MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,CAROL DAVILA’’ DOMENIUL- SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA

PROFESIONALĂ- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE

ÎNDRUMATOR, Dr. Jireghie Iuliana Asist. Barbarasa Gina ABSOLVENT, CURSARU IOAN

-GALAŢI2011

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER VARICOS

MOTTO :

«

Omul are varsta arterelor lui »
Prof. Leriche

14 I..………….……………. Inima…………………………………………………………………………. Mica si marea circulatie………………………………………………………19 Capitolul II.2..3.. Antecedente personale si hederocolaterale…………………………………32 5.…12 I... Tratament………………………………………………………….35 9.…. Diadnostic pozitiv………………………………………………………………. Ulcerul varicos………………………………………………………….. Definitie………………………………………………………………... Etiopatogenie………………………………………………………….. Date de identitate………………………………………………………………31 3.…...33 8. Examene de laborator si exploorari…………………………………....31 1. Examenul general al bolnavului…………………………………………..6 Capitolul I.………44 13.1. complicatii. Evolutie.…………………….………………3 Cuprins…………………………………………………………………….42 11. prognostic……………………………………..…………. Descrierea aparatului circulator…………………………………………….……….……………… 4 Argument…………………………………………………………….…………....42 10. Diagnostic diferential……………………………………….46 .32 6.32 7.. Examenul local al bolnavului……………………………………. Istoric……………………………………………………………………………..31 2.Cuprins Motto………………………………………………………………………..……………….………42 12.12 I. Motivele internarii………………………………………………………………32 4.. Anatomia si fiziologia sistemului circulator…………….

.76 Educatie pentru sanatate.…..………………..insuficienta venoasa cronica………………….…..…48 Cazul nr. 1…………………………………………………………………………48 Cazul nr.3…………………………………………………………………….... 2……………………………………………………………….... 87 ...Capitolul III. Studii de caz……………………………………………………………..….66 Capitolul IV.……57 Cazul nr. Un nou sistem de clasificare pentru boala venoasa cronica a membrelor inferioare………………………………………….…....81 Bibliografie…………………………………………………………………………….…….

Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu. in general nursele sunt : reactiile individuale si de grup. este vorba de ingrijire. deci de nursing Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au determinat dezvoltarea si influentarea lor. care a descris necesitatile fundamentale ale omului. atata timp cat ingrijirile sunt .de fiecare data luam o decizie. Introducere Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni. ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care ingrijeste. Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea religioasa simorala. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera” Gratie lucrarilor Virginiei Henderson. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-psi gaseasca modul de functionare normala ceea ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi. nici chirurgia. problemele actuale sau potentiale de sanatate. Cadrul medical isi va centra activitatea asupra consecintelor starii de boala. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor. Indiferent cu cine avem de-a face. Ea a insistat pe faptul ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre.ARGUMENT 1. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana ingrijita. Nimic nu este mai putin adevarat. fenomenele ce privesc. nici una nici alta nu vindeca. In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii. In principala sa lucrare “Notite despre munca sa sanitara”. fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului. ea descrie aceste ganduri : “Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca. numai natura poate vindeca. nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole. Este un adfevarat process de judecata. avand ca scop restabilirea starii normale a pacientului. suportul medical ramane in cazul pacientilor cronici.

in loc sa repartizam sarcini. . ce rezulta datorita circulatiei arteriale deficitare si include piceorul diabetic ( cu ulceratie) ce poate fi rezultat al diabetului. Pot fi de forme. Peste 80-80 % dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase. Ulcerul de gamba consta intr-o ulceratie tumefiata sau un crater. Astfel. familiei si societatii. si pune probleme destul de grave asupra sanatatii individului 3. Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila. marimi si culori diferite Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca este posibil chiar sa-I dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice. repartizam ingrijiri.privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. cu expunerea tesutului subiacent. Pe perioada celor 3 ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba. situata sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piceorului care necesita mai mult de 6 sapt pt a se vindeca. pentru ca riscul de recitiva a bolii sa fie cat mai scazut. etc. factorilor favorizanti. 2. Scopul si motivatia Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din literatura de specialitate. datorita consecintelor sociale. cauzand usturimi. calitatea principala a unei asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai. Ulcerele venoase pot fi dureroase. dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase defictare de la nivelul membrelor inferioare. sa nu intalnesc piedici in scopul redarii acestui in cel mai scurt timp. pruurit si tumefiere la nivelul membrului afectat. factorilor de stres. Notiuni despre boala Ulcerul de gamba este o pierdere de substanata dermoepidermica. Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa. Alte tipuri de ulcere de gamba include ulcerele arteriale. In consecinta. sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de asistent medical generalist .

medicale şi umaniste  contribuie la implicarea cetăţenilor pentru menţinerea unei bune sănătăţi Istoria profesiunii de nursing începe de la 1860 odată cu înfiinţarea primei şcoli de către Florence Nightingale (1820-1910) a. deoarece acestea afectează sănătatea. voinţa sau cunoştinţele necesare (Virginia Henderson). Nursingul O.S. în toate unităţile sanitare. psihic.promovarea sănătăţii . definesc Nursingul drept o parte a sistemului de îngrijire a sănătăţii cuprinzând: promovarea sănătăţii prevenirea bolii îngrijirea persoanelor bolnave (fizic. aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială Nursingul :  se ocupă de aspectele psiho-somatice şi psiho-sociale ale vieţii.N.prevenirea îmbolnăvirilor . . Nursa : Este pregatită printr-un program de studiu incluzând: .C. sociale.M. mental. personae cu nevoi speciale) de toate vârstele.4. boala şi moarte  utilizează cunoştinţe şi tehnici din ştiinţele fizice.îngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic şi mental Obiectivele nursei:  A se apropia şi a-i cunoaste mai bine pe pacienţi  A oferi îngrijiri: –mai bune –individualizate –complete –continue Rolul propriu al nursei este de a ajuta persoana bolnava/sănătoasă pentru menţinerea/recastigarea sănătăţii (sau asistarea in ultimele clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forţa. şi I.

social –acţiuni de educaţie pentru sănătate –acţiuni privind organizarea şi gestionarea unităţilor de îngrijire  Funcţia profesională = cel mai important rol al nursei –promovarea şi menţinerea sănătăţii –prevenirea îmbolnăvirilor – îngrijirea în situaţia îmbolnăvirii şi recuperarea  Funcţia educativă: educare pentru sănătate  Funcţia economică: gestionarea serviciului corelată cu comportamentul etic  Funcţia de cercetare Codul pentru asistente medicale Descrie patru responsabilităţi: –Promovarea sănătăţii –Prevenirea îmbolnăvirilor –Restabilirea sănătăţii –Înlăturarea suferinţei Cerinţe profesionale pentru nursă .Funcţiile nursei  Asistă pacientul din proprie iniţiativă.Să aibă atitudine potrivită faţă de pacient şi familia sa .Să fie capabilă de empatie . în: –asigurarea confortului –stabilirea relaţiilor de încredere cu bolnavul şi aparţinătorii. cărora le transmite informaţii şi învăţăminte –ascultarea şi susţinerea pacientului  promovarea unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate . temporar sau definitiv.Aplică metodele de observaţie şi de tratament la indicaţia medicului .Să-şi însuşească competenţele de bază .Observă la pacient modificările provocate de boală/tratament şi le transmite medicului  Activităţi interdisciplinare: –acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic.Să aibă pregatire pluridisciplinară . psihic.Să aibă cunoştinţe de psihologie .

Evaluarea . Analiza şi interpretarea lor 3.Problemele de sănătate sunt abordate în mod ştiinţific.Este un proces conştient. Realizarea intervenţiilor 5. planificat în scopul protejării şi promovării sănătăţii individului şi a comunităţii . de grup la problemele actuale sau potenţiale de sănătate Procesul de îngrijire . familiale. situaţiile sunt analizate iar îngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice şi psiho-sociale ale persoanei . adaptate fiecărui pacient . Culegerea de date 2.Sunt identificate sursele de dificultate care impiedică satisfacerea nevoilor pe plan biopsiho-social.Nursa urmăreşte reacţiile individuale.Reprezintă o metodă organizată şi sistematică care permite îngrijiri individualizate. cultural şi spiritual şi se stabilesc intervenţiile menite a ajuta persoana să-şi recapete autonomia Planul de îngrijire reprezintă mijlocul cel mai eficient de comunicare între persoanele din echipa de îngrijire Etapele procesului de îngrijire 1. Planificarea îngrijirilor 4.

.

În cadrul aparatului circulator sanguin există două circuite. prin două trunchiuri colectoare limfatice. Leriche spunea că "omul are vârsta arterelor lui".CAPITOLUL I. Pe drept cuvânt. . vasele sanguine.1. vase şi ganglioni limfatici cu originea la nivelul lichidului interstiţial al ţesuturilor şi cu mers centripet. care asigură oxigenarea sângelui. viscere şi periferia organismului. şi un sistem organizat de canale tubulare. în cadrul metabolismului celular prin importul unor materii folositoare organismului şi exportul altora. Integritatea sistemului circulator condiţionează o bună funcţionalitate a organismului. reprezentând mica circulaţie .sau circulaţia generală. reprezentând marea circulaţie .sau circulaţia pulmonară . Descrierea aparatului circulator Aparatul circulator sanguin este alcătuit dintr-un organ central.şi altul între cord. deosebite ca funcţionalitate: unul între cord şi pulmon. spre sistemul venos al marii circulaţii. după cum bolile vasculare scurtează durata de viaţă. cuprinzând arterele şi venele. La nivelul circulaţiei limfatice există un sistem de capilare limfatice. generează în foarte mare măsură îmbătrânirea ţesuturilor. spre organele de excreţie. În mod special procesele de scleroză cu calcificări ale aparatului vascular. iar între ele o bogată reţea de vase intermediare foarte fine. Acestea au un rol considerabil în contextul schimburilor nutritive de la nivelul ţesuturilor. prof. numite vase capilare. inima sau cordul. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE I.

.

alimentand celulele cu oxigen si substante nutritive.Inima (cordul) este un organ cavitar. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat (nodul sinusal). Functionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos (diastolă) şi propulsarea după contracţie în marea şi mica circulaţie (sistola). muscular care functioneaza ca o pompa ce impinge in permanenta sangele in organism. sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima. Inima este singurul organ muscular care se contractă ritmic. din viaţa embrionară până la moarte. de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in plamani. prin valva tricuspida. Din ventriculul stang este pompat prin aorta in intregul organism (marea circulatie). De aici. pentru reoxigenare (mica circulatie). de la care porneşte stimulul cardiac. in ventriculul stang. prin valva mitrala. de unde trece.I. Dupa ce este alimentat cu oxigen in plamani. a) Functionare Sangele sarac in oxigen este adus din organism in atriul drept. in auriculul stang.2. fără intrerupere. Inima face partee din aparatul cardiovascular. trece in ventriculul drept. .

diametru: 11 .12 cm .frecvenţa cardiacă normală: 70 bătăi pe minut .120 mm Hg. . diastolică . . in spatele sternului si se sprijina pe diafragma. .volum de sânge pompat: 100 l/minut.greutate: intre 250 – 300 gr.presiunea normala: sistolică .lungime: aproximativ 15 cm (la adulti) .b) Dimensiuni . aproximativ 250 gr la femei si 275 gr la bărbaţi. c) Pozitionare Inima este pozitionata in cutia toracica.capacitate medie: 500 – 600 ml . intre plamani.80 mm Hg.

pericardul fibros (la exterior) si pericardul seros (la interior). indreptata oblic in jos si spre stanga.pericardul (sacul pericardic). invelit de un sac fibros. Pericardul este format din 2 straturi. . rezistent .d) Structura Inima este un organ in forma de para rasturnata.

pe care il trimite in mica circulatie). situata in partea superioara a inimii.permite sangelui venos sa treaca unidirectional. cu pereti mai subtiri si cavitatea ventriculara. situata spre varful inimii. fiind partea cea mai groasă a peretelui cardic. prevazut cu o valva numita valva pulmonara Valvele inimii: .  de un sept transversal care imparte fiecare sector in 2 cavitati: cavitatea atriala.  ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta. prevazut cu o valva numita valva aortica  ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara.  La nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule. fiecare prevazut cu cate o valva: -valva mitrala (bicuspida) cu 2 valvule permite sangelui bogat in oxigen sa treaca din atriulul stang in ventriculul stang.Peretii inimii sunt formati din 3 straturi:  miocardul (muschiul cardiac) – reprezinta peretele muscular al inimii. din atriul drept in ventriculul drept.valva tricuspida cu 3 valvule . cu pereti mai grosi.sarac in oxigen . Este format din tesut muscular. . endocardul – tesut care captuseste incaperile inimii epicardul – membrana seroasa care imbraca la exterior miocardul   Morfologic inima este impartita:  de un sept longitudinal care imparte inima in 2 parti: inima stanga (contine sangele arterial – bogat in oxigent – care este trimis pe cale aortica in marea circulatie) si inima dreapta (contine sangele venos .

.

cele doua artere coronare. arcul aortic si aorta descendenta. 1. Din aorta ascendenta pornesc.3.Arcul aortic se întinde de la trunchiul brahiocefalic pîna la ligamentul arterial (canalul arterial obliterat).Aorta ascendenta începe din ventriculul stâng si se termina la nivelul trunchiului brahiocefalic. 2. Mica si marea circulatie Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei. Ea este prevazuta cu trei valvule (valvulele sigmoide aortice). care hranesc inima.I. Traiectul ei se subâmparte în trei portiuni si anume: aorta ascendenta. la nivelul valvulelor semilunare. de unde si denumirea de sistem aortic. dreapta si stânga. Din arcul aortic pornesc trei artere mari: . Artera aorta pleaca din ventriculul stâng.

oftalmica si comunicanta posterioara. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic. La locul de bifurcare. dupa care se împarte în mai multe ramuri si anume arterele: cerebrala anterioara. auriculara posterioara si faringiana ascendenta.Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna. occipitala. Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rândul lui în artera carotida comuna dreapta si artera subclavie dreapta. unde se bifurca în artera carotida externa si artera carotida interna. cerebrala mijlocie. . Ambele artere subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de irigare. linguala. patrunde în craniu prin canalul carotidian. Artera carotida externa prin ramurile ei prin ramurile ei terminale si colaterale. unde se continua cu artera axilara. coroidiana. iar cea stânga direct din arcul aortic. ea da mai multe ramuri colaterale si anume arterele tiroidiana superioara. toracica interna. artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus carotidian. Prin ramurile ei. Artera carotida comuna se întinde de la origine pâna la marginea superioara a cartilajului tiroid. sternocleidomastoidiana. în peretii caruia se afla glomusul carotidian. Artera subclavie se întinde de la punctul de origine pâna sub clavicula. d. a. c. inclusiv dura mater. artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala. globul ocular si anexele sale. artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului. o formatiune cu rol în reglarea presiunii arteriale. tireocervicala si costocervicala. Înainte de bifurcare. b. în afara de encefal si ochi.-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita -artera carotida comuna stânga -artera subclavie stânga.Artera carotida externa se întinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid pâna la nivelul condilului mandibulei unde se împarte în doua ramuri terminale: artera temporala superficiala si artera maxilara. vascularizeaza o mare parte din organele gâtului si capului. faciala. Pe traiectul ei.

Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele esofagiene. Ramurile arterei bazilare. de unde se continua cu artera brahiala. toracoacromiala. Artera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare. de unde se continua cu arterele mâinii. Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile cerebrale ale arterei carotide interne formând poligonul arterial Willis. Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii intercostale. peretele abdominal. de arterele pericardice. j. Artera axilara. bronhiile si diafragmul. în jurul seii turcesti. intra apoi în craniu si uneste cu cea de pe partea opusa. Artera toracica interna. iar prin ramurile terminale iriga mâna. Aorta toracala se întinde de la ligamentul arterial pâna la diafragm. faringele. numita si mamara interna. i. care iriga pericardul. esofagul. prin ramurile ei. ea da urmatoarele ramuri: torcala suprema. arterele radiara si ulnara iriga antebratul. ea iriga bratul. iriga prin ramurile ei colaterale si terminale o parte din peretele toracic. laringele si muschii coloanei cervicale.e. Prin ramurile sale colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara). g. Artera brahiala se întinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pâna la linia de flexie a cotului unde se bifurca în 2 ramuri terminale. h. Artera axilara se întinde de la marginea inferioara a claviculei pâna la marginea inferioara a muschiului marele pectoral. traheea. Artera ulnara se întinde tot de la cot pâna la regiunea carpiana. în dreptul degetului mare. Din ea pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale. iriga trunchiul cerebral.Artera vertebrala patrunde în orificiile arteriale ale apofizelor transverse cervicale. Artera radiala se întinde de la cot pâna la regiunea carpiana. Arterele mâinii rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele arcade palmara superficiala si palmara profunda. toracala laterala (mamara externa). formând artera bazilara. f. care iriga esofagul. asezat la baza creierului. k. prin cele 2 artere cerebrale posterioare. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida. cerebelul si o parte din emisferele cerebrale. unde se continua cu arterele mâinii. Prin ramurile lor colaterale. 3. subscapulara si arterele circumflexe humerale. si anume artera radiala si ulnara. si de . iriga o mare parte din regiunile trunchiului.

cea renala. numite arterele liace comune. mezenterica inferioara. sigmoidiene si rectala superioara. care se afla în santul costal din marginea inferioara a coastei.parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare . suprarenala medie. ileocolica. Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 în 2 ramuri principale. Ele se întind de la locul de bifurcare a aortei abdominale pâna la articulatia sacro-iliaca. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara . renala si testiculara sau ovariana . care sunt în numar de 10 perechi si care iriga peretele toracic. Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala.viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara. intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic. Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si muschii lati ai abdomenului. a. colica dreapta si colica medie. c. Aorta abdominala se întinde de la diafragm pâna la bifurcarea ei în cele 2 artere iliace comune. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului. Din ea pornesc 3 feluri de ramuri: . Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica stânga.arterele bronsice. Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala. care iriga bronhiile. hepatica si splenica. la nivelul vertebrei L4. ce iriga organele respective. Arterele intercostale alcatuiesc împreuna cu nervul intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal. Prin aceste ramuri.terminale: arterele iliace comune. unde se bifurca în arterele iliaca interna si externa. 4. rinichiul e. respectiv ovarul. artera mezenterica superioara iriga pancreasul. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului prin arterele colica stânga. jejunale si ileale. b. d. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele frenice superioare si de arterele intercostale posterioare.

care hraneste muschii lati ai abdomenului si epigastrica inferioara. si de artera obturatoare care iriga o parte din muschii coapsei. artera circumflexa iliaca superficiala. de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele fesiere. care se anastomozeaza cu epigastrica superioara. Artera tibiala anterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la ligamentul cruciat. care iriga muschii fesieri. din care cele mai importante sunt: artera epigastrica superficiala. care iriga tegumentele abdomenului inferior. . de artera ileolombara. de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul. întinzându-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare pâna la inelul tendinos al muschiului solear. de artera laterala care iriga cavitatea pelviana. de artera rusinoasa interna. Artera femurala se întinde de la nivelul ligamentului inghinal pâna la nivelul inelului tendinos al muschiului adductorul mare. care iriga organele genitale externe si muschii perineului. De pe traiectul ei se desprind ramuri colaterale. tuba uterina. de artera rectala mijlocie. de unde se continua cu artera dorsala a piciorului (pedioasa). Prin ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei. care iriga muschii abdominali profunzi.si organele genitale. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si o parte din muschii coapsei. artera femurala profunda. Artera poplitee se gaseste în groapa poplitee (regiunea postrioara a genunchiului). Artera tibiala posterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la santul retromaleolar intern. Artera iliaca externa se întinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna pâna la iesirea din bazin (ligamentul inghinal). care iriga articulatia coxofemurala si o parte din muschii coapsei. care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului inferior. ovarul si vaginul. si anume în arterele tibiala anterioara si posterioara. de unde se continua cu artera poplitee. care contribuie la irigatia rectului. unde se bifurca în arterele plantare. Ramurile ei colaterale iriga regiunea posterioara a gambei. De pe traiectul ei se desprind arterele circumflexa iliaca profunda. unde se continua cu artera femurala. unde se împarte în 2 ramuri terminale.

Din artera plantara laterala ia nastere arcul plantar.Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare si din ramurile lui. 1.  Vena cava superioara si afluentii ei. la rândul lor. Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sângele în vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid în atriul drept.Marea vena azygos este asezata în mediastinul posterior. Ea se termina la nivelul primului spatiu interosos. 2. are o lungime de 6-8 centimetri si se întinde de la cartilajul primei coaste pâna la atriul drept. Ea are ca origine vena lombara ascendenta dreapta. a. ea da trei ramuri principale pentru cei 3 lobi pulmonari. Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale arterei tibiale posterioare. Artera pulmonara stânga e legata de aorta prin ligamentul arterial.Artera pulmonara stânga are un traiect orizontal si o lungime de circa 3 centimetri. Dupa ce patrunde în plamân. al membrelor superioare si al trunchiului (partea supradiafragmatica a acestuia). care rezulta din obstruarea canalului arterial (canalul arterial este prezent la embrion si fat si face legatura între cele 2 vase mari). Vena cava superioara este asezata în mediastinul anterior. dau nastere arterelor digitale plantare. ea se împarte în 2 ramuri principale pentru cei doi lobi pulmonari. contribuind la alcatuirea retelei arteriale a piciorului. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se împarte în artera pulmonara stânga si artera pulmonara dreapta. din care pornesc arterele metatarsiene plantare care. Vena cava superioara colecteaza sângele venos de la nivelul extremitatii cefalice. Acestea. terminându-se în reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. care patrunde în torace si . pe flancul drept al coloanei vertebrale. se divid în ramuri din ce în ce mai mici. Dupa ce patrunde în plamân. Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice iar ca afluent marea vena azygos. la rândul lor.Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de circa 5-6 centimetri.

care aduna o parte din sângel fetei. unde se uneste cu vena jugulara interna. Ea se întinde de la marginea externa a primei coaste pâna la articulatia sternoclaviculara. Dintre sinusurile durei mater le amintim doar pe cele mai importante si anume sinusurile sagital superior. petros si occipital care sunt pereche. numite si vene anonime. prin venele encefalice superficiale si profunde. precum si venele toracoacromiale si transversale ale gâtului care aduna sânge din regiunile respective. Vena subclavie continua vena axilara.devine marea vena azygos. faringiene. Aceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin venele intercostale si prin vena hemiazygos. Aceste vene colecteaza sângele din regiunile si organele sinonime. gâtului si cefei. cavernos. Ele culeg sângele din regiunile si organele sinonime. În aceste sinusuri este colectat. Ea formeaza împreuna cu artera carotida comuna si cu nervul vag manunchiul vasculonervos al gâtului. Ea aer un diametru mult mai mic decât jugulara interna si se afla în planurile superficiale ale regiunii laterale a gâtului. Dintre afluentii venelor brahiocefalice mentionam venele tiroidiene inferioare. Ea se întinde pâna la marginea externa a primei coaste. Vena jugulara externa se varsa în unghiul dintre vena jugulara interna si vena subclavie. b. fata si gât. sunt 2 trunchiuri venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare. linguale. Vena jugulara interna colecteaza sânge venos din craniu. care sunt nepereche si sinusurile transvers.Venele brahiocefalice dreapta si stânga. sângele din encefal. situata pe flancul stâng al coloanei vertebrale. Vena axilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a muschiului marele pectoral. unde se continua cu vena subclaviculara si primeste ca afluenti venele peretelui lateral al toracelui si vena cefalica. Vena jugulara externa colecteaza sângele de la pielea capului. care sunt niste cavitati sapate în grosimea acestei membrane captusite cu un endoteliu. . d. f. Primeste ca afluenti venele jugulara anterioara. formând trunchiul venos brahiocefalic. orbita si partial de la fata. e. Tot în vena jugulara se mai varsa sistemul venos al craniului. Dintre afluentii acestei vene mentionam venele tiroidiene superioare. c. sagital inferior si coronar. format din sinusurile durei mater craniene. oftalmice si faciale. vertebrale si toracice interne.

Vena mezenterica inferioara colecteaza sângele de la rect si de la jumatatea stânga a colonului. Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. vena ulnara superficiala sau bazilica si vena mediana a antebratului.g. care constituie originea venelor profunde. b. care aduc sângele din viscerele abdominale si pelviene si parietale care aduc sângele de la peretii abdominali. Vena mezenterica inferioara se uneste cu vena splenica. unde patrunde în profunzime. venele superficiale sunt dispuse în 2 retele: venoasa dorsala a degetelor si venoasa dorsala a mâinii. a. În drumul sau este acoperita de duoden. În vena cava inferioara se varsa 2 categorii de vene afluente: viscerale. Vena splenica colecteaza sângele de la nivelul pancreasului.  Vena cava inferioara aduna sângele venos din organele abdominale si pelviene. venele hepatice care colecteaza sângele de la nivelul viscerelor abdominale începând de la cardia si pâna la rect. pancreas si ficat. Vena porta astfel formata ia parte la alcatuirea pediculului hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera . care rpin confluenta lor formeaza vena axilara. La nivelul bratului se gasesc 2 vene superficiale mai importante si anume vena cefalica. drenând sângele în vena brahiala. care urca pe partea interna a bratului pâna la mijlocul lui. dupa ce aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica inferioara. În regiunea antebratului exista deci 2 vene ulnare si 2 vene radiale care primesc afluenti. ele fiind asezate sub piele. Ea ezulta dun unirea celor 2 vene iliace comune si urca pe dinaintea coloanei vertebrale. Fiecare artera este însotita de 2 vene. Venele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene. Acestea se unesc la nivelul cotului. venele renale. La nivelul antebratului se deosebesc 3 vene superficiale mai importante: vena radiala superficiala sau cefalica. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor. patrunde apoi în pericard si se varsa în atriul drept. Vena cava inferioara strabate diafragmul. fiind asezata la dreapta aortei. Acestea din urma strâng sângele adus de vena porta la ficat. Venele profunde formeaza la nivelul mâinii arcadele palmare superficiala si profunda. formând venele brahiale sau humerale. La nivelul mâinii. care continua vena cefalica a antebratului si vena bazilica. vena suprarenala dreapta care colecteaza sângele de la nivelul glandelor suprarenale. Vena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica. Vena mezenterica superioara aduna sângele de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului. stomacului si duodenului. din peretii cavitatii abdominale si din membrele inferioare pe care îl varsa în atriul drept.

ea se divide în ramuri din ce în ce mai mici care ajung în spatiile dintre lobulii hepatici. f. Venele superficiale se anastomozeaza cu cele profunde prin venele comunicante de la diferite nivele. Din capilarele sinusoide iau nastere venele centrolobulare. Ramurile venei porte din aceste spatii trimit ramificatii în lobulii hepatici unde se capilarizeaza. unde strabate fascia si muschii acestei regiuni. Vena iliaca comuna e un trunchi venos lung de 3-4 centimetri rezultat din confluenta a 2 vene: iliaca interna si iliaca externa. aceste vene sunt dispuse în 2 retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. obturatoare. trece înapoia maleolei externe. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor. varsându-se în vena poplitee. Vena iliaca externa e o continuare a venei femurale. d. c. Vena safena mare ia nastere de pe fata dorsala a piciorului. Cele mai importante vene parietale care se varsa în vena cava inferioara sunt venele forenice inferioare care colecteaza sânge de la diafragm si venele lombare care colecteaza sânge de la peretii abdominali. care se unesc la baza lobulilor în vene sublobulare. unde se curbeaza si se varsa în vena femurala. urca pe fata aosterioara a gambei pâna la regiunea poplitee. Pe traiectul ei primeste ca afluent vena circumflexa iliaca profunda si vena epigastrica inferioara care colecteaza sânge din peretele abdominal inferior. formând în cele din urma venele hepatice care colecteaza tot sângele din ficat si îl duc în vena cava inferioara. ce se continua cu venele interosoase plantare. se întinde de la ligamentul inghinal pâna la articulatia sacroiliaca interna si formeaza vena iliaca comuna.hepatica. Din aceasta arcada se formeaza venele tibiale anterioare si posterioare si venele fibulare. Vena iliaca interna. . Vena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului. iar prin afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere. Venele membrului inferior sunt superficiale si profunde. Aceasta vena nu are afluenti. e. sacrale laterale si ileolombare aduna sângele de la peretii bazinului. La nivelul piciorului. Venele profunde încep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare. vagin . fiind asezate sub piele. rect . Din aceste retele se formeaza 2 vene superficiale mari: vena safena mare si mica. vezica urinara si organele genitale externe. numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali colecteaza sângele de la uter. apoi a coapsei pâna în regiunea inghinala. Ajunsa în hilul hepatic. care se varsa în arcada venoasa plantara. trece înaintea maleolei interne si urca pe fata interna a gambei.

Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele alveolocapilar.Acestea urmeaza traseul artereleor omonime si formeaza vena poplitee. Vena femurala urmeaza traiectul arterei femurale. Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie începe cu artera pulmonara care ia nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa în atriul stâng. care se continua cu vena femurala. unde se continua cu vena iliaca externa. Dupa ce strabat pediculul pulmonar. Pe traseul ei primeste afluenti care colecteaza sângele din muschii coapsei si de la regiunea abdominala inferioara. aceste vene se varsa direct în atriul stâng. Acestea se strâng apoi în venule si în vene de calibru din ce în ce mai mare. g. formând în cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plamân. ducând sânge îmbogatit în oxigen la inima. întinzându-se de la inelul muschioului adductor mare pâna la ligamentul inghinal. . pentru a continua apoi din nou marea circulatie.

Inima cu venele si arterele mari+ sistemul limfatic al trunchiului .

plăci de aspect eczematiform (sau nu). Alte tipuri de ulcere de gamba includ ulcerele arteriale. lipodermatoscleroză. ce poate fi un rezultat al diabetului. ce rezulta datorita circulatiei deficitare de la nivel arterial. plăci ocre sau pigmentare. vindecarea leziunilor necesita o perioada indelungata. 3. Ulcerul de gamba consta dintr-o ulceratie tumefiata sau un crater. edeme şi eritem. dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase deficitare de la nivelul membrelor inferioare. Definitie: Ulcerul de gamba este o pierdere de substanta dermoepidermica. frecventa este crescuta in randul persoanelor obeze sau imobilizate la pat. Peste 80-85% dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase. Motivele internarii: Pierdere de substanţă pe gambe. . Ulcerele venoase de gamba devin mai frecvente cu varsta. fiind foarte rare in randul persoanelor de sub 45 de ani.CAPITOLUL II. putand aparea recurente chiar si dupa vindecarea completa. Ulcerele venoase pot fi dureroase. care necesita mai mult de sase saptamani pentru a se vindeca. leziuni atrofice. Pot fi de forme. cauzand usturimi. S-a estimat ca in randul persoanelor de peste 80 de ani. situat sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piciorului. 2. marimi si culori diferite. Cu toate acestea. pachete vasculare. cu expunerea tesutului subiacent. Tratamentul ulcerului venos consta in curatarea si bandajarea ranii. De asemenea. Ulcerele venoase de gamba se pot infecta sau pot dezvolta complicatii. ULCERUL VARICOS (ULCERUL DE GAMBA) 1. precum si aplicarea unor pansamente compresive la acel nivel. 1 din 50 de persoane sunt afectate de ulcer de gamba. Date de identitate: Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. prurit si tumefiere la nivelul membrului afectat. si piciorul diabetic (cu ulceratie).

policitemie. terapiile chirurgicale. Hiperpigmentări (dermita ocră şi pigmentară). La femei se pot accentua fenomenelede insuficienţă venoasă cu ocazia sarcinilor sau a statului prelungit în picioare. TAO. Istoric:        data debutului. 6. Antecedente personale si hederocolaterale: Cazuri similare de insuficienţă venoasă în familie.4. gleznă. diabetul zaharat.Behcet. dermatoscleroză şi liposcleroză. fungice.Ulcerul venos (florid sau vindecat). data apariţiei ulcerului. arcul plantar + edem maleolar vesperal. hemoragice. . 7.). sarcină.a. circumstanţele de debut (avort. crioglobulinemii. infecţii bacteriene.a. hipopigmentări. LES. modalitatea de debut: postflebitic (trombotic). postvaricos. paniculite ş. Examenul general al bolnavului: Trebuie să evidenţieze:       afecţiuni vasculare (ATS. afecţiuni hematologice (talasemia. macroglobulinemii). M. complicaţii: inflamatorii. Gradul II. Examenul local : Din punct de vedere clinic. neoplazii. tratamente efectuate. leishmania.Coroană venoasă (venectazii) în zona paraplantară. edem. intoleranţă la topice. operaţii pe micul bazin). Gradul III. ş. insuficienţa venoasă cronică prezinţă trei grade de severitate: Gradul I. leucemii. SS. 5.

Ulcerul venos: localizat de obicei în regiunea maleolară internă. se localizează periulceros sau de -a lungul venelor varicoase în treimea inferioară a gambelor. evident seara. -treimea inferioară a gambei capătă un aspect scleros.Manifestări care preced sau însoţesc ulcerul:  Edemul (flebederm. nedureros.repaosul nocturn. datorită creşterii presiunii venoase şi exudării de fluide.se datorează îndurării şi fibrozării dermului şi a ţesutului subcutanat prin extravazare de fluide şi proteine. -Localizare în regiunea gleznelor (datorită unei vasculite livedoide). netratat. alb. care se accentuează în ortostatism şi la căldură. apoi în treimea inferioară a gambei. are tendinţa de cronicizare şi organizare fibroasă. ca şi prin alterări metabolice. -în timp are loc un proces inflamator şi fibrozant cronic. dispărând după.  Atrofia albă (Milian): -Mici cicatrici atrofice care pot conflua. moale. fibroza sau anchiloza gambei. -se întâlneşte mai frecvent la cei cu HTA şi diabet.  limfatic. precum şi a creşterii activităţii melanocitare sub influenţa inflamaţiei.  Dermita ocră şi purpurică: leziuni punctiforme sau în plăci şi placarde. cauciucul de bandaj) sau datorită secreţiilor din ulcer.  Eczema de stază (sinonimă cu eczema gravitaţională. oxiquinoleine. calulita îndurativă): . care se datoresc extravazării eritrocitelor în derm şi acumulării de hemosiderină. bacitracină. Se pot întâlnii toate stadiile unei eczeme.aspect de "sticlă de şampanie răsturnată". lanolină. ulcere unice sau multiple. membrele inferioare devin elefantiazice. eczema varicoasă. dermoepidermita eczematiformă): se datoreşte sensibilizării microbiene sau topice (la neomicină. pe un fond de limfedem cronic. -precede ulcerul varicos. cu induraţie lemnoasă . papilomatoza vecină ulcerului se datoreşte hipertrofiei capilare şi blocajului . dermoscleroza. hipodermita sclerodermiformă. localizat perimaleolar.  Dermohiperdermita varicoasă (sinonim lipodermatoscleroza. edem venos).

Percuţia şi testul tusei (proba Sicard): se invită bolnavul să tusească. cu membrul inferior la zenit. granulată (cu tendinţe la vindecare). TestulPerthes: Se aplică o faşă elastică pentru a comprima reţeaua venoasă superficială a gambei. caloase. -marginile sunt neregulate. când venele profunde sunt permeabile.  Proba Chervier este similară cu proba Trendelemburg. Examene de laborator si explorari . 8. dar garoul nu se ridică. reflux patologic vertical. -fenomene infecţioase: erizipel (streptococ de grup A). -suprafaţa: curată. se ridică bolnavul în picioare şi se observă umplerea venelor superficiale dintre garouri. se invită bolnavul să umble. după 8-10 minute. În caz de obliterare a venelor profunde. bolnavul suportă bine contenţia elastică ba chiar resimte o uşurare. pe vena dilatată. care îl obligă să suprime contenţia. Dimpotrivă. Investigaţia clinică a funcţiei venoase:     Inspecţia şi palparea membrelor în ortostatism. Se invită bolnavul să se ridice în ortostatism. În cazul când venele varicoase se umplu în câteva secunde avem reflux din circulaţia profundă. -rar dureros. de la câţiva mm la zeci de cm. Cu pacientul în ortostatism. spre sistemul superficial (varice post trombotice). Această probă poate să fie repetată cu aplicarea garoului la diferite niveluri pe membrul inferior pentru a putea stabili locul exact al comunicantelor insuficiente.- profunzimea. scleroasă (fărătendinţe la vindecare). . Măsurarea comparativă a circumferinţei gambelor.  TestulTrendelemburg. în cazul unei insuficienţe venoase se observă o undă care se propagă în jos. bolnavul acuză jenă şi durere în gambă. (Testul Mahorner-Ochsner). Dacă vena safenă se umple brusc de jos în sus avem insuficienţă valvulară şi deci. prin venele comunicante. Se aplică un garou la rădăcina coapsei sau se comprimă cu policel e crosa safenei interne. se aplică un garou la rădăcina coapsei. unul deasupra articulaţiei genunchiului şi unul în treimea superioară a gambei. Se ridică garoul sau policele.  Testul celor trei garouri. Bolnavul în decubit dorsal.

  Investigarea funcţiei venoase prin metode paraclinice. deoarece acestea sunt cele mai frecventa locuri de stabilire a trombozelor venoase. .este o metoda de apreciere a fluxului sanguine intr-un vas sau a structurii anatomice a acestui vas utilizand ultrasunetul. Flebologia-examen radiologic al venelor dupa injectarea unui produs iodat.  Ultrasonografia Doppler. Flebografia priveste de cele mai multe ori membrele inferioare si vena cava inferioara..

Când presiunea venoasă este crescută. plexurile venoase sunt pline şi absorb multă lumină şi viceversa. Este util ca test de screening îndiferenţierea incompetenţei venoase profunde de cea superficială. . Fotopletismografia: măsoară variaţiile în absorbţia luminii de către hemoglobina din plexurile venoase dermice.

.

Studierea funcţiei arteriale.

Măsurarea presiunii sistolice la gleznă, în comparaţie cu a braţului;flowmetria

Doppler; arteriografia.

Examenul Doppler cu unde continuue(CW) oferă informaţii despre obstrucţii şi reflux.

Scanning-ul duplex (la cei cu edeme şi durere).

 Pletismografia cu aer (APG). . Examenul histopatologic pentru Diagnosticul diferenţial (epiteliom).

biopsie.  Tomografie osoasă. Radiogrefia zonei ulcerate (osteomielita). . scintigrafie cu galium.

♦Crioglobulinemie. probe hepatice. ♦Trombocite. . ♦Imunoelectroforeza (disglobulinemii). ♦Electroforeză (hipoalbuminemie şi hipergamablobulinemie). TC. macroglobulinemie. policitemie. Patch test (antibiotice. leucemie). Alte investigaţii de laborator: ♦Hemoleucograma (anemie. ♦Celule lupice. creatinină. AAN. ♦Examene bacteriologice din ulceraţii şi antibiogramă. TS. VDRL. uree. test HIV. VSH. excipienţi). ♦Glicemie.

Diagnosticul diferential: ♦ ♦ lues. aspectul clinic. anamneza. anemie neurolitică pe fond neuropat. dimensiunile. cauzată de incompetenţa valvulară. Etiopatogenie Ulcerele varicoase apar datorită disfuncţiei congenitale sau dobândite a venelor profunde şi/sau comunicante.filarioza. Ulcere de gambă de origine arterială: ATS. examenele de laborator şi alte explorări. spinocelular. cu efecte secundare asupra microcirculaţiei şi. De alte cauze: tumori benigne sau maligne. în consecinţă. fenomenele subiective ♦Ulcerul venos: -localizat de obicei în regiunea maleolară internă.9. . vechi cicatrici de arsură sau iradiere. căpătată . limfangiomul congenital sau Ectimele streptococice: sunt multiple. Localizarea. TAO Ulcere hematologice. durere. au aspect inflamator şi evoluţie acută. Gomele luetice: evoluţie subacută. congenitală. Aproximativ 50% dintre pacienţi au un trecut de tromboză venoasă profundă. examene serologice pozitive pentru bilateral. care determină creşterea presiunii venoase. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ eritemul îndurat Bazin ulcerat (Hutchinson). asupra troficităţii locale. diabet. HTA (Martorell). 11. poicitemia vera. Formulare: ulcer cronic de gambă (venos). Diagnosticul pozitiv: Anamneza. epiteliom bazocelular. fistule (osteomielita). boala Milroz. sclerodermie. perforant. ulcer post trombotic sau ulcer varicos. Cancere cutanate. mal De origine limfatică. profunzimea. aspectul marginilor. sarcoame. LES. 10. numărul.

atrofia albă.  arteriale: ATS. care împiedică schimburile vitale. Traumatisme (presiune. Infecţii:  -bacteriene (ectima.  -protozoare (leishmania). granulomul Majocci). Pyodermagangrenosum. Afecţiuni metabolice (diabet zaharat. tabes dorsalis. necrobioza lipoidică). boala Behçet. Neuropatii (diabet. 6. 8. tumori metastatice). 3. afecţiuni vasculare:  venoase.  -disproteinemii (crioglobulinemii. policitemia rubra vera).  vasculite (vasculite alergice. 4.  limfatice. În realitate. facticială). Neoplazii (epitelioame. LES. 7. embolii de colesterol. embolii septice. Cauzele ulcerului de gambă: 1. (propusă de Browse&Burnard în 1982). iradiere. care formează un manşon pericapilar de fibrină. 2.  -fungice (inflamaţii fungice profunde. poliarterita nodoasă. 5. gută).  Există mai multe ipoteze privind mecanismele de apariţie: ♦ Ipoteza manşonului de fibrină. Displaziile congenitale se găsesc în 3-4% din cazuri. Afecţiuni hematologice:  -eritrocitare (talasemie. siringomielie). mycobacteriozite tipice şi atipice). . macroglobulinemii). sarcoame.  -leucocitare (leucemii). arsuri. Destinderea patului capilar măreşte porii endoteliali şi permite extravazarea fibrinogenului. 9. frig. TAO. Paniculite (boala Weber-Cristian. granulomatoza Wegener). inflamaţie cu Gram-negativ sau anaerobi.Incompetenţa izolată a venelor superficiale ale sistemului safen (varice hidrostatice) determină mai rar ulcere de gambă (20%).  -înţepături şi muşcături de insecte. limfoame. malformaţii atrioventriculare.

(a fost introdusă de către Coleridge-Smith şi colab. Evolutie. sugerează faptul că ele ar putea fi efectul şi nu cauza ulceraţiei. datorită instalării dermitei de stază. boli metabolice. ulcerele a) posttrombotice şi cele neuropatice având pronostic mai grav în timp. leucemii. În general . Tromboflebita superficială favorizată de: factori infecţioşi. Plăci de limfangită până la coapsă. stări septicemice. b) c) De gradul de edem cronic inflamator. prognostic Sunt legate de: Cauză: ulcerele venoase au prognoza mai bună decât cele arteriale. Gamba acută postflebitică (edem cu pericelulită) se caracterizează prin gamba edematoasă. 12. roşu vineţiu. în urma unui efort fizic deosebit. având un caracter cronic. complicatii. după vindecare. De modul de aplicare al tratamentului. recidivant.). ca urmare a hipertensiunii venoase. Ruptura varicelor de cauză traumatică. afecţiuni arteriale. întinsă.persistenţa acestor manşoane. dureros. 2. alergii postmedicamentoase. responsabili de alterările capilare. şi leagă sau"sechestrează" factorii de creştere şi materialul matricei. care vor fi activate şi vor elibera mediatori ai inflamaţiei. cu edem moale. ♦ Altă ipoteză este a macromoleculelor care trec în derm (Teoria lui Falanga). cu fisuri şi limforagii. Se sugerează ideea sechestrării leucocitelor care aderă de pereţii vasculari. pielea este netedă. Complicaţii: 1. depresibil. boala Vaquez. ♦ Ipoteza "dopului leucocitar". necesari pentru repararea şi menţinerea integrităţii tisulare. tulburări de coagulare. cancer gastric. Ulcerele iniţiale se vindecă dar se redeschid după reluarea activităţii şi duc la reducerea capacităţii de muncă. 3. flictewne şi cruste melicerice. cald.

cu reducerea exudaţiei plasmatice. diuretice. prin injectarea intravasculară a unui agent sclerozant. Uneori trombusul se poate canaliza. eritem. scăderea în greutate. antiseptice. cresc exuberant iar ulceraţia este dureroasă şi urât mirositoare. 4. Leziuni osteoarticulare (periostita. . dermatoscleroză. 6. edem periulceros. cu tendinţă la scleroză. osteoporoza). c) Scleroterapia. neglijarea tratamentului. Tratament Tratamentul insuficienţei venoase cronice are drept scop corectarea sau ameliorarea întoarcerii venoase prin: a) Clinostatism prelungit. arterite. suprainfecţii microbiene. umiditate. flebite şi periflebite. limfangită). din cauza suprasolicitării poziţiei verticale. 5. b) Contenţia elastică. clorhexidină. Există şi o limfangită subacută. ulcerul poate devenii gangrenos. germenilor Gramnegativi. care reduce presiunea. se produce o tromboflebită superficială care duce la ocluzia vasului respectiv. Ulcerul varicos infectat datorat streptococului. Mecanism: scade presiunea în venele superficiale. realizând "carâmbul de cizmă" sau se profilează o îngustare cilindrică. ser fiziologic. 7. pe fond de blocaj parţial al circulaţiei limfatice (tromboză limfatică. edemul şi duritatea. e) Tratamentele medicale: flebotonice topice şi sistemice.13. Se aplică dimineaţa înainte de ridicarea din pat şi se scot seara la culcare. treneuri de limfangită.5%.se opresc brusc în treimea superioară a gambei. duşuri reci. Se realizează cu bandaje elastice sau combinaţii diverse. stafilococului. cloramină. apare dermita de tip erizipelo id. Tratamentul ulcerului venos şi al manifestărilor asociate: Local: a) Combaterea infecţiei: antibiotice: mupiricinul şi bacitracina. adenopatii regionale de tip inflamator. nitrat de Ag 0. Calcificări subcutanate. Clinic: dureri vii. căldură. evitarea căldurii. d) Tratamentul chirurgical. Degenerescenţa malignă: marginile devin vegetante. Sunt utile atât pentru profilaxie cât şi pentru tratamentul insuficienţei venoase cronice. . Pe suprafaţa ulceruluise află ţesut necrozat şi secreţie purulentă. pulsatile.

creşte deformabilitatea hematiilor. b) Îndepărtarea detritusurilor celulare: -comprese umede. dextran. granulat. -Hemoreologice: pentoxifilina (400 mg x3/zi) scade vâscozitatea sanguină. -debridare chirurgicală. -nitrat de Ag soluţie 1% sau pomadă (Mikulicz). -Fibrinolitice: stanozolul (creşte fibrinoliza). -soluţie hipertonă de NaCl. inhibă agregarea plachetară. c) Stimularea granulării. -granulare excesivă: nitrat de Ag 25% sau dermatocorticoizi. f) Grefarea: -ulcer curat. soluţii hidrocoloide. -chimic (enzime fibrinolitice sau colagenolitice). . fucsina. Sistemic: -Antibiotice în funcţie de bacteriile izolate. -grefa "în pastile" sau totală. AINS. -soluţii de glucoză. -Alte medicamente: diuretice.- violetul de genţiană. e) Îngrijirea tegumentelor periulceroase: -pastă zincată. d) Stimularea epitelizării: aplicarea de ser fiziologic sau curăţarea marginilor plăgii.

Ocupaţia : Pensionar . Religia : Ortodox . tulburări trofice perilezionale.Insuficienţă venoasă cronică. însoţite de edeme mari ale gambei şi plantei stângi şi dureri intense. Localitatea : Galati . cu marginile neregulate.C. Istoricul bolii : Pacient în vârstă de 61 ani.Diabet zaharat tip 2. însoţite de edeme mari şi durere la nivelul gambei stângi . Motivele internării : . Sex : Masculin . Naţionalitatea : Română . diabet zaharat tip 2 (2002). fără medicaţie antidiabetică de aproximativ 2 ani. . Diagnosticul la internare : .CAPITOLUL III.1 I. Se internează pentru prezenţa la nivelul gambei stângi a unor ulceraţii masive.Ulcer cronic de gambă suprainfectat . gamba stângă. cunoscut cu ulcer de gambă de peste 15 ani. Vârsta : 61 ani .Ulcer cronic de gambă suprainfectat . Diagnosticul la 72 de ore : .Nu cunoaşte . .Insuficienţa venoasă cronică . STUDII DE CAZ Cazul nr.Ulceraţii masive. Afirmativ pacientul nu a luat de 4 luni nici un fel de medicaţie vasoprotectoare şi venotonică. gamba stângă. Se internează în vederea investigaţiilor clinice şi paraclinice şi a tratamentului de specialitate Antecedente heredo-colaterale : . Culegerea datelor: Numele şi prenumele :T. . pe fundul lor cu sfaceluri purulente cu miros fetid.

echilibrat prin dietă şi A. Medicaţie adminstrată înaintea internării : . •Starea generală : influenţată .1982 .R. •Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . alcool) : . •Aparat respirator : torace uşor emfizematos.Condiţii corespunzătoare de viaţă . II. zgomote cardiac asurzite. TA = 130/70mmHg. •Sistem muscular : normoton. puls neperceptibil la artera pedioasă .fără nici o medicaţie vasoprotectoare şi venotonică de aproximativ 4luni . . AV = 62 bătăi /minut. •Facies : suferind.apendicectomie .Antecedente personale. . =20 respiraţii /minut . •Ţesut conjunctiv . .consumă ocazional alcool .2002 .ulcer cronic gamba stângă . Examenul obiectiv.adipos : foarte bine reprezentat . zone depigmentate la nivelul pomeţilor . •Talie = 177 cm . . •Aparat cardiovascular : arie precordială de aspect normal. normokinetic . Condiţii de viaţă şi muncă : . .D. ritmice. nepalpabil .8 º C . IC pe LMC stâng. uşor estompat.nefumător .alimentaţie hipercalorică .diabet zaharat.1992 . •Temperatură = 36. . fără sufluri cardiac. •Mucoase : normal colorate . fiziologice şi patologice: . •Tegumente : Ulceraţii masive. murmur vezicular normal transmis bilateral.Tip constituţional hipostenic •Greutate= 117 kg . şoc apexian în spaţiul V. însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi. greu perceptibile. F. •Starea de nutriţie : supraponderală .O. fără raluri.cardiopatie ischemică . Comportamente (fumat. cu striaţiuni la nivelul picioarelor . •Sistem ganglionar : superficial. normotrof.a urmat tratamentul diabetic conform prescripţiei medicale . .2005 . •Fanere : unghi deformate. . •Starea de conştienţă : păstrată .

usturimi la urinare. .Ajutor pentru a adormi: nu . . B.5cm de rebordul costal. •Aparat uro-genital : loje renale libere.Prezintă insuficienţă venoasă cronică . . 4.Regim : da . din cauza bolii : excluderea glucidelor din alimentaţie .Ajutor pentru a mânca : nu . Tranzit intestinal absent (constipaţie) . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. B.Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă .Dificultăţi la eliminare : prezintă polakiurie . . 3. poliurie şi nicturie. Analiza şi interpretarea datelor 1. . splină nepalpabilă . organe de simţ : ROT prezente bilateral . Nevoia de a bea şi a mânca : . Circulaţia : . •Ficat .Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . fără ajutor . splină : ficat palpabil la 0.Micţiuni nocturne : prezintă nicturie . . 2. fără semne de iritaţie meningeală . Nevoia de a dormi şi a se odihni : . Urina : .•Aparat digestiv : abdomen destins de volum. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singur . . Scaun : . endocrin .Dificultăţi : nu prezintă . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . manevra Giordano bilateral. III. -Activitate psihică : bună . elastic.Gust : da .Obiceiuri pentru a dormi : fără pătură . 5.Numărul orelor de somn : aproximativ 7 ore . Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal .Incontinenţă : nu prezintă . căi biliare . . micţiuni frecvente. Nevoia de a elimina : A. •Sistem nervos . . spontan şi la palpare. moale nedureros.

de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicose.Este o persoană puţin comunicativă . Nevoia de a menţine memperature corpului în limite normale : . 6.Obiceiuri : baie de două ori pe săptămână . nu are nevoie de ajutor . 11. 9. .Se spală singur. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . .. Nevoia de a fi curat .Semne particulare : nu are . Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . 12. îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : .Somnifere : nu sunt necesare . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale. 7. de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Satisfacerea nevoi se reduce la îngrijirea nepotului .Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate . .Temperaturile crescute îi crează problem . 8. însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi iar mucoase sunt normal colorate . Nevoia de a comunica : . . 10. 14. 13. Nevoia de a evita pericolele : . Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : urmăreşte meciurile de fotbal ale echipei favorite .Tegumentele prezintă ulceraţii masive.

a respiratiei si notarea in foaia de abservatie mg/dL. de Interventiile asistentei Evaluare generala arteriale. creatinina. ASLAT: 16 U/L. ASLAT: 18 U/L. VSH. -creatinita: 0. -glicemie: 239 mg%. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele pacientului -stare de Obiectivele asistentei rau -supravegherea functiilor vitale -masurarea tensiunii -puls:62 batai /minut -reaspiratie:20 resp/min -TA: 130/70 mmHg -investigatii laborator de -recoltarea probelor laborator -s-a recoltat sange prin pt punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor examene de laborastor: hemoglobin. a pulsului. -toaleta pansarea plagii si Indepartarea sfacelelor purulente dezinfectarea plagii si -toaleta plagii cu apa oxigenata. -segmentate:78 limfocite mici. persista. -VSH: mm/h. transaminaze.IV. Rezultate laborator. -Hb:10. uree. -leucocite: 9300/mm3 -EO:1%. dar infectia inca betadine solutie. . glicemie.6 %.4 g %. -pe zonele infectate se aplica antibiotic unguient sau cu fase -in plagii urma si toaletei aplicarea solutiei de betadine dispare mirosul fetid.

-repaos in pozitia -starea generala se imbunatateste. administrar ea tratamentul ui medicamentos -indepartarea riscului de Administrarea de antibiotic injectabil: -Gentamicina 80 mg/2x pe zi. . sesibil Gentamicina. -cultura din plaga: pseudomonas. reducerea durerii in ortostatism.Ziua 2 Problemele pacientului investigatii laborator Obiectivele asistentei de -recoltarea analizelor laborator de -urocultura cu antibiograma -recoltare secretii din plaga Rezultate laborator: urocultura de negativa Interventiile asistentei Evaluare (sterile). Clavulanic Ciprofloxacin. -Tador: 3 tb/zi. -edemul persista. Trendelenburg. -imbunatatirea circulatiei venoase. de -se face toaleta cu apa -infectia persista oxigenata -aplicarea de antibiotic la Acid si a unguient pe plaga suprainfectare. -Detralex: 2 tb/zi. -tratarea plagii -Vasseldue: 1 fiola/zi. -toaleta pansarea plagii si -eliminarea riscului infectie si de extindere plagii.

indepartarea riscului de Administrarea de antibiotic injectabil: -Gentamicina 80 mg/2x pe zi. toaleta si - determinarea glicemiei. -se si face toaleta plagilor cu apa oxigenata eliminarea -pe zonele infectate se aplica Infectia persista dar unguient cu antibiotic. de Interventiile asistentei Evaluare clinica de boi valorilor de nutritive si glicemiei diabet stabiliirea regimului si a conduitei terapeutice. -Detralex: 2 tb/zi. -nu intolerant. -Vasseldue: 1 fiola/zi. plaga devine ma pansarea plagii riscului infectiei si de extindere plagii. -repaos in pozitia -stare generala buna. -tratarea insuficientei venoase. prezinta usoara a suprainfectare. a curate.tratarea diabetului. -Tador: 3 tb/zi. .Ziua 3 Problemele pacientului consult Obiectivele asistentei la eevaluarea -s-a recoltat sange pt Rezultatele examenelor laborator: -glicemie:270 mg%. -regresie edeimului. -reducerea durerii in ortostatism prelungit. Trendelenburg. fara secretii. . administrarea tratamentului medicamentos. -tratarea durerii.

Endoteon:2 tb/zi. -Administrare de antibiotic: In urma tratamentului cu Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -imbunatatirea circuiatiei venoase. flebotonice si starea este mult -se face toaleta locala cu ser -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare fiziologic apoi se aplica apitelizare. -clinostatism prelungit vasculara si imbunatatita. -administrarea tratamentului mjedicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. 2/zi. . Curison picaturi -Pentoxifilin retard 400mgx venotonice.Ziua 5 Probleme pacientului -toaleta pansare plagii Obiectivele asistentei si -indepartare riscului de suprainfectie. -imbunatatirea circuiatiei venoase. contentia elastic extrema a gambei.

Bolile copilăriei . . . înconjurată de un placard eritematos.A. Localitatea : Sendreni (Galati) . Ocupaţia : Pensionar . periulceros. localizat la gamba dreaptă . Vârsta : 71 ani .1989: Safenectomie. Religia : Ortodox . Istoricul bolii : Bolnavul prezintă diagnosticul de ulcer cronic posttrombotic gamba dreaptă de aproximativ 20 de ani. Antecedente personale fiziologice : . Antecedente personale patologice : . Sex : Masculin . Naţionalitatea : Română . (nu poate preciza exact data debutului).Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat. pentru reevaluare clinic-biologică şi tratament de specialitate. o ulceraţie rotund ovalară. Antecedente heredo-colaterale : .Tatăl – H.I.T..Mama – insuficienţă venoasă. faţa internă . Motivele internării : . . 1/3 inferioară a gambei drepte. 1/3 inferioară a gambei drepte. pe faţa internă. Se reinternează în Clinica D. .Ulcer cronic posttrombotic de aproximativ 20 de ani. acoperită de secreţii sero-purulente.Ulceraţie rotund ovalară cu diametrul de aproximativ 8cm. înconjurată de un placard eritematos. Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer venos cronic posttrombotic.H. faţa internă .Cazul nr 2 1.1979: Fractură deschisă gambă stângă şi antebraţul drept.A. diabet zaharat .V. discret pruriginos . a avut numeroase internări la Clinica de Dermato-venerologie pentru redeschiderea ulcerului. .T. . Culegerea datelor: Numele şi prenumele :V. Diagnosticul la internare : Ulcer venos cronic posttrombotic. prezentând în 1/3 inferioară a gambei drepte. intercalate de perioade de vindecare postterapeutică.

Examenul obiectiv • Greutate= 80 kg . Talie = 175 cm . pe faţa internă.5mg. cu respiraţia TI prezentă . • Tegumente : normal colorate . TA =170/80 mm/Hg (H. înconjurată de un placard eritematos. normokinetic . • Sistem nervos . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii .adipos : normal reprezentat . • Starea generală : bună . • Ficat . • Aparat respirator : murmur vezicular normal transmis bilateral . endocrin .1 tabletă pe zi . III. organe de simţ : fără semne de iritaţie meningiană . • Sistem muscular : normoton . • Ţesut conjunctiv . • Starea de nutriţie : bună .Detralex . Temperatură = 36 º C . • Sistem ganglionar : normal . • Aparat uro-genital : micţiuni fiziologice . • Mucoase : normal colorate .T. .2 tablete pe zi II. Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit lateral dreapta . a unei ulceraţie rotund ovalară. căi biliare . cu excepţia prezenţei în 1/3 inferioară a gambei drepte.în limite fiziologice .Furosemid .x2/zi. periulceros . .Enap . • Facies : fără modificări fenotipice . • Fanere : normale . normotroftrof . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. • Aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice . splină : ficat . • Starea de conştienţă : păstrată . elastic . • Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . • Aparat digestiv : abdomen suplu . Analiza şi interpretare datelor 1.Medicaţie adminstrată înaintea internării : . splină .A. insuficienţă venoasă cronică) .

2. nu are nevoie de ajutor . Urina : -Dificultăţi la eliminare : nu prezintă . -Semne particulare : nu are . Circulaţia : -Prezintă insuficienţă venoasă cronică . B. Nevoia de a fi curat . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . 4. -Incontinenţă : nu prezintă . 6. Scaun : -Dificultăţi : nu prezintă . -Se spală singur. -Regim : da . -Activitate psihică : bună . Nevoia de a dormi şi a se odihni : -Numărul orelor de somn : aproximativ 8 ore . 8. -Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă .Gust : da . 7. 5. fără ajutor . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singur . .B. -Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . -Constipaţie : nu . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : -Obiceiuri : baie şi duş . -Diaree : nu . 3. Nevoia de a bea şi a mânca : . -Obiceiuri pentru a dormi : nu prezintă . -Transpiraţie : în cantitate 58ormal . -Micţiuni nocturne : în limite normale . -Somnifere : nu sunt necesare . Nevoia de a elimina : A. -Ajutor : nu . din cauza bolii : hiposodat . -Ajutor pentru a mânca : nu . Nevoia de a menţine 58emperature corpului în limite normale : -Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate .

prezintă în 1/3 inferioară a gambei drepte.-Tegumente şi mucoase normal colorate. Nevoia de a evita pericolele : -Temperaturile crescute îi crează 59roblem . Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : merge în parc pentru a se întâlni cu alţi pensionari cu care poartă discuţii şi joacă şah . de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicos . 14. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Se implică în acţiuni de ajutorare a bătrânilor de la azil . de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . . a unei ulceraţie rotund ovalară. 11. 12. înconjurată de un placard eritematos. îi plac glumele . 10. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale. 13. Nevoia de a comunica : -Este o persoană comunicativă. pe faţa internă. periulceros 9. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori .

Ssumarul de urina. . -se aplica unguent cu -toleranta antibiotic. -respiratia:20 respiratii/minut -TA: 130/70 mmHg.I -albumina. Obiectivele asistentei supravegherea functiilor vitale. -masurarea tensiunii arteriale. -Hb:13. puisului si a respiratiei si notarea lor in foaia de -pulsul: batai/minut. -pH: 5 -sediment urinarar: -rare epiteliale. -hemoglobina. -TGP: 15 U. -creatinina. -uree.sterila cellule- -toaleta pansarea plagii si -aseptizarea plagii Se efectuiaza: -toaleta plagii. -glicemie:98 mg %. -creatinina: 0. TGP. 70 Interventiile asistentei Evaluare observatii. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele pacientului -stare generate relative buna. -densitate: 1025. -VSH:45mm/h. -transaminaze: TGO. -TGO: 18 I. unguentului antibiotic riscul de infectie si de extindere a plagii..6mg/dL. . -in urma buna la aplicarii cu se reduce antibiotic( Gentamicina).glucozaabsent -Ubg normal.IV.-leucocite. -glicemie.4 g % -leucocite: 4300 mm3. -investigatii de laborator -recoltarea probelor pentru laborator S-a recoltat sange prin punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor analize de laborator: -VSH. -urocultura.

-clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -Plaga secretii seropurulente fara Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -Administrare de antibiotic: -stare generala buna. -diminuarea senzatiei "piceor greu” de este Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. Endoteon:2 tb/zi. . -Administrare de antibiotic: si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. -stare generala buna. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -infectia persista. Ziua 3 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -diminuarea senzatiei de "piceor greu”. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. extinderea plagii oprita. Endoteon:2 tb/zi. -imbunatatirea circuiatiei venoase.Ziua 2 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata.

prelungit extrema si a -imbunatatirea circulatiei venoase elastic Ziua 5 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii apitelizare. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. starea vasculara este mult imbunatatita . -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii apitelizare. venotonice. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. evolutie Eritromicina: 2 tb x 4/zi. In tratamentului flebotonice urma cu si si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -Administrare de antibiotic: Eritromicina: 2 tb x 4/zi. infectie si de extindere plagii. Endoteon:2 tb/zi. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi.Ziua 4 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului de -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. Endoteon:2 tb/zi. -clinostatism contentia gambei. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. a -Administrare de antibiotic: favorabila. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -pe zonele infectate se aplica Curison gel . imbunatatirea circuiatiei venoase.

Religia : Ortodox . gamba stângă. trăieşte în condiţii corespunzătoare . . Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior . Ocupaţia : Pensionar . Diagnosticul la internare : Ulcer cronic . . greutate în deplasare. Sex : Feminin .nu consumă alcool. Se internează în prezent pentru o ulceraţie atonă gigantă.alimentaţie normală. Naţionalitatea : Română . Comportamente (fumat.pentru ulcer cronic gambă stângă. Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior . Vârsta : 53 ani . Istoricul bolii : Pacientă în vârstă de 53 ani. .3 I. fără tendinţe la epitelizare.casnică. Dermită eczematiformă minoliană. alcool) : .G. Culegerea datelor: Numele şi prenumele : M. Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer cronic .V. Condiţii de viaţă şi muncă : .nefumătoare . gamba stângă. internată în repetate rânduri în clinica D. Dermită eczematiformă minoliană. fiziologice şi patologice: .Colecistectomie . Medicaţie adminstrată înaintea internării : . edem perilezional .Nu cunoaşte . Localitatea : Bulgăruş (Timiş) . durere locală. Antecedente personale. durere locală.Detralex .Cazul nr.1990 . . Antecedente heredo-colaterale : . Motivele internării :Ulceraţie cronică atonă gigantă membrul inferior stâng.

Matitate cardiacă în limite normale. • Aparat cardiovascular : Şoc apexian în spaţiul V şi pe linia medioclaviculară. orientată temporospaţial. • Tegumente : ulceraţie atonă gigantă la nivelul gambei stângi . Temperatură = 36. endocrin . • Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . B. • Aparat uro-genital :Micţiuni spontane prezente. -Ajutor pentru a mânca : nu . splină : În limite normale . Tranzit intestinal prezent. căi biliare . Nevoia de a bea şi a mânca : -Gust : da . • Starea generală : bună .Analiza şi interpretare datelor 1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. • Ficat . • Aparat respirator : torace normal conformat. Circulaţia : -Prezintă insuficienţă venoasă cronică . Talie = 170 cm . Sonorizare pulmonară în limite normale. • Mucoase : normal colorate . Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal . • Starea de nutriţie :supraponderală . . • Facies : normal . • Aparat digestiv : Abdomen cu ţesut adipos abundent. -Dezgust : nu .Examenul obiectiv • Greutate = 80 kg . • Fanere : normale . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii .adipos : bine reprezentat . Loje renale libere. • Sistem nervos . organe de simţ : ROT prezente. • Starea de conştienţă : păstrată .5 º C . • Sistem ganglionar : nepalpabil . • Ţesut conjunctiv . III. bine bătute . 2. Manevra Giordani bilateral nrgativa.Zgomote cardiace rotunde.II. • Sistem muscular : tonus normal .

Nevoia de a elimina : A. -Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . 9. Urina : -Dificultăţi la eliminare : nu prezintă . -Micţiuni nocturne : nu prezintă . nu are nevoie de ajutor .7 ore . -Incontinenţă : nu prezintă . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : -Obiceiuri : baie . Scaun : -Dificultăţi : nu prezintă . Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale : -Nu prezintă dificultăţi . -Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singură . 10. -Activitate psihică : bună . -Laxative : nu . 3. -Obiceiuri pentru a dormi : cu capul acoperit cu batic . -Transpiraţie : în cantitate normală .-Regim : nu . -Se spală singură. fără ajutor . 5. 6. 4. -Tegumente şi mucoase normal colorate cu excepţia prezenţei unei ulceraţii atonă gigantă la nivelul gambei stângi . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . 8. Nevoia de a fi curat . 7. -Ajutor : nu . B. Nevoia de a evita pericolele : -Fulgerele îi provoacă teamă . -Semne particulare : nu are . Nevoia de a comunica : -Este satisfacuta . Nevoia de a dormi şi a se odihni : -Numărul orelor de somn : aproximativ 6 . -Constipaţie : nu . -Somnifere : nu sunt necesare .

pe viitor fiind hotărâtă să fie mai atentă în păstrarea sănătăţii. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Se reduce la activitatea din gospodărie . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Tratându-şi boala cu superficialitate. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . 12. 13. atunci când activitatea din gospodărie îi permite . de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . 14. Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : se uită la televizor.11. a obţinut un rezultat care a speriat-o. .

IV. Sumarul de urina. Obiectivele asistentei -supravegherea functiilor vitale. -glicemie: 98 mg % -creatinina: 0. -transaminaze: TGO. -respiratia:20 respiratii/minut -TA: 130/70 mmHg. -densitate: 1025. -hemoglobina. -investigatii de laborator -recoltarea probelor pentru laborator S-a recoltat sange prin punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor analize de laborator: -VSH.. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele Pacientului -stare generate relative buna. puisului si a respiratiei si notarea lor in foaia de observatii.I. -Hb:13. -TGP: 15 U. -Periulceros. -leucocite: 4300 mm3. -TGO: 18 U.Fugicard (corticoid) . -leucocite. -pe zona ulceroasa se aplica un cu antibiotic -pulsul: 70 batai/minut. -pH: 5 -sediment urinar cellule epiteliale.I.sterila -toaleta plagii -indepartarea sfacelelor purulente dezinfectia plagii -se face toaleta cu apa oxigenata. TGP. -urocultura.4 g %. Interventiile asistentei Evaluare si unguient Cloramfenicol 5%. -masurarea tensiunii arteriale. -VSH:45mm/h..6mg/dL.

-Detralex: 2 tb/zi. . unguient corticoid (Fugicard).1 tb/zi -Repaos in pozitia -reducerea ortostatism. tratamentui -starea generala se injectabil: Ceftamil 1g x imbunatateste. 2/zi. -Ketonal (supozitoare): 2 supozitoare/zi. -tratarea durerii. -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. Trendelemburg -contentie elastica. -Aerius: 1 tb/zi. -pe zona ulceroasa se aplica un unguient cu antibiotic Cloramfenicol Periulceros 5%. sfacelelor purulente oxigenata.Ziua 2 Problemele pacientului Obiectivele asistentei -se face toaleta cu apa -infectia persista. -administrarea tratamentului medicamentos. si dezinfectia plagii. -ibunatatirea circulatiei venoasae. durerii in -edemul persista. -tratarea pruuritului. Pentoxifilin: 400 mg. Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea plagii. -reducerea pruuritului.

Pentoxifilin: 400 mg. -tratarea durerii. un unguient cu heparinoiziLioton. -reducerea senzatiei de greutate a piceorului. plaga devine curate. -pe zona ulceroasa se aplica fara secretii.Ziua 3 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar plagii. -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. -tratarea pruuritului. injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi.1 tb/zi -Repaos in pozitia -reducerea durerii in ortostatism. plaga devine curate. -ibunatatirea circulatiei venoasae. de suprainfectare. -reducera pruuritului. unguent Funcid. -Aerius: 1 tb/zi. extindere a plagii. -Ketonal (supozitoare): 2 supozitoare/zi. tratamentui -starea generala se oxigenata. infectiei si de oxigenata. -tratarea durerii. -ibunatatirea circulatiei venoasae. Trendelemburg -contentie elastica. cu antibiotic- . Ziua 4 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar plagii. -edemul este redus. imbunatateste. -administrarea tratamentului medicamentos. -pe zona ulceroasa se aplica fara secretii. -Detralex: 2 tb/zi. -tratarea pruuritului.

-pe zona ulceroasa se aplica unguent Funcid. 2 -Aerius: 1 este mai venoasae Trendelemburg elastica. piceorului se mentine dar este foarte redusa. -administrarea tratamentului medicamentos. tb/zi. -ibunatatirea circuiatiei tratamentui -stare generala mult injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi. (sange) determinarea glicemiei -ingrijirea zonei -ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a venoasae (tratament Lioton. piceorului redusa. infectiei si de oxigenata. -Detralex: 2 tb/zi. -tratarea durerii. periulceroase. .-edemul este redus. Pentoxifilin: 400 mg. (tratament local). -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. Ziua 5 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa . (supozitoare): supozitoare/zi. ibunatatita. local). cu mult (tratament local).-ingrijirea periulceroase zonei -ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a venoasae Lioton. -recoltare laborator de probe pt pt cu antibiotic- extindere a plagii. .1 tb/zi -durerea este redusa in -Repaos in pozitia ortostatism -contentie -pruuritus -Ketonal redus. -tratarea pruuritului.glicemie : 130 mg % plagii.

. -ibunatatirea circulatiei Ceftamil 1g x 2/zi.-administrarea tratamentului medicamentos.tratarea durerii. edemului gambier. -Aerius: 1 tb/zi. riscului indepartarea -administrarea de injectabil: tratamentui -stare generate buna. -represie marcata a suprainfectare. . -Detralex: 2 tb/zi. -tratarea pruuritului. Trendelemburg -contentie elastica. -Ketonal (supozitoare): supozitoare/zi. -pruurit diminuat pana la disparitie. -tendinta la epitelizare. -Pentoxifilin: 400 mg-1 tb/zi -durere mult redusa in venoasae -Repaos in pozitia ortostatism. 2 (tratament local).

CAPITOLUL IV. ambele) . Clasificarea clinica Clasa 0 Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Clasa 5 Clasa 6 Fara modificari vizibile sau palpabile de boala venoasa Talangiectazii sau vene reticulate Vene varicoase Edeme Modificari cutanate: pigmentare. UN NOU SISTEM DE CLASIFICARE PENTRU BOALA VENOASĂ CRONICĂ A MEMBRELOR INFERIOARE Boala venoasă cronică este o cauză importantă de disconfort şi incapacitate şi afectează un procent important al populaţiei pe plan mondial. Clasificarea ia in considerare urmatoarele criteria C A S E A P Tabel 2. egzeme. primare. Tabel 1. profunde. secundare) Pentru distributia anatomica (superficial. obstructive. performante. lipodermatoscleroza Modificari cutanate (anterioare) + ulcer vindecat Modificari cutanate (anterioare) + ulcer activ Semne clinice (grad 0-6) Pentru aspectele asimptomatice Pentru formele cu semen clinice evidente Pentru clasificare etiologica (congenitale. isolate sau in combinative) Pentru disfunctia fiziopatologica (reflux.

altele. Vene perforante 1.Tabel 3. postraumatic. altele. 4. 2. 2. Congenital (EC) Primar (EP) de cauza necunoscuta Secundar (ES) postrombotic. Clasificare anatomica I. Vene superficial 1. 2. Talangiectazii/ Vene reticulare Savena mare Deasupra genunchiului Sub genunchi 3. solara. altele/ Tabel 4. 6. Clasificarea etiologica 1. Pelvi-gonadele. 3. III. 5. Safena mica Vene monosafenoase II. Coapsa Gamba . 4. 2. Vene profunde 1. Popliteee Tibiale Musculare-gastocnemiana. Vena iliaca Vena cava inferioara Comuna Interna Externa 3. venele ligamentului larg.

Scor clinic 1. Lipostermatoscleroza 0 1 2 6. Clasificarea fiziopatologica Semne clinice si sintomele disfunctiei venoase pot fi rezultatul refluxului (PR). necesita analgezice Absent Usor/ moderat Sever Absent Usor/ moderat Sever Absent Localizata Extinsa Absent Localizata Extinsa Absent 2 cm diametru > 2 cm diametru . Marimea ulcerului 0 1 2 Absent Moderata. Pigmentatie 0 1 2 5. nu necesita analgezice Severa.Tabel 5. Reflux (PR) Obstructie (PO) Reflux + obstructive (PRO) Tabel 6. obstructiei (PO). ambele (PRO) 1. Edem 0 1 2 3. 3. Claudicatie venoasa 0 1 2 4. 2. Durere 0 1 2 2.

 Practicaţi nataţia.  Staţi cu gambele ridicate în timpul nopţii şi de câte ori este posibil. joggingul. .…). gimnastica aerobică. saunele. în timpul unei activităţi statice prelungite.  Evitaţi incălţămintea plată sau cu tocuri mai mari de 5 cm.  Preferaţi îmbrăcămintea amplă. c) Urmariti cu atentie tratamentul recomandat.INSUFICIENŢA VENOASĂ Recomandari pentru îmbunătăţirea circulaţiei venoase : a) Ce trebuie să faceţi:  În timpul unei activităţi statice prelungite efectuaţi la intervale regulate mici mişcări ale gambelor. mersul pe bicicletă…  Preveniţi constipaţia. şosete.  Evitaţi fotoliile foarte moi sau cu spătarele tari.EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE .  Evitaţi activităţile statice. dansul. băile de abur şi tot ceea ce însemnă căldură intensă la nivelul gambelor. echitaţia. mai ales în timpul sarcinii.  Evitaţi băile calde.  Preferaţi încălţămintea cu tocul cuprins între 3 . golful.5 cm.  Faceţi zilnic un duş cu apă rece la nivelul gambelor (de jos în sus).  Păşiţi energic şi faceţi mici sărituri pe vîrfuri.  Atenţie la celulele contraceptive. b) Ce nu trebuie să faceţi:  Evitaţi imobilizarea prelungită.  Evitaţi tenisul.  Evitaţi kilogramele în plus şi hainele prea strâmte (jeans. Corijaţi toate deformările piciorului.  Învingeţi tentaţia expunerii prelungite la soare.

ro . www. Virgil Feier .sfatul-medicului.Mic atlas de anatomia omului.Dermato . Angiologia azi.BIBLIOGRAFIE 1. 4.Venerologie. 2.Dermato-venerologie. Dem Theodorescu . 5. 3. 1. Ortansa şi Ioan Macovei . No.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful