MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,CAROL DAVILA’’ DOMENIUL- SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA

PROFESIONALĂ- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE

ÎNDRUMATOR, Dr. Jireghie Iuliana Asist. Barbarasa Gina ABSOLVENT, CURSARU IOAN

-GALAŢI2011

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER VARICOS

MOTTO :

«

Omul are varsta arterelor lui »
Prof. Leriche

……………… 4 Argument……………………………………………………………....……………….12 I.. Date de identitate………………………………………………………………31 3.. Motivele internarii………………………………………………………………32 4..……………... prognostic……………………………………. Evolutie..…12 I..….…………. Definitie………………………………………………………………..35 9.42 10..………………3 Cuprins……………………………………………………………………. Tratament………………………………………………………….………….3. Anatomia si fiziologia sistemului circulator…………….31 2.Cuprins Motto………………………………………………………………………. complicatii. Antecedente personale si hederocolaterale…………………………………32 5...32 7.………….6 Capitolul I.42 11. Ulcerul varicos………………………………………………………….………44 13..2. Etiopatogenie………………………………………………………….33 8. Istoric……………………………………………………………………………. Examene de laborator si exploorari………………………………….1. Diagnostic diferential………………………………………. Diadnostic pozitiv………………………………………………………………... Inima…………………………………………………………………………....…………………….. Descrierea aparatului circulator…………………………………………….46 . Examenul local al bolnavului……………………………………. Examenul general al bolnavului…………………………………………..………42 12.……….14 I.31 1. Mica si marea circulatie………………………………………………………19 Capitolul II.….32 6..

1…………………………………………………………………………48 Cazul nr... Un nou sistem de clasificare pentru boala venoasa cronica a membrelor inferioare………………………………………….…48 Cazul nr.. 87 .Capitolul III.……....……57 Cazul nr.….………………...76 Educatie pentru sanatate.…....…..insuficienta venoasa cronica…………………... Studii de caz…………………………………………………………….66 Capitolul IV.….3……………………………………………………………………. 2………………………………………………………………...81 Bibliografie…………………………………………………………………………….

ea descrie aceste ganduri : “Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca. Introducere Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor. fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului. nici chirurgia. Indiferent cu cine avem de-a face. In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii. avand ca scop restabilirea starii normale a pacientului. In principala sa lucrare “Notite despre munca sa sanitara”. ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care ingrijeste. Cadrul medical isi va centra activitatea asupra consecintelor starii de boala. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana ingrijita. in general nursele sunt : reactiile individuale si de grup. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-psi gaseasca modul de functionare normala ceea ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi. fenomenele ce privesc. care a descris necesitatile fundamentale ale omului. problemele actuale sau potentiale de sanatate. Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea religioasa simorala. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu.ARGUMENT 1. numai natura poate vindeca.de fiecare data luam o decizie. Ea a insistat pe faptul ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. atata timp cat ingrijirile sunt . este vorba de ingrijire. suportul medical ramane in cazul pacientilor cronici. deci de nursing Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au determinat dezvoltarea si influentarea lor. Nimic nu este mai putin adevarat. nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera” Gratie lucrarilor Virginiei Henderson. nici una nici alta nu vindeca. Este un adfevarat process de judecata.

Ulcerul de gamba consta intr-o ulceratie tumefiata sau un crater. cauzand usturimi. marimi si culori diferite Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Peste 80-80 % dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase. cu expunerea tesutului subiacent. dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase defictare de la nivelul membrelor inferioare. sa nu intalnesc piedici in scopul redarii acestui in cel mai scurt timp. Pe perioada celor 3 ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba. repartizam ingrijiri. In consecinta. situata sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piceorului care necesita mai mult de 6 sapt pt a se vindeca. Pot fi de forme. pentru ca riscul de recitiva a bolii sa fie cat mai scazut. calitatea principala a unei asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai. Ulcerele venoase pot fi dureroase. Astfel. Alte tipuri de ulcere de gamba include ulcerele arteriale. sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de asistent medical generalist . si pune probleme destul de grave asupra sanatatii individului 3. pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca este posibil chiar sa-I dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice. factorilor favorizanti. 2. ce rezulta datorita circulatiei arteriale deficitare si include piceorul diabetic ( cu ulceratie) ce poate fi rezultat al diabetului. .privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. factorilor de stres. Scopul si motivatia Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din literatura de specialitate. pruurit si tumefiere la nivelul membrului afectat. etc. Notiuni despre boala Ulcerul de gamba este o pierdere de substanata dermoepidermica. in loc sa repartizam sarcini. Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila. Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa. datorita consecintelor sociale. familiei si societatii.

definesc Nursingul drept o parte a sistemului de îngrijire a sănătăţii cuprinzând: promovarea sănătăţii prevenirea bolii îngrijirea persoanelor bolnave (fizic. în toate unităţile sanitare. personae cu nevoi speciale) de toate vârstele. . medicale şi umaniste  contribuie la implicarea cetăţenilor pentru menţinerea unei bune sănătăţi Istoria profesiunii de nursing începe de la 1860 odată cu înfiinţarea primei şcoli de către Florence Nightingale (1820-1910) a.C.N.promovarea sănătăţii . sociale. boala şi moarte  utilizează cunoştinţe şi tehnici din ştiinţele fizice. Nursingul O. şi I.M.4. Nursa : Este pregatită printr-un program de studiu incluzând: . deoarece acestea afectează sănătatea.îngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic şi mental Obiectivele nursei:  A se apropia şi a-i cunoaste mai bine pe pacienţi  A oferi îngrijiri: –mai bune –individualizate –complete –continue Rolul propriu al nursei este de a ajuta persoana bolnava/sănătoasă pentru menţinerea/recastigarea sănătăţii (sau asistarea in ultimele clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forţa. psihic.prevenirea îmbolnăvirilor . voinţa sau cunoştinţele necesare (Virginia Henderson). aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială Nursingul :  se ocupă de aspectele psiho-somatice şi psiho-sociale ale vieţii. mental.S.

Observă la pacient modificările provocate de boală/tratament şi le transmite medicului  Activităţi interdisciplinare: –acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic.Să aibă pregatire pluridisciplinară .Să fie capabilă de empatie . psihic. social –acţiuni de educaţie pentru sănătate –acţiuni privind organizarea şi gestionarea unităţilor de îngrijire  Funcţia profesională = cel mai important rol al nursei –promovarea şi menţinerea sănătăţii –prevenirea îmbolnăvirilor – îngrijirea în situaţia îmbolnăvirii şi recuperarea  Funcţia educativă: educare pentru sănătate  Funcţia economică: gestionarea serviciului corelată cu comportamentul etic  Funcţia de cercetare Codul pentru asistente medicale Descrie patru responsabilităţi: –Promovarea sănătăţii –Prevenirea îmbolnăvirilor –Restabilirea sănătăţii –Înlăturarea suferinţei Cerinţe profesionale pentru nursă . cărora le transmite informaţii şi învăţăminte –ascultarea şi susţinerea pacientului  promovarea unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate .Să aibă atitudine potrivită faţă de pacient şi familia sa . temporar sau definitiv. în: –asigurarea confortului –stabilirea relaţiilor de încredere cu bolnavul şi aparţinătorii.Să-şi însuşească competenţele de bază .Aplică metodele de observaţie şi de tratament la indicaţia medicului .Funcţiile nursei  Asistă pacientul din proprie iniţiativă.Să aibă cunoştinţe de psihologie .

planificat în scopul protejării şi promovării sănătăţii individului şi a comunităţii . Planificarea îngrijirilor 4.Sunt identificate sursele de dificultate care impiedică satisfacerea nevoilor pe plan biopsiho-social.Este un proces conştient.Reprezintă o metodă organizată şi sistematică care permite îngrijiri individualizate.Nursa urmăreşte reacţiile individuale. Analiza şi interpretarea lor 3. Culegerea de date 2. Realizarea intervenţiilor 5. Evaluarea . situaţiile sunt analizate iar îngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice şi psiho-sociale ale persoanei . familiale. de grup la problemele actuale sau potenţiale de sănătate Procesul de îngrijire . cultural şi spiritual şi se stabilesc intervenţiile menite a ajuta persoana să-şi recapete autonomia Planul de îngrijire reprezintă mijlocul cel mai eficient de comunicare între persoanele din echipa de îngrijire Etapele procesului de îngrijire 1.Problemele de sănătate sunt abordate în mod ştiinţific. adaptate fiecărui pacient .

.

reprezentând marea circulaţie . viscere şi periferia organismului. Leriche spunea că "omul are vârsta arterelor lui". care asigură oxigenarea sângelui. În mod special procesele de scleroză cu calcificări ale aparatului vascular. spre sistemul venos al marii circulaţii. spre organele de excreţie. vasele sanguine. reprezentând mica circulaţie .CAPITOLUL I.şi altul între cord. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE I. prin două trunchiuri colectoare limfatice. iar între ele o bogată reţea de vase intermediare foarte fine. cuprinzând arterele şi venele. Pe drept cuvânt. În cadrul aparatului circulator sanguin există două circuite. prof. Acestea au un rol considerabil în contextul schimburilor nutritive de la nivelul ţesuturilor. Descrierea aparatului circulator Aparatul circulator sanguin este alcătuit dintr-un organ central. inima sau cordul. după cum bolile vasculare scurtează durata de viaţă. în cadrul metabolismului celular prin importul unor materii folositoare organismului şi exportul altora. vase şi ganglioni limfatici cu originea la nivelul lichidului interstiţial al ţesuturilor şi cu mers centripet. Integritatea sistemului circulator condiţionează o bună funcţionalitate a organismului.1. numite vase capilare. generează în foarte mare măsură îmbătrânirea ţesuturilor.sau circulaţia generală. deosebite ca funcţionalitate: unul între cord şi pulmon. şi un sistem organizat de canale tubulare. .sau circulaţia pulmonară . La nivelul circulaţiei limfatice există un sistem de capilare limfatice.

.

Inima (cordul) este un organ cavitar. prin valva mitrala. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat (nodul sinusal). trece in ventriculul drept. De aici. in ventriculul stang.2. Dupa ce este alimentat cu oxigen in plamani. de la care porneşte stimulul cardiac. . a) Functionare Sangele sarac in oxigen este adus din organism in atriul drept. prin valva tricuspida. alimentand celulele cu oxigen si substante nutritive. de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in plamani. in auriculul stang. de unde trece. Inima face partee din aparatul cardiovascular. din viaţa embrionară până la moarte. Inima este singurul organ muscular care se contractă ritmic.I. Functionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos (diastolă) şi propulsarea după contracţie în marea şi mica circulaţie (sistola). sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima. Din ventriculul stang este pompat prin aorta in intregul organism (marea circulatie). fără intrerupere. muscular care functioneaza ca o pompa ce impinge in permanenta sangele in organism. pentru reoxigenare (mica circulatie).

presiunea normala: sistolică .frecvenţa cardiacă normală: 70 bătăi pe minut . .capacitate medie: 500 – 600 ml .lungime: aproximativ 15 cm (la adulti) .diametru: 11 . intre plamani. .greutate: intre 250 – 300 gr. in spatele sternului si se sprijina pe diafragma. aproximativ 250 gr la femei si 275 gr la bărbaţi.b) Dimensiuni .120 mm Hg. diastolică .12 cm .volum de sânge pompat: 100 l/minut. c) Pozitionare Inima este pozitionata in cutia toracica. .80 mm Hg.

pericardul (sacul pericardic).d) Structura Inima este un organ in forma de para rasturnata. . rezistent . pericardul fibros (la exterior) si pericardul seros (la interior). Pericardul este format din 2 straturi. invelit de un sac fibros. indreptata oblic in jos si spre stanga.

endocardul – tesut care captuseste incaperile inimii epicardul – membrana seroasa care imbraca la exterior miocardul   Morfologic inima este impartita:  de un sept longitudinal care imparte inima in 2 parti: inima stanga (contine sangele arterial – bogat in oxigent – care este trimis pe cale aortica in marea circulatie) si inima dreapta (contine sangele venos .  de un sept transversal care imparte fiecare sector in 2 cavitati: cavitatea atriala. prevazut cu o valva numita valva pulmonara Valvele inimii: . situata spre varful inimii.  La nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule. .permite sangelui venos sa treaca unidirectional.valva tricuspida cu 3 valvule .Peretii inimii sunt formati din 3 straturi:  miocardul (muschiul cardiac) – reprezinta peretele muscular al inimii. cu pereti mai grosi. fiecare prevazut cu cate o valva: -valva mitrala (bicuspida) cu 2 valvule permite sangelui bogat in oxigen sa treaca din atriulul stang in ventriculul stang.sarac in oxigen . fiind partea cea mai groasă a peretelui cardic.pe care il trimite in mica circulatie). cu pereti mai subtiri si cavitatea ventriculara.  ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta. situata in partea superioara a inimii. din atriul drept in ventriculul drept. prevazut cu o valva numita valva aortica  ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara. Este format din tesut muscular.

.

la nivelul valvulelor semilunare. cele doua artere coronare. arcul aortic si aorta descendenta. de unde si denumirea de sistem aortic. Ea este prevazuta cu trei valvule (valvulele sigmoide aortice). Din arcul aortic pornesc trei artere mari: .Arcul aortic se întinde de la trunchiul brahiocefalic pîna la ligamentul arterial (canalul arterial obliterat). 1. dreapta si stânga.I.3. Din aorta ascendenta pornesc. care hranesc inima.Aorta ascendenta începe din ventriculul stâng si se termina la nivelul trunchiului brahiocefalic. Mica si marea circulatie Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei. 2. Traiectul ei se subâmparte în trei portiuni si anume: aorta ascendenta. Artera aorta pleaca din ventriculul stâng.

faciala. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic. La locul de bifurcare. vascularizeaza o mare parte din organele gâtului si capului. globul ocular si anexele sale. c. occipitala. a. linguala.-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita -artera carotida comuna stânga -artera subclavie stânga. d. sternocleidomastoidiana.Artera carotida externa se întinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid pâna la nivelul condilului mandibulei unde se împarte în doua ramuri terminale: artera temporala superficiala si artera maxilara. Artera carotida comuna se întinde de la origine pâna la marginea superioara a cartilajului tiroid. Artera subclavie se întinde de la punctul de origine pâna sub clavicula. b. toracica interna. artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului. Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rândul lui în artera carotida comuna dreapta si artera subclavie dreapta. iar cea stânga direct din arcul aortic. Pe traiectul ei. inclusiv dura mater. unde se continua cu artera axilara. tireocervicala si costocervicala. artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus carotidian. Ambele artere subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de irigare. Artera carotida externa prin ramurile ei prin ramurile ei terminale si colaterale.Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna. Prin ramurile ei. artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala. unde se bifurca în artera carotida externa si artera carotida interna. dupa care se împarte în mai multe ramuri si anume arterele: cerebrala anterioara. coroidiana. patrunde în craniu prin canalul carotidian. auriculara posterioara si faringiana ascendenta. ea da mai multe ramuri colaterale si anume arterele tiroidiana superioara. o formatiune cu rol în reglarea presiunii arteriale. în peretii caruia se afla glomusul carotidian. . Înainte de bifurcare. cerebrala mijlocie. oftalmica si comunicanta posterioara. în afara de encefal si ochi.

traheea. de unde se continua cu arterele mâinii. si anume artera radiala si ulnara. arterele radiara si ulnara iriga antebratul. de arterele pericardice. iriga prin ramurile ei colaterale si terminale o parte din peretele toracic. Artera axilara.e. toracala laterala (mamara externa). Artera brahiala se întinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pâna la linia de flexie a cotului unde se bifurca în 2 ramuri terminale. laringele si muschii coloanei cervicale. subscapulara si arterele circumflexe humerale. asezat la baza creierului. Artera toracica interna. prin ramurile ei. Artera ulnara se întinde tot de la cot pâna la regiunea carpiana. formând artera bazilara. iriga o mare parte din regiunile trunchiului. j. Prin ramurile sale colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara). esofagul. Din ea pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale. prin cele 2 artere cerebrale posterioare. h. Arterele mâinii rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele arcade palmara superficiala si palmara profunda. în jurul seii turcesti. faringele. iar prin ramurile terminale iriga mâna. bronhiile si diafragmul. i. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida. numita si mamara interna. Aorta toracala se întinde de la ligamentul arterial pâna la diafragm. k. Artera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare. f. Ramurile arterei bazilare. Artera radiala se întinde de la cot pâna la regiunea carpiana. unde se continua cu arterele mâinii. de unde se continua cu artera brahiala.Artera vertebrala patrunde în orificiile arteriale ale apofizelor transverse cervicale. 3. în dreptul degetului mare. toracoacromiala. intra apoi în craniu si uneste cu cea de pe partea opusa. Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile cerebrale ale arterei carotide interne formând poligonul arterial Willis. Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii intercostale. ea iriga bratul. ea da urmatoarele ramuri: torcala suprema. Prin ramurile lor colaterale. si de . care iriga pericardul. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele esofagiene. iriga trunchiul cerebral. Artera axilara se întinde de la marginea inferioara a claviculei pâna la marginea inferioara a muschiului marele pectoral. peretele abdominal. care iriga esofagul. cerebelul si o parte din emisferele cerebrale. g.

mezenterica inferioara. 4. care se afla în santul costal din marginea inferioara a coastei. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara . Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele frenice superioare si de arterele intercostale posterioare. renala si testiculara sau ovariana . intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic. Arterele intercostale alcatuiesc împreuna cu nervul intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal. la nivelul vertebrei L4. cea renala. d. Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si muschii lati ai abdomenului. Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica stânga.parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare .viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara. Ele se întind de la locul de bifurcare a aortei abdominale pâna la articulatia sacro-iliaca. colica dreapta si colica medie. unde se bifurca în arterele iliaca interna si externa. artera mezenterica superioara iriga pancreasul. ce iriga organele respective. Din ea pornesc 3 feluri de ramuri: . Prin aceste ramuri.arterele bronsice. b. numite arterele liace comune.terminale: arterele iliace comune. Aorta abdominala se întinde de la diafragm pâna la bifurcarea ei în cele 2 artere iliace comune. rinichiul e. Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala. hepatica si splenica. care sunt în numar de 10 perechi si care iriga peretele toracic. c. Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 în 2 ramuri principale. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala. Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. sigmoidiene si rectala superioara. jejunale si ileale. care iriga bronhiile. a. ileocolica. suprarenala medie. respectiv ovarul. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului prin arterele colica stânga.

Artera femurala se întinde de la nivelul ligamentului inghinal pâna la nivelul inelului tendinos al muschiului adductorul mare. de artera rusinoasa interna. de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential. de artera laterala care iriga cavitatea pelviana. din care cele mai importante sunt: artera epigastrica superficiala.si organele genitale. si de artera obturatoare care iriga o parte din muschii coapsei. care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului inferior. de artera ileolombara. unde se bifurca în arterele plantare. De pe traiectul ei se desprind ramuri colaterale. de unde se continua cu artera dorsala a piciorului (pedioasa). de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul. unde se împarte în 2 ramuri terminale. Artera tibiala anterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la ligamentul cruciat. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si o parte din muschii coapsei. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele fesiere. care iriga muschii fesieri. care hraneste muschii lati ai abdomenului si epigastrica inferioara. care iriga muschii abdominali profunzi. . care iriga organele genitale externe si muschii perineului. care contribuie la irigatia rectului. unde se continua cu artera femurala. Ramurile ei colaterale iriga regiunea posterioara a gambei. de artera rectala mijlocie. ovarul si vaginul. De pe traiectul ei se desprind arterele circumflexa iliaca profunda. si anume în arterele tibiala anterioara si posterioara. care iriga tegumentele abdomenului inferior. Prin ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei. Artera iliaca externa se întinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna pâna la iesirea din bazin (ligamentul inghinal). Artera poplitee se gaseste în groapa poplitee (regiunea postrioara a genunchiului). artera circumflexa iliaca superficiala. Artera tibiala posterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la santul retromaleolar intern. artera femurala profunda. de unde se continua cu artera poplitee. întinzându-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare pâna la inelul tendinos al muschiului solear. care se anastomozeaza cu epigastrica superioara. tuba uterina. care iriga articulatia coxofemurala si o parte din muschii coapsei.

ea da trei ramuri principale pentru cei 3 lobi pulmonari. Acestea. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se împarte în artera pulmonara stânga si artera pulmonara dreapta. la rândul lor. dau nastere arterelor digitale plantare. 1. Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice iar ca afluent marea vena azygos. la rândul lor. Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale arterei tibiale posterioare. Vena cava superioara este asezata în mediastinul anterior. terminându-se în reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. Dupa ce patrunde în plamân. Ea are ca origine vena lombara ascendenta dreapta.Marea vena azygos este asezata în mediastinul posterior. a. Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sângele în vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid în atriul drept. are o lungime de 6-8 centimetri si se întinde de la cartilajul primei coaste pâna la atriul drept. Ea se termina la nivelul primului spatiu interosos. care patrunde în torace si . din care pornesc arterele metatarsiene plantare care. Din artera plantara laterala ia nastere arcul plantar.Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de circa 5-6 centimetri. Vena cava superioara colecteaza sângele venos de la nivelul extremitatii cefalice. Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare si din ramurile lui. al membrelor superioare si al trunchiului (partea supradiafragmatica a acestuia). ea se împarte în 2 ramuri principale pentru cei doi lobi pulmonari. pe flancul drept al coloanei vertebrale. 2. Artera pulmonara stânga e legata de aorta prin ligamentul arterial. contribuind la alcatuirea retelei arteriale a piciorului. care rezulta din obstruarea canalului arterial (canalul arterial este prezent la embrion si fat si face legatura între cele 2 vase mari). se divid în ramuri din ce în ce mai mici.  Vena cava superioara si afluentii ei.Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Dupa ce patrunde în plamân.Artera pulmonara stânga are un traiect orizontal si o lungime de circa 3 centimetri.

situata pe flancul stâng al coloanei vertebrale. f. Ea formeaza împreuna cu artera carotida comuna si cu nervul vag manunchiul vasculonervos al gâtului. gâtului si cefei. linguale. petros si occipital care sunt pereche.Venele brahiocefalice dreapta si stânga. Tot în vena jugulara se mai varsa sistemul venos al craniului. e. Dintre sinusurile durei mater le amintim doar pe cele mai importante si anume sinusurile sagital superior. care aduna o parte din sângel fetei. Ea se întinde de la marginea externa a primei coaste pâna la articulatia sternoclaviculara. numite si vene anonime. care sunt niste cavitati sapate în grosimea acestei membrane captusite cu un endoteliu. Vena axilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a muschiului marele pectoral.devine marea vena azygos. Ea aer un diametru mult mai mic decât jugulara interna si se afla în planurile superficiale ale regiunii laterale a gâtului. orbita si partial de la fata. sângele din encefal. b. unde se continua cu vena subclaviculara si primeste ca afluenti venele peretelui lateral al toracelui si vena cefalica. oftalmice si faciale. sunt 2 trunchiuri venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare. care sunt nepereche si sinusurile transvers. sagital inferior si coronar. Vena jugulara interna colecteaza sânge venos din craniu. c. Aceste vene colecteaza sângele din regiunile si organele sinonime. d. Vena subclavie continua vena axilara. format din sinusurile durei mater craniene. Aceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin venele intercostale si prin vena hemiazygos. Ea se întinde pâna la marginea externa a primei coaste. prin venele encefalice superficiale si profunde. precum si venele toracoacromiale si transversale ale gâtului care aduna sânge din regiunile respective. Vena jugulara externa se varsa în unghiul dintre vena jugulara interna si vena subclavie. În aceste sinusuri este colectat. formând trunchiul venos brahiocefalic. Primeste ca afluenti venele jugulara anterioara. fata si gât. faringiene. cavernos. Dintre afluentii acestei vene mentionam venele tiroidiene superioare. Ele culeg sângele din regiunile si organele sinonime. unde se uneste cu vena jugulara interna. . vertebrale si toracice interne. Vena jugulara externa colecteaza sângele de la pielea capului. Dintre afluentii venelor brahiocefalice mentionam venele tiroidiene inferioare.

din peretii cavitatii abdominale si din membrele inferioare pe care îl varsa în atriul drept. Venele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene.  Vena cava inferioara aduna sângele venos din organele abdominale si pelviene. Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. Vena mezenterica superioara aduna sângele de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului. Vena cava inferioara strabate diafragmul. Vena porta astfel formata ia parte la alcatuirea pediculului hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera . drenând sângele în vena brahiala. patrunde apoi în pericard si se varsa în atriul drept. vena ulnara superficiala sau bazilica si vena mediana a antebratului. Acestea din urma strâng sângele adus de vena porta la ficat. b. În regiunea antebratului exista deci 2 vene ulnare si 2 vene radiale care primesc afluenti. La nivelul antebratului se deosebesc 3 vene superficiale mai importante: vena radiala superficiala sau cefalica. venele hepatice care colecteaza sângele de la nivelul viscerelor abdominale începând de la cardia si pâna la rect. care aduc sângele din viscerele abdominale si pelviene si parietale care aduc sângele de la peretii abdominali. care rpin confluenta lor formeaza vena axilara. În drumul sau este acoperita de duoden. venele superficiale sunt dispuse în 2 retele: venoasa dorsala a degetelor si venoasa dorsala a mâinii. La nivelul mâinii. Venele profunde formeaza la nivelul mâinii arcadele palmare superficiala si profunda. stomacului si duodenului. Vena mezenterica inferioara colecteaza sângele de la rect si de la jumatatea stânga a colonului. care continua vena cefalica a antebratului si vena bazilica. La nivelul bratului se gasesc 2 vene superficiale mai importante si anume vena cefalica. unde patrunde în profunzime. formând venele brahiale sau humerale. Acestea se unesc la nivelul cotului. care urca pe partea interna a bratului pâna la mijlocul lui. Ea ezulta dun unirea celor 2 vene iliace comune si urca pe dinaintea coloanei vertebrale. vena suprarenala dreapta care colecteaza sângele de la nivelul glandelor suprarenale. fiind asezata la dreapta aortei. Fiecare artera este însotita de 2 vene. dupa ce aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica inferioara. Vena mezenterica inferioara se uneste cu vena splenica. venele renale. Vena splenica colecteaza sângele de la nivelul pancreasului. În vena cava inferioara se varsa 2 categorii de vene afluente: viscerale. care constituie originea venelor profunde.g. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor. pancreas si ficat. Vena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica. a. ele fiind asezate sub piele.

Din capilarele sinusoide iau nastere venele centrolobulare. c. obturatoare. care se unesc la baza lobulilor în vene sublobulare. sacrale laterale si ileolombare aduna sângele de la peretii bazinului. apoi a coapsei pâna în regiunea inghinala. Ajunsa în hilul hepatic. iar prin afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere. d. unde strabate fascia si muschii acestei regiuni. Pe traiectul ei primeste ca afluent vena circumflexa iliaca profunda si vena epigastrica inferioara care colecteaza sânge din peretele abdominal inferior. se întinde de la ligamentul inghinal pâna la articulatia sacroiliaca interna si formeaza vena iliaca comuna. fiind asezate sub piele. La nivelul piciorului. aceste vene sunt dispuse în 2 retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. Venele superficiale se anastomozeaza cu cele profunde prin venele comunicante de la diferite nivele. ea se divide în ramuri din ce în ce mai mici care ajung în spatiile dintre lobulii hepatici. rect . f. formând în cele din urma venele hepatice care colecteaza tot sângele din ficat si îl duc în vena cava inferioara. unde se curbeaza si se varsa în vena femurala. varsându-se în vena poplitee. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor. Vena iliaca externa e o continuare a venei femurale. trece înaintea maleolei interne si urca pe fata interna a gambei. urca pe fata aosterioara a gambei pâna la regiunea poplitee. care se varsa în arcada venoasa plantara. trece înapoia maleolei externe. . Din aceste retele se formeaza 2 vene superficiale mari: vena safena mare si mica. numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali colecteaza sângele de la uter. Ramurile venei porte din aceste spatii trimit ramificatii în lobulii hepatici unde se capilarizeaza. Venele profunde încep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare. ce se continua cu venele interosoase plantare. Vena iliaca interna.hepatica. Cele mai importante vene parietale care se varsa în vena cava inferioara sunt venele forenice inferioare care colecteaza sânge de la diafragm si venele lombare care colecteaza sânge de la peretii abdominali. Venele membrului inferior sunt superficiale si profunde. Vena safena mare ia nastere de pe fata dorsala a piciorului. Din aceasta arcada se formeaza venele tibiale anterioare si posterioare si venele fibulare. vezica urinara si organele genitale externe. Vena iliaca comuna e un trunchi venos lung de 3-4 centimetri rezultat din confluenta a 2 vene: iliaca interna si iliaca externa. vagin . Aceasta vena nu are afluenti. Vena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului. e.

aceste vene se varsa direct în atriul stâng. Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele alveolocapilar. Acestea se strâng apoi în venule si în vene de calibru din ce în ce mai mare. Dupa ce strabat pediculul pulmonar. unde se continua cu vena iliaca externa. pentru a continua apoi din nou marea circulatie. întinzându-se de la inelul muschioului adductor mare pâna la ligamentul inghinal. Vena femurala urmeaza traiectul arterei femurale. ducând sânge îmbogatit în oxigen la inima. formând în cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plamân. Pe traseul ei primeste afluenti care colecteaza sângele din muschii coapsei si de la regiunea abdominala inferioara. Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie începe cu artera pulmonara care ia nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa în atriul stâng. .Acestea urmeaza traseul artereleor omonime si formeaza vena poplitee. g. care se continua cu vena femurala.

Inima cu venele si arterele mari+ sistemul limfatic al trunchiului .

si piciorul diabetic (cu ulceratie). . Motivele internarii: Pierdere de substanţă pe gambe. Date de identitate: Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Pot fi de forme. Ulcerul de gamba consta dintr-o ulceratie tumefiata sau un crater. Alte tipuri de ulcere de gamba includ ulcerele arteriale. S-a estimat ca in randul persoanelor de peste 80 de ani. Ulcerele venoase pot fi dureroase. Tratamentul ulcerului venos consta in curatarea si bandajarea ranii. cauzand usturimi. care necesita mai mult de sase saptamani pentru a se vindeca. pachete vasculare. 3. De asemenea. 2. vindecarea leziunilor necesita o perioada indelungata. situat sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piciorului. Cu toate acestea. plăci de aspect eczematiform (sau nu). plăci ocre sau pigmentare. ULCERUL VARICOS (ULCERUL DE GAMBA) 1. Definitie: Ulcerul de gamba este o pierdere de substanta dermoepidermica. cu expunerea tesutului subiacent. Peste 80-85% dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase. ce rezulta datorita circulatiei deficitare de la nivel arterial. marimi si culori diferite. fiind foarte rare in randul persoanelor de sub 45 de ani. 1 din 50 de persoane sunt afectate de ulcer de gamba. edeme şi eritem. putand aparea recurente chiar si dupa vindecarea completa. dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase deficitare de la nivelul membrelor inferioare. ce poate fi un rezultat al diabetului. frecventa este crescuta in randul persoanelor obeze sau imobilizate la pat.CAPITOLUL II. Ulcerele venoase de gamba se pot infecta sau pot dezvolta complicatii. leziuni atrofice. lipodermatoscleroză. Ulcerele venoase de gamba devin mai frecvente cu varsta. precum si aplicarea unor pansamente compresive la acel nivel. prurit si tumefiere la nivelul membrului afectat.

Examenul local : Din punct de vedere clinic.a.4. crioglobulinemii. modalitatea de debut: postflebitic (trombotic). sarcină. complicaţii: inflamatorii. LES. . Gradul II. afecţiuni hematologice (talasemia. data apariţiei ulcerului.Behcet. policitemie.a. leishmania. Istoric:        data debutului. paniculite ş. arcul plantar + edem maleolar vesperal.Ulcerul venos (florid sau vindecat). insuficienţa venoasă cronică prezinţă trei grade de severitate: Gradul I. terapiile chirurgicale. 5. Gradul III. La femei se pot accentua fenomenelede insuficienţă venoasă cu ocazia sarcinilor sau a statului prelungit în picioare. SS.). Hiperpigmentări (dermita ocră şi pigmentară). diabetul zaharat. hipopigmentări. intoleranţă la topice. dermatoscleroză şi liposcleroză. hemoragice. infecţii bacteriene. ş. fungice. leucemii. postvaricos. neoplazii. M. tratamente efectuate. Antecedente personale si hederocolaterale: Cazuri similare de insuficienţă venoasă în familie. TAO. circumstanţele de debut (avort. 7. operaţii pe micul bazin). gleznă. 6. macroglobulinemii). Examenul general al bolnavului: Trebuie să evidenţieze:       afecţiuni vasculare (ATS.Coroană venoasă (venectazii) în zona paraplantară. edem.

dispărând după. dermoscleroza. -în timp are loc un proces inflamator şi fibrozant cronic.  Atrofia albă (Milian): -Mici cicatrici atrofice care pot conflua. ulcere unice sau multiple.repaosul nocturn. -precede ulcerul varicos. fibroza sau anchiloza gambei.  Eczema de stază (sinonimă cu eczema gravitaţională. localizat perimaleolar.aspect de "sticlă de şampanie răsturnată". hipodermita sclerodermiformă. edem venos). care se accentuează în ortostatism şi la căldură. -Localizare în regiunea gleznelor (datorită unei vasculite livedoide). apoi în treimea inferioară a gambei.  limfatic.  Dermita ocră şi purpurică: leziuni punctiforme sau în plăci şi placarde.  Dermohiperdermita varicoasă (sinonim lipodermatoscleroza. se localizează periulceros sau de -a lungul venelor varicoase în treimea inferioară a gambelor. netratat. eczema varicoasă.Manifestări care preced sau însoţesc ulcerul:  Edemul (flebederm. bacitracină. precum şi a creşterii activităţii melanocitare sub influenţa inflamaţiei. moale. are tendinţa de cronicizare şi organizare fibroasă. alb. dermoepidermita eczematiformă): se datoreşte sensibilizării microbiene sau topice (la neomicină. -treimea inferioară a gambei capătă un aspect scleros. evident seara. cauciucul de bandaj) sau datorită secreţiilor din ulcer. ca şi prin alterări metabolice. datorită creşterii presiunii venoase şi exudării de fluide. Ulcerul venos: localizat de obicei în regiunea maleolară internă. pe un fond de limfedem cronic. nedureros. calulita îndurativă): . membrele inferioare devin elefantiazice.se datorează îndurării şi fibrozării dermului şi a ţesutului subcutanat prin extravazare de fluide şi proteine. Se pot întâlnii toate stadiile unei eczeme. papilomatoza vecină ulcerului se datoreşte hipertrofiei capilare şi blocajului . cu induraţie lemnoasă . oxiquinoleine. -se întâlneşte mai frecvent la cei cu HTA şi diabet. care se datoresc extravazării eritrocitelor în derm şi acumulării de hemosiderină. lanolină.

-fenomene infecţioase: erizipel (streptococ de grup A). TestulPerthes: Se aplică o faşă elastică pentru a comprima reţeaua venoasă superficială a gambei. spre sistemul superficial (varice post trombotice). Se aplică un garou la rădăcina coapsei sau se comprimă cu policel e crosa safenei interne. (Testul Mahorner-Ochsner). Percuţia şi testul tusei (proba Sicard): se invită bolnavul să tusească. caloase. În caz de obliterare a venelor profunde. bolnavul acuză jenă şi durere în gambă. cu membrul inferior la zenit. -marginile sunt neregulate. În cazul când venele varicoase se umplu în câteva secunde avem reflux din circulaţia profundă. Se invită bolnavul să se ridice în ortostatism. se invită bolnavul să umble. în cazul unei insuficienţe venoase se observă o undă care se propagă în jos. Această probă poate să fie repetată cu aplicarea garoului la diferite niveluri pe membrul inferior pentru a putea stabili locul exact al comunicantelor insuficiente. . -suprafaţa: curată. 8. prin venele comunicante. se aplică un garou la rădăcina coapsei.  TestulTrendelemburg.- profunzimea. se ridică bolnavul în picioare şi se observă umplerea venelor superficiale dintre garouri. granulată (cu tendinţe la vindecare). care îl obligă să suprime contenţia. unul deasupra articulaţiei genunchiului şi unul în treimea superioară a gambei. Investigaţia clinică a funcţiei venoase:     Inspecţia şi palparea membrelor în ortostatism. pe vena dilatată.  Testul celor trei garouri. bolnavul suportă bine contenţia elastică ba chiar resimte o uşurare.  Proba Chervier este similară cu proba Trendelemburg. Se ridică garoul sau policele. dar garoul nu se ridică. Cu pacientul în ortostatism. când venele profunde sunt permeabile. -rar dureros. Bolnavul în decubit dorsal. Examene de laborator si explorari . Dimpotrivă. Măsurarea comparativă a circumferinţei gambelor. după 8-10 minute. Dacă vena safenă se umple brusc de jos în sus avem insuficienţă valvulară şi deci. de la câţiva mm la zeci de cm. scleroasă (fărătendinţe la vindecare). reflux patologic vertical.

este o metoda de apreciere a fluxului sanguine intr-un vas sau a structurii anatomice a acestui vas utilizand ultrasunetul. Flebologia-examen radiologic al venelor dupa injectarea unui produs iodat. Flebografia priveste de cele mai multe ori membrele inferioare si vena cava inferioara.  Investigarea funcţiei venoase prin metode paraclinice.  Ultrasonografia Doppler.. . deoarece acestea sunt cele mai frecventa locuri de stabilire a trombozelor venoase.

Când presiunea venoasă este crescută. plexurile venoase sunt pline şi absorb multă lumină şi viceversa. . Fotopletismografia: măsoară variaţiile în absorbţia luminii de către hemoglobina din plexurile venoase dermice. Este util ca test de screening îndiferenţierea incompetenţei venoase profunde de cea superficială.

.

Studierea funcţiei arteriale.

Măsurarea presiunii sistolice la gleznă, în comparaţie cu a braţului;flowmetria

Doppler; arteriografia.

Examenul Doppler cu unde continuue(CW) oferă informaţii despre obstrucţii şi reflux.

Scanning-ul duplex (la cei cu edeme şi durere).

. Examenul histopatologic pentru Diagnosticul diferenţial (epiteliom). Pletismografia cu aer (APG).

 Tomografie osoasă. biopsie. Radiogrefia zonei ulcerate (osteomielita). scintigrafie cu galium. .

TC. ♦Crioglobulinemie. ♦Examene bacteriologice din ulceraţii şi antibiogramă. ♦Imunoelectroforeza (disglobulinemii). macroglobulinemie. ♦Glicemie. excipienţi). . ♦Electroforeză (hipoalbuminemie şi hipergamablobulinemie). Patch test (antibiotice. ♦Trombocite. AAN. leucemie). policitemie. VDRL. uree. creatinină. probe hepatice. ♦Celule lupice. TS. Alte investigaţii de laborator: ♦Hemoleucograma (anemie. test HIV. VSH.

mal De origine limfatică. Diagnosticul diferential: ♦ ♦ lues. ulcer post trombotic sau ulcer varicos. aspectul marginilor. examenele de laborator şi alte explorări. Diagnosticul pozitiv: Anamneza. congenitală. anemie neurolitică pe fond neuropat. epiteliom bazocelular. TAO Ulcere hematologice. care determină creşterea presiunii venoase. Gomele luetice: evoluţie subacută. . fistule (osteomielita). examene serologice pozitive pentru bilateral. sarcoame. au aspect inflamator şi evoluţie acută. diabet. spinocelular. profunzimea. aspectul clinic. Aproximativ 50% dintre pacienţi au un trecut de tromboză venoasă profundă. limfangiomul congenital sau Ectimele streptococice: sunt multiple. Formulare: ulcer cronic de gambă (venos). boala Milroz. în consecinţă. Ulcere de gambă de origine arterială: ATS. De alte cauze: tumori benigne sau maligne. Cancere cutanate. cu efecte secundare asupra microcirculaţiei şi. 10. sclerodermie. HTA (Martorell). anamneza. căpătată . fenomenele subiective ♦Ulcerul venos: -localizat de obicei în regiunea maleolară internă. 11. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ eritemul îndurat Bazin ulcerat (Hutchinson). durere. vechi cicatrici de arsură sau iradiere.9. asupra troficităţii locale. dimensiunile. cauzată de incompetenţa valvulară. LES. Localizarea. numărul.filarioza. perforant. poicitemia vera. Etiopatogenie Ulcerele varicoase apar datorită disfuncţiei congenitale sau dobândite a venelor profunde şi/sau comunicante.

facticială). poliarterita nodoasă. macroglobulinemii). sarcoame. 3. Traumatisme (presiune. arsuri. malformaţii atrioventriculare.  limfatice. 9. Afecţiuni metabolice (diabet zaharat. 2. gută). iradiere. Infecţii:  -bacteriene (ectima. Neoplazii (epitelioame. embolii de colesterol. policitemia rubra vera).  -protozoare (leishmania). tabes dorsalis.  -disproteinemii (crioglobulinemii. .  vasculite (vasculite alergice. embolii septice. necrobioza lipoidică).  -fungice (inflamaţii fungice profunde. atrofia albă. afecţiuni vasculare:  venoase.  arteriale: ATS.  -înţepături şi muşcături de insecte. granulomul Majocci). mycobacteriozite tipice şi atipice). 5. care împiedică schimburile vitale. granulomatoza Wegener). inflamaţie cu Gram-negativ sau anaerobi. 8. Afecţiuni hematologice:  -eritrocitare (talasemie. limfoame. tumori metastatice). (propusă de Browse&Burnard în 1982). Paniculite (boala Weber-Cristian.  Există mai multe ipoteze privind mecanismele de apariţie: ♦ Ipoteza manşonului de fibrină. Neuropatii (diabet. LES. 6. siringomielie).  -leucocitare (leucemii). Destinderea patului capilar măreşte porii endoteliali şi permite extravazarea fibrinogenului. Cauzele ulcerului de gambă: 1. TAO. Displaziile congenitale se găsesc în 3-4% din cazuri. boala Behçet. 7. Pyodermagangrenosum. frig. În realitate.Incompetenţa izolată a venelor superficiale ale sistemului safen (varice hidrostatice) determină mai rar ulcere de gambă (20%). care formează un manşon pericapilar de fibrină. 4.

Se sugerează ideea sechestrării leucocitelor care aderă de pereţii vasculari. în urma unui efort fizic deosebit. Plăci de limfangită până la coapsă. responsabili de alterările capilare. 2. Ulcerele iniţiale se vindecă dar se redeschid după reluarea activităţii şi duc la reducerea capacităţii de muncă. pielea este netedă. (a fost introdusă de către Coleridge-Smith şi colab.). tulburări de coagulare. stări septicemice. b) c) De gradul de edem cronic inflamator. ♦ Ipoteza "dopului leucocitar". cu edem moale. Tromboflebita superficială favorizată de: factori infecţioşi. flictewne şi cruste melicerice. ca urmare a hipertensiunii venoase.persistenţa acestor manşoane. boli metabolice. ulcerele a) posttrombotice şi cele neuropatice având pronostic mai grav în timp. după vindecare. cald. întinsă. şi leagă sau"sechestrează" factorii de creştere şi materialul matricei. cancer gastric. care vor fi activate şi vor elibera mediatori ai inflamaţiei. cu fisuri şi limforagii. roşu vineţiu. prognostic Sunt legate de: Cauză: ulcerele venoase au prognoza mai bună decât cele arteriale. datorită instalării dermitei de stază. sugerează faptul că ele ar putea fi efectul şi nu cauza ulceraţiei. Complicaţii: 1. 3. complicatii. necesari pentru repararea şi menţinerea integrităţii tisulare. Ruptura varicelor de cauză traumatică. leucemii. ♦ Altă ipoteză este a macromoleculelor care trec în derm (Teoria lui Falanga). boala Vaquez. În general . depresibil. recidivant. dureros. 12. Evolutie. De modul de aplicare al tratamentului. alergii postmedicamentoase. afecţiuni arteriale. Gamba acută postflebitică (edem cu pericelulită) se caracterizează prin gamba edematoasă. având un caracter cronic.

Calcificări subcutanate. 5. Se aplică dimineaţa înainte de ridicarea din pat şi se scot seara la culcare. osteoporoza). Se realizează cu bandaje elastice sau combinaţii diverse. Uneori trombusul se poate canaliza. cloramină. suprainfecţii microbiene. Tratament Tratamentul insuficienţei venoase cronice are drept scop corectarea sau ameliorarea întoarcerii venoase prin: a) Clinostatism prelungit. Degenerescenţa malignă: marginile devin vegetante. 7. umiditate. realizând "carâmbul de cizmă" sau se profilează o îngustare cilindrică. c) Scleroterapia. eritem. b) Contenţia elastică. antiseptice. duşuri reci. se produce o tromboflebită superficială care duce la ocluzia vasului respectiv. ser fiziologic. . Ulcerul varicos infectat datorat streptococului. ulcerul poate devenii gangrenos. pe fond de blocaj parţial al circulaţiei limfatice (tromboză limfatică. Leziuni osteoarticulare (periostita. arterite. scăderea în greutate. care reduce presiunea. d) Tratamentul chirurgical. adenopatii regionale de tip inflamator. apare dermita de tip erizipelo id.13. limfangită). clorhexidină. Pe suprafaţa ulceruluise află ţesut necrozat şi secreţie purulentă. Clinic: dureri vii. neglijarea tratamentului. germenilor Gramnegativi. 4. căldură. nitrat de Ag 0. din cauza suprasolicitării poziţiei verticale. cu reducerea exudaţiei plasmatice. . evitarea căldurii. e) Tratamentele medicale: flebotonice topice şi sistemice. prin injectarea intravasculară a unui agent sclerozant. pulsatile. edem periulceros. edemul şi duritatea. Există şi o limfangită subacută. treneuri de limfangită. 6. stafilococului. diuretice. dermatoscleroză. cresc exuberant iar ulceraţia este dureroasă şi urât mirositoare.se opresc brusc în treimea superioară a gambei. flebite şi periflebite. Mecanism: scade presiunea în venele superficiale.5%. Tratamentul ulcerului venos şi al manifestărilor asociate: Local: a) Combaterea infecţiei: antibiotice: mupiricinul şi bacitracina. Sunt utile atât pentru profilaxie cât şi pentru tratamentul insuficienţei venoase cronice. cu tendinţă la scleroză.

AINS. dextran. -nitrat de Ag soluţie 1% sau pomadă (Mikulicz). creşte deformabilitatea hematiilor. -debridare chirurgicală. -Alte medicamente: diuretice. -Fibrinolitice: stanozolul (creşte fibrinoliza). -granulare excesivă: nitrat de Ag 25% sau dermatocorticoizi. -grefa "în pastile" sau totală. b) Îndepărtarea detritusurilor celulare: -comprese umede. c) Stimularea granulării. -chimic (enzime fibrinolitice sau colagenolitice). d) Stimularea epitelizării: aplicarea de ser fiziologic sau curăţarea marginilor plăgii. fucsina. inhibă agregarea plachetară. -soluţii de glucoză. -Hemoreologice: pentoxifilina (400 mg x3/zi) scade vâscozitatea sanguină. f) Grefarea: -ulcer curat. .- violetul de genţiană. -soluţie hipertonă de NaCl. e) Îngrijirea tegumentelor periulceroase: -pastă zincată. Sistemic: -Antibiotice în funcţie de bacteriile izolate. soluţii hidrocoloide. granulat.

CAPITOLUL III.C. Localitatea : Galati . Naţionalitatea : Română . Se internează în vederea investigaţiilor clinice şi paraclinice şi a tratamentului de specialitate Antecedente heredo-colaterale : . Motivele internării : . Diagnosticul la 72 de ore : .Ulcer cronic de gambă suprainfectat .1 I. .Nu cunoaşte . însoţite de edeme mari şi durere la nivelul gambei stângi . pe fundul lor cu sfaceluri purulente cu miros fetid. Culegerea datelor: Numele şi prenumele :T. tulburări trofice perilezionale. Afirmativ pacientul nu a luat de 4 luni nici un fel de medicaţie vasoprotectoare şi venotonică. Ocupaţia : Pensionar . Vârsta : 61 ani . STUDII DE CAZ Cazul nr. Se internează pentru prezenţa la nivelul gambei stângi a unor ulceraţii masive. . cu marginile neregulate. gamba stângă.Insuficienţa venoasă cronică .Insuficienţă venoasă cronică. însoţite de edeme mari ale gambei şi plantei stângi şi dureri intense.Ulceraţii masive. Istoricul bolii : Pacient în vârstă de 61 ani.Diabet zaharat tip 2. gamba stângă. cunoscut cu ulcer de gambă de peste 15 ani.Ulcer cronic de gambă suprainfectat . Diagnosticul la internare : . Religia : Ortodox . . fără medicaţie antidiabetică de aproximativ 2 ani. Sex : Masculin . diabet zaharat tip 2 (2002).

•Fanere : unghi deformate.a urmat tratamentul diabetic conform prescripţiei medicale . •Mucoase : normal colorate . .8 º C . . normokinetic .Tip constituţional hipostenic •Greutate= 117 kg . Comportamente (fumat. uşor estompat.D.cardiopatie ischemică . ritmice. fără raluri. TA = 130/70mmHg. •Sistem muscular : normoton. însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi.2002 .Condiţii corespunzătoare de viaţă .fără nici o medicaţie vasoprotectoare şi venotonică de aproximativ 4luni . nepalpabil . zgomote cardiac asurzite. . . greu perceptibile.consumă ocazional alcool . cu striaţiuni la nivelul picioarelor . •Aparat cardiovascular : arie precordială de aspect normal.apendicectomie . Condiţii de viaţă şi muncă : . •Starea generală : influenţată . •Temperatură = 36.Antecedente personale. AV = 62 bătăi /minut.diabet zaharat. •Starea de conştienţă : păstrată . =20 respiraţii /minut . •Aparat respirator : torace uşor emfizematos. puls neperceptibil la artera pedioasă . normotrof. fără sufluri cardiac. .1992 .nefumător . •Tegumente : Ulceraţii masive.alimentaţie hipercalorică . IC pe LMC stâng.1982 .R. . . F. alcool) : . Medicaţie adminstrată înaintea internării : . şoc apexian în spaţiul V. •Ţesut conjunctiv . . II. fiziologice şi patologice: . •Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . •Talie = 177 cm . echilibrat prin dietă şi A.adipos : foarte bine reprezentat . •Starea de nutriţie : supraponderală .O.ulcer cronic gamba stângă . •Sistem ganglionar : superficial.2005 . Examenul obiectiv. murmur vezicular normal transmis bilateral. •Facies : suferind. zone depigmentate la nivelul pomeţilor .

.•Aparat digestiv : abdomen destins de volum. . 5. fără semne de iritaţie meningeală . elastic.Numărul orelor de somn : aproximativ 7 ore . splină nepalpabilă . manevra Giordano bilateral. usturimi la urinare. Nevoia de a elimina : A. •Sistem nervos . •Aparat uro-genital : loje renale libere. -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . fără ajutor . splină : ficat palpabil la 0. . Scaun : . . . Analiza şi interpretarea datelor 1. Circulaţia : . organe de simţ : ROT prezente bilateral . căi biliare . B. moale nedureros. .5cm de rebordul costal. endocrin . •Ficat . B. Tranzit intestinal absent (constipaţie) . spontan şi la palpare. Nevoia de a dormi şi a se odihni : . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal .Dificultăţi : nu prezintă .Dificultăţi la eliminare : prezintă polakiurie . Nevoia de a bea şi a mânca : . 2.Ajutor pentru a mânca : nu . .Ajutor pentru a adormi: nu .Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singur . micţiuni frecvente.Regim : da .Prezintă insuficienţă venoasă cronică . . 3. din cauza bolii : excluderea glucidelor din alimentaţie . -Activitate psihică : bună .Micţiuni nocturne : prezintă nicturie .Obiceiuri pentru a dormi : fără pătură . III. 4. poliurie şi nicturie.Incontinenţă : nu prezintă .Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . . Urina : .Gust : da .

Se spală singur. 14. 6.Tegumentele prezintă ulceraţii masive. 10. . 11. nu are nevoie de ajutor .Este o persoană puţin comunicativă . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale.Temperaturile crescute îi crează problem .Somnifere : nu sunt necesare . de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicose. îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : . 7. Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : urmăreşte meciurile de fotbal ale echipei favorite . .Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Satisfacerea nevoi se reduce la îngrijirea nepotului . Nevoia de a fi curat . însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi iar mucoase sunt normal colorate . 8. Nevoia de a menţine memperature corpului în limite normale : .Obiceiuri : baie de două ori pe săptămână . 12. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . . . 13. Nevoia de a comunica : . de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . 9.Semne particulare : nu are . Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori .. Nevoia de a evita pericolele : .

ASLAT: 16 U/L. VSH. glicemie. dar infectia inca betadine solutie. uree. -glicemie: 239 mg%. -pe zonele infectate se aplica antibiotic unguient sau cu fase -in plagii urma si toaletei aplicarea solutiei de betadine dispare mirosul fetid. transaminaze. a respiratiei si notarea in foaia de abservatie mg/dL.IV. Rezultate laborator.4 g %. -segmentate:78 limfocite mici.6 %. -VSH: mm/h. -leucocite: 9300/mm3 -EO:1%. de Interventiile asistentei Evaluare generala arteriale. persista. -Hb:10. . a pulsului. ASLAT: 18 U/L. creatinina. -creatinita: 0. -toaleta pansarea plagii si Indepartarea sfacelelor purulente dezinfectarea plagii si -toaleta plagii cu apa oxigenata. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele pacientului -stare de Obiectivele asistentei rau -supravegherea functiilor vitale -masurarea tensiunii -puls:62 batai /minut -reaspiratie:20 resp/min -TA: 130/70 mmHg -investigatii laborator de -recoltarea probelor laborator -s-a recoltat sange prin pt punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor examene de laborastor: hemoglobin.

reducerea durerii in ortostatism. -edemul persista. -Detralex: 2 tb/zi. -imbunatatirea circulatiei venoase. administrar ea tratamentul ui medicamentos -indepartarea riscului de Administrarea de antibiotic injectabil: -Gentamicina 80 mg/2x pe zi. -repaos in pozitia -starea generala se imbunatateste. de -se face toaleta cu apa -infectia persista oxigenata -aplicarea de antibiotic la Acid si a unguient pe plaga suprainfectare. Trendelenburg. -tratarea plagii -Vasseldue: 1 fiola/zi. -toaleta pansarea plagii si -eliminarea riscului infectie si de extindere plagii. sesibil Gentamicina. -Tador: 3 tb/zi.Ziua 2 Problemele pacientului investigatii laborator Obiectivele asistentei de -recoltarea analizelor laborator de -urocultura cu antibiograma -recoltare secretii din plaga Rezultate laborator: urocultura de negativa Interventiile asistentei Evaluare (sterile). Clavulanic Ciprofloxacin. -cultura din plaga: pseudomonas. .

a curate. -Tador: 3 tb/zi. indepartarea riscului de Administrarea de antibiotic injectabil: -Gentamicina 80 mg/2x pe zi. .Ziua 3 Problemele pacientului consult Obiectivele asistentei la eevaluarea -s-a recoltat sange pt Rezultatele examenelor laborator: -glicemie:270 mg%. -tratarea durerii. -Detralex: 2 tb/zi. -repaos in pozitia -stare generala buna. -nu intolerant. -Vasseldue: 1 fiola/zi. -tratarea insuficientei venoase. -regresie edeimului.tratarea diabetului. . -se si face toaleta plagilor cu apa oxigenata eliminarea -pe zonele infectate se aplica Infectia persista dar unguient cu antibiotic. prezinta usoara a suprainfectare. toaleta si - determinarea glicemiei. -reducerea durerii in ortostatism prelungit. administrarea tratamentului medicamentos. Trendelenburg. plaga devine ma pansarea plagii riscului infectiei si de extindere plagii. de Interventiile asistentei Evaluare clinica de boi valorilor de nutritive si glicemiei diabet stabiliirea regimului si a conduitei terapeutice. fara secretii.

contentia elastic extrema a gambei. flebotonice si starea este mult -se face toaleta locala cu ser -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare fiziologic apoi se aplica apitelizare. . -administrarea tratamentului mjedicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. Curison picaturi -Pentoxifilin retard 400mgx venotonice. 2/zi. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -Administrare de antibiotic: In urma tratamentului cu Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -clinostatism prelungit vasculara si imbunatatita. -imbunatatirea circuiatiei venoase.Ziua 5 Probleme pacientului -toaleta pansare plagii Obiectivele asistentei si -indepartare riscului de suprainfectie. Endoteon:2 tb/zi.

Istoricul bolii : Bolnavul prezintă diagnosticul de ulcer cronic posttrombotic gamba dreaptă de aproximativ 20 de ani. a avut numeroase internări la Clinica de Dermato-venerologie pentru redeschiderea ulcerului. discret pruriginos . Antecedente heredo-colaterale : . Antecedente personale fiziologice : . înconjurată de un placard eritematos.A.T.Tatăl – H. localizat la gamba dreaptă .T. (nu poate preciza exact data debutului).1979: Fractură deschisă gambă stângă şi antebraţul drept. periulceros. Religia : Ortodox . . Localitatea : Sendreni (Galati) . diabet zaharat . pe faţa internă. Diagnosticul la internare : Ulcer venos cronic posttrombotic.V. .Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat. . Antecedente personale patologice : . Motivele internării : .Bolile copilăriei . intercalate de perioade de vindecare postterapeutică. faţa internă . Se reinternează în Clinica D.Ulceraţie rotund ovalară cu diametrul de aproximativ 8cm. 1/3 inferioară a gambei drepte. prezentând în 1/3 inferioară a gambei drepte.Mama – insuficienţă venoasă. Sex : Masculin . Ocupaţia : Pensionar . pentru reevaluare clinic-biologică şi tratament de specialitate.A.I. faţa internă . o ulceraţie rotund ovalară. Culegerea datelor: Numele şi prenumele :V. .Cazul nr 2 1. acoperită de secreţii sero-purulente.H.. .1989: Safenectomie. înconjurată de un placard eritematos. Vârsta : 71 ani . . Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer venos cronic posttrombotic. Naţionalitatea : Română .Ulcer cronic posttrombotic de aproximativ 20 de ani. 1/3 inferioară a gambei drepte.

splină : ficat . • Tegumente : normal colorate . • Ţesut conjunctiv . cu respiraţia TI prezentă . • Aparat respirator : murmur vezicular normal transmis bilateral . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . organe de simţ : fără semne de iritaţie meningiană . înconjurată de un placard eritematos. a unei ulceraţie rotund ovalară. • Starea generală : bună .x2/zi. • Mucoase : normal colorate . • Aparat uro-genital : micţiuni fiziologice . • Starea de nutriţie : bună . • Ficat . cu excepţia prezenţei în 1/3 inferioară a gambei drepte. • Starea de conştienţă : păstrată . • Fanere : normale . • Aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice .1 tabletă pe zi .în limite fiziologice .2 tablete pe zi II. splină . • Sistem nervos . TA =170/80 mm/Hg (H. normotroftrof . căi biliare . • Sistem ganglionar : normal . Talie = 175 cm .adipos : normal reprezentat . endocrin . Temperatură = 36 º C . periulceros .Detralex .A. Examenul obiectiv • Greutate= 80 kg . normokinetic . III.Enap .Medicaţie adminstrată înaintea internării : . insuficienţă venoasă cronică) . • Facies : fără modificări fenotipice . • Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . . • Sistem muscular : normoton .Furosemid . Analiza şi interpretare datelor 1. elastic .5mg. Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit lateral dreapta . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. .T. pe faţa internă. • Aparat digestiv : abdomen suplu .

Scaun : -Dificultăţi : nu prezintă . din cauza bolii : hiposodat . 6. nu are nevoie de ajutor . Nevoia de a elimina : A. îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : -Obiceiuri : baie şi duş . -Semne particulare : nu are . -Se spală singur. . Urina : -Dificultăţi la eliminare : nu prezintă . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia .Gust : da . Nevoia de a menţine 58emperature corpului în limite normale : -Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate . 4. -Incontinenţă : nu prezintă . -Activitate psihică : bună . -Ajutor pentru a mânca : nu . -Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . -Somnifere : nu sunt necesare . -Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . Nevoia de a dormi şi a se odihni : -Numărul orelor de somn : aproximativ 8 ore . -Ajutor : nu . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singur . 8.B. Nevoia de a fi curat . -Diaree : nu . -Obiceiuri pentru a dormi : nu prezintă . Nevoia de a bea şi a mânca : . 3. 2. -Regim : da . -Transpiraţie : în cantitate 58ormal . fără ajutor . -Constipaţie : nu . 7. B. Circulaţia : -Prezintă insuficienţă venoasă cronică . -Micţiuni nocturne : în limite normale . 5.

Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Se implică în acţiuni de ajutorare a bătrânilor de la azil . de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . îi plac glumele . Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : merge în parc pentru a se întâlni cu alţi pensionari cu care poartă discuţii şi joacă şah . 14. . 11. a unei ulceraţie rotund ovalară. înconjurată de un placard eritematos. 12. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . periulceros 9. 10. Nevoia de a comunica : -Este o persoană comunicativă. 13. prezintă în 1/3 inferioară a gambei drepte. pe faţa internă. de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicos .-Tegumente şi mucoase normal colorate. Nevoia de a evita pericolele : -Temperaturile crescute îi crează 59roblem .

-masurarea tensiunii arteriale. 70 Interventiile asistentei Evaluare observatii.sterila cellule- -toaleta pansarea plagii si -aseptizarea plagii Se efectuiaza: -toaleta plagii. TGP.I -albumina. -glicemie:98 mg %. -Hb:13.-leucocite. -transaminaze: TGO.glucozaabsent -Ubg normal.. -respiratia:20 respiratii/minut -TA: 130/70 mmHg. -glicemie. -densitate: 1025. -investigatii de laborator -recoltarea probelor pentru laborator S-a recoltat sange prin punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor analize de laborator: -VSH.IV. -uree. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele pacientului -stare generate relative buna. -creatinina. unguentului antibiotic riscul de infectie si de extindere a plagii. -VSH:45mm/h.4 g % -leucocite: 4300 mm3. -pH: 5 -sediment urinarar: -rare epiteliale. -in urma buna la aplicarii cu se reduce antibiotic( Gentamicina). -se aplica unguent cu -toleranta antibiotic. . -creatinina: 0. -TGO: 18 I. -TGP: 15 U. Obiectivele asistentei supravegherea functiilor vitale. puisului si a respiratiei si notarea lor in foaia de -pulsul: batai/minut. .6mg/dL. -hemoglobina. Ssumarul de urina. -urocultura.

Ziua 2 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -Administrare de antibiotic: si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -infectia persista. extinderea plagii oprita. -diminuarea senzatiei "piceor greu” de este Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. Endoteon:2 tb/zi. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. Ziua 3 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -Plaga secretii seropurulente fara Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -diminuarea senzatiei de "piceor greu”. Endoteon:2 tb/zi. -stare generala buna. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. . -Administrare de antibiotic: -stare generala buna. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). -imbunatatirea circuiatiei venoase.

Endoteon:2 tb/zi. imbunatatirea circuiatiei venoase. evolutie Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii apitelizare. -Administrare de antibiotic: Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. Endoteon:2 tb/zi. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. venotonice. -clinostatism contentia gambei.Ziua 4 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului de -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. In tratamentului flebotonice urma cu si si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. starea vasculara este mult imbunatatita . -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii apitelizare. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). a -Administrare de antibiotic: favorabila. -imbunatatirea circuiatiei venoase. infectie si de extindere plagii. -pe zonele infectate se aplica Curison gel . prelungit extrema si a -imbunatatirea circulatiei venoase elastic Ziua 5 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii.

. durere locală. Istoricul bolii : Pacientă în vârstă de 53 ani. Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior . Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer cronic . Se internează în prezent pentru o ulceraţie atonă gigantă. .casnică. Condiţii de viaţă şi muncă : . . Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior . greutate în deplasare. Comportamente (fumat. Localitatea : Bulgăruş (Timiş) .V. fără tendinţe la epitelizare.Cazul nr.Nu cunoaşte . Diagnosticul la internare : Ulcer cronic . alcool) : . . Dermită eczematiformă minoliană. Dermită eczematiformă minoliană.nu consumă alcool. Antecedente heredo-colaterale : . Sex : Feminin . fiziologice şi patologice: .Colecistectomie . Naţionalitatea : Română .1990 .G. trăieşte în condiţii corespunzătoare .Detralex .pentru ulcer cronic gambă stângă. durere locală. Vârsta : 53 ani .alimentaţie normală. Motivele internării :Ulceraţie cronică atonă gigantă membrul inferior stâng. Religia : Ortodox . gamba stângă.nefumătoare . edem perilezional . Culegerea datelor: Numele şi prenumele : M. Antecedente personale. Medicaţie adminstrată înaintea internării : . Ocupaţia : Pensionar .3 I. gamba stângă. internată în repetate rânduri în clinica D.

Loje renale libere. Temperatură = 36. Tranzit intestinal prezent. • Sistem ganglionar : nepalpabil . bine bătute . organe de simţ : ROT prezente.adipos : bine reprezentat . Nevoia de a bea şi a mânca : -Gust : da . Matitate cardiacă în limite normale. Circulaţia : -Prezintă insuficienţă venoasă cronică .Examenul obiectiv • Greutate = 80 kg . Manevra Giordani bilateral nrgativa. • Sistem nervos . splină : În limite normale . • Ţesut conjunctiv . • Ficat . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. • Aparat cardiovascular : Şoc apexian în spaţiul V şi pe linia medioclaviculară. • Sistem muscular : tonus normal . 2. Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal . Talie = 170 cm . • Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . • Aparat respirator : torace normal conformat. -Dezgust : nu . • Aparat digestiv : Abdomen cu ţesut adipos abundent.II. B. Sonorizare pulmonară în limite normale. căi biliare . • Starea de conştienţă : păstrată . • Tegumente : ulceraţie atonă gigantă la nivelul gambei stângi .5 º C . III. orientată temporospaţial. • Fanere : normale . • Starea de nutriţie :supraponderală . • Aparat uro-genital :Micţiuni spontane prezente. • Starea generală : bună . • Facies : normal . . -Ajutor pentru a mânca : nu . endocrin .Zgomote cardiace rotunde.Analiza şi interpretare datelor 1. • Mucoase : normal colorate .

B. -Transpiraţie : în cantitate normală . -Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . -Se spală singură. nu are nevoie de ajutor .7 ore . 7. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . Scaun : -Dificultăţi : nu prezintă . 8. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singură . -Tegumente şi mucoase normal colorate cu excepţia prezenţei unei ulceraţii atonă gigantă la nivelul gambei stângi . -Micţiuni nocturne : nu prezintă . 6. Nevoia de a evita pericolele : -Fulgerele îi provoacă teamă . fără ajutor . Nevoia de a comunica : -Este satisfacuta .-Regim : nu . -Obiceiuri pentru a dormi : cu capul acoperit cu batic . Nevoia de a fi curat . -Somnifere : nu sunt necesare . -Ajutor : nu . Nevoia de a elimina : A. Urina : -Dificultăţi la eliminare : nu prezintă . Nevoia de a dormi şi a se odihni : -Numărul orelor de somn : aproximativ 6 . -Incontinenţă : nu prezintă . 5. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale : -Nu prezintă dificultăţi . -Constipaţie : nu . 9. 10. -Activitate psihică : bună . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : -Obiceiuri : baie . 4. -Semne particulare : nu are . -Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . -Laxative : nu . 3.

13. 14. atunci când activitatea din gospodărie îi permite . 12. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Tratându-şi boala cu superficialitate. a obţinut un rezultat care a speriat-o.11. Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : se uită la televizor. . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Se reduce la activitatea din gospodărie . pe viitor fiind hotărâtă să fie mai atentă în păstrarea sănătăţii.

. puisului si a respiratiei si notarea lor in foaia de observatii.IV. -pe zona ulceroasa se aplica un cu antibiotic -pulsul: 70 batai/minut. -densitate: 1025. -pH: 5 -sediment urinar cellule epiteliale.Fugicard (corticoid) .. -masurarea tensiunii arteriale.6mg/dL. -urocultura. -hemoglobina.I.4 g %. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele Pacientului -stare generate relative buna. -leucocite. -Periulceros. -transaminaze: TGO. Obiectivele asistentei -supravegherea functiilor vitale. -TGP: 15 U.I. -investigatii de laborator -recoltarea probelor pentru laborator S-a recoltat sange prin punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor analize de laborator: -VSH. Sumarul de urina. -Hb:13. -TGO: 18 U. -respiratia:20 respiratii/minut -TA: 130/70 mmHg. -leucocite: 4300 mm3. -VSH:45mm/h. -glicemie: 98 mg % -creatinina: 0. Interventiile asistentei Evaluare si unguient Cloramfenicol 5%. TGP.sterila -toaleta plagii -indepartarea sfacelelor purulente dezinfectia plagii -se face toaleta cu apa oxigenata.

-tratarea pruuritului. -reducerea pruuritului.Ziua 2 Problemele pacientului Obiectivele asistentei -se face toaleta cu apa -infectia persista. Trendelemburg -contentie elastica. unguient corticoid (Fugicard). Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea plagii. -Ketonal (supozitoare): 2 supozitoare/zi. 2/zi. .1 tb/zi -Repaos in pozitia -reducerea ortostatism. -ibunatatirea circulatiei venoasae. Pentoxifilin: 400 mg. sfacelelor purulente oxigenata. -Aerius: 1 tb/zi. durerii in -edemul persista. tratamentui -starea generala se injectabil: Ceftamil 1g x imbunatateste. -tratarea durerii. si dezinfectia plagii. -administrarea tratamentului medicamentos. -pe zona ulceroasa se aplica un unguient cu antibiotic Cloramfenicol Periulceros 5%. -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. -Detralex: 2 tb/zi.

-edemul este redus. unguent Funcid. -tratarea durerii. -tratarea pruuritului. tratamentui -starea generala se oxigenata. -Aerius: 1 tb/zi. imbunatateste. cu antibiotic- . extindere a plagii. plaga devine curate. Ziua 4 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar plagii. -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi. Trendelemburg -contentie elastica. de suprainfectare. -Ketonal (supozitoare): 2 supozitoare/zi. -pe zona ulceroasa se aplica fara secretii. un unguient cu heparinoiziLioton. -tratarea pruuritului. -reducerea senzatiei de greutate a piceorului. -pe zona ulceroasa se aplica fara secretii. -tratarea durerii. -administrarea tratamentului medicamentos. plaga devine curate. -ibunatatirea circulatiei venoasae. Pentoxifilin: 400 mg. -Detralex: 2 tb/zi. infectiei si de oxigenata.1 tb/zi -Repaos in pozitia -reducerea durerii in ortostatism. -ibunatatirea circulatiei venoasae. -reducera pruuritului.Ziua 3 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar plagii.

infectiei si de oxigenata. Ziua 5 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa . -administrarea tratamentului medicamentos. -ibunatatirea circuiatiei tratamentui -stare generala mult injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi. local). (sange) determinarea glicemiei -ingrijirea zonei -ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a venoasae (tratament Lioton. Pentoxifilin: 400 mg. (supozitoare): supozitoare/zi. tb/zi. (tratament local). -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. cu mult (tratament local). -tratarea pruuritului. piceorului redusa. periulceroase. -Detralex: 2 tb/zi.-ingrijirea periulceroase zonei -ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a venoasae Lioton. . -tratarea durerii. 2 -Aerius: 1 este mai venoasae Trendelemburg elastica. -recoltare laborator de probe pt pt cu antibiotic- extindere a plagii. ibunatatita.-edemul este redus.glicemie : 130 mg % plagii. .1 tb/zi -durerea este redusa in -Repaos in pozitia ortostatism -contentie -pruuritus -Ketonal redus. piceorului se mentine dar este foarte redusa. -pe zona ulceroasa se aplica unguent Funcid.

Trendelemburg -contentie elastica. 2 (tratament local). -Aerius: 1 tb/zi. -pruurit diminuat pana la disparitie. riscului indepartarea -administrarea de injectabil: tratamentui -stare generate buna. edemului gambier. -ibunatatirea circulatiei Ceftamil 1g x 2/zi.tratarea durerii. . -Detralex: 2 tb/zi. -tendinta la epitelizare. -Ketonal (supozitoare): supozitoare/zi. -Pentoxifilin: 400 mg-1 tb/zi -durere mult redusa in venoasae -Repaos in pozitia ortostatism. .-administrarea tratamentului medicamentos. -tratarea pruuritului. -represie marcata a suprainfectare.

primare. egzeme. ambele) . UN NOU SISTEM DE CLASIFICARE PENTRU BOALA VENOASĂ CRONICĂ A MEMBRELOR INFERIOARE Boala venoasă cronică este o cauză importantă de disconfort şi incapacitate şi afectează un procent important al populaţiei pe plan mondial. Clasificarea clinica Clasa 0 Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Clasa 5 Clasa 6 Fara modificari vizibile sau palpabile de boala venoasa Talangiectazii sau vene reticulate Vene varicoase Edeme Modificari cutanate: pigmentare. isolate sau in combinative) Pentru disfunctia fiziopatologica (reflux. profunde.CAPITOLUL IV. obstructive. Tabel 1. lipodermatoscleroza Modificari cutanate (anterioare) + ulcer vindecat Modificari cutanate (anterioare) + ulcer activ Semne clinice (grad 0-6) Pentru aspectele asimptomatice Pentru formele cu semen clinice evidente Pentru clasificare etiologica (congenitale. performante. Clasificarea ia in considerare urmatoarele criteria C A S E A P Tabel 2. secundare) Pentru distributia anatomica (superficial.

solara. Clasificare anatomica I. altele. 5. Vena iliaca Vena cava inferioara Comuna Interna Externa 3. Vene superficial 1. 3. Pelvi-gonadele. venele ligamentului larg. 4. 6. altele. 2. 2. Clasificarea etiologica 1. Safena mica Vene monosafenoase II. 2. altele/ Tabel 4. Vene perforante 1. Coapsa Gamba . 4. Vene profunde 1. 2. postraumatic. Talangiectazii/ Vene reticulare Savena mare Deasupra genunchiului Sub genunchi 3.Tabel 3. III. Congenital (EC) Primar (EP) de cauza necunoscuta Secundar (ES) postrombotic. Popliteee Tibiale Musculare-gastocnemiana.

necesita analgezice Absent Usor/ moderat Sever Absent Usor/ moderat Sever Absent Localizata Extinsa Absent Localizata Extinsa Absent 2 cm diametru > 2 cm diametru . nu necesita analgezice Severa. Scor clinic 1. 3. Marimea ulcerului 0 1 2 Absent Moderata. 2. ambele (PRO) 1. Pigmentatie 0 1 2 5. Clasificarea fiziopatologica Semne clinice si sintomele disfunctiei venoase pot fi rezultatul refluxului (PR). Durere 0 1 2 2. Claudicatie venoasa 0 1 2 4. Edem 0 1 2 3.Tabel 5. Lipostermatoscleroza 0 1 2 6. Reflux (PR) Obstructie (PO) Reflux + obstructive (PRO) Tabel 6. obstructiei (PO).

 Practicaţi nataţia.EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE . b) Ce nu trebuie să faceţi:  Evitaţi imobilizarea prelungită.  Preferaţi încălţămintea cu tocul cuprins între 3 . băile de abur şi tot ceea ce însemnă căldură intensă la nivelul gambelor. în timpul unei activităţi statice prelungite.  Evitaţi tenisul. gimnastica aerobică. .  Învingeţi tentaţia expunerii prelungite la soare.5 cm.  Păşiţi energic şi faceţi mici sărituri pe vîrfuri. dansul. c) Urmariti cu atentie tratamentul recomandat.  Evitaţi activităţile statice. Corijaţi toate deformările piciorului. echitaţia.  Atenţie la celulele contraceptive.  Staţi cu gambele ridicate în timpul nopţii şi de câte ori este posibil. saunele.  Preferaţi îmbrăcămintea amplă. mai ales în timpul sarcinii.  Evitaţi kilogramele în plus şi hainele prea strâmte (jeans.  Evitaţi băile calde.INSUFICIENŢA VENOASĂ Recomandari pentru îmbunătăţirea circulaţiei venoase : a) Ce trebuie să faceţi:  În timpul unei activităţi statice prelungite efectuaţi la intervale regulate mici mişcări ale gambelor. golful.  Faceţi zilnic un duş cu apă rece la nivelul gambelor (de jos în sus).  Evitaţi incălţămintea plată sau cu tocuri mai mari de 5 cm.  Evitaţi fotoliile foarte moi sau cu spătarele tari.…). joggingul. mersul pe bicicletă…  Preveniţi constipaţia. şosete.

Dermato-venerologie.Venerologie. Dem Theodorescu .sfatul-medicului. 5. Angiologia azi. 1.BIBLIOGRAFIE 1. 2. 4. Virgil Feier . Ortansa şi Ioan Macovei .ro .Dermato .Mic atlas de anatomia omului. 3. No. www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful