în vene de calibru din ce în ce mai mare. pentru a continua apoi din nou marea circulatie. unde se continua cu vena iliaca externa. întinzându-se de la inelul muschioului adductor mare pâna la ligamentul inghinal. Vena femurala urmeaza traiectul arterei femurale.Acestea urmeaza traseul artereleor omonime si formeaza vena poplitee. ducând sânge îmbogatit în oxigen la inima. Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie începe cu artera pulmonara care ia nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa în atriul stâng.

Inima cu venele si arterele mari+ sistemul limfatic al trunchiului .

situat sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piciorului. Ulcerele venoase de gamba devin mai frecvente cu varsta. edeme şi eritem. Ulcerul de gamba consta dintr-o ulceratie tumefiata sau un crater. Ulcerele venoase de gamba se pot infecta sau pot dezvolta complicatii. si piciorul diabetic (cu ulceratie). Definitie: Ulcerul de gamba este o pierdere de substanta dermoepidermica. 2. Cu toate acestea. ce poate fi un rezultat al diabetului. prurit si tumefiere la nivelul membrului afectat. plăci ocre sau pigmentare. lipodermatoscleroză. care necesita mai mult de sase saptamani pentru a se vindeca. vindecarea leziunilor necesita o perioada indelungata. ULCERUL VARICOS (ULCERUL DE GAMBA) 1. dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase deficitare de la nivelul membrelor inferioare. Motivele internarii: Pierdere de substanţă pe gambe. pachete vasculare. cu expunerea tesutului subiacent. 3. precum si aplicarea unor pansamente compresive la acel nivel.CAPITOLUL II. fiind foarte rare in randul persoanelor de sub 45 de ani. De asemenea. . putand aparea recurente chiar si dupa vindecarea completa. marimi si culori diferite. frecventa este crescuta in randul persoanelor obeze sau imobilizate la pat. 1 din 50 de persoane sunt afectate de ulcer de gamba. Tratamentul ulcerului venos consta in curatarea si bandajarea ranii. S-a estimat ca in randul persoanelor de peste 80 de ani. leziuni atrofice. Date de identitate: Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Pot fi de forme. Alte tipuri de ulcere de gamba includ ulcerele arteriale. Ulcerele venoase pot fi dureroase. plăci de aspect eczematiform (sau nu). Peste 80-85% dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase. ce rezulta datorita circulatiei deficitare de la nivel arterial. cauzand usturimi.

6. afecţiuni hematologice (talasemia. fungice. tratamente efectuate. terapiile chirurgicale. paniculite ş.Behcet. Examenul general al bolnavului: Trebuie să evidenţieze:       afecţiuni vasculare (ATS. postvaricos. policitemie. Istoric:        data debutului.Ulcerul venos (florid sau vindecat). Antecedente personale si hederocolaterale: Cazuri similare de insuficienţă venoasă în familie. infecţii bacteriene.Coroană venoasă (venectazii) în zona paraplantară. hipopigmentări. modalitatea de debut: postflebitic (trombotic). Examenul local : Din punct de vedere clinic. data apariţiei ulcerului. neoplazii. crioglobulinemii. sarcină. diabetul zaharat. Gradul III. Gradul II. La femei se pot accentua fenomenelede insuficienţă venoasă cu ocazia sarcinilor sau a statului prelungit în picioare.a. insuficienţa venoasă cronică prezinţă trei grade de severitate: Gradul I. ş. hemoragice. edem.4.a. TAO. 7. complicaţii: inflamatorii. SS. arcul plantar + edem maleolar vesperal. leucemii. macroglobulinemii). gleznă. 5. leishmania. intoleranţă la topice. Hiperpigmentări (dermita ocră şi pigmentară). operaţii pe micul bazin). M. LES.). . circumstanţele de debut (avort. dermatoscleroză şi liposcleroză.

apoi în treimea inferioară a gambei. -în timp are loc un proces inflamator şi fibrozant cronic. dermoepidermita eczematiformă): se datoreşte sensibilizării microbiene sau topice (la neomicină. dermoscleroza. dispărând după. evident seara. Ulcerul venos: localizat de obicei în regiunea maleolară internă.aspect de "sticlă de şampanie răsturnată". bacitracină. -Localizare în regiunea gleznelor (datorită unei vasculite livedoide). nedureros. fibroza sau anchiloza gambei. cu induraţie lemnoasă . membrele inferioare devin elefantiazice. Se pot întâlnii toate stadiile unei eczeme. cauciucul de bandaj) sau datorită secreţiilor din ulcer. netratat.Manifestări care preced sau însoţesc ulcerul:  Edemul (flebederm. datorită creşterii presiunii venoase şi exudării de fluide. papilomatoza vecină ulcerului se datoreşte hipertrofiei capilare şi blocajului . ulcere unice sau multiple. precum şi a creşterii activităţii melanocitare sub influenţa inflamaţiei. lanolină. care se accentuează în ortostatism şi la căldură.  limfatic. pe un fond de limfedem cronic.  Dermohiperdermita varicoasă (sinonim lipodermatoscleroza.repaosul nocturn. localizat perimaleolar. oxiquinoleine. -treimea inferioară a gambei capătă un aspect scleros. ca şi prin alterări metabolice.  Atrofia albă (Milian): -Mici cicatrici atrofice care pot conflua. -se întâlneşte mai frecvent la cei cu HTA şi diabet. alb. se localizează periulceros sau de -a lungul venelor varicoase în treimea inferioară a gambelor.  Eczema de stază (sinonimă cu eczema gravitaţională. calulita îndurativă): . care se datoresc extravazării eritrocitelor în derm şi acumulării de hemosiderină. hipodermita sclerodermiformă. edem venos). eczema varicoasă. -precede ulcerul varicos. are tendinţa de cronicizare şi organizare fibroasă.se datorează îndurării şi fibrozării dermului şi a ţesutului subcutanat prin extravazare de fluide şi proteine. moale.  Dermita ocră şi purpurică: leziuni punctiforme sau în plăci şi placarde.

dar garoul nu se ridică. Percuţia şi testul tusei (proba Sicard): se invită bolnavul să tusească. -marginile sunt neregulate. Dimpotrivă.- profunzimea.  Proba Chervier este similară cu proba Trendelemburg. cu membrul inferior la zenit. prin venele comunicante.  Testul celor trei garouri. unul deasupra articulaţiei genunchiului şi unul în treimea superioară a gambei. TestulPerthes: Se aplică o faşă elastică pentru a comprima reţeaua venoasă superficială a gambei. când venele profunde sunt permeabile. caloase. bolnavul acuză jenă şi durere în gambă. Bolnavul în decubit dorsal. reflux patologic vertical. granulată (cu tendinţe la vindecare). Dacă vena safenă se umple brusc de jos în sus avem insuficienţă valvulară şi deci. se invită bolnavul să umble. de la câţiva mm la zeci de cm. Se invită bolnavul să se ridice în ortostatism. Se ridică garoul sau policele. după 8-10 minute. se aplică un garou la rădăcina coapsei. Examene de laborator si explorari . -fenomene infecţioase: erizipel (streptococ de grup A). bolnavul suportă bine contenţia elastică ba chiar resimte o uşurare. Investigaţia clinică a funcţiei venoase:     Inspecţia şi palparea membrelor în ortostatism. se ridică bolnavul în picioare şi se observă umplerea venelor superficiale dintre garouri. Măsurarea comparativă a circumferinţei gambelor. . scleroasă (fărătendinţe la vindecare). pe vena dilatată. Această probă poate să fie repetată cu aplicarea garoului la diferite niveluri pe membrul inferior pentru a putea stabili locul exact al comunicantelor insuficiente. În cazul când venele varicoase se umplu în câteva secunde avem reflux din circulaţia profundă. Cu pacientul în ortostatism.  TestulTrendelemburg. În caz de obliterare a venelor profunde. 8. spre sistemul superficial (varice post trombotice). în cazul unei insuficienţe venoase se observă o undă care se propagă în jos. -rar dureros. (Testul Mahorner-Ochsner). care îl obligă să suprime contenţia. Se aplică un garou la rădăcina coapsei sau se comprimă cu policel e crosa safenei interne. -suprafaţa: curată.

Flebografia priveste de cele mai multe ori membrele inferioare si vena cava inferioara.  Investigarea funcţiei venoase prin metode paraclinice.  Ultrasonografia Doppler.este o metoda de apreciere a fluxului sanguine intr-un vas sau a structurii anatomice a acestui vas utilizand ultrasunetul. Flebologia-examen radiologic al venelor dupa injectarea unui produs iodat. .. deoarece acestea sunt cele mai frecventa locuri de stabilire a trombozelor venoase.

Când presiunea venoasă este crescută. Fotopletismografia: măsoară variaţiile în absorbţia luminii de către hemoglobina din plexurile venoase dermice. . Este util ca test de screening îndiferenţierea incompetenţei venoase profunde de cea superficială. plexurile venoase sunt pline şi absorb multă lumină şi viceversa.

.

Studierea funcţiei arteriale.

Măsurarea presiunii sistolice la gleznă, în comparaţie cu a braţului;flowmetria

Doppler; arteriografia.

Examenul Doppler cu unde continuue(CW) oferă informaţii despre obstrucţii şi reflux.

Scanning-ul duplex (la cei cu edeme şi durere).

. Pletismografia cu aer (APG). Examenul histopatologic pentru Diagnosticul diferenţial (epiteliom).

. biopsie. Radiogrefia zonei ulcerate (osteomielita).  Tomografie osoasă. scintigrafie cu galium.

. AAN. ♦Crioglobulinemie. ♦Electroforeză (hipoalbuminemie şi hipergamablobulinemie). ♦Imunoelectroforeza (disglobulinemii). VSH. uree. creatinină. TC. macroglobulinemie. test HIV. excipienţi). ♦Trombocite. VDRL. probe hepatice. leucemie). ♦Celule lupice. policitemie. TS. Alte investigaţii de laborator: ♦Hemoleucograma (anemie. ♦Glicemie. ♦Examene bacteriologice din ulceraţii şi antibiogramă. Patch test (antibiotice.

mal De origine limfatică. Gomele luetice: evoluţie subacută. anamneza. Etiopatogenie Ulcerele varicoase apar datorită disfuncţiei congenitale sau dobândite a venelor profunde şi/sau comunicante. cauzată de incompetenţa valvulară. poicitemia vera. examene serologice pozitive pentru bilateral. cu efecte secundare asupra microcirculaţiei şi. Diagnosticul diferential: ♦ ♦ lues. numărul. spinocelular. au aspect inflamator şi evoluţie acută.9.filarioza. diabet. Ulcere de gambă de origine arterială: ATS. fenomenele subiective ♦Ulcerul venos: -localizat de obicei în regiunea maleolară internă. Aproximativ 50% dintre pacienţi au un trecut de tromboză venoasă profundă. examenele de laborator şi alte explorări. 11. aspectul marginilor. ulcer post trombotic sau ulcer varicos. 10. LES. Cancere cutanate. congenitală. perforant. . ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ eritemul îndurat Bazin ulcerat (Hutchinson). care determină creşterea presiunii venoase. TAO Ulcere hematologice. anemie neurolitică pe fond neuropat. Localizarea. asupra troficităţii locale. sclerodermie. De alte cauze: tumori benigne sau maligne. profunzimea. căpătată . Formulare: ulcer cronic de gambă (venos). vechi cicatrici de arsură sau iradiere. în consecinţă. dimensiunile. Diagnosticul pozitiv: Anamneza. HTA (Martorell). fistule (osteomielita). durere. aspectul clinic. boala Milroz. sarcoame. limfangiomul congenital sau Ectimele streptococice: sunt multiple. epiteliom bazocelular.

mycobacteriozite tipice şi atipice). limfoame. 6.  limfatice. embolii septice. atrofia albă. arsuri.  Există mai multe ipoteze privind mecanismele de apariţie: ♦ Ipoteza manşonului de fibrină.  -protozoare (leishmania). Displaziile congenitale se găsesc în 3-4% din cazuri. 7. embolii de colesterol. Afecţiuni hematologice:  -eritrocitare (talasemie. policitemia rubra vera). Afecţiuni metabolice (diabet zaharat. Destinderea patului capilar măreşte porii endoteliali şi permite extravazarea fibrinogenului.  -leucocitare (leucemii). 8. afecţiuni vasculare:  venoase. granulomatoza Wegener). care împiedică schimburile vitale. boala Behçet. (propusă de Browse&Burnard în 1982). Infecţii:  -bacteriene (ectima. 2. Cauzele ulcerului de gambă: 1. iradiere. poliarterita nodoasă. În realitate.  -înţepături şi muşcături de insecte. care formează un manşon pericapilar de fibrină. frig. inflamaţie cu Gram-negativ sau anaerobi. tumori metastatice). TAO.Incompetenţa izolată a venelor superficiale ale sistemului safen (varice hidrostatice) determină mai rar ulcere de gambă (20%).  vasculite (vasculite alergice. granulomul Majocci).  arteriale: ATS. LES. . Neuropatii (diabet. necrobioza lipoidică). 4.  -disproteinemii (crioglobulinemii. siringomielie). malformaţii atrioventriculare. gută). facticială). Paniculite (boala Weber-Cristian. Traumatisme (presiune.  -fungice (inflamaţii fungice profunde. macroglobulinemii). Neoplazii (epitelioame. sarcoame. tabes dorsalis. 9. 5. 3. Pyodermagangrenosum.

3. responsabili de alterările capilare. boala Vaquez. Ruptura varicelor de cauză traumatică. Ulcerele iniţiale se vindecă dar se redeschid după reluarea activităţii şi duc la reducerea capacităţii de muncă. în urma unui efort fizic deosebit. (a fost introdusă de către Coleridge-Smith şi colab. ca urmare a hipertensiunii venoase. după vindecare. având un caracter cronic. ulcerele a) posttrombotice şi cele neuropatice având pronostic mai grav în timp. De modul de aplicare al tratamentului. Plăci de limfangită până la coapsă. alergii postmedicamentoase. tulburări de coagulare. cancer gastric. ♦ Altă ipoteză este a macromoleculelor care trec în derm (Teoria lui Falanga). Tromboflebita superficială favorizată de: factori infecţioşi. 12. b) c) De gradul de edem cronic inflamator. 2. recidivant. întinsă. pielea este netedă. cald. sugerează faptul că ele ar putea fi efectul şi nu cauza ulceraţiei. prognostic Sunt legate de: Cauză: ulcerele venoase au prognoza mai bună decât cele arteriale.persistenţa acestor manşoane. depresibil.). afecţiuni arteriale. şi leagă sau"sechestrează" factorii de creştere şi materialul matricei. Complicaţii: 1. În general . necesari pentru repararea şi menţinerea integrităţii tisulare. boli metabolice. roşu vineţiu. cu fisuri şi limforagii. dureros. stări septicemice. Gamba acută postflebitică (edem cu pericelulită) se caracterizează prin gamba edematoasă. complicatii. cu edem moale. Se sugerează ideea sechestrării leucocitelor care aderă de pereţii vasculari. ♦ Ipoteza "dopului leucocitar". datorită instalării dermitei de stază. flictewne şi cruste melicerice. Evolutie. leucemii. care vor fi activate şi vor elibera mediatori ai inflamaţiei.

edemul şi duritatea. Sunt utile atât pentru profilaxie cât şi pentru tratamentul insuficienţei venoase cronice. din cauza suprasolicitării poziţiei verticale. umiditate. neglijarea tratamentului. se produce o tromboflebită superficială care duce la ocluzia vasului respectiv. adenopatii regionale de tip inflamator. Tratament Tratamentul insuficienţei venoase cronice are drept scop corectarea sau ameliorarea întoarcerii venoase prin: a) Clinostatism prelungit. Se aplică dimineaţa înainte de ridicarea din pat şi se scot seara la culcare. 6. Se realizează cu bandaje elastice sau combinaţii diverse. nitrat de Ag 0. b) Contenţia elastică. dermatoscleroză. realizând "carâmbul de cizmă" sau se profilează o îngustare cilindrică. apare dermita de tip erizipelo id. ser fiziologic. Ulcerul varicos infectat datorat streptococului. pe fond de blocaj parţial al circulaţiei limfatice (tromboză limfatică. edem periulceros. cresc exuberant iar ulceraţia este dureroasă şi urât mirositoare. 5. cu tendinţă la scleroză.5%. germenilor Gramnegativi. d) Tratamentul chirurgical. limfangită). Clinic: dureri vii. scăderea în greutate. 7. diuretice. flebite şi periflebite. Uneori trombusul se poate canaliza. pulsatile. Există şi o limfangită subacută. duşuri reci. cloramină. care reduce presiunea. Degenerescenţa malignă: marginile devin vegetante. treneuri de limfangită. ulcerul poate devenii gangrenos. eritem.13. arterite. Tratamentul ulcerului venos şi al manifestărilor asociate: Local: a) Combaterea infecţiei: antibiotice: mupiricinul şi bacitracina. Leziuni osteoarticulare (periostita. evitarea căldurii. cu reducerea exudaţiei plasmatice. e) Tratamentele medicale: flebotonice topice şi sistemice. antiseptice. .se opresc brusc în treimea superioară a gambei. clorhexidină. Mecanism: scade presiunea în venele superficiale. Pe suprafaţa ulceruluise află ţesut necrozat şi secreţie purulentă. . stafilococului. 4. suprainfecţii microbiene. osteoporoza). c) Scleroterapia. căldură. Calcificări subcutanate. prin injectarea intravasculară a unui agent sclerozant.

creşte deformabilitatea hematiilor. inhibă agregarea plachetară. -Alte medicamente: diuretice. -Hemoreologice: pentoxifilina (400 mg x3/zi) scade vâscozitatea sanguină. -Fibrinolitice: stanozolul (creşte fibrinoliza). -soluţie hipertonă de NaCl. b) Îndepărtarea detritusurilor celulare: -comprese umede. AINS. c) Stimularea granulării. f) Grefarea: -ulcer curat.- violetul de genţiană. . -nitrat de Ag soluţie 1% sau pomadă (Mikulicz). -soluţii de glucoză. fucsina. -chimic (enzime fibrinolitice sau colagenolitice). Sistemic: -Antibiotice în funcţie de bacteriile izolate. -debridare chirurgicală. d) Stimularea epitelizării: aplicarea de ser fiziologic sau curăţarea marginilor plăgii. granulat. dextran. e) Îngrijirea tegumentelor periulceroase: -pastă zincată. -grefa "în pastile" sau totală. soluţii hidrocoloide. -granulare excesivă: nitrat de Ag 25% sau dermatocorticoizi.

Diabet zaharat tip 2. Diagnosticul la 72 de ore : . cunoscut cu ulcer de gambă de peste 15 ani. Motivele internării : . însoţite de edeme mari ale gambei şi plantei stângi şi dureri intense.Nu cunoaşte . .Insuficienţă venoasă cronică. gamba stângă. fără medicaţie antidiabetică de aproximativ 2 ani. Religia : Ortodox . Culegerea datelor: Numele şi prenumele :T. Istoricul bolii : Pacient în vârstă de 61 ani.Ulcer cronic de gambă suprainfectat . Ocupaţia : Pensionar . STUDII DE CAZ Cazul nr. tulburări trofice perilezionale. . însoţite de edeme mari şi durere la nivelul gambei stângi . .Insuficienţa venoasă cronică . pe fundul lor cu sfaceluri purulente cu miros fetid. Se internează pentru prezenţa la nivelul gambei stângi a unor ulceraţii masive.CAPITOLUL III. Diagnosticul la internare : . Sex : Masculin . Se internează în vederea investigaţiilor clinice şi paraclinice şi a tratamentului de specialitate Antecedente heredo-colaterale : .Ulcer cronic de gambă suprainfectat . cu marginile neregulate. Naţionalitatea : Română . Localitatea : Galati . diabet zaharat tip 2 (2002).1 I. gamba stângă. Afirmativ pacientul nu a luat de 4 luni nici un fel de medicaţie vasoprotectoare şi venotonică. Vârsta : 61 ani .Ulceraţii masive.C.

1982 .diabet zaharat. Medicaţie adminstrată înaintea internării : . normokinetic .O.1992 . •Tegumente : Ulceraţii masive. =20 respiraţii /minut . . echilibrat prin dietă şi A.Condiţii corespunzătoare de viaţă .Tip constituţional hipostenic •Greutate= 117 kg . normotrof. . TA = 130/70mmHg. •Aparat cardiovascular : arie precordială de aspect normal.alimentaţie hipercalorică . AV = 62 bătăi /minut. F.ulcer cronic gamba stângă . . . •Starea de conştienţă : păstrată . şoc apexian în spaţiul V. cu striaţiuni la nivelul picioarelor .fără nici o medicaţie vasoprotectoare şi venotonică de aproximativ 4luni . Condiţii de viaţă şi muncă : . Examenul obiectiv.R.a urmat tratamentul diabetic conform prescripţiei medicale . •Talie = 177 cm . •Ţesut conjunctiv . uşor estompat. murmur vezicular normal transmis bilateral. •Temperatură = 36.apendicectomie . •Sistem muscular : normoton. nepalpabil . .cardiopatie ischemică . II. •Fanere : unghi deformate. alcool) : .D. zgomote cardiac asurzite.2002 .8 º C . •Mucoase : normal colorate .2005 . fără raluri. ritmice. zone depigmentate la nivelul pomeţilor . •Sistem ganglionar : superficial. . •Aparat respirator : torace uşor emfizematos. IC pe LMC stâng.Antecedente personale. fără sufluri cardiac.adipos : foarte bine reprezentat . puls neperceptibil la artera pedioasă .nefumător . •Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . •Starea de nutriţie : supraponderală . greu perceptibile. Comportamente (fumat. . •Facies : suferind. fiziologice şi patologice: .consumă ocazional alcool . însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi. •Starea generală : influenţată . .

Ajutor pentru a mânca : nu .Ajutor pentru a adormi: nu .Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . 3. . Nevoia de a bea şi a mânca : . Nevoia de a dormi şi a se odihni : . Urina : .Numărul orelor de somn : aproximativ 7 ore . căi biliare .Prezintă insuficienţă venoasă cronică . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . micţiuni frecvente. •Ficat . . -Activitate psihică : bună . endocrin . III. . 5.Regim : da .•Aparat digestiv : abdomen destins de volum. elastic. moale nedureros. splină nepalpabilă .5cm de rebordul costal. . •Aparat uro-genital : loje renale libere. Tranzit intestinal absent (constipaţie) . . Nevoia de a elimina : A. poliurie şi nicturie. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singur . splină : ficat palpabil la 0. . din cauza bolii : excluderea glucidelor din alimentaţie .Gust : da . Analiza şi interpretarea datelor 1. B.Obiceiuri pentru a dormi : fără pătură . B.Incontinenţă : nu prezintă .Dificultăţi la eliminare : prezintă polakiurie . . spontan şi la palpare.Micţiuni nocturne : prezintă nicturie . fără ajutor . Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal . •Sistem nervos . 4.Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. organe de simţ : ROT prezente bilateral . manevra Giordano bilateral. Circulaţia : . . Scaun : . usturimi la urinare.Dificultăţi : nu prezintă . 2. . fără semne de iritaţie meningeală .

8. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale.Tegumentele prezintă ulceraţii masive.Obiceiuri : baie de două ori pe săptămână . Nevoia de a evita pericolele : . de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicose. . Nevoia de a menţine memperature corpului în limite normale : . 6.Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate . 7. 9. 14..Temperaturile crescute îi crează problem . nu are nevoie de ajutor .Somnifere : nu sunt necesare .Semne particulare : nu are . . 11. 13. 12. 10. Nevoia de a comunica : .Este o persoană puţin comunicativă . . de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă .Se spală singur. . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : . Nevoia de a fi curat . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Satisfacerea nevoi se reduce la îngrijirea nepotului . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi iar mucoase sunt normal colorate . Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : urmăreşte meciurile de fotbal ale echipei favorite .

ASLAT: 16 U/L. dar infectia inca betadine solutie. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele pacientului -stare de Obiectivele asistentei rau -supravegherea functiilor vitale -masurarea tensiunii -puls:62 batai /minut -reaspiratie:20 resp/min -TA: 130/70 mmHg -investigatii laborator de -recoltarea probelor laborator -s-a recoltat sange prin pt punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor examene de laborastor: hemoglobin. Rezultate laborator. a pulsului. glicemie.4 g %. a respiratiei si notarea in foaia de abservatie mg/dL. de Interventiile asistentei Evaluare generala arteriale. -creatinita: 0.6 %. -toaleta pansarea plagii si Indepartarea sfacelelor purulente dezinfectarea plagii si -toaleta plagii cu apa oxigenata. -leucocite: 9300/mm3 -EO:1%. -glicemie: 239 mg%. transaminaze. .IV. uree. creatinina. -pe zonele infectate se aplica antibiotic unguient sau cu fase -in plagii urma si toaletei aplicarea solutiei de betadine dispare mirosul fetid. ASLAT: 18 U/L. -VSH: mm/h. -segmentate:78 limfocite mici. -Hb:10. VSH. persista.

-imbunatatirea circulatiei venoase.Ziua 2 Problemele pacientului investigatii laborator Obiectivele asistentei de -recoltarea analizelor laborator de -urocultura cu antibiograma -recoltare secretii din plaga Rezultate laborator: urocultura de negativa Interventiile asistentei Evaluare (sterile). reducerea durerii in ortostatism. -cultura din plaga: pseudomonas. sesibil Gentamicina. administrar ea tratamentul ui medicamentos -indepartarea riscului de Administrarea de antibiotic injectabil: -Gentamicina 80 mg/2x pe zi. de -se face toaleta cu apa -infectia persista oxigenata -aplicarea de antibiotic la Acid si a unguient pe plaga suprainfectare. -edemul persista. Trendelenburg. -tratarea plagii -Vasseldue: 1 fiola/zi. -repaos in pozitia -starea generala se imbunatateste. -Tador: 3 tb/zi. -Detralex: 2 tb/zi. . Clavulanic Ciprofloxacin. -toaleta pansarea plagii si -eliminarea riscului infectie si de extindere plagii.

Ziua 3 Problemele pacientului consult Obiectivele asistentei la eevaluarea -s-a recoltat sange pt Rezultatele examenelor laborator: -glicemie:270 mg%. -nu intolerant. -Vasseldue: 1 fiola/zi. -regresie edeimului. administrarea tratamentului medicamentos. -se si face toaleta plagilor cu apa oxigenata eliminarea -pe zonele infectate se aplica Infectia persista dar unguient cu antibiotic. fara secretii. -Detralex: 2 tb/zi. plaga devine ma pansarea plagii riscului infectiei si de extindere plagii. indepartarea riscului de Administrarea de antibiotic injectabil: -Gentamicina 80 mg/2x pe zi. -reducerea durerii in ortostatism prelungit. . toaleta si - determinarea glicemiei.tratarea diabetului. prezinta usoara a suprainfectare. Trendelenburg. -tratarea insuficientei venoase. . a curate. de Interventiile asistentei Evaluare clinica de boi valorilor de nutritive si glicemiei diabet stabiliirea regimului si a conduitei terapeutice. -repaos in pozitia -stare generala buna. -Tador: 3 tb/zi. -tratarea durerii.

Ziua 5 Probleme pacientului -toaleta pansare plagii Obiectivele asistentei si -indepartare riscului de suprainfectie. contentia elastic extrema a gambei. Endoteon:2 tb/zi. flebotonice si starea este mult -se face toaleta locala cu ser -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare fiziologic apoi se aplica apitelizare. -clinostatism prelungit vasculara si imbunatatita. . -administrarea tratamentului mjedicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. 2/zi. Curison picaturi -Pentoxifilin retard 400mgx venotonice. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -Administrare de antibiotic: In urma tratamentului cu Eritromicina: 2 tb x 4/zi.

intercalate de perioade de vindecare postterapeutică. Naţionalitatea : Română . localizat la gamba dreaptă . Antecedente personale patologice : . Se reinternează în Clinica D. acoperită de secreţii sero-purulente. Sex : Masculin .Mama – insuficienţă venoasă. Istoricul bolii : Bolnavul prezintă diagnosticul de ulcer cronic posttrombotic gamba dreaptă de aproximativ 20 de ani. Antecedente heredo-colaterale : . . pe faţa internă. prezentând în 1/3 inferioară a gambei drepte. a avut numeroase internări la Clinica de Dermato-venerologie pentru redeschiderea ulcerului.I. 1/3 inferioară a gambei drepte. 1/3 inferioară a gambei drepte.A. înconjurată de un placard eritematos.Ulcer cronic posttrombotic de aproximativ 20 de ani. Diagnosticul la internare : Ulcer venos cronic posttrombotic. pentru reevaluare clinic-biologică şi tratament de specialitate. Culegerea datelor: Numele şi prenumele :V.1989: Safenectomie. periulceros. . o ulceraţie rotund ovalară. Antecedente personale fiziologice : .1979: Fractură deschisă gambă stângă şi antebraţul drept. . discret pruriginos . . (nu poate preciza exact data debutului).Cazul nr 2 1. Ocupaţia : Pensionar . Localitatea : Sendreni (Galati) .H.V.T. faţa internă .Bolile copilăriei .Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat. Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer venos cronic posttrombotic. Vârsta : 71 ani .. înconjurată de un placard eritematos.T.Ulceraţie rotund ovalară cu diametrul de aproximativ 8cm.A. diabet zaharat . .Tatăl – H. . Motivele internării : . Religia : Ortodox . faţa internă .

• Starea de nutriţie : bună . • Starea generală : bună .Enap . Analiza şi interpretare datelor 1.2 tablete pe zi II. • Aparat uro-genital : micţiuni fiziologice . . • Aparat digestiv : abdomen suplu . • Aparat respirator : murmur vezicular normal transmis bilateral .în limite fiziologice . • Aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice .x2/zi. pe faţa internă. organe de simţ : fără semne de iritaţie meningiană . • Ţesut conjunctiv . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. Examenul obiectiv • Greutate= 80 kg . endocrin . • Tegumente : normal colorate . • Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional .adipos : normal reprezentat . cu excepţia prezenţei în 1/3 inferioară a gambei drepte. TA =170/80 mm/Hg (H. periulceros .5mg. insuficienţă venoasă cronică) . splină : ficat . elastic . înconjurată de un placard eritematos. normokinetic . splină . normotroftrof . • Mucoase : normal colorate . • Starea de conştienţă : păstrată . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . • Sistem nervos . • Sistem muscular : normoton .A. Temperatură = 36 º C . căi biliare .1 tabletă pe zi . • Fanere : normale . cu respiraţia TI prezentă .Detralex . • Ficat . Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit lateral dreapta .T.Furosemid . . • Sistem ganglionar : normal . III. Talie = 175 cm . a unei ulceraţie rotund ovalară. • Facies : fără modificări fenotipice .Medicaţie adminstrată înaintea internării : .

Circulaţia : -Prezintă insuficienţă venoasă cronică . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . . 2.B. 6. -Activitate psihică : bună . 7. -Incontinenţă : nu prezintă . -Constipaţie : nu . -Somnifere : nu sunt necesare . 3. Nevoia de a dormi şi a se odihni : -Numărul orelor de somn : aproximativ 8 ore . Scaun : -Dificultăţi : nu prezintă . -Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : -Obiceiuri : baie şi duş . -Ajutor pentru a mânca : nu . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singur . fără ajutor . -Micţiuni nocturne : în limite normale . nu are nevoie de ajutor . Urina : -Dificultăţi la eliminare : nu prezintă . Nevoia de a fi curat . 4. 8. -Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . -Obiceiuri pentru a dormi : nu prezintă . 5. din cauza bolii : hiposodat .Gust : da . Nevoia de a elimina : A. -Diaree : nu . -Transpiraţie : în cantitate 58ormal . B. -Ajutor : nu . -Se spală singur. Nevoia de a menţine 58emperature corpului în limite normale : -Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate . Nevoia de a bea şi a mânca : . -Semne particulare : nu are . -Regim : da .

de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicos . . 14.-Tegumente şi mucoase normal colorate. a unei ulceraţie rotund ovalară. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Se implică în acţiuni de ajutorare a bătrânilor de la azil . prezintă în 1/3 inferioară a gambei drepte. pe faţa internă. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . înconjurată de un placard eritematos. periulceros 9. 12. 11. 10. Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : merge în parc pentru a se întâlni cu alţi pensionari cu care poartă discuţii şi joacă şah . Nevoia de a evita pericolele : -Temperaturile crescute îi crează 59roblem . 13. îi plac glumele . de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale. Nevoia de a comunica : -Este o persoană comunicativă.

puisului si a respiratiei si notarea lor in foaia de -pulsul: batai/minut. -respiratia:20 respiratii/minut -TA: 130/70 mmHg. . unguentului antibiotic riscul de infectie si de extindere a plagii. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele pacientului -stare generate relative buna. -VSH:45mm/h. Obiectivele asistentei supravegherea functiilor vitale.IV. -glicemie. -transaminaze: TGO. -TGP: 15 U. -uree. -creatinina. -urocultura.-leucocite.6mg/dL. -masurarea tensiunii arteriale. -pH: 5 -sediment urinarar: -rare epiteliale.glucozaabsent -Ubg normal. -creatinina: 0. -Hb:13.4 g % -leucocite: 4300 mm3. -densitate: 1025. -se aplica unguent cu -toleranta antibiotic.. . -investigatii de laborator -recoltarea probelor pentru laborator S-a recoltat sange prin punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor analize de laborator: -VSH. -TGO: 18 I. Ssumarul de urina. 70 Interventiile asistentei Evaluare observatii.sterila cellule- -toaleta pansarea plagii si -aseptizarea plagii Se efectuiaza: -toaleta plagii.I -albumina. TGP. -hemoglobina. -in urma buna la aplicarii cu se reduce antibiotic( Gentamicina). -glicemie:98 mg %.

Ziua 2 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). . -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. -stare generala buna. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -diminuarea senzatiei "piceor greu” de este Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii Eritromicina: 2 tb x 4/zi. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. -infectia persista. -Administrare de antibiotic: -stare generala buna. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. Endoteon:2 tb/zi. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). Endoteon:2 tb/zi. Ziua 3 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -diminuarea senzatiei de "piceor greu”. -Plaga secretii seropurulente fara Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii Eritromicina: 2 tb x 4/zi. extinderea plagii oprita. -Administrare de antibiotic: si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi.

-clinostatism contentia gambei. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. Endoteon:2 tb/zi. -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii apitelizare. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). -pe zonele infectate se aplica Curison gel . -Administrare de antibiotic: Eritromicina: 2 tb x 4/zi. Endoteon:2 tb/zi. evolutie Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii apitelizare. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. venotonice. infectie si de extindere plagii. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. prelungit extrema si a -imbunatatirea circulatiei venoase elastic Ziua 5 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii.Ziua 4 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului de -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. In tratamentului flebotonice urma cu si si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. starea vasculara este mult imbunatatita . imbunatatirea circuiatiei venoase. a -Administrare de antibiotic: favorabila.

Motivele internării :Ulceraţie cronică atonă gigantă membrul inferior stâng. Localitatea : Bulgăruş (Timiş) . fiziologice şi patologice: . internată în repetate rânduri în clinica D. . Dermită eczematiformă minoliană. edem perilezional . Se internează în prezent pentru o ulceraţie atonă gigantă. Naţionalitatea : Română .pentru ulcer cronic gambă stângă. gamba stângă.Nu cunoaşte . Istoricul bolii : Pacientă în vârstă de 53 ani. alcool) : .Colecistectomie . Diagnosticul la internare : Ulcer cronic . Antecedente personale. Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer cronic .G.3 I. Religia : Ortodox . greutate în deplasare. Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior .V. Antecedente heredo-colaterale : . durere locală. Comportamente (fumat. Sex : Feminin . .casnică.nu consumă alcool. trăieşte în condiţii corespunzătoare . Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior .Detralex . Ocupaţia : Pensionar . gamba stângă.alimentaţie normală. Vârsta : 53 ani . Medicaţie adminstrată înaintea internării : .Cazul nr. Culegerea datelor: Numele şi prenumele : M. Condiţii de viaţă şi muncă : . durere locală. Dermită eczematiformă minoliană.1990 . fără tendinţe la epitelizare.nefumătoare . . .

B. . • Starea de nutriţie :supraponderală . Temperatură = 36. • Mucoase : normal colorate . • Aparat respirator : torace normal conformat. căi biliare . • Aparat digestiv : Abdomen cu ţesut adipos abundent. • Ţesut conjunctiv . Sonorizare pulmonară în limite normale. • Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . Talie = 170 cm .adipos : bine reprezentat . • Facies : normal . orientată temporospaţial.Analiza şi interpretare datelor 1. III. • Aparat uro-genital :Micţiuni spontane prezente. Nevoia de a bea şi a mânca : -Gust : da .5 º C .Examenul obiectiv • Greutate = 80 kg . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. • Fanere : normale . -Dezgust : nu . • Tegumente : ulceraţie atonă gigantă la nivelul gambei stângi . Matitate cardiacă în limite normale. • Sistem muscular : tonus normal .Zgomote cardiace rotunde. • Aparat cardiovascular : Şoc apexian în spaţiul V şi pe linia medioclaviculară. Loje renale libere. bine bătute . splină : În limite normale . • Sistem nervos . Manevra Giordani bilateral nrgativa. Circulaţia : -Prezintă insuficienţă venoasă cronică . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . • Ficat . • Starea de conştienţă : păstrată . -Ajutor pentru a mânca : nu . organe de simţ : ROT prezente. 2. Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal .II. endocrin . Tranzit intestinal prezent. • Starea generală : bună . • Sistem ganglionar : nepalpabil .

-Activitate psihică : bună . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singură . -Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . -Semne particulare : nu are . Nevoia de a elimina : A. Scaun : -Dificultăţi : nu prezintă . 6. -Obiceiuri pentru a dormi : cu capul acoperit cu batic . -Se spală singură. -Incontinenţă : nu prezintă . 5. Nevoia de a evita pericolele : -Fulgerele îi provoacă teamă . -Transpiraţie : în cantitate normală . -Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . -Micţiuni nocturne : nu prezintă . Nevoia de a dormi şi a se odihni : -Numărul orelor de somn : aproximativ 6 . -Tegumente şi mucoase normal colorate cu excepţia prezenţei unei ulceraţii atonă gigantă la nivelul gambei stângi . Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale : -Nu prezintă dificultăţi . B.7 ore . -Ajutor : nu .-Regim : nu . -Constipaţie : nu . 4. Nevoia de a comunica : -Este satisfacuta . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : -Obiceiuri : baie . Nevoia de a fi curat . 3. Urina : -Dificultăţi la eliminare : nu prezintă . 9. 7. fără ajutor . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . 8. -Laxative : nu . nu are nevoie de ajutor . -Somnifere : nu sunt necesare . 10.

de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Se reduce la activitatea din gospodărie . Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : se uită la televizor. 14. 12.11. pe viitor fiind hotărâtă să fie mai atentă în păstrarea sănătăţii. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . 13. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Tratându-şi boala cu superficialitate. atunci când activitatea din gospodărie îi permite . a obţinut un rezultat care a speriat-o.

-pH: 5 -sediment urinar cellule epiteliale.Fugicard (corticoid) . -leucocite: 4300 mm3. -glicemie: 98 mg % -creatinina: 0.. -VSH:45mm/h. -leucocite. -hemoglobina. -respiratia:20 respiratii/minut -TA: 130/70 mmHg. -TGO: 18 U. Interventiile asistentei Evaluare si unguient Cloramfenicol 5%.I. -pe zona ulceroasa se aplica un cu antibiotic -pulsul: 70 batai/minut. puisului si a respiratiei si notarea lor in foaia de observatii. TGP.IV. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele Pacientului -stare generate relative buna. -densitate: 1025. -urocultura.6mg/dL.I.. -TGP: 15 U. -transaminaze: TGO.4 g %. -Hb:13. -investigatii de laborator -recoltarea probelor pentru laborator S-a recoltat sange prin punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor analize de laborator: -VSH. -Periulceros.sterila -toaleta plagii -indepartarea sfacelelor purulente dezinfectia plagii -se face toaleta cu apa oxigenata. Sumarul de urina. Obiectivele asistentei -supravegherea functiilor vitale. -masurarea tensiunii arteriale.

-pe zona ulceroasa se aplica un unguient cu antibiotic Cloramfenicol Periulceros 5%. -tratarea durerii. -Ketonal (supozitoare): 2 supozitoare/zi. -reducerea pruuritului. 2/zi. -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. durerii in -edemul persista. tratamentui -starea generala se injectabil: Ceftamil 1g x imbunatateste. -ibunatatirea circulatiei venoasae. . sfacelelor purulente oxigenata. unguient corticoid (Fugicard). -Aerius: 1 tb/zi. -Detralex: 2 tb/zi. Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea plagii. Trendelemburg -contentie elastica. -administrarea tratamentului medicamentos.Ziua 2 Problemele pacientului Obiectivele asistentei -se face toaleta cu apa -infectia persista. Pentoxifilin: 400 mg.1 tb/zi -Repaos in pozitia -reducerea ortostatism. si dezinfectia plagii. -tratarea pruuritului.

1 tb/zi -Repaos in pozitia -reducerea durerii in ortostatism. -tratarea pruuritului. infectiei si de oxigenata. -Aerius: 1 tb/zi. plaga devine curate. -ibunatatirea circulatiei venoasae. -reducerea senzatiei de greutate a piceorului. Ziua 4 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar plagii. un unguient cu heparinoiziLioton.Ziua 3 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar plagii. -Ketonal (supozitoare): 2 supozitoare/zi. -tratarea pruuritului. Pentoxifilin: 400 mg. -edemul este redus. -Detralex: 2 tb/zi. cu antibiotic- . -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. tratamentui -starea generala se oxigenata. de suprainfectare. extindere a plagii. imbunatateste. -tratarea durerii. -pe zona ulceroasa se aplica fara secretii. -tratarea durerii. -reducera pruuritului. plaga devine curate. -administrarea tratamentului medicamentos. unguent Funcid. Trendelemburg -contentie elastica. injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi. -pe zona ulceroasa se aplica fara secretii. -ibunatatirea circulatiei venoasae.

-administrarea tratamentului medicamentos. periulceroase.-edemul este redus.glicemie : 130 mg % plagii. infectiei si de oxigenata. ibunatatita. -tratarea pruuritului. (sange) determinarea glicemiei -ingrijirea zonei -ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a venoasae (tratament Lioton. Ziua 5 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa . (tratament local). piceorului se mentine dar este foarte redusa. -Detralex: 2 tb/zi. local). -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. -pe zona ulceroasa se aplica unguent Funcid. (supozitoare): supozitoare/zi. -ibunatatirea circuiatiei tratamentui -stare generala mult injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi. -recoltare laborator de probe pt pt cu antibiotic- extindere a plagii. -tratarea durerii. cu mult (tratament local). . 2 -Aerius: 1 este mai venoasae Trendelemburg elastica.1 tb/zi -durerea este redusa in -Repaos in pozitia ortostatism -contentie -pruuritus -Ketonal redus. Pentoxifilin: 400 mg. . tb/zi.-ingrijirea periulceroase zonei -ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a venoasae Lioton. piceorului redusa.

. -Detralex: 2 tb/zi. -pruurit diminuat pana la disparitie. -ibunatatirea circulatiei Ceftamil 1g x 2/zi.tratarea durerii. -tratarea pruuritului. -tendinta la epitelizare. -Aerius: 1 tb/zi. 2 (tratament local). -Pentoxifilin: 400 mg-1 tb/zi -durere mult redusa in venoasae -Repaos in pozitia ortostatism. riscului indepartarea -administrarea de injectabil: tratamentui -stare generate buna. Trendelemburg -contentie elastica. edemului gambier. -represie marcata a suprainfectare. .-administrarea tratamentului medicamentos. -Ketonal (supozitoare): supozitoare/zi.

egzeme. primare. profunde. UN NOU SISTEM DE CLASIFICARE PENTRU BOALA VENOASĂ CRONICĂ A MEMBRELOR INFERIOARE Boala venoasă cronică este o cauză importantă de disconfort şi incapacitate şi afectează un procent important al populaţiei pe plan mondial. performante. ambele) . lipodermatoscleroza Modificari cutanate (anterioare) + ulcer vindecat Modificari cutanate (anterioare) + ulcer activ Semne clinice (grad 0-6) Pentru aspectele asimptomatice Pentru formele cu semen clinice evidente Pentru clasificare etiologica (congenitale. isolate sau in combinative) Pentru disfunctia fiziopatologica (reflux. Clasificarea clinica Clasa 0 Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Clasa 5 Clasa 6 Fara modificari vizibile sau palpabile de boala venoasa Talangiectazii sau vene reticulate Vene varicoase Edeme Modificari cutanate: pigmentare.CAPITOLUL IV. Tabel 1. Clasificarea ia in considerare urmatoarele criteria C A S E A P Tabel 2. secundare) Pentru distributia anatomica (superficial. obstructive.

Tabel 3. Coapsa Gamba . altele. 6. altele/ Tabel 4. venele ligamentului larg. Popliteee Tibiale Musculare-gastocnemiana. Vena iliaca Vena cava inferioara Comuna Interna Externa 3. Vene perforante 1. Congenital (EC) Primar (EP) de cauza necunoscuta Secundar (ES) postrombotic. 4. Safena mica Vene monosafenoase II. Talangiectazii/ Vene reticulare Savena mare Deasupra genunchiului Sub genunchi 3. postraumatic. altele. solara. III. 2. 2. 3. 2. Clasificarea etiologica 1. 4. 5. Pelvi-gonadele. Vene profunde 1. Vene superficial 1. Clasificare anatomica I. 2.

Edem 0 1 2 3. necesita analgezice Absent Usor/ moderat Sever Absent Usor/ moderat Sever Absent Localizata Extinsa Absent Localizata Extinsa Absent 2 cm diametru > 2 cm diametru . Marimea ulcerului 0 1 2 Absent Moderata. Pigmentatie 0 1 2 5. Scor clinic 1. obstructiei (PO). Claudicatie venoasa 0 1 2 4. 2. Clasificarea fiziopatologica Semne clinice si sintomele disfunctiei venoase pot fi rezultatul refluxului (PR). 3. Durere 0 1 2 2. nu necesita analgezice Severa. ambele (PRO) 1. Reflux (PR) Obstructie (PO) Reflux + obstructive (PRO) Tabel 6. Lipostermatoscleroza 0 1 2 6.Tabel 5.

golful.  Evitaţi incălţămintea plată sau cu tocuri mai mari de 5 cm.5 cm.  Atenţie la celulele contraceptive.  Evitaţi fotoliile foarte moi sau cu spătarele tari.  Evitaţi kilogramele în plus şi hainele prea strâmte (jeans.  Păşiţi energic şi faceţi mici sărituri pe vîrfuri. în timpul unei activităţi statice prelungite.  Faceţi zilnic un duş cu apă rece la nivelul gambelor (de jos în sus). c) Urmariti cu atentie tratamentul recomandat. şosete. echitaţia. mai ales în timpul sarcinii. .  Staţi cu gambele ridicate în timpul nopţii şi de câte ori este posibil.  Preferaţi îmbrăcămintea amplă.  Evitaţi activităţile statice.  Evitaţi tenisul.  Preferaţi încălţămintea cu tocul cuprins între 3 . dansul. mersul pe bicicletă…  Preveniţi constipaţia.EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE .INSUFICIENŢA VENOASĂ Recomandari pentru îmbunătăţirea circulaţiei venoase : a) Ce trebuie să faceţi:  În timpul unei activităţi statice prelungite efectuaţi la intervale regulate mici mişcări ale gambelor. joggingul. b) Ce nu trebuie să faceţi:  Evitaţi imobilizarea prelungită. Corijaţi toate deformările piciorului.  Învingeţi tentaţia expunerii prelungite la soare. gimnastica aerobică.  Practicaţi nataţia. băile de abur şi tot ceea ce însemnă căldură intensă la nivelul gambelor. saunele.  Evitaţi băile calde.…).

2. 4.Dermato-venerologie. 5.sfatul-medicului.Mic atlas de anatomia omului.Venerologie.BIBLIOGRAFIE 1. 3. No. 1. Dem Theodorescu . Virgil Feier .ro . Angiologia azi. Ortansa şi Ioan Macovei . www.Dermato .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful