MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,CAROL DAVILA’’ DOMENIUL- SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA

PROFESIONALĂ- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE

ÎNDRUMATOR, Dr. Jireghie Iuliana Asist. Barbarasa Gina ABSOLVENT, CURSARU IOAN

-GALAŢI2011

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER VARICOS

MOTTO :

«

Omul are varsta arterelor lui »
Prof. Leriche

.Cuprins Motto……………………………………………………………………….………………. Definitie………………………………………………………………. Mica si marea circulatie………………………………………………………19 Capitolul II.…………. Diadnostic pozitiv……………………………………………………………….…. Tratament…………………………………………………………...1.3. Examenul local al bolnavului…………………………………….6 Capitolul I.…12 I.....…………….. Inima………………………………………………………………………….32 7..46 . Ulcerul varicos…………………………………………………………. Evolutie.. Diagnostic diferential……………………………………….………………3 Cuprins……………………………………………………………………. Motivele internarii………………………………………………………………32 4.………44 13. Examenul general al bolnavului…………………………………………. prognostic…………………………………….42 10. Antecedente personale si hederocolaterale…………………………………32 5.……………………. Examene de laborator si exploorari………………………………….....35 9.31 2.33 8. Descrierea aparatului circulator…………………………………………….…………. Date de identitate………………………………………………………………31 3.………….2.. Etiopatogenie………………………………………………………….………42 12.……………… 4 Argument…………………………………………………………….12 I...…... Anatomia si fiziologia sistemului circulator…………….14 I..32 6..42 11.………...31 1. complicatii. Istoric…………………………………………………………………………….

Capitolul III.. Un nou sistem de clasificare pentru boala venoasa cronica a membrelor inferioare………………………………………….....….…48 Cazul nr...……57 Cazul nr. 87 .. 2……………………………………………………………….3…………………………………………………………………….……………….…….. Studii de caz…………………………………………………………….insuficienta venoasa cronica………………….81 Bibliografie…………………………………………………………………………….76 Educatie pentru sanatate...….….…. 1…………………………………………………………………………48 Cazul nr..66 Capitolul IV.....

Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana ingrijita. nici chirurgia. fenomenele ce privesc. Ea a insistat pe faptul ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. care a descris necesitatile fundamentale ale omului. Introducere Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni.de fiecare data luam o decizie. problemele actuale sau potentiale de sanatate. avand ca scop restabilirea starii normale a pacientului. ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care ingrijeste. Indiferent cu cine avem de-a face. Cadrul medical isi va centra activitatea asupra consecintelor starii de boala. In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii. Nimic nu este mai putin adevarat. deci de nursing Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au determinat dezvoltarea si influentarea lor. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor. ea descrie aceste ganduri : “Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca.ARGUMENT 1. suportul medical ramane in cazul pacientilor cronici. nici una nici alta nu vindeca. Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea religioasa simorala. fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului. atata timp cat ingrijirile sunt . este vorba de ingrijire. numai natura poate vindeca. In principala sa lucrare “Notite despre munca sa sanitara”. in general nursele sunt : reactiile individuale si de grup. nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole. Este un adfevarat process de judecata. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-psi gaseasca modul de functionare normala ceea ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera” Gratie lucrarilor Virginiei Henderson.

Notiuni despre boala Ulcerul de gamba este o pierdere de substanata dermoepidermica. pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca este posibil chiar sa-I dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice. dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase defictare de la nivelul membrelor inferioare.privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. Astfel. cauzand usturimi. etc. ce rezulta datorita circulatiei arteriale deficitare si include piceorul diabetic ( cu ulceratie) ce poate fi rezultat al diabetului. pentru ca riscul de recitiva a bolii sa fie cat mai scazut. datorita consecintelor sociale. familiei si societatii. repartizam ingrijiri. Peste 80-80 % dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase. in loc sa repartizam sarcini. Alte tipuri de ulcere de gamba include ulcerele arteriale. sa nu intalnesc piedici in scopul redarii acestui in cel mai scurt timp. pruurit si tumefiere la nivelul membrului afectat. situata sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piceorului care necesita mai mult de 6 sapt pt a se vindeca. 2. factorilor de stres. cu expunerea tesutului subiacent. Ulcerele venoase pot fi dureroase. In consecinta. Pe perioada celor 3 ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba. . Ulcerul de gamba consta intr-o ulceratie tumefiata sau un crater. marimi si culori diferite Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. factorilor favorizanti. calitatea principala a unei asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai. Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa. Scopul si motivatia Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din literatura de specialitate. Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila. si pune probleme destul de grave asupra sanatatii individului 3. sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de asistent medical generalist . Pot fi de forme.

M. voinţa sau cunoştinţele necesare (Virginia Henderson).4. în toate unităţile sanitare. . boala şi moarte  utilizează cunoştinţe şi tehnici din ştiinţele fizice. deoarece acestea afectează sănătatea.îngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic şi mental Obiectivele nursei:  A se apropia şi a-i cunoaste mai bine pe pacienţi  A oferi îngrijiri: –mai bune –individualizate –complete –continue Rolul propriu al nursei este de a ajuta persoana bolnava/sănătoasă pentru menţinerea/recastigarea sănătăţii (sau asistarea in ultimele clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forţa.N.promovarea sănătăţii . medicale şi umaniste  contribuie la implicarea cetăţenilor pentru menţinerea unei bune sănătăţi Istoria profesiunii de nursing începe de la 1860 odată cu înfiinţarea primei şcoli de către Florence Nightingale (1820-1910) a. şi I. personae cu nevoi speciale) de toate vârstele. aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială Nursingul :  se ocupă de aspectele psiho-somatice şi psiho-sociale ale vieţii.C. psihic. sociale.prevenirea îmbolnăvirilor . mental. Nursa : Este pregatită printr-un program de studiu incluzând: .S. Nursingul O. definesc Nursingul drept o parte a sistemului de îngrijire a sănătăţii cuprinzând: promovarea sănătăţii prevenirea bolii îngrijirea persoanelor bolnave (fizic.

psihic. cărora le transmite informaţii şi învăţăminte –ascultarea şi susţinerea pacientului  promovarea unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate .Să aibă cunoştinţe de psihologie .Funcţiile nursei  Asistă pacientul din proprie iniţiativă.Să aibă pregatire pluridisciplinară . temporar sau definitiv.Aplică metodele de observaţie şi de tratament la indicaţia medicului .Să aibă atitudine potrivită faţă de pacient şi familia sa . social –acţiuni de educaţie pentru sănătate –acţiuni privind organizarea şi gestionarea unităţilor de îngrijire  Funcţia profesională = cel mai important rol al nursei –promovarea şi menţinerea sănătăţii –prevenirea îmbolnăvirilor – îngrijirea în situaţia îmbolnăvirii şi recuperarea  Funcţia educativă: educare pentru sănătate  Funcţia economică: gestionarea serviciului corelată cu comportamentul etic  Funcţia de cercetare Codul pentru asistente medicale Descrie patru responsabilităţi: –Promovarea sănătăţii –Prevenirea îmbolnăvirilor –Restabilirea sănătăţii –Înlăturarea suferinţei Cerinţe profesionale pentru nursă . în: –asigurarea confortului –stabilirea relaţiilor de încredere cu bolnavul şi aparţinătorii.Să-şi însuşească competenţele de bază .Observă la pacient modificările provocate de boală/tratament şi le transmite medicului  Activităţi interdisciplinare: –acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic.Să fie capabilă de empatie .

Planificarea îngrijirilor 4. situaţiile sunt analizate iar îngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice şi psiho-sociale ale persoanei .Reprezintă o metodă organizată şi sistematică care permite îngrijiri individualizate.Sunt identificate sursele de dificultate care impiedică satisfacerea nevoilor pe plan biopsiho-social. adaptate fiecărui pacient . planificat în scopul protejării şi promovării sănătăţii individului şi a comunităţii . cultural şi spiritual şi se stabilesc intervenţiile menite a ajuta persoana să-şi recapete autonomia Planul de îngrijire reprezintă mijlocul cel mai eficient de comunicare între persoanele din echipa de îngrijire Etapele procesului de îngrijire 1.Problemele de sănătate sunt abordate în mod ştiinţific. Analiza şi interpretarea lor 3. Evaluarea . Culegerea de date 2.Este un proces conştient. Realizarea intervenţiilor 5. familiale. de grup la problemele actuale sau potenţiale de sănătate Procesul de îngrijire .Nursa urmăreşte reacţiile individuale.

.

Integritatea sistemului circulator condiţionează o bună funcţionalitate a organismului. La nivelul circulaţiei limfatice există un sistem de capilare limfatice. deosebite ca funcţionalitate: unul între cord şi pulmon. vase şi ganglioni limfatici cu originea la nivelul lichidului interstiţial al ţesuturilor şi cu mers centripet. Acestea au un rol considerabil în contextul schimburilor nutritive de la nivelul ţesuturilor. numite vase capilare. spre organele de excreţie. vasele sanguine.sau circulaţia pulmonară . generează în foarte mare măsură îmbătrânirea ţesuturilor. inima sau cordul. prin două trunchiuri colectoare limfatice. În mod special procesele de scleroză cu calcificări ale aparatului vascular.CAPITOLUL I. Leriche spunea că "omul are vârsta arterelor lui". prof. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE I. reprezentând marea circulaţie .sau circulaţia generală. în cadrul metabolismului celular prin importul unor materii folositoare organismului şi exportul altora. cuprinzând arterele şi venele. Pe drept cuvânt. . iar între ele o bogată reţea de vase intermediare foarte fine. Descrierea aparatului circulator Aparatul circulator sanguin este alcătuit dintr-un organ central. care asigură oxigenarea sângelui.1. spre sistemul venos al marii circulaţii. În cadrul aparatului circulator sanguin există două circuite.şi altul între cord. reprezentând mica circulaţie . viscere şi periferia organismului. după cum bolile vasculare scurtează durata de viaţă. şi un sistem organizat de canale tubulare.

.

. din viaţa embrionară până la moarte. muscular care functioneaza ca o pompa ce impinge in permanenta sangele in organism. prin valva tricuspida. sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima. De aici. Functionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos (diastolă) şi propulsarea după contracţie în marea şi mica circulaţie (sistola).Inima (cordul) este un organ cavitar. a) Functionare Sangele sarac in oxigen este adus din organism in atriul drept. pentru reoxigenare (mica circulatie). trece in ventriculul drept. Inima face partee din aparatul cardiovascular. prin valva mitrala. fără intrerupere.I. Din ventriculul stang este pompat prin aorta in intregul organism (marea circulatie). Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat (nodul sinusal). de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in plamani.2. Dupa ce este alimentat cu oxigen in plamani. de la care porneşte stimulul cardiac. in auriculul stang. alimentand celulele cu oxigen si substante nutritive. in ventriculul stang. de unde trece. Inima este singurul organ muscular care se contractă ritmic.

diametru: 11 .greutate: intre 250 – 300 gr.volum de sânge pompat: 100 l/minut. diastolică .lungime: aproximativ 15 cm (la adulti) .b) Dimensiuni . . in spatele sternului si se sprijina pe diafragma.12 cm . .80 mm Hg.frecvenţa cardiacă normală: 70 bătăi pe minut . .presiunea normala: sistolică .capacitate medie: 500 – 600 ml . aproximativ 250 gr la femei si 275 gr la bărbaţi. c) Pozitionare Inima este pozitionata in cutia toracica. intre plamani.120 mm Hg.

d) Structura Inima este un organ in forma de para rasturnata. Pericardul este format din 2 straturi. pericardul fibros (la exterior) si pericardul seros (la interior). . invelit de un sac fibros.pericardul (sacul pericardic). indreptata oblic in jos si spre stanga. rezistent .

Este format din tesut muscular. . din atriul drept in ventriculul drept.valva tricuspida cu 3 valvule .  de un sept transversal care imparte fiecare sector in 2 cavitati: cavitatea atriala.sarac in oxigen .  La nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule.  ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta. fiind partea cea mai groasă a peretelui cardic. situata in partea superioara a inimii. situata spre varful inimii.permite sangelui venos sa treaca unidirectional. fiecare prevazut cu cate o valva: -valva mitrala (bicuspida) cu 2 valvule permite sangelui bogat in oxigen sa treaca din atriulul stang in ventriculul stang. prevazut cu o valva numita valva pulmonara Valvele inimii: . prevazut cu o valva numita valva aortica  ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara. cu pereti mai subtiri si cavitatea ventriculara. endocardul – tesut care captuseste incaperile inimii epicardul – membrana seroasa care imbraca la exterior miocardul   Morfologic inima este impartita:  de un sept longitudinal care imparte inima in 2 parti: inima stanga (contine sangele arterial – bogat in oxigent – care este trimis pe cale aortica in marea circulatie) si inima dreapta (contine sangele venos .Peretii inimii sunt formati din 3 straturi:  miocardul (muschiul cardiac) – reprezinta peretele muscular al inimii. cu pereti mai grosi.pe care il trimite in mica circulatie).

.

3. Ea este prevazuta cu trei valvule (valvulele sigmoide aortice). Mica si marea circulatie Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei. 2.I.Aorta ascendenta începe din ventriculul stâng si se termina la nivelul trunchiului brahiocefalic. Traiectul ei se subâmparte în trei portiuni si anume: aorta ascendenta. la nivelul valvulelor semilunare. 1. de unde si denumirea de sistem aortic. care hranesc inima. dreapta si stânga. Din aorta ascendenta pornesc. arcul aortic si aorta descendenta. Artera aorta pleaca din ventriculul stâng.Arcul aortic se întinde de la trunchiul brahiocefalic pîna la ligamentul arterial (canalul arterial obliterat). Din arcul aortic pornesc trei artere mari: . cele doua artere coronare.

inclusiv dura mater. patrunde în craniu prin canalul carotidian. unde se continua cu artera axilara. Artera carotida externa prin ramurile ei prin ramurile ei terminale si colaterale. artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus carotidian. artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului. în afara de encefal si ochi.Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna. o formatiune cu rol în reglarea presiunii arteriale. a. faciala. Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rândul lui în artera carotida comuna dreapta si artera subclavie dreapta. occipitala. artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala. auriculara posterioara si faringiana ascendenta.Artera carotida externa se întinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid pâna la nivelul condilului mandibulei unde se împarte în doua ramuri terminale: artera temporala superficiala si artera maxilara. d. iar cea stânga direct din arcul aortic. cerebrala mijlocie. sternocleidomastoidiana. Artera carotida comuna se întinde de la origine pâna la marginea superioara a cartilajului tiroid. oftalmica si comunicanta posterioara. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic. Pe traiectul ei.-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita -artera carotida comuna stânga -artera subclavie stânga. vascularizeaza o mare parte din organele gâtului si capului. La locul de bifurcare. . coroidiana. b. unde se bifurca în artera carotida externa si artera carotida interna. toracica interna. Artera subclavie se întinde de la punctul de origine pâna sub clavicula. în peretii caruia se afla glomusul carotidian. dupa care se împarte în mai multe ramuri si anume arterele: cerebrala anterioara. globul ocular si anexele sale. Prin ramurile ei. tireocervicala si costocervicala. c. Ambele artere subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de irigare. linguala. Înainte de bifurcare. ea da mai multe ramuri colaterale si anume arterele tiroidiana superioara.

Artera brahiala se întinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pâna la linia de flexie a cotului unde se bifurca în 2 ramuri terminale. numita si mamara interna. si de . iriga o mare parte din regiunile trunchiului. Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile cerebrale ale arterei carotide interne formând poligonul arterial Willis. toracoacromiala. unde se continua cu arterele mâinii. Ramurile arterei bazilare. Artera axilara se întinde de la marginea inferioara a claviculei pâna la marginea inferioara a muschiului marele pectoral. toracala laterala (mamara externa). prin cele 2 artere cerebrale posterioare. f. si anume artera radiala si ulnara. h. de unde se continua cu artera brahiala. ea iriga bratul. în jurul seii turcesti. 3. bronhiile si diafragmul. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele esofagiene. iriga prin ramurile ei colaterale si terminale o parte din peretele toracic. asezat la baza creierului. Artera radiala se întinde de la cot pâna la regiunea carpiana. ea da urmatoarele ramuri: torcala suprema. esofagul. faringele. laringele si muschii coloanei cervicale. iar prin ramurile terminale iriga mâna. j. de unde se continua cu arterele mâinii. Artera ulnara se întinde tot de la cot pâna la regiunea carpiana. care iriga esofagul. k. formând artera bazilara. g.Artera vertebrala patrunde în orificiile arteriale ale apofizelor transverse cervicale. Artera toracica interna. Artera axilara. prin ramurile ei. iriga trunchiul cerebral.e. Aorta toracala se întinde de la ligamentul arterial pâna la diafragm. Prin ramurile lor colaterale. de arterele pericardice. intra apoi în craniu si uneste cu cea de pe partea opusa. traheea. cerebelul si o parte din emisferele cerebrale. peretele abdominal. Prin ramurile sale colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara). Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii intercostale. Din ea pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida. Artera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare. i. subscapulara si arterele circumflexe humerale. Arterele mâinii rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele arcade palmara superficiala si palmara profunda. arterele radiara si ulnara iriga antebratul. care iriga pericardul. în dreptul degetului mare.

arterele bronsice. Ele se întind de la locul de bifurcare a aortei abdominale pâna la articulatia sacro-iliaca. respectiv ovarul. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala. Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si muschii lati ai abdomenului. Prin aceste ramuri. b. c. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului. ce iriga organele respective. colica dreapta si colica medie. Din ea pornesc 3 feluri de ramuri: . a. mezenterica inferioara. cea renala. Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala. hepatica si splenica. artera mezenterica superioara iriga pancreasul. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara . Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului prin arterele colica stânga. Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. jejunale si ileale. unde se bifurca în arterele iliaca interna si externa. 4. Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica stânga. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele frenice superioare si de arterele intercostale posterioare. care iriga bronhiile.viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara. Aorta abdominala se întinde de la diafragm pâna la bifurcarea ei în cele 2 artere iliace comune. intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic. renala si testiculara sau ovariana . care sunt în numar de 10 perechi si care iriga peretele toracic. Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 în 2 ramuri principale. numite arterele liace comune.terminale: arterele iliace comune. rinichiul e.parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare . la nivelul vertebrei L4. suprarenala medie. ileocolica. care se afla în santul costal din marginea inferioara a coastei. sigmoidiene si rectala superioara. d. Arterele intercostale alcatuiesc împreuna cu nervul intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal.

care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului inferior. care iriga muschii fesieri. si de artera obturatoare care iriga o parte din muschii coapsei. De pe traiectul ei se desprind ramuri colaterale. Artera femurala se întinde de la nivelul ligamentului inghinal pâna la nivelul inelului tendinos al muschiului adductorul mare. unde se continua cu artera femurala. Ramurile ei colaterale iriga regiunea posterioara a gambei. si anume în arterele tibiala anterioara si posterioara. unde se bifurca în arterele plantare. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si o parte din muschii coapsei. unde se împarte în 2 ramuri terminale. de unde se continua cu artera dorsala a piciorului (pedioasa). de artera ileolombara. . ovarul si vaginul. de artera laterala care iriga cavitatea pelviana. de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential.si organele genitale. care iriga tegumentele abdomenului inferior. tuba uterina. Artera tibiala anterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la ligamentul cruciat. de unde se continua cu artera poplitee. Prin ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei. întinzându-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare pâna la inelul tendinos al muschiului solear. care iriga articulatia coxofemurala si o parte din muschii coapsei. Artera tibiala posterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la santul retromaleolar intern. artera femurala profunda. care se anastomozeaza cu epigastrica superioara. de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul. care hraneste muschii lati ai abdomenului si epigastrica inferioara. Artera iliaca externa se întinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna pâna la iesirea din bazin (ligamentul inghinal). de artera rectala mijlocie. din care cele mai importante sunt: artera epigastrica superficiala. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele fesiere. care iriga organele genitale externe si muschii perineului. Artera poplitee se gaseste în groapa poplitee (regiunea postrioara a genunchiului). De pe traiectul ei se desprind arterele circumflexa iliaca profunda. care contribuie la irigatia rectului. artera circumflexa iliaca superficiala. de artera rusinoasa interna. care iriga muschii abdominali profunzi.

Vena cava superioara colecteaza sângele venos de la nivelul extremitatii cefalice. ea se împarte în 2 ramuri principale pentru cei doi lobi pulmonari.Artera pulmonara stânga are un traiect orizontal si o lungime de circa 3 centimetri.Marea vena azygos este asezata în mediastinul posterior. Din artera plantara laterala ia nastere arcul plantar. pe flancul drept al coloanei vertebrale. Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale arterei tibiale posterioare. Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sângele în vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid în atriul drept.  Vena cava superioara si afluentii ei. din care pornesc arterele metatarsiene plantare care. terminându-se în reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. ea da trei ramuri principale pentru cei 3 lobi pulmonari. dau nastere arterelor digitale plantare. la rândul lor. 2. Dupa ce patrunde în plamân. care patrunde în torace si . Artera pulmonara stânga e legata de aorta prin ligamentul arterial. 1. contribuind la alcatuirea retelei arteriale a piciorului.Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. a. are o lungime de 6-8 centimetri si se întinde de la cartilajul primei coaste pâna la atriul drept. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se împarte în artera pulmonara stânga si artera pulmonara dreapta. se divid în ramuri din ce în ce mai mici. care rezulta din obstruarea canalului arterial (canalul arterial este prezent la embrion si fat si face legatura între cele 2 vase mari). Vena cava superioara este asezata în mediastinul anterior. la rândul lor.Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de circa 5-6 centimetri. Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare si din ramurile lui. Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice iar ca afluent marea vena azygos. Dupa ce patrunde în plamân. Ea se termina la nivelul primului spatiu interosos. Ea are ca origine vena lombara ascendenta dreapta. Acestea. al membrelor superioare si al trunchiului (partea supradiafragmatica a acestuia).

format din sinusurile durei mater craniene. Dintre afluentii acestei vene mentionam venele tiroidiene superioare. Dintre sinusurile durei mater le amintim doar pe cele mai importante si anume sinusurile sagital superior. Primeste ca afluenti venele jugulara anterioara. Vena subclavie continua vena axilara. petros si occipital care sunt pereche. situata pe flancul stâng al coloanei vertebrale. cavernos. formând trunchiul venos brahiocefalic. Ele culeg sângele din regiunile si organele sinonime. Vena jugulara externa se varsa în unghiul dintre vena jugulara interna si vena subclavie. f. Vena axilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a muschiului marele pectoral. orbita si partial de la fata. Vena jugulara interna colecteaza sânge venos din craniu. sagital inferior si coronar. sunt 2 trunchiuri venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare. . fata si gât. Ea formeaza împreuna cu artera carotida comuna si cu nervul vag manunchiul vasculonervos al gâtului. faringiene. Dintre afluentii venelor brahiocefalice mentionam venele tiroidiene inferioare. Tot în vena jugulara se mai varsa sistemul venos al craniului. e.devine marea vena azygos. Ea se întinde pâna la marginea externa a primei coaste. Aceste vene colecteaza sângele din regiunile si organele sinonime. linguale. precum si venele toracoacromiale si transversale ale gâtului care aduna sânge din regiunile respective. care sunt niste cavitati sapate în grosimea acestei membrane captusite cu un endoteliu. În aceste sinusuri este colectat. gâtului si cefei. Aceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin venele intercostale si prin vena hemiazygos. prin venele encefalice superficiale si profunde. unde se uneste cu vena jugulara interna. care aduna o parte din sângel fetei. c. care sunt nepereche si sinusurile transvers. Vena jugulara externa colecteaza sângele de la pielea capului. Ea se întinde de la marginea externa a primei coaste pâna la articulatia sternoclaviculara. oftalmice si faciale. numite si vene anonime. Ea aer un diametru mult mai mic decât jugulara interna si se afla în planurile superficiale ale regiunii laterale a gâtului. sângele din encefal. d.Venele brahiocefalice dreapta si stânga. b. vertebrale si toracice interne. unde se continua cu vena subclaviculara si primeste ca afluenti venele peretelui lateral al toracelui si vena cefalica.

fiind asezata la dreapta aortei. care aduc sângele din viscerele abdominale si pelviene si parietale care aduc sângele de la peretii abdominali. La nivelul antebratului se deosebesc 3 vene superficiale mai importante: vena radiala superficiala sau cefalica. Venele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene. venele superficiale sunt dispuse în 2 retele: venoasa dorsala a degetelor si venoasa dorsala a mâinii. care constituie originea venelor profunde. patrunde apoi în pericard si se varsa în atriul drept. dupa ce aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica inferioara. La nivelul bratului se gasesc 2 vene superficiale mai importante si anume vena cefalica. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor. pancreas si ficat. din peretii cavitatii abdominale si din membrele inferioare pe care îl varsa în atriul drept. Vena porta astfel formata ia parte la alcatuirea pediculului hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera . vena ulnara superficiala sau bazilica si vena mediana a antebratului. care continua vena cefalica a antebratului si vena bazilica. Vena cava inferioara strabate diafragmul. Vena mezenterica inferioara colecteaza sângele de la rect si de la jumatatea stânga a colonului. vena suprarenala dreapta care colecteaza sângele de la nivelul glandelor suprarenale. La nivelul mâinii. unde patrunde în profunzime. Venele profunde formeaza la nivelul mâinii arcadele palmare superficiala si profunda. a. venele hepatice care colecteaza sângele de la nivelul viscerelor abdominale începând de la cardia si pâna la rect. Vena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica. Ea ezulta dun unirea celor 2 vene iliace comune si urca pe dinaintea coloanei vertebrale. b. Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. Vena mezenterica inferioara se uneste cu vena splenica. venele renale. În regiunea antebratului exista deci 2 vene ulnare si 2 vene radiale care primesc afluenti. În drumul sau este acoperita de duoden. care urca pe partea interna a bratului pâna la mijlocul lui. Vena mezenterica superioara aduna sângele de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului. formând venele brahiale sau humerale. Fiecare artera este însotita de 2 vene. În vena cava inferioara se varsa 2 categorii de vene afluente: viscerale.g. Acestea se unesc la nivelul cotului.  Vena cava inferioara aduna sângele venos din organele abdominale si pelviene. care rpin confluenta lor formeaza vena axilara. Vena splenica colecteaza sângele de la nivelul pancreasului. Acestea din urma strâng sângele adus de vena porta la ficat. stomacului si duodenului. drenând sângele în vena brahiala. ele fiind asezate sub piele.

unde strabate fascia si muschii acestei regiuni. Vena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului. Venele profunde încep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare. numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali colecteaza sângele de la uter. . Venele membrului inferior sunt superficiale si profunde. rect . ea se divide în ramuri din ce în ce mai mici care ajung în spatiile dintre lobulii hepatici. Ajunsa în hilul hepatic. Cele mai importante vene parietale care se varsa în vena cava inferioara sunt venele forenice inferioare care colecteaza sânge de la diafragm si venele lombare care colecteaza sânge de la peretii abdominali. e. Vena iliaca comuna e un trunchi venos lung de 3-4 centimetri rezultat din confluenta a 2 vene: iliaca interna si iliaca externa. vagin . Vena safena mare ia nastere de pe fata dorsala a piciorului. Din capilarele sinusoide iau nastere venele centrolobulare. Vena iliaca externa e o continuare a venei femurale. Pe traiectul ei primeste ca afluent vena circumflexa iliaca profunda si vena epigastrica inferioara care colecteaza sânge din peretele abdominal inferior. Venele superficiale se anastomozeaza cu cele profunde prin venele comunicante de la diferite nivele. unde se curbeaza si se varsa în vena femurala. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor. iar prin afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere. aceste vene sunt dispuse în 2 retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. sacrale laterale si ileolombare aduna sângele de la peretii bazinului. c. Vena iliaca interna. f. trece înapoia maleolei externe. varsându-se în vena poplitee. Ramurile venei porte din aceste spatii trimit ramificatii în lobulii hepatici unde se capilarizeaza. La nivelul piciorului. obturatoare. vezica urinara si organele genitale externe. care se varsa în arcada venoasa plantara. care se unesc la baza lobulilor în vene sublobulare. Din aceasta arcada se formeaza venele tibiale anterioare si posterioare si venele fibulare. urca pe fata aosterioara a gambei pâna la regiunea poplitee. apoi a coapsei pâna în regiunea inghinala. Din aceste retele se formeaza 2 vene superficiale mari: vena safena mare si mica. fiind asezate sub piele. d. Aceasta vena nu are afluenti. formând în cele din urma venele hepatice care colecteaza tot sângele din ficat si îl duc în vena cava inferioara. ce se continua cu venele interosoase plantare. se întinde de la ligamentul inghinal pâna la articulatia sacroiliaca interna si formeaza vena iliaca comuna. trece înaintea maleolei interne si urca pe fata interna a gambei.hepatica.

ducând sânge îmbogatit în oxigen la inima. Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele alveolocapilar. unde se continua cu vena iliaca externa. formând în cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plamân. Pe traseul ei primeste afluenti care colecteaza sângele din muschii coapsei si de la regiunea abdominala inferioara. pentru a continua apoi din nou marea circulatie. g. Acestea se strâng apoi în venule si în vene de calibru din ce în ce mai mare. aceste vene se varsa direct în atriul stâng.Acestea urmeaza traseul artereleor omonime si formeaza vena poplitee. Dupa ce strabat pediculul pulmonar. Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie începe cu artera pulmonara care ia nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa în atriul stâng. . care se continua cu vena femurala. Vena femurala urmeaza traiectul arterei femurale. întinzându-se de la inelul muschioului adductor mare pâna la ligamentul inghinal.

Inima cu venele si arterele mari+ sistemul limfatic al trunchiului .

Date de identitate: Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Ulcerele venoase de gamba devin mai frecvente cu varsta. plăci ocre sau pigmentare. 2. edeme şi eritem. Ulcerul de gamba consta dintr-o ulceratie tumefiata sau un crater. lipodermatoscleroză. Peste 80-85% dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase. cauzand usturimi. ce rezulta datorita circulatiei deficitare de la nivel arterial. cu expunerea tesutului subiacent. precum si aplicarea unor pansamente compresive la acel nivel. Cu toate acestea. . Motivele internarii: Pierdere de substanţă pe gambe. Ulcerele venoase de gamba se pot infecta sau pot dezvolta complicatii. Alte tipuri de ulcere de gamba includ ulcerele arteriale. 1 din 50 de persoane sunt afectate de ulcer de gamba. dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase deficitare de la nivelul membrelor inferioare. S-a estimat ca in randul persoanelor de peste 80 de ani. marimi si culori diferite. De asemenea. Pot fi de forme. si piciorul diabetic (cu ulceratie). plăci de aspect eczematiform (sau nu). Definitie: Ulcerul de gamba este o pierdere de substanta dermoepidermica. Ulcerele venoase pot fi dureroase. leziuni atrofice. ce poate fi un rezultat al diabetului. putand aparea recurente chiar si dupa vindecarea completa. prurit si tumefiere la nivelul membrului afectat. Tratamentul ulcerului venos consta in curatarea si bandajarea ranii. frecventa este crescuta in randul persoanelor obeze sau imobilizate la pat. care necesita mai mult de sase saptamani pentru a se vindeca. situat sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piciorului. 3. pachete vasculare. fiind foarte rare in randul persoanelor de sub 45 de ani.CAPITOLUL II. ULCERUL VARICOS (ULCERUL DE GAMBA) 1. vindecarea leziunilor necesita o perioada indelungata.

leishmania. intoleranţă la topice. hemoragice. sarcină. Examenul local : Din punct de vedere clinic. dermatoscleroză şi liposcleroză. diabetul zaharat.Coroană venoasă (venectazii) în zona paraplantară. neoplazii. edem. macroglobulinemii). operaţii pe micul bazin). leucemii. La femei se pot accentua fenomenelede insuficienţă venoasă cu ocazia sarcinilor sau a statului prelungit în picioare. arcul plantar + edem maleolar vesperal. circumstanţele de debut (avort.a. Examenul general al bolnavului: Trebuie să evidenţieze:       afecţiuni vasculare (ATS. M. postvaricos. 5. gleznă. . insuficienţa venoasă cronică prezinţă trei grade de severitate: Gradul I. SS. 7. paniculite ş. data apariţiei ulcerului.). policitemie. crioglobulinemii.a. 6. Gradul III. complicaţii: inflamatorii.Ulcerul venos (florid sau vindecat). Istoric:        data debutului. infecţii bacteriene. afecţiuni hematologice (talasemia. modalitatea de debut: postflebitic (trombotic). Gradul II.Behcet. Hiperpigmentări (dermita ocră şi pigmentară). hipopigmentări.4. tratamente efectuate. Antecedente personale si hederocolaterale: Cazuri similare de insuficienţă venoasă în familie. TAO. fungice. LES. ş. terapiile chirurgicale.

nedureros. are tendinţa de cronicizare şi organizare fibroasă. ca şi prin alterări metabolice. pe un fond de limfedem cronic. care se accentuează în ortostatism şi la căldură.  Dermita ocră şi purpurică: leziuni punctiforme sau în plăci şi placarde. papilomatoza vecină ulcerului se datoreşte hipertrofiei capilare şi blocajului . precum şi a creşterii activităţii melanocitare sub influenţa inflamaţiei. localizat perimaleolar.  Dermohiperdermita varicoasă (sinonim lipodermatoscleroza. cu induraţie lemnoasă . -Localizare în regiunea gleznelor (datorită unei vasculite livedoide).repaosul nocturn. bacitracină. netratat. ulcere unice sau multiple. membrele inferioare devin elefantiazice. Se pot întâlnii toate stadiile unei eczeme. cauciucul de bandaj) sau datorită secreţiilor din ulcer. care se datoresc extravazării eritrocitelor în derm şi acumulării de hemosiderină. calulita îndurativă): . -se întâlneşte mai frecvent la cei cu HTA şi diabet.  Eczema de stază (sinonimă cu eczema gravitaţională.Manifestări care preced sau însoţesc ulcerul:  Edemul (flebederm. evident seara. Ulcerul venos: localizat de obicei în regiunea maleolară internă. fibroza sau anchiloza gambei. se localizează periulceros sau de -a lungul venelor varicoase în treimea inferioară a gambelor. datorită creşterii presiunii venoase şi exudării de fluide. apoi în treimea inferioară a gambei.aspect de "sticlă de şampanie răsturnată". -precede ulcerul varicos. -treimea inferioară a gambei capătă un aspect scleros. -în timp are loc un proces inflamator şi fibrozant cronic. eczema varicoasă. dermoscleroza. edem venos).  limfatic.se datorează îndurării şi fibrozării dermului şi a ţesutului subcutanat prin extravazare de fluide şi proteine.  Atrofia albă (Milian): -Mici cicatrici atrofice care pot conflua. oxiquinoleine. dispărând după. lanolină. hipodermita sclerodermiformă. alb. dermoepidermita eczematiformă): se datoreşte sensibilizării microbiene sau topice (la neomicină. moale.

reflux patologic vertical.  TestulTrendelemburg. Percuţia şi testul tusei (proba Sicard): se invită bolnavul să tusească. Se ridică garoul sau policele. Cu pacientul în ortostatism. în cazul unei insuficienţe venoase se observă o undă care se propagă în jos. Examene de laborator si explorari . Se aplică un garou la rădăcina coapsei sau se comprimă cu policel e crosa safenei interne. caloase. În caz de obliterare a venelor profunde. Se invită bolnavul să se ridice în ortostatism. (Testul Mahorner-Ochsner). spre sistemul superficial (varice post trombotice). prin venele comunicante. -suprafaţa: curată. Investigaţia clinică a funcţiei venoase:     Inspecţia şi palparea membrelor în ortostatism. În cazul când venele varicoase se umplu în câteva secunde avem reflux din circulaţia profundă. se invită bolnavul să umble. 8. scleroasă (fărătendinţe la vindecare). -rar dureros. se aplică un garou la rădăcina coapsei. Măsurarea comparativă a circumferinţei gambelor. pe vena dilatată. -marginile sunt neregulate. Bolnavul în decubit dorsal. Dacă vena safenă se umple brusc de jos în sus avem insuficienţă valvulară şi deci. . Dimpotrivă. care îl obligă să suprime contenţia. bolnavul acuză jenă şi durere în gambă. după 8-10 minute.- profunzimea. unul deasupra articulaţiei genunchiului şi unul în treimea superioară a gambei. se ridică bolnavul în picioare şi se observă umplerea venelor superficiale dintre garouri. cu membrul inferior la zenit.  Proba Chervier este similară cu proba Trendelemburg. Această probă poate să fie repetată cu aplicarea garoului la diferite niveluri pe membrul inferior pentru a putea stabili locul exact al comunicantelor insuficiente. de la câţiva mm la zeci de cm. dar garoul nu se ridică. TestulPerthes: Se aplică o faşă elastică pentru a comprima reţeaua venoasă superficială a gambei. -fenomene infecţioase: erizipel (streptococ de grup A). bolnavul suportă bine contenţia elastică ba chiar resimte o uşurare. când venele profunde sunt permeabile.  Testul celor trei garouri. granulată (cu tendinţe la vindecare).

este o metoda de apreciere a fluxului sanguine intr-un vas sau a structurii anatomice a acestui vas utilizand ultrasunetul. Flebografia priveste de cele mai multe ori membrele inferioare si vena cava inferioara.. deoarece acestea sunt cele mai frecventa locuri de stabilire a trombozelor venoase. Flebologia-examen radiologic al venelor dupa injectarea unui produs iodat.  Investigarea funcţiei venoase prin metode paraclinice. .  Ultrasonografia Doppler.

Când presiunea venoasă este crescută. plexurile venoase sunt pline şi absorb multă lumină şi viceversa. Fotopletismografia: măsoară variaţiile în absorbţia luminii de către hemoglobina din plexurile venoase dermice. Este util ca test de screening îndiferenţierea incompetenţei venoase profunde de cea superficială. .

.

Studierea funcţiei arteriale.

Măsurarea presiunii sistolice la gleznă, în comparaţie cu a braţului;flowmetria

Doppler; arteriografia.

Examenul Doppler cu unde continuue(CW) oferă informaţii despre obstrucţii şi reflux.

Scanning-ul duplex (la cei cu edeme şi durere).

. Pletismografia cu aer (APG). Examenul histopatologic pentru Diagnosticul diferenţial (epiteliom).

scintigrafie cu galium. biopsie.  Tomografie osoasă. Radiogrefia zonei ulcerate (osteomielita). .

♦Examene bacteriologice din ulceraţii şi antibiogramă. AAN. VSH. macroglobulinemie. Patch test (antibiotice. Alte investigaţii de laborator: ♦Hemoleucograma (anemie. ♦Electroforeză (hipoalbuminemie şi hipergamablobulinemie). test HIV. TC. probe hepatice. ♦Trombocite. TS. ♦Celule lupice. uree. creatinină. ♦Crioglobulinemie. excipienţi). ♦Imunoelectroforeza (disglobulinemii). policitemie. leucemie). . ♦Glicemie. VDRL.

cauzată de incompetenţa valvulară. HTA (Martorell). Aproximativ 50% dintre pacienţi au un trecut de tromboză venoasă profundă. Etiopatogenie Ulcerele varicoase apar datorită disfuncţiei congenitale sau dobândite a venelor profunde şi/sau comunicante. 10. anemie neurolitică pe fond neuropat. în consecinţă. . boala Milroz. căpătată . examene serologice pozitive pentru bilateral. perforant. Ulcere de gambă de origine arterială: ATS. durere. ulcer post trombotic sau ulcer varicos. Gomele luetice: evoluţie subacută. sarcoame. congenitală. profunzimea.9. Diagnosticul diferential: ♦ ♦ lues. aspectul marginilor.filarioza. Localizarea. examenele de laborator şi alte explorări. asupra troficităţii locale. dimensiunile. Cancere cutanate. fistule (osteomielita). Formulare: ulcer cronic de gambă (venos). spinocelular. au aspect inflamator şi evoluţie acută. poicitemia vera. De alte cauze: tumori benigne sau maligne. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ eritemul îndurat Bazin ulcerat (Hutchinson). epiteliom bazocelular. TAO Ulcere hematologice. aspectul clinic. diabet. limfangiomul congenital sau Ectimele streptococice: sunt multiple. mal De origine limfatică. 11. Diagnosticul pozitiv: Anamneza. care determină creşterea presiunii venoase. sclerodermie. numărul. fenomenele subiective ♦Ulcerul venos: -localizat de obicei în regiunea maleolară internă. cu efecte secundare asupra microcirculaţiei şi. vechi cicatrici de arsură sau iradiere. anamneza. LES.

atrofia albă. poliarterita nodoasă. În realitate. afecţiuni vasculare:  venoase. 8.  arteriale: ATS.  vasculite (vasculite alergice. embolii de colesterol. siringomielie). TAO. 7. facticială). Displaziile congenitale se găsesc în 3-4% din cazuri.  -fungice (inflamaţii fungice profunde. Cauzele ulcerului de gambă: 1. granulomul Majocci). iradiere. Paniculite (boala Weber-Cristian. limfoame. Infecţii:  -bacteriene (ectima. macroglobulinemii).  limfatice. frig. arsuri. Afecţiuni metabolice (diabet zaharat.Incompetenţa izolată a venelor superficiale ale sistemului safen (varice hidrostatice) determină mai rar ulcere de gambă (20%). boala Behçet. . Neoplazii (epitelioame. malformaţii atrioventriculare. policitemia rubra vera). tumori metastatice).  -protozoare (leishmania). Traumatisme (presiune. Destinderea patului capilar măreşte porii endoteliali şi permite extravazarea fibrinogenului. care formează un manşon pericapilar de fibrină. Pyodermagangrenosum. care împiedică schimburile vitale. 4. granulomatoza Wegener). sarcoame.  -înţepături şi muşcături de insecte. Afecţiuni hematologice:  -eritrocitare (talasemie. (propusă de Browse&Burnard în 1982). mycobacteriozite tipice şi atipice). 5. 3.  Există mai multe ipoteze privind mecanismele de apariţie: ♦ Ipoteza manşonului de fibrină. gută). 2.  -disproteinemii (crioglobulinemii.  -leucocitare (leucemii). LES. embolii septice. inflamaţie cu Gram-negativ sau anaerobi. tabes dorsalis. Neuropatii (diabet. necrobioza lipoidică). 6. 9.

depresibil. (a fost introdusă de către Coleridge-Smith şi colab. pielea este netedă. Evolutie. datorită instalării dermitei de stază. afecţiuni arteriale. şi leagă sau"sechestrează" factorii de creştere şi materialul matricei.). stări septicemice. În general . necesari pentru repararea şi menţinerea integrităţii tisulare. Ulcerele iniţiale se vindecă dar se redeschid după reluarea activităţii şi duc la reducerea capacităţii de muncă. Se sugerează ideea sechestrării leucocitelor care aderă de pereţii vasculari. Gamba acută postflebitică (edem cu pericelulită) se caracterizează prin gamba edematoasă. după vindecare. boli metabolice. sugerează faptul că ele ar putea fi efectul şi nu cauza ulceraţiei. cancer gastric. întinsă. roşu vineţiu. 3. ♦ Ipoteza "dopului leucocitar". recidivant. 2. Tromboflebita superficială favorizată de: factori infecţioşi. flictewne şi cruste melicerice. prognostic Sunt legate de: Cauză: ulcerele venoase au prognoza mai bună decât cele arteriale. 12. Ruptura varicelor de cauză traumatică. cu fisuri şi limforagii. tulburări de coagulare. având un caracter cronic. leucemii. ♦ Altă ipoteză este a macromoleculelor care trec în derm (Teoria lui Falanga).persistenţa acestor manşoane. alergii postmedicamentoase. boala Vaquez. b) c) De gradul de edem cronic inflamator. Complicaţii: 1. ulcerele a) posttrombotice şi cele neuropatice având pronostic mai grav în timp. dureros. De modul de aplicare al tratamentului. ca urmare a hipertensiunii venoase. complicatii. responsabili de alterările capilare. Plăci de limfangită până la coapsă. cu edem moale. care vor fi activate şi vor elibera mediatori ai inflamaţiei. în urma unui efort fizic deosebit. cald.

Pe suprafaţa ulceruluise află ţesut necrozat şi secreţie purulentă. suprainfecţii microbiene. realizând "carâmbul de cizmă" sau se profilează o îngustare cilindrică. adenopatii regionale de tip inflamator. germenilor Gramnegativi. edemul şi duritatea. antiseptice. stafilococului.13. Tratament Tratamentul insuficienţei venoase cronice are drept scop corectarea sau ameliorarea întoarcerii venoase prin: a) Clinostatism prelungit.se opresc brusc în treimea superioară a gambei. cloramină. scăderea în greutate. se produce o tromboflebită superficială care duce la ocluzia vasului respectiv. Se aplică dimineaţa înainte de ridicarea din pat şi se scot seara la culcare. flebite şi periflebite. Există şi o limfangită subacută. care reduce presiunea. neglijarea tratamentului. nitrat de Ag 0. eritem. din cauza suprasolicitării poziţiei verticale. ser fiziologic. clorhexidină. . Tratamentul ulcerului venos şi al manifestărilor asociate: Local: a) Combaterea infecţiei: antibiotice: mupiricinul şi bacitracina. pulsatile. 6. 4. diuretice. limfangită). 7. treneuri de limfangită. Clinic: dureri vii. Calcificări subcutanate. apare dermita de tip erizipelo id. Leziuni osteoarticulare (periostita. căldură. . edem periulceros. c) Scleroterapia. cu tendinţă la scleroză. ulcerul poate devenii gangrenos. d) Tratamentul chirurgical. cu reducerea exudaţiei plasmatice. dermatoscleroză. Degenerescenţa malignă: marginile devin vegetante. e) Tratamentele medicale: flebotonice topice şi sistemice. Uneori trombusul se poate canaliza. osteoporoza). Se realizează cu bandaje elastice sau combinaţii diverse.5%. Sunt utile atât pentru profilaxie cât şi pentru tratamentul insuficienţei venoase cronice. Mecanism: scade presiunea în venele superficiale. arterite. pe fond de blocaj parţial al circulaţiei limfatice (tromboză limfatică. Ulcerul varicos infectat datorat streptococului. umiditate. cresc exuberant iar ulceraţia este dureroasă şi urât mirositoare. evitarea căldurii. 5. b) Contenţia elastică. prin injectarea intravasculară a unui agent sclerozant. duşuri reci.

-Fibrinolitice: stanozolul (creşte fibrinoliza). e) Îngrijirea tegumentelor periulceroase: -pastă zincată. d) Stimularea epitelizării: aplicarea de ser fiziologic sau curăţarea marginilor plăgii. -soluţie hipertonă de NaCl. -soluţii de glucoză. -nitrat de Ag soluţie 1% sau pomadă (Mikulicz). -chimic (enzime fibrinolitice sau colagenolitice). -Hemoreologice: pentoxifilina (400 mg x3/zi) scade vâscozitatea sanguină. granulat.- violetul de genţiană. -grefa "în pastile" sau totală. -debridare chirurgicală. inhibă agregarea plachetară. soluţii hidrocoloide. Sistemic: -Antibiotice în funcţie de bacteriile izolate. . b) Îndepărtarea detritusurilor celulare: -comprese umede. fucsina. creşte deformabilitatea hematiilor. c) Stimularea granulării. -Alte medicamente: diuretice. AINS. f) Grefarea: -ulcer curat. -granulare excesivă: nitrat de Ag 25% sau dermatocorticoizi. dextran.

. diabet zaharat tip 2 (2002). . Localitatea : Galati .Ulcer cronic de gambă suprainfectat . Diagnosticul la internare : .CAPITOLUL III. Istoricul bolii : Pacient în vârstă de 61 ani. Afirmativ pacientul nu a luat de 4 luni nici un fel de medicaţie vasoprotectoare şi venotonică. fără medicaţie antidiabetică de aproximativ 2 ani. însoţite de edeme mari ale gambei şi plantei stângi şi dureri intense. Vârsta : 61 ani .Ulcer cronic de gambă suprainfectat . tulburări trofice perilezionale. Religia : Ortodox . Culegerea datelor: Numele şi prenumele :T.Insuficienţă venoasă cronică.Insuficienţa venoasă cronică . Motivele internării : . pe fundul lor cu sfaceluri purulente cu miros fetid. cu marginile neregulate. gamba stângă. Se internează în vederea investigaţiilor clinice şi paraclinice şi a tratamentului de specialitate Antecedente heredo-colaterale : . Se internează pentru prezenţa la nivelul gambei stângi a unor ulceraţii masive.Diabet zaharat tip 2. . Naţionalitatea : Română . însoţite de edeme mari şi durere la nivelul gambei stângi . Ocupaţia : Pensionar .Nu cunoaşte .Ulceraţii masive. Diagnosticul la 72 de ore : . gamba stângă.C. cunoscut cu ulcer de gambă de peste 15 ani. STUDII DE CAZ Cazul nr.1 I. Sex : Masculin .

2002 . •Fanere : unghi deformate.1982 . IC pe LMC stâng. •Sistem ganglionar : superficial. AV = 62 bătăi /minut. uşor estompat. F. •Facies : suferind. •Starea de nutriţie : supraponderală . puls neperceptibil la artera pedioasă . însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi. •Aparat respirator : torace uşor emfizematos.a urmat tratamentul diabetic conform prescripţiei medicale . . . normokinetic . cu striaţiuni la nivelul picioarelor . normotrof. fără raluri. •Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional .nefumător . •Ţesut conjunctiv .alimentaţie hipercalorică .fără nici o medicaţie vasoprotectoare şi venotonică de aproximativ 4luni .Antecedente personale.adipos : foarte bine reprezentat .diabet zaharat. •Tegumente : Ulceraţii masive. Examenul obiectiv. murmur vezicular normal transmis bilateral. Comportamente (fumat. =20 respiraţii /minut .Tip constituţional hipostenic •Greutate= 117 kg . . II. •Aparat cardiovascular : arie precordială de aspect normal. alcool) : . ritmice.Condiţii corespunzătoare de viaţă . şoc apexian în spaţiul V. zone depigmentate la nivelul pomeţilor .D. nepalpabil . •Temperatură = 36. Condiţii de viaţă şi muncă : .2005 .R.apendicectomie . . •Starea generală : influenţată . •Starea de conştienţă : păstrată .ulcer cronic gamba stângă . Medicaţie adminstrată înaintea internării : . echilibrat prin dietă şi A.O. TA = 130/70mmHg.1992 .8 º C . zgomote cardiac asurzite. •Talie = 177 cm . .cardiopatie ischemică . •Sistem muscular : normoton. •Mucoase : normal colorate . fiziologice şi patologice: . . . greu perceptibile. fără sufluri cardiac. .consumă ocazional alcool .

căi biliare . . . . Analiza şi interpretarea datelor 1. Nevoia de a elimina : A. poliurie şi nicturie. . 5.5cm de rebordul costal. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. micţiuni frecvente. Tranzit intestinal absent (constipaţie) .Obiceiuri pentru a dormi : fără pătură .Dificultăţi la eliminare : prezintă polakiurie . Urina : . Nevoia de a bea şi a mânca : . •Sistem nervos . splină : ficat palpabil la 0. spontan şi la palpare. manevra Giordano bilateral. •Aparat uro-genital : loje renale libere.Prezintă insuficienţă venoasă cronică . III. usturimi la urinare. Circulaţia : .Dificultăţi : nu prezintă .Numărul orelor de somn : aproximativ 7 ore . 4.Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . . B. . din cauza bolii : excluderea glucidelor din alimentaţie . elastic. •Ficat . splină nepalpabilă . fără ajutor . Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal . endocrin . . 3. fără semne de iritaţie meningeală .Gust : da .Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă .Ajutor pentru a mânca : nu . organe de simţ : ROT prezente bilateral . . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singur . Scaun : .Regim : da . moale nedureros. B.Micţiuni nocturne : prezintă nicturie . Nevoia de a dormi şi a se odihni : .Ajutor pentru a adormi: nu . -Activitate psihică : bună . 2.•Aparat digestiv : abdomen destins de volum. -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii .Incontinenţă : nu prezintă . .

Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori .. 10. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : urmăreşte meciurile de fotbal ale echipei favorite .Tegumentele prezintă ulceraţii masive. 7.Temperaturile crescute îi crează problem . 9. 14. . 11. . 6.Somnifere : nu sunt necesare . nu are nevoie de ajutor .Semne particulare : nu are . 8. Nevoia de a evita pericolele : . .Este o persoană puţin comunicativă . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Satisfacerea nevoi se reduce la îngrijirea nepotului .Se spală singur. Nevoia de a menţine memperature corpului în limite normale : . 13. 12.Obiceiuri : baie de două ori pe săptămână . Nevoia de a comunica : .Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale. îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : . de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . . însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi iar mucoase sunt normal colorate . Nevoia de a fi curat . de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicose.

-Hb:10. -creatinita: 0. transaminaze. -leucocite: 9300/mm3 -EO:1%. -toaleta pansarea plagii si Indepartarea sfacelelor purulente dezinfectarea plagii si -toaleta plagii cu apa oxigenata. creatinina. -pe zonele infectate se aplica antibiotic unguient sau cu fase -in plagii urma si toaletei aplicarea solutiei de betadine dispare mirosul fetid. dar infectia inca betadine solutie. glicemie.IV. ASLAT: 16 U/L. VSH. -glicemie: 239 mg%. de Interventiile asistentei Evaluare generala arteriale. a respiratiei si notarea in foaia de abservatie mg/dL. -segmentate:78 limfocite mici. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele pacientului -stare de Obiectivele asistentei rau -supravegherea functiilor vitale -masurarea tensiunii -puls:62 batai /minut -reaspiratie:20 resp/min -TA: 130/70 mmHg -investigatii laborator de -recoltarea probelor laborator -s-a recoltat sange prin pt punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor examene de laborastor: hemoglobin. persista. uree. . a pulsului.4 g %. -VSH: mm/h. ASLAT: 18 U/L. Rezultate laborator.6 %.

de -se face toaleta cu apa -infectia persista oxigenata -aplicarea de antibiotic la Acid si a unguient pe plaga suprainfectare. administrar ea tratamentul ui medicamentos -indepartarea riscului de Administrarea de antibiotic injectabil: -Gentamicina 80 mg/2x pe zi. reducerea durerii in ortostatism.Ziua 2 Problemele pacientului investigatii laborator Obiectivele asistentei de -recoltarea analizelor laborator de -urocultura cu antibiograma -recoltare secretii din plaga Rezultate laborator: urocultura de negativa Interventiile asistentei Evaluare (sterile). -edemul persista. -Detralex: 2 tb/zi. -repaos in pozitia -starea generala se imbunatateste. Trendelenburg. Clavulanic Ciprofloxacin. . -toaleta pansarea plagii si -eliminarea riscului infectie si de extindere plagii. -imbunatatirea circulatiei venoase. sesibil Gentamicina. -Tador: 3 tb/zi. -cultura din plaga: pseudomonas. -tratarea plagii -Vasseldue: 1 fiola/zi.

de Interventiile asistentei Evaluare clinica de boi valorilor de nutritive si glicemiei diabet stabiliirea regimului si a conduitei terapeutice.Ziua 3 Problemele pacientului consult Obiectivele asistentei la eevaluarea -s-a recoltat sange pt Rezultatele examenelor laborator: -glicemie:270 mg%. toaleta si - determinarea glicemiei. -reducerea durerii in ortostatism prelungit. -repaos in pozitia -stare generala buna. -Vasseldue: 1 fiola/zi. fara secretii. -se si face toaleta plagilor cu apa oxigenata eliminarea -pe zonele infectate se aplica Infectia persista dar unguient cu antibiotic. plaga devine ma pansarea plagii riscului infectiei si de extindere plagii. -tratarea durerii. .tratarea diabetului. -tratarea insuficientei venoase. prezinta usoara a suprainfectare. indepartarea riscului de Administrarea de antibiotic injectabil: -Gentamicina 80 mg/2x pe zi. administrarea tratamentului medicamentos. -Tador: 3 tb/zi. -Detralex: 2 tb/zi. -nu intolerant. . a curate. Trendelenburg. -regresie edeimului.

-imbunatatirea circuiatiei venoase. Curison picaturi -Pentoxifilin retard 400mgx venotonice. flebotonice si starea este mult -se face toaleta locala cu ser -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare fiziologic apoi se aplica apitelizare. 2/zi. -clinostatism prelungit vasculara si imbunatatita. Endoteon:2 tb/zi. .Ziua 5 Probleme pacientului -toaleta pansare plagii Obiectivele asistentei si -indepartare riscului de suprainfectie. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -administrarea tratamentului mjedicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. contentia elastic extrema a gambei. -Administrare de antibiotic: In urma tratamentului cu Eritromicina: 2 tb x 4/zi.

acoperită de secreţii sero-purulente. o ulceraţie rotund ovalară.T. . localizat la gamba dreaptă . a avut numeroase internări la Clinica de Dermato-venerologie pentru redeschiderea ulcerului. prezentând în 1/3 inferioară a gambei drepte. . Antecedente personale fiziologice : .1989: Safenectomie. Vârsta : 71 ani .Tatăl – H. Antecedente personale patologice : .Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat. Antecedente heredo-colaterale : . Se reinternează în Clinica D. Ocupaţia : Pensionar . Sex : Masculin . (nu poate preciza exact data debutului). Religia : Ortodox . . Culegerea datelor: Numele şi prenumele :V. pe faţa internă. Localitatea : Sendreni (Galati) . .. Naţionalitatea : Română .Ulcer cronic posttrombotic de aproximativ 20 de ani. Motivele internării : . 1/3 inferioară a gambei drepte.Mama – insuficienţă venoasă. .Cazul nr 2 1.I.H. înconjurată de un placard eritematos. discret pruriginos .Ulceraţie rotund ovalară cu diametrul de aproximativ 8cm. diabet zaharat . Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer venos cronic posttrombotic.V. faţa internă . 1/3 inferioară a gambei drepte. Diagnosticul la internare : Ulcer venos cronic posttrombotic.A.1979: Fractură deschisă gambă stângă şi antebraţul drept.Bolile copilăriei . faţa internă . Istoricul bolii : Bolnavul prezintă diagnosticul de ulcer cronic posttrombotic gamba dreaptă de aproximativ 20 de ani.A.T. periulceros. intercalate de perioade de vindecare postterapeutică. pentru reevaluare clinic-biologică şi tratament de specialitate. înconjurată de un placard eritematos. .

insuficienţă venoasă cronică) .5mg. normokinetic . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. • Aparat uro-genital : micţiuni fiziologice . • Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . • Ficat . • Starea generală : bună . organe de simţ : fără semne de iritaţie meningiană . înconjurată de un placard eritematos. splină : ficat . TA =170/80 mm/Hg (H. • Facies : fără modificări fenotipice . • Sistem ganglionar : normal . cu excepţia prezenţei în 1/3 inferioară a gambei drepte. -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . • Aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice . Examenul obiectiv • Greutate= 80 kg .T.Enap . . • Tegumente : normal colorate . • Sistem nervos .Medicaţie adminstrată înaintea internării : . Temperatură = 36 º C . • Aparat digestiv : abdomen suplu . normotroftrof . • Starea de nutriţie : bună . Analiza şi interpretare datelor 1. cu respiraţia TI prezentă . III. • Mucoase : normal colorate .2 tablete pe zi II.în limite fiziologice .Furosemid .x2/zi. • Aparat respirator : murmur vezicular normal transmis bilateral . . elastic . • Starea de conştienţă : păstrată . Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit lateral dreapta .adipos : normal reprezentat .A. splină . • Ţesut conjunctiv .1 tabletă pe zi . căi biliare . Talie = 175 cm . periulceros . • Fanere : normale . pe faţa internă. a unei ulceraţie rotund ovalară. • Sistem muscular : normoton . endocrin .Detralex .

-Obiceiuri pentru a dormi : nu prezintă . 8. Nevoia de a dormi şi a se odihni : -Numărul orelor de somn : aproximativ 8 ore . Scaun : -Dificultăţi : nu prezintă . 7. -Ajutor : nu . -Ajutor pentru a mânca : nu . Urina : -Dificultăţi la eliminare : nu prezintă . -Regim : da . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : -Obiceiuri : baie şi duş . Nevoia de a fi curat . nu are nevoie de ajutor . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singur . -Se spală singur. . Nevoia de a elimina : A. 3. Nevoia de a bea şi a mânca : . -Micţiuni nocturne : în limite normale . -Semne particulare : nu are . fără ajutor . din cauza bolii : hiposodat .B. Nevoia de a menţine 58emperature corpului în limite normale : -Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate . -Somnifere : nu sunt necesare . -Transpiraţie : în cantitate 58ormal . -Diaree : nu . -Constipaţie : nu . 5. B. -Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . 4. -Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă .Gust : da . Circulaţia : -Prezintă insuficienţă venoasă cronică . 2. -Incontinenţă : nu prezintă . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . 6. -Activitate psihică : bună .

Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Se implică în acţiuni de ajutorare a bătrânilor de la azil . de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicos . de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . îi plac glumele . a unei ulceraţie rotund ovalară. 13. . 14. înconjurată de un placard eritematos. pe faţa internă. Nevoia de a comunica : -Este o persoană comunicativă. Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : merge în parc pentru a se întâlni cu alţi pensionari cu care poartă discuţii şi joacă şah . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . periulceros 9. 11. Nevoia de a evita pericolele : -Temperaturile crescute îi crează 59roblem . 12. prezintă în 1/3 inferioară a gambei drepte.-Tegumente şi mucoase normal colorate. 10.

Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele pacientului -stare generate relative buna. -pH: 5 -sediment urinarar: -rare epiteliale. -hemoglobina. -densitate: 1025. Ssumarul de urina.glucozaabsent -Ubg normal. -se aplica unguent cu -toleranta antibiotic. -glicemie. -VSH:45mm/h. puisului si a respiratiei si notarea lor in foaia de -pulsul: batai/minut. -transaminaze: TGO. .sterila cellule- -toaleta pansarea plagii si -aseptizarea plagii Se efectuiaza: -toaleta plagii.. unguentului antibiotic riscul de infectie si de extindere a plagii.IV. -creatinina.6mg/dL. -investigatii de laborator -recoltarea probelor pentru laborator S-a recoltat sange prin punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor analize de laborator: -VSH. -in urma buna la aplicarii cu se reduce antibiotic( Gentamicina). -glicemie:98 mg %.I -albumina. Obiectivele asistentei supravegherea functiilor vitale. -Hb:13. -urocultura. -respiratia:20 respiratii/minut -TA: 130/70 mmHg.4 g % -leucocite: 4300 mm3. -uree.-leucocite. -masurarea tensiunii arteriale. TGP. . -TGO: 18 I. -creatinina: 0. 70 Interventiile asistentei Evaluare observatii. -TGP: 15 U.

administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -diminuarea senzatiei "piceor greu” de este Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii Eritromicina: 2 tb x 4/zi.Ziua 2 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). -imbunatatirea circuiatiei venoase. extinderea plagii oprita. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. Ziua 3 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -infectia persista. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. Endoteon:2 tb/zi. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). Endoteon:2 tb/zi. -Administrare de antibiotic: si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -diminuarea senzatiei de "piceor greu”. . -Plaga secretii seropurulente fara Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -Administrare de antibiotic: -stare generala buna. -stare generala buna. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi.

-apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii apitelizare. -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii apitelizare. -Administrare de antibiotic: Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. -pe zonele infectate se aplica Curison gel . In tratamentului flebotonice urma cu si si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. imbunatatirea circuiatiei venoase. infectie si de extindere plagii. a -Administrare de antibiotic: favorabila.Ziua 4 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului de -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. Endoteon:2 tb/zi. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). -clinostatism contentia gambei. evolutie Eritromicina: 2 tb x 4/zi. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. venotonice. Endoteon:2 tb/zi. starea vasculara este mult imbunatatita . prelungit extrema si a -imbunatatirea circulatiei venoase elastic Ziua 5 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -imbunatatirea circuiatiei venoase.

Antecedente personale. Istoricul bolii : Pacientă în vârstă de 53 ani. Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior . Dermită eczematiformă minoliană. Localitatea : Bulgăruş (Timiş) .alimentaţie normală.casnică. Medicaţie adminstrată înaintea internării : . Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior . Religia : Ortodox .Colecistectomie . internată în repetate rânduri în clinica D.nefumătoare .V. gamba stângă. fără tendinţe la epitelizare. edem perilezional . durere locală. Vârsta : 53 ani . alcool) : .nu consumă alcool. Diagnosticul la internare : Ulcer cronic . Condiţii de viaţă şi muncă : .G. trăieşte în condiţii corespunzătoare . Se internează în prezent pentru o ulceraţie atonă gigantă. Sex : Feminin . Dermită eczematiformă minoliană. Comportamente (fumat. Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer cronic . fiziologice şi patologice: . Naţionalitatea : Română .1990 . durere locală.Detralex . greutate în deplasare. . . Motivele internării :Ulceraţie cronică atonă gigantă membrul inferior stâng.3 I. Culegerea datelor: Numele şi prenumele : M. Antecedente heredo-colaterale : .Cazul nr. Ocupaţia : Pensionar .pentru ulcer cronic gambă stângă. gamba stângă.Nu cunoaşte . . .

• Sistem muscular : tonus normal .Analiza şi interpretare datelor 1.Zgomote cardiace rotunde. • Starea generală : bună . splină : În limite normale . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii .5 º C . Loje renale libere. • Aparat cardiovascular : Şoc apexian în spaţiul V şi pe linia medioclaviculară. • Starea de nutriţie :supraponderală . Circulaţia : -Prezintă insuficienţă venoasă cronică . • Aparat digestiv : Abdomen cu ţesut adipos abundent. Talie = 170 cm . • Starea de conştienţă : păstrată . orientată temporospaţial. • Sistem ganglionar : nepalpabil . Sonorizare pulmonară în limite normale. • Facies : normal . • Sistem nervos . -Ajutor pentru a mânca : nu . • Mucoase : normal colorate . • Ţesut conjunctiv . III.adipos : bine reprezentat . 2. -Dezgust : nu . Tranzit intestinal prezent.II. B. bine bătute . • Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . • Aparat uro-genital :Micţiuni spontane prezente. • Fanere : normale . endocrin . . Matitate cardiacă în limite normale. Temperatură = 36. • Ficat .Examenul obiectiv • Greutate = 80 kg . • Tegumente : ulceraţie atonă gigantă la nivelul gambei stângi . căi biliare . organe de simţ : ROT prezente. Manevra Giordani bilateral nrgativa. • Aparat respirator : torace normal conformat. Nevoia de a bea şi a mânca : -Gust : da . Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A.

-Se spală singură. -Semne particulare : nu are . -Activitate psihică : bună . -Micţiuni nocturne : nu prezintă . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : -Obiceiuri : baie .-Regim : nu . -Ajutor : nu . Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale : -Nu prezintă dificultăţi . 4. -Constipaţie : nu . -Transpiraţie : în cantitate normală . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singură . -Incontinenţă : nu prezintă . -Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . 10. -Obiceiuri pentru a dormi : cu capul acoperit cu batic . -Somnifere : nu sunt necesare . -Tegumente şi mucoase normal colorate cu excepţia prezenţei unei ulceraţii atonă gigantă la nivelul gambei stângi . B. Urina : -Dificultăţi la eliminare : nu prezintă . Nevoia de a fi curat . Nevoia de a elimina : A. Scaun : -Dificultăţi : nu prezintă . -Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . 9. 8. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . fără ajutor .7 ore . 3. nu are nevoie de ajutor . Nevoia de a comunica : -Este satisfacuta . 7. 6. Nevoia de a dormi şi a se odihni : -Numărul orelor de somn : aproximativ 6 . -Laxative : nu . Nevoia de a evita pericolele : -Fulgerele îi provoacă teamă . 5.

de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . atunci când activitatea din gospodărie îi permite . pe viitor fiind hotărâtă să fie mai atentă în păstrarea sănătăţii. . Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : se uită la televizor. 13. 12. a obţinut un rezultat care a speriat-o. 14. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Se reduce la activitatea din gospodărie . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Tratându-şi boala cu superficialitate.11.

6mg/dL.IV. -respiratia:20 respiratii/minut -TA: 130/70 mmHg.. -urocultura.. -glicemie: 98 mg % -creatinina: 0. -Hb:13. -TGP: 15 U. -leucocite.4 g %. Sumarul de urina. puisului si a respiratiei si notarea lor in foaia de observatii.Fugicard (corticoid) . -pH: 5 -sediment urinar cellule epiteliale. -leucocite: 4300 mm3. -VSH:45mm/h. -TGO: 18 U. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele Pacientului -stare generate relative buna. -investigatii de laborator -recoltarea probelor pentru laborator S-a recoltat sange prin punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor analize de laborator: -VSH. Interventiile asistentei Evaluare si unguient Cloramfenicol 5%. -transaminaze: TGO. -Periulceros. -densitate: 1025. -masurarea tensiunii arteriale. Obiectivele asistentei -supravegherea functiilor vitale. -pe zona ulceroasa se aplica un cu antibiotic -pulsul: 70 batai/minut. -hemoglobina.sterila -toaleta plagii -indepartarea sfacelelor purulente dezinfectia plagii -se face toaleta cu apa oxigenata.I.I. TGP.

-ibunatatirea circulatiei venoasae. -Ketonal (supozitoare): 2 supozitoare/zi. -tratarea durerii. tratamentui -starea generala se injectabil: Ceftamil 1g x imbunatateste.Ziua 2 Problemele pacientului Obiectivele asistentei -se face toaleta cu apa -infectia persista. Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea plagii. -Aerius: 1 tb/zi. unguient corticoid (Fugicard). -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. -administrarea tratamentului medicamentos. 2/zi. -Detralex: 2 tb/zi. sfacelelor purulente oxigenata. Trendelemburg -contentie elastica. -pe zona ulceroasa se aplica un unguient cu antibiotic Cloramfenicol Periulceros 5%. durerii in -edemul persista. si dezinfectia plagii. -reducerea pruuritului.1 tb/zi -Repaos in pozitia -reducerea ortostatism. . Pentoxifilin: 400 mg. -tratarea pruuritului.

Ziua 4 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar plagii. -pe zona ulceroasa se aplica fara secretii. -Aerius: 1 tb/zi. un unguient cu heparinoiziLioton. -reducera pruuritului. extindere a plagii. de suprainfectare. unguent Funcid. -ibunatatirea circulatiei venoasae. plaga devine curate. -tratarea pruuritului. -edemul este redus. -Detralex: 2 tb/zi. Pentoxifilin: 400 mg. imbunatateste. plaga devine curate. tratamentui -starea generala se oxigenata.1 tb/zi -Repaos in pozitia -reducerea durerii in ortostatism. -tratarea durerii. -Ketonal (supozitoare): 2 supozitoare/zi. Trendelemburg -contentie elastica. -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. -administrarea tratamentului medicamentos. -ibunatatirea circulatiei venoasae. -tratarea durerii. -pe zona ulceroasa se aplica fara secretii. cu antibiotic- .Ziua 3 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar plagii. -reducerea senzatiei de greutate a piceorului. infectiei si de oxigenata. -tratarea pruuritului. injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi.

ibunatatita. piceorului se mentine dar este foarte redusa. -ibunatatirea circuiatiei tratamentui -stare generala mult injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi. -Detralex: 2 tb/zi. 2 -Aerius: 1 este mai venoasae Trendelemburg elastica. (sange) determinarea glicemiei -ingrijirea zonei -ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a venoasae (tratament Lioton. Pentoxifilin: 400 mg. -administrarea tratamentului medicamentos. . periulceroase. -tratarea pruuritului. tb/zi. -pe zona ulceroasa se aplica unguent Funcid.-ingrijirea periulceroase zonei -ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a venoasae Lioton.glicemie : 130 mg % plagii.-edemul este redus. infectiei si de oxigenata. -tratarea durerii. -recoltare laborator de probe pt pt cu antibiotic- extindere a plagii. -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. local). Ziua 5 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa . . cu mult (tratament local).1 tb/zi -durerea este redusa in -Repaos in pozitia ortostatism -contentie -pruuritus -Ketonal redus. piceorului redusa. (supozitoare): supozitoare/zi. (tratament local).

tratarea durerii. -tratarea pruuritului.-administrarea tratamentului medicamentos. 2 (tratament local). edemului gambier. -Pentoxifilin: 400 mg-1 tb/zi -durere mult redusa in venoasae -Repaos in pozitia ortostatism. -ibunatatirea circulatiei Ceftamil 1g x 2/zi. -Ketonal (supozitoare): supozitoare/zi. -pruurit diminuat pana la disparitie. -Detralex: 2 tb/zi. -Aerius: 1 tb/zi. riscului indepartarea -administrarea de injectabil: tratamentui -stare generate buna. -tendinta la epitelizare. . Trendelemburg -contentie elastica. . -represie marcata a suprainfectare.

isolate sau in combinative) Pentru disfunctia fiziopatologica (reflux. secundare) Pentru distributia anatomica (superficial. performante. egzeme. ambele) . lipodermatoscleroza Modificari cutanate (anterioare) + ulcer vindecat Modificari cutanate (anterioare) + ulcer activ Semne clinice (grad 0-6) Pentru aspectele asimptomatice Pentru formele cu semen clinice evidente Pentru clasificare etiologica (congenitale. obstructive. profunde.CAPITOLUL IV. Tabel 1. primare. UN NOU SISTEM DE CLASIFICARE PENTRU BOALA VENOASĂ CRONICĂ A MEMBRELOR INFERIOARE Boala venoasă cronică este o cauză importantă de disconfort şi incapacitate şi afectează un procent important al populaţiei pe plan mondial. Clasificarea ia in considerare urmatoarele criteria C A S E A P Tabel 2. Clasificarea clinica Clasa 0 Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Clasa 5 Clasa 6 Fara modificari vizibile sau palpabile de boala venoasa Talangiectazii sau vene reticulate Vene varicoase Edeme Modificari cutanate: pigmentare.

2. altele.Tabel 3. Congenital (EC) Primar (EP) de cauza necunoscuta Secundar (ES) postrombotic. III. solara. Vena iliaca Vena cava inferioara Comuna Interna Externa 3. Clasificare anatomica I. 2. Vene superficial 1. altele. 4. altele/ Tabel 4. 6. Popliteee Tibiale Musculare-gastocnemiana. 2. venele ligamentului larg. 3. Vene profunde 1. Clasificarea etiologica 1. 4. Coapsa Gamba . 2. postraumatic. Talangiectazii/ Vene reticulare Savena mare Deasupra genunchiului Sub genunchi 3. Safena mica Vene monosafenoase II. Vene perforante 1. Pelvi-gonadele. 5.

Durere 0 1 2 2. Marimea ulcerului 0 1 2 Absent Moderata. 2. nu necesita analgezice Severa. Claudicatie venoasa 0 1 2 4. Pigmentatie 0 1 2 5. obstructiei (PO). Scor clinic 1. Clasificarea fiziopatologica Semne clinice si sintomele disfunctiei venoase pot fi rezultatul refluxului (PR). ambele (PRO) 1. 3. Edem 0 1 2 3. Reflux (PR) Obstructie (PO) Reflux + obstructive (PRO) Tabel 6. Lipostermatoscleroza 0 1 2 6.Tabel 5. necesita analgezice Absent Usor/ moderat Sever Absent Usor/ moderat Sever Absent Localizata Extinsa Absent Localizata Extinsa Absent 2 cm diametru > 2 cm diametru .

 Păşiţi energic şi faceţi mici sărituri pe vîrfuri.5 cm.  Faceţi zilnic un duş cu apă rece la nivelul gambelor (de jos în sus). c) Urmariti cu atentie tratamentul recomandat. mai ales în timpul sarcinii.  Practicaţi nataţia.  Evitaţi incălţămintea plată sau cu tocuri mai mari de 5 cm.  Învingeţi tentaţia expunerii prelungite la soare. joggingul.  Evitaţi kilogramele în plus şi hainele prea strâmte (jeans. mersul pe bicicletă…  Preveniţi constipaţia.INSUFICIENŢA VENOASĂ Recomandari pentru îmbunătăţirea circulaţiei venoase : a) Ce trebuie să faceţi:  În timpul unei activităţi statice prelungite efectuaţi la intervale regulate mici mişcări ale gambelor.  Preferaţi îmbrăcămintea amplă.EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE .  Evitaţi tenisul. echitaţia.  Evitaţi fotoliile foarte moi sau cu spătarele tari. saunele.  Preferaţi încălţămintea cu tocul cuprins între 3 . băile de abur şi tot ceea ce însemnă căldură intensă la nivelul gambelor. gimnastica aerobică.…). b) Ce nu trebuie să faceţi:  Evitaţi imobilizarea prelungită.  Atenţie la celulele contraceptive.  Evitaţi activităţile statice. Corijaţi toate deformările piciorului. în timpul unei activităţi statice prelungite.  Evitaţi băile calde.  Staţi cu gambele ridicate în timpul nopţii şi de câte ori este posibil. . golful. dansul. şosete.

Mic atlas de anatomia omului. Ortansa şi Ioan Macovei . Angiologia azi. No. Virgil Feier . 3. 5.sfatul-medicului.Venerologie. www.Dermato-venerologie.BIBLIOGRAFIE 1. 1. Dem Theodorescu .ro . 2.Dermato . 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful