Ulcer Varicos

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,CAROL DAVILA’’ DOMENIUL- SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA

PROFESIONALĂ- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE

ÎNDRUMATOR, Dr. Jireghie Iuliana Asist. Barbarasa Gina ABSOLVENT, CURSARU IOAN

-GALAŢI2011

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER VARICOS

MOTTO :

«

Omul are varsta arterelor lui »
Prof. Leriche

…………….…12 I.………. Tratament…………………………………………………………..31 1.31 2.. Anatomia si fiziologia sistemului circulator…………….………44 13...…………..14 I...32 7.3.1. Diadnostic pozitiv………………………………………………………………. Date de identitate………………………………………………………………31 3.42 11.……………… 4 Argument……………………………………………………………. Etiopatogenie………………………………………………………….……………….…. Mica si marea circulatie………………………………………………………19 Capitolul II.…………. Inima…………………………………………………………………………. Istoric…………………………………………………………………………….. complicatii.. Examene de laborator si exploorari………………………………….. Examenul general al bolnavului………………………………………….6 Capitolul I. Descrierea aparatului circulator……………………………………………..32 6..………….12 I..33 8.42 10.... Examenul local al bolnavului……………………………………. Definitie……………………………………………………………….………………3 Cuprins……………………………………………………………………..46 .……………………..2.....…. Diagnostic diferential………………………………………. Evolutie.. Antecedente personale si hederocolaterale…………………………………32 5. Motivele internarii………………………………………………………………32 4.35 9.………42 12.Cuprins Motto………………………………………………………………………. prognostic……………………………………. Ulcerul varicos………………………………………………………….

……....…48 Cazul nr..Capitolul III.….81 Bibliografie……………………………………………………………………………. 1…………………………………………………………………………48 Cazul nr....76 Educatie pentru sanatate.….66 Capitolul IV.……57 Cazul nr..….…..3……………………………………………………………………... Studii de caz……………………………………………………………... Un nou sistem de clasificare pentru boala venoasa cronica a membrelor inferioare…………………………………………. 87 .………………..insuficienta venoasa cronica…………………. 2………………………………………………………………...

nici chirurgia.de fiecare data luam o decizie. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor. este vorba de ingrijire. fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului. In principala sa lucrare “Notite despre munca sa sanitara”. Cadrul medical isi va centra activitatea asupra consecintelor starii de boala. In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii. Nimic nu este mai putin adevarat. Indiferent cu cine avem de-a face. fenomenele ce privesc. numai natura poate vindeca. Este un adfevarat process de judecata. in general nursele sunt : reactiile individuale si de grup. nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole. nici una nici alta nu vindeca. Ea a insistat pe faptul ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. avand ca scop restabilirea starii normale a pacientului. problemele actuale sau potentiale de sanatate. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera” Gratie lucrarilor Virginiei Henderson. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana ingrijita. Introducere Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-psi gaseasca modul de functionare normala ceea ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi.ARGUMENT 1. care a descris necesitatile fundamentale ale omului. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu. atata timp cat ingrijirile sunt . deci de nursing Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au determinat dezvoltarea si influentarea lor. Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea religioasa simorala. ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care ingrijeste. suportul medical ramane in cazul pacientilor cronici. ea descrie aceste ganduri : “Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca.

In consecinta. sa nu intalnesc piedici in scopul redarii acestui in cel mai scurt timp. Scopul si motivatia Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din literatura de specialitate. cu expunerea tesutului subiacent. Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa. Peste 80-80 % dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase. Ulcerul de gamba consta intr-o ulceratie tumefiata sau un crater. pentru ca riscul de recitiva a bolii sa fie cat mai scazut. 2. etc. Pe perioada celor 3 ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba. sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de asistent medical generalist . repartizam ingrijiri. in loc sa repartizam sarcini. marimi si culori diferite Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Pot fi de forme. cauzand usturimi. familiei si societatii. pruurit si tumefiere la nivelul membrului afectat. ce rezulta datorita circulatiei arteriale deficitare si include piceorul diabetic ( cu ulceratie) ce poate fi rezultat al diabetului. datorita consecintelor sociale. Notiuni despre boala Ulcerul de gamba este o pierdere de substanata dermoepidermica. factorilor favorizanti. Ulcerele venoase pot fi dureroase. si pune probleme destul de grave asupra sanatatii individului 3. situata sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piceorului care necesita mai mult de 6 sapt pt a se vindeca. dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase defictare de la nivelul membrelor inferioare.privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca este posibil chiar sa-I dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice. Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila. . Alte tipuri de ulcere de gamba include ulcerele arteriale. calitatea principala a unei asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai. factorilor de stres. Astfel.

definesc Nursingul drept o parte a sistemului de îngrijire a sănătăţii cuprinzând: promovarea sănătăţii prevenirea bolii îngrijirea persoanelor bolnave (fizic.M.N.promovarea sănătăţii .îngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic şi mental Obiectivele nursei:  A se apropia şi a-i cunoaste mai bine pe pacienţi  A oferi îngrijiri: –mai bune –individualizate –complete –continue Rolul propriu al nursei este de a ajuta persoana bolnava/sănătoasă pentru menţinerea/recastigarea sănătăţii (sau asistarea in ultimele clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forţa. Nursingul O. medicale şi umaniste  contribuie la implicarea cetăţenilor pentru menţinerea unei bune sănătăţi Istoria profesiunii de nursing începe de la 1860 odată cu înfiinţarea primei şcoli de către Florence Nightingale (1820-1910) a. aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială Nursingul :  se ocupă de aspectele psiho-somatice şi psiho-sociale ale vieţii. personae cu nevoi speciale) de toate vârstele.prevenirea îmbolnăvirilor . mental. şi I. sociale. în toate unităţile sanitare.4. deoarece acestea afectează sănătatea. psihic. voinţa sau cunoştinţele necesare (Virginia Henderson).S.C. . Nursa : Este pregatită printr-un program de studiu incluzând: . boala şi moarte  utilizează cunoştinţe şi tehnici din ştiinţele fizice.

temporar sau definitiv.Să aibă cunoştinţe de psihologie . social –acţiuni de educaţie pentru sănătate –acţiuni privind organizarea şi gestionarea unităţilor de îngrijire  Funcţia profesională = cel mai important rol al nursei –promovarea şi menţinerea sănătăţii –prevenirea îmbolnăvirilor – îngrijirea în situaţia îmbolnăvirii şi recuperarea  Funcţia educativă: educare pentru sănătate  Funcţia economică: gestionarea serviciului corelată cu comportamentul etic  Funcţia de cercetare Codul pentru asistente medicale Descrie patru responsabilităţi: –Promovarea sănătăţii –Prevenirea îmbolnăvirilor –Restabilirea sănătăţii –Înlăturarea suferinţei Cerinţe profesionale pentru nursă . în: –asigurarea confortului –stabilirea relaţiilor de încredere cu bolnavul şi aparţinătorii. cărora le transmite informaţii şi învăţăminte –ascultarea şi susţinerea pacientului  promovarea unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate .Să fie capabilă de empatie .Aplică metodele de observaţie şi de tratament la indicaţia medicului .Să-şi însuşească competenţele de bază .Funcţiile nursei  Asistă pacientul din proprie iniţiativă.Observă la pacient modificările provocate de boală/tratament şi le transmite medicului  Activităţi interdisciplinare: –acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic.Să aibă atitudine potrivită faţă de pacient şi familia sa .Să aibă pregatire pluridisciplinară . psihic.

cultural şi spiritual şi se stabilesc intervenţiile menite a ajuta persoana să-şi recapete autonomia Planul de îngrijire reprezintă mijlocul cel mai eficient de comunicare între persoanele din echipa de îngrijire Etapele procesului de îngrijire 1. Analiza şi interpretarea lor 3.Reprezintă o metodă organizată şi sistematică care permite îngrijiri individualizate.Problemele de sănătate sunt abordate în mod ştiinţific. Evaluarea . situaţiile sunt analizate iar îngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice şi psiho-sociale ale persoanei . de grup la problemele actuale sau potenţiale de sănătate Procesul de îngrijire . Planificarea îngrijirilor 4.Este un proces conştient. Culegerea de date 2. planificat în scopul protejării şi promovării sănătăţii individului şi a comunităţii . Realizarea intervenţiilor 5. familiale.Sunt identificate sursele de dificultate care impiedică satisfacerea nevoilor pe plan biopsiho-social. adaptate fiecărui pacient .Nursa urmăreşte reacţiile individuale.

.

viscere şi periferia organismului. . Pe drept cuvânt.1. reprezentând mica circulaţie . NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE I. deosebite ca funcţionalitate: unul între cord şi pulmon. reprezentând marea circulaţie . numite vase capilare. vasele sanguine.sau circulaţia pulmonară . cuprinzând arterele şi venele. Leriche spunea că "omul are vârsta arterelor lui". spre sistemul venos al marii circulaţii. prof.sau circulaţia generală. inima sau cordul. Integritatea sistemului circulator condiţionează o bună funcţionalitate a organismului.CAPITOLUL I. În mod special procesele de scleroză cu calcificări ale aparatului vascular. în cadrul metabolismului celular prin importul unor materii folositoare organismului şi exportul altora. şi un sistem organizat de canale tubulare. generează în foarte mare măsură îmbătrânirea ţesuturilor.şi altul între cord. care asigură oxigenarea sângelui. prin două trunchiuri colectoare limfatice. vase şi ganglioni limfatici cu originea la nivelul lichidului interstiţial al ţesuturilor şi cu mers centripet. În cadrul aparatului circulator sanguin există două circuite. La nivelul circulaţiei limfatice există un sistem de capilare limfatice. după cum bolile vasculare scurtează durata de viaţă. Acestea au un rol considerabil în contextul schimburilor nutritive de la nivelul ţesuturilor. spre organele de excreţie. Descrierea aparatului circulator Aparatul circulator sanguin este alcătuit dintr-un organ central. iar între ele o bogată reţea de vase intermediare foarte fine.

.

alimentand celulele cu oxigen si substante nutritive. de la care porneşte stimulul cardiac. trece in ventriculul drept. in auriculul stang. de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in plamani. . prin valva tricuspida. Functionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos (diastolă) şi propulsarea după contracţie în marea şi mica circulaţie (sistola).2. din viaţa embrionară până la moarte. in ventriculul stang. de unde trece. De aici. Dupa ce este alimentat cu oxigen in plamani. sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima.I. Din ventriculul stang este pompat prin aorta in intregul organism (marea circulatie). pentru reoxigenare (mica circulatie). a) Functionare Sangele sarac in oxigen este adus din organism in atriul drept. Inima este singurul organ muscular care se contractă ritmic.Inima (cordul) este un organ cavitar. Inima face partee din aparatul cardiovascular. muscular care functioneaza ca o pompa ce impinge in permanenta sangele in organism. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat (nodul sinusal). prin valva mitrala. fără intrerupere.

in spatele sternului si se sprijina pe diafragma.presiunea normala: sistolică .volum de sânge pompat: 100 l/minut.120 mm Hg. . c) Pozitionare Inima este pozitionata in cutia toracica.12 cm .b) Dimensiuni .frecvenţa cardiacă normală: 70 bătăi pe minut . . .80 mm Hg. intre plamani. diastolică .diametru: 11 .lungime: aproximativ 15 cm (la adulti) . aproximativ 250 gr la femei si 275 gr la bărbaţi.capacitate medie: 500 – 600 ml .greutate: intre 250 – 300 gr.

rezistent .pericardul (sacul pericardic). invelit de un sac fibros. indreptata oblic in jos si spre stanga. Pericardul este format din 2 straturi. .d) Structura Inima este un organ in forma de para rasturnata. pericardul fibros (la exterior) si pericardul seros (la interior).

situata in partea superioara a inimii. prevazut cu o valva numita valva aortica  ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara. cu pereti mai grosi.  de un sept transversal care imparte fiecare sector in 2 cavitati: cavitatea atriala.  ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta. fiecare prevazut cu cate o valva: -valva mitrala (bicuspida) cu 2 valvule permite sangelui bogat in oxigen sa treaca din atriulul stang in ventriculul stang.permite sangelui venos sa treaca unidirectional. prevazut cu o valva numita valva pulmonara Valvele inimii: . . situata spre varful inimii. din atriul drept in ventriculul drept.valva tricuspida cu 3 valvule .  La nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule.Peretii inimii sunt formati din 3 straturi:  miocardul (muschiul cardiac) – reprezinta peretele muscular al inimii. fiind partea cea mai groasă a peretelui cardic. cu pereti mai subtiri si cavitatea ventriculara. endocardul – tesut care captuseste incaperile inimii epicardul – membrana seroasa care imbraca la exterior miocardul   Morfologic inima este impartita:  de un sept longitudinal care imparte inima in 2 parti: inima stanga (contine sangele arterial – bogat in oxigent – care este trimis pe cale aortica in marea circulatie) si inima dreapta (contine sangele venos . Este format din tesut muscular.pe care il trimite in mica circulatie).sarac in oxigen .

.

I.3. Ea este prevazuta cu trei valvule (valvulele sigmoide aortice). arcul aortic si aorta descendenta. Mica si marea circulatie Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei. care hranesc inima. cele doua artere coronare. la nivelul valvulelor semilunare.Aorta ascendenta începe din ventriculul stâng si se termina la nivelul trunchiului brahiocefalic. Din aorta ascendenta pornesc. Din arcul aortic pornesc trei artere mari: . 2. 1. dreapta si stânga.Arcul aortic se întinde de la trunchiul brahiocefalic pîna la ligamentul arterial (canalul arterial obliterat). Artera aorta pleaca din ventriculul stâng. de unde si denumirea de sistem aortic. Traiectul ei se subâmparte în trei portiuni si anume: aorta ascendenta.

linguala. b. coroidiana. ea da mai multe ramuri colaterale si anume arterele tiroidiana superioara. artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus carotidian.Artera carotida externa se întinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid pâna la nivelul condilului mandibulei unde se împarte în doua ramuri terminale: artera temporala superficiala si artera maxilara. tireocervicala si costocervicala. în afara de encefal si ochi. iar cea stânga direct din arcul aortic. d. a. Artera subclavie se întinde de la punctul de origine pâna sub clavicula.Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna. . toracica interna. c. La locul de bifurcare. Înainte de bifurcare. oftalmica si comunicanta posterioara.-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita -artera carotida comuna stânga -artera subclavie stânga. artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului. artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala. Artera carotida externa prin ramurile ei prin ramurile ei terminale si colaterale. o formatiune cu rol în reglarea presiunii arteriale. în peretii caruia se afla glomusul carotidian. unde se bifurca în artera carotida externa si artera carotida interna. globul ocular si anexele sale. Artera carotida comuna se întinde de la origine pâna la marginea superioara a cartilajului tiroid. Ambele artere subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de irigare. Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rândul lui în artera carotida comuna dreapta si artera subclavie dreapta. vascularizeaza o mare parte din organele gâtului si capului. unde se continua cu artera axilara. occipitala. Prin ramurile ei. patrunde în craniu prin canalul carotidian. dupa care se împarte în mai multe ramuri si anume arterele: cerebrala anterioara. sternocleidomastoidiana. inclusiv dura mater. Pe traiectul ei. faciala. auriculara posterioara si faringiana ascendenta. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic. cerebrala mijlocie.

asezat la baza creierului. de unde se continua cu artera brahiala. f. arterele radiara si ulnara iriga antebratul. cerebelul si o parte din emisferele cerebrale. Artera ulnara se întinde tot de la cot pâna la regiunea carpiana. de arterele pericardice. Ramurile arterei bazilare. Artera radiala se întinde de la cot pâna la regiunea carpiana.e. g.Artera vertebrala patrunde în orificiile arteriale ale apofizelor transverse cervicale. laringele si muschii coloanei cervicale. unde se continua cu arterele mâinii. traheea. care iriga esofagul. care iriga pericardul. faringele. Artera axilara se întinde de la marginea inferioara a claviculei pâna la marginea inferioara a muschiului marele pectoral. si de . Din ea pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale. 3. iriga prin ramurile ei colaterale si terminale o parte din peretele toracic. Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii intercostale. prin ramurile ei. j. Artera axilara. prin cele 2 artere cerebrale posterioare. formând artera bazilara. Arterele mâinii rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele arcade palmara superficiala si palmara profunda. ea da urmatoarele ramuri: torcala suprema. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele esofagiene. iar prin ramurile terminale iriga mâna. bronhiile si diafragmul. peretele abdominal. iriga trunchiul cerebral. ea iriga bratul. toracala laterala (mamara externa). i. Prin ramurile sale colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara). si anume artera radiala si ulnara. Artera toracica interna. în jurul seii turcesti. Prin ramurile lor colaterale. Aorta toracala se întinde de la ligamentul arterial pâna la diafragm. numita si mamara interna. toracoacromiala. Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile cerebrale ale arterei carotide interne formând poligonul arterial Willis. esofagul. Artera brahiala se întinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pâna la linia de flexie a cotului unde se bifurca în 2 ramuri terminale. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida. k. subscapulara si arterele circumflexe humerale. Artera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare. de unde se continua cu arterele mâinii. intra apoi în craniu si uneste cu cea de pe partea opusa. h. în dreptul degetului mare. iriga o mare parte din regiunile trunchiului.

care sunt în numar de 10 perechi si care iriga peretele toracic. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara . Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele frenice superioare si de arterele intercostale posterioare. care se afla în santul costal din marginea inferioara a coastei. care iriga bronhiile.terminale: arterele iliace comune. la nivelul vertebrei L4. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului prin arterele colica stânga. Ele se întind de la locul de bifurcare a aortei abdominale pâna la articulatia sacro-iliaca. intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic. suprarenala medie. Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala. jejunale si ileale. cea renala. rinichiul e. c. Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica stânga. b. mezenterica inferioara. sigmoidiene si rectala superioara. Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. renala si testiculara sau ovariana .arterele bronsice. unde se bifurca în arterele iliaca interna si externa. numite arterele liace comune. Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si muschii lati ai abdomenului. Aorta abdominala se întinde de la diafragm pâna la bifurcarea ei în cele 2 artere iliace comune. hepatica si splenica. Din ea pornesc 3 feluri de ramuri: . respectiv ovarul. ileocolica.viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala. colica dreapta si colica medie. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului. Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 în 2 ramuri principale. Arterele intercostale alcatuiesc împreuna cu nervul intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal. d. artera mezenterica superioara iriga pancreasul. a. Prin aceste ramuri. 4.parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare . ce iriga organele respective.

tuba uterina. care iriga articulatia coxofemurala si o parte din muschii coapsei. Prin ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei. de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential. care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului inferior. de unde se continua cu artera poplitee. întinzându-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare pâna la inelul tendinos al muschiului solear. care contribuie la irigatia rectului. care iriga tegumentele abdomenului inferior. de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul.si organele genitale. care se anastomozeaza cu epigastrica superioara. De pe traiectul ei se desprind arterele circumflexa iliaca profunda. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele fesiere. unde se continua cu artera femurala. artera femurala profunda. care iriga organele genitale externe si muschii perineului. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si o parte din muschii coapsei. unde se împarte în 2 ramuri terminale. care iriga muschii abdominali profunzi. de artera rectala mijlocie. Artera poplitee se gaseste în groapa poplitee (regiunea postrioara a genunchiului). Ramurile ei colaterale iriga regiunea posterioara a gambei. si anume în arterele tibiala anterioara si posterioara. de artera rusinoasa interna. . Artera iliaca externa se întinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna pâna la iesirea din bazin (ligamentul inghinal). Artera tibiala anterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la ligamentul cruciat. ovarul si vaginul. din care cele mai importante sunt: artera epigastrica superficiala. care hraneste muschii lati ai abdomenului si epigastrica inferioara. si de artera obturatoare care iriga o parte din muschii coapsei. unde se bifurca în arterele plantare. artera circumflexa iliaca superficiala. Artera tibiala posterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la santul retromaleolar intern. de artera laterala care iriga cavitatea pelviana. de artera ileolombara. Artera femurala se întinde de la nivelul ligamentului inghinal pâna la nivelul inelului tendinos al muschiului adductorul mare. care iriga muschii fesieri. De pe traiectul ei se desprind ramuri colaterale. de unde se continua cu artera dorsala a piciorului (pedioasa).

Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice iar ca afluent marea vena azygos. terminându-se în reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. are o lungime de 6-8 centimetri si se întinde de la cartilajul primei coaste pâna la atriul drept.Marea vena azygos este asezata în mediastinul posterior. Dupa ce patrunde în plamân. Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sângele în vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid în atriul drept. se divid în ramuri din ce în ce mai mici. din care pornesc arterele metatarsiene plantare care. Artera pulmonara stânga e legata de aorta prin ligamentul arterial. la rândul lor. 1. pe flancul drept al coloanei vertebrale.Artera pulmonara stânga are un traiect orizontal si o lungime de circa 3 centimetri. Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale arterei tibiale posterioare. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se împarte în artera pulmonara stânga si artera pulmonara dreapta. Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare si din ramurile lui. Ea are ca origine vena lombara ascendenta dreapta. dau nastere arterelor digitale plantare. ea se împarte în 2 ramuri principale pentru cei doi lobi pulmonari. contribuind la alcatuirea retelei arteriale a piciorului. care patrunde în torace si . Vena cava superioara colecteaza sângele venos de la nivelul extremitatii cefalice. ea da trei ramuri principale pentru cei 3 lobi pulmonari.Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare.  Vena cava superioara si afluentii ei.Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de circa 5-6 centimetri. care rezulta din obstruarea canalului arterial (canalul arterial este prezent la embrion si fat si face legatura între cele 2 vase mari). 2. Acestea. Dupa ce patrunde în plamân. al membrelor superioare si al trunchiului (partea supradiafragmatica a acestuia). Vena cava superioara este asezata în mediastinul anterior. Ea se termina la nivelul primului spatiu interosos. la rândul lor. Din artera plantara laterala ia nastere arcul plantar. a.

Dintre afluentii venelor brahiocefalice mentionam venele tiroidiene inferioare. gâtului si cefei. formând trunchiul venos brahiocefalic. Vena subclavie continua vena axilara. care sunt niste cavitati sapate în grosimea acestei membrane captusite cu un endoteliu. e. sunt 2 trunchiuri venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare. petros si occipital care sunt pereche. oftalmice si faciale. Ea se întinde de la marginea externa a primei coaste pâna la articulatia sternoclaviculara. Vena jugulara externa se varsa în unghiul dintre vena jugulara interna si vena subclavie. Aceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin venele intercostale si prin vena hemiazygos. orbita si partial de la fata. format din sinusurile durei mater craniene. Dintre afluentii acestei vene mentionam venele tiroidiene superioare. situata pe flancul stâng al coloanei vertebrale. Ea se întinde pâna la marginea externa a primei coaste. unde se uneste cu vena jugulara interna. Ea aer un diametru mult mai mic decât jugulara interna si se afla în planurile superficiale ale regiunii laterale a gâtului. unde se continua cu vena subclaviculara si primeste ca afluenti venele peretelui lateral al toracelui si vena cefalica. sagital inferior si coronar. faringiene. Vena axilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a muschiului marele pectoral. În aceste sinusuri este colectat. Ele culeg sângele din regiunile si organele sinonime. f. Primeste ca afluenti venele jugulara anterioara. Vena jugulara interna colecteaza sânge venos din craniu. c. Tot în vena jugulara se mai varsa sistemul venos al craniului. precum si venele toracoacromiale si transversale ale gâtului care aduna sânge din regiunile respective.Venele brahiocefalice dreapta si stânga. care aduna o parte din sângel fetei. prin venele encefalice superficiale si profunde. cavernos. Ea formeaza împreuna cu artera carotida comuna si cu nervul vag manunchiul vasculonervos al gâtului. . fata si gât. b. Vena jugulara externa colecteaza sângele de la pielea capului.devine marea vena azygos. numite si vene anonime. Aceste vene colecteaza sângele din regiunile si organele sinonime. Dintre sinusurile durei mater le amintim doar pe cele mai importante si anume sinusurile sagital superior. vertebrale si toracice interne. linguale. sângele din encefal. care sunt nepereche si sinusurile transvers. d.

care constituie originea venelor profunde. Vena mezenterica inferioara colecteaza sângele de la rect si de la jumatatea stânga a colonului. vena suprarenala dreapta care colecteaza sângele de la nivelul glandelor suprarenale. Venele profunde formeaza la nivelul mâinii arcadele palmare superficiala si profunda. a. drenând sângele în vena brahiala.  Vena cava inferioara aduna sângele venos din organele abdominale si pelviene.g. Ea ezulta dun unirea celor 2 vene iliace comune si urca pe dinaintea coloanei vertebrale. La nivelul antebratului se deosebesc 3 vene superficiale mai importante: vena radiala superficiala sau cefalica. care rpin confluenta lor formeaza vena axilara. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor. Acestea se unesc la nivelul cotului. Vena porta astfel formata ia parte la alcatuirea pediculului hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera . venele superficiale sunt dispuse în 2 retele: venoasa dorsala a degetelor si venoasa dorsala a mâinii. În regiunea antebratului exista deci 2 vene ulnare si 2 vene radiale care primesc afluenti. din peretii cavitatii abdominale si din membrele inferioare pe care îl varsa în atriul drept. La nivelul bratului se gasesc 2 vene superficiale mai importante si anume vena cefalica. În drumul sau este acoperita de duoden. b. Fiecare artera este însotita de 2 vene. Acestea din urma strâng sângele adus de vena porta la ficat. care urca pe partea interna a bratului pâna la mijlocul lui. formând venele brahiale sau humerale. Vena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica. vena ulnara superficiala sau bazilica si vena mediana a antebratului. dupa ce aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica inferioara. care continua vena cefalica a antebratului si vena bazilica. Vena mezenterica superioara aduna sângele de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului. Vena splenica colecteaza sângele de la nivelul pancreasului. care aduc sângele din viscerele abdominale si pelviene si parietale care aduc sângele de la peretii abdominali. Venele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene. pancreas si ficat. fiind asezata la dreapta aortei. stomacului si duodenului. ele fiind asezate sub piele. venele hepatice care colecteaza sângele de la nivelul viscerelor abdominale începând de la cardia si pâna la rect. Vena mezenterica inferioara se uneste cu vena splenica. La nivelul mâinii. În vena cava inferioara se varsa 2 categorii de vene afluente: viscerale. patrunde apoi în pericard si se varsa în atriul drept. unde patrunde în profunzime. venele renale. Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. Vena cava inferioara strabate diafragmul.

Din capilarele sinusoide iau nastere venele centrolobulare. Pe traiectul ei primeste ca afluent vena circumflexa iliaca profunda si vena epigastrica inferioara care colecteaza sânge din peretele abdominal inferior. f. unde se curbeaza si se varsa în vena femurala. Vena iliaca comuna e un trunchi venos lung de 3-4 centimetri rezultat din confluenta a 2 vene: iliaca interna si iliaca externa. Vena iliaca interna. iar prin afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere. apoi a coapsei pâna în regiunea inghinala. Cele mai importante vene parietale care se varsa în vena cava inferioara sunt venele forenice inferioare care colecteaza sânge de la diafragm si venele lombare care colecteaza sânge de la peretii abdominali. Venele membrului inferior sunt superficiale si profunde. Din aceasta arcada se formeaza venele tibiale anterioare si posterioare si venele fibulare. Vena safena mare ia nastere de pe fata dorsala a piciorului. care se unesc la baza lobulilor în vene sublobulare. numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali colecteaza sângele de la uter. . unde strabate fascia si muschii acestei regiuni.hepatica. vagin . obturatoare. Venele profunde încep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor. ce se continua cu venele interosoase plantare. trece înapoia maleolei externe. ea se divide în ramuri din ce în ce mai mici care ajung în spatiile dintre lobulii hepatici. Din aceste retele se formeaza 2 vene superficiale mari: vena safena mare si mica. care se varsa în arcada venoasa plantara. Vena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului. vezica urinara si organele genitale externe. aceste vene sunt dispuse în 2 retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. formând în cele din urma venele hepatice care colecteaza tot sângele din ficat si îl duc în vena cava inferioara. Ramurile venei porte din aceste spatii trimit ramificatii în lobulii hepatici unde se capilarizeaza. Venele superficiale se anastomozeaza cu cele profunde prin venele comunicante de la diferite nivele. Aceasta vena nu are afluenti. varsându-se în vena poplitee. c. e. fiind asezate sub piele. urca pe fata aosterioara a gambei pâna la regiunea poplitee. La nivelul piciorului. Vena iliaca externa e o continuare a venei femurale. d. se întinde de la ligamentul inghinal pâna la articulatia sacroiliaca interna si formeaza vena iliaca comuna. trece înaintea maleolei interne si urca pe fata interna a gambei. sacrale laterale si ileolombare aduna sângele de la peretii bazinului. Ajunsa în hilul hepatic. rect .

. Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele alveolocapilar. Pe traseul ei primeste afluenti care colecteaza sângele din muschii coapsei si de la regiunea abdominala inferioara. care se continua cu vena femurala. g. Acestea se strâng apoi în venule si în vene de calibru din ce în ce mai mare. Vena femurala urmeaza traiectul arterei femurale. pentru a continua apoi din nou marea circulatie. Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie începe cu artera pulmonara care ia nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa în atriul stâng.Acestea urmeaza traseul artereleor omonime si formeaza vena poplitee. ducând sânge îmbogatit în oxigen la inima. formând în cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plamân. unde se continua cu vena iliaca externa. Dupa ce strabat pediculul pulmonar. aceste vene se varsa direct în atriul stâng. întinzându-se de la inelul muschioului adductor mare pâna la ligamentul inghinal.

Inima cu venele si arterele mari+ sistemul limfatic al trunchiului .

marimi si culori diferite. cu expunerea tesutului subiacent. fiind foarte rare in randul persoanelor de sub 45 de ani. ce rezulta datorita circulatiei deficitare de la nivel arterial. Tratamentul ulcerului venos consta in curatarea si bandajarea ranii. leziuni atrofice. Alte tipuri de ulcere de gamba includ ulcerele arteriale. situat sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piciorului. 1 din 50 de persoane sunt afectate de ulcer de gamba. Ulcerul de gamba consta dintr-o ulceratie tumefiata sau un crater. dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase deficitare de la nivelul membrelor inferioare. si piciorul diabetic (cu ulceratie). lipodermatoscleroză. Motivele internarii: Pierdere de substanţă pe gambe. pachete vasculare. frecventa este crescuta in randul persoanelor obeze sau imobilizate la pat. Ulcerele venoase pot fi dureroase. plăci de aspect eczematiform (sau nu). Cu toate acestea. putand aparea recurente chiar si dupa vindecarea completa. Peste 80-85% dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase. Ulcerele venoase de gamba se pot infecta sau pot dezvolta complicatii. ce poate fi un rezultat al diabetului. S-a estimat ca in randul persoanelor de peste 80 de ani. prurit si tumefiere la nivelul membrului afectat. 2. De asemenea. . precum si aplicarea unor pansamente compresive la acel nivel. plăci ocre sau pigmentare. cauzand usturimi. Pot fi de forme. edeme şi eritem. 3. Date de identitate: Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Ulcerele venoase de gamba devin mai frecvente cu varsta. Definitie: Ulcerul de gamba este o pierdere de substanta dermoepidermica. care necesita mai mult de sase saptamani pentru a se vindeca. ULCERUL VARICOS (ULCERUL DE GAMBA) 1. vindecarea leziunilor necesita o perioada indelungata.CAPITOLUL II.

LES. complicaţii: inflamatorii. Examenul general al bolnavului: Trebuie să evidenţieze:       afecţiuni vasculare (ATS.Ulcerul venos (florid sau vindecat). data apariţiei ulcerului. infecţii bacteriene. modalitatea de debut: postflebitic (trombotic). crioglobulinemii. sarcină. leucemii. postvaricos. 7. TAO. circumstanţele de debut (avort. Examenul local : Din punct de vedere clinic. gleznă.4. hipopigmentări. afecţiuni hematologice (talasemia. macroglobulinemii). hemoragice. Gradul III. paniculite ş. diabetul zaharat. Gradul II. edem.). Hiperpigmentări (dermita ocră şi pigmentară).Coroană venoasă (venectazii) în zona paraplantară. La femei se pot accentua fenomenelede insuficienţă venoasă cu ocazia sarcinilor sau a statului prelungit în picioare. 6. Istoric:        data debutului. policitemie. . leishmania. terapiile chirurgicale. neoplazii. dermatoscleroză şi liposcleroză. ş. M. insuficienţa venoasă cronică prezinţă trei grade de severitate: Gradul I. Antecedente personale si hederocolaterale: Cazuri similare de insuficienţă venoasă în familie. tratamente efectuate. SS.a. intoleranţă la topice. 5. operaţii pe micul bazin).a.Behcet. arcul plantar + edem maleolar vesperal. fungice.

apoi în treimea inferioară a gambei. localizat perimaleolar.repaosul nocturn. dermoepidermita eczematiformă): se datoreşte sensibilizării microbiene sau topice (la neomicină. edem venos). cauciucul de bandaj) sau datorită secreţiilor din ulcer. lanolină. hipodermita sclerodermiformă. eczema varicoasă.  Dermohiperdermita varicoasă (sinonim lipodermatoscleroza. -treimea inferioară a gambei capătă un aspect scleros. netratat. Se pot întâlnii toate stadiile unei eczeme. cu induraţie lemnoasă . -precede ulcerul varicos.se datorează îndurării şi fibrozării dermului şi a ţesutului subcutanat prin extravazare de fluide şi proteine. fibroza sau anchiloza gambei. se localizează periulceros sau de -a lungul venelor varicoase în treimea inferioară a gambelor. alb. pe un fond de limfedem cronic. ulcere unice sau multiple. care se accentuează în ortostatism şi la căldură. precum şi a creşterii activităţii melanocitare sub influenţa inflamaţiei. evident seara. -Localizare în regiunea gleznelor (datorită unei vasculite livedoide). dispărând după.aspect de "sticlă de şampanie răsturnată".Manifestări care preced sau însoţesc ulcerul:  Edemul (flebederm. nedureros.  limfatic. calulita îndurativă): . papilomatoza vecină ulcerului se datoreşte hipertrofiei capilare şi blocajului . moale.  Eczema de stază (sinonimă cu eczema gravitaţională. dermoscleroza. oxiquinoleine. -în timp are loc un proces inflamator şi fibrozant cronic. are tendinţa de cronicizare şi organizare fibroasă. care se datoresc extravazării eritrocitelor în derm şi acumulării de hemosiderină. ca şi prin alterări metabolice. -se întâlneşte mai frecvent la cei cu HTA şi diabet. bacitracină.  Dermita ocră şi purpurică: leziuni punctiforme sau în plăci şi placarde. membrele inferioare devin elefantiazice. datorită creşterii presiunii venoase şi exudării de fluide.  Atrofia albă (Milian): -Mici cicatrici atrofice care pot conflua. Ulcerul venos: localizat de obicei în regiunea maleolară internă.

cu membrul inferior la zenit. Se ridică garoul sau policele. Percuţia şi testul tusei (proba Sicard): se invită bolnavul să tusească. Bolnavul în decubit dorsal. după 8-10 minute. de la câţiva mm la zeci de cm. pe vena dilatată. unul deasupra articulaţiei genunchiului şi unul în treimea superioară a gambei. În cazul când venele varicoase se umplu în câteva secunde avem reflux din circulaţia profundă. TestulPerthes: Se aplică o faşă elastică pentru a comprima reţeaua venoasă superficială a gambei. -rar dureros.  Proba Chervier este similară cu proba Trendelemburg. Dimpotrivă. se invită bolnavul să umble. Această probă poate să fie repetată cu aplicarea garoului la diferite niveluri pe membrul inferior pentru a putea stabili locul exact al comunicantelor insuficiente. Cu pacientul în ortostatism. bolnavul acuză jenă şi durere în gambă. spre sistemul superficial (varice post trombotice).  Testul celor trei garouri. când venele profunde sunt permeabile. bolnavul suportă bine contenţia elastică ba chiar resimte o uşurare. se ridică bolnavul în picioare şi se observă umplerea venelor superficiale dintre garouri. Examene de laborator si explorari . prin venele comunicante. Se invită bolnavul să se ridice în ortostatism. Dacă vena safenă se umple brusc de jos în sus avem insuficienţă valvulară şi deci. -fenomene infecţioase: erizipel (streptococ de grup A).- profunzimea. dar garoul nu se ridică. reflux patologic vertical. Se aplică un garou la rădăcina coapsei sau se comprimă cu policel e crosa safenei interne. granulată (cu tendinţe la vindecare). -marginile sunt neregulate. (Testul Mahorner-Ochsner). în cazul unei insuficienţe venoase se observă o undă care se propagă în jos. care îl obligă să suprime contenţia.  TestulTrendelemburg. scleroasă (fărătendinţe la vindecare). caloase. În caz de obliterare a venelor profunde. se aplică un garou la rădăcina coapsei. -suprafaţa: curată. . 8. Investigaţia clinică a funcţiei venoase:     Inspecţia şi palparea membrelor în ortostatism. Măsurarea comparativă a circumferinţei gambelor.

deoarece acestea sunt cele mai frecventa locuri de stabilire a trombozelor venoase. . Flebologia-examen radiologic al venelor dupa injectarea unui produs iodat.este o metoda de apreciere a fluxului sanguine intr-un vas sau a structurii anatomice a acestui vas utilizand ultrasunetul. Flebografia priveste de cele mai multe ori membrele inferioare si vena cava inferioara..  Ultrasonografia Doppler.  Investigarea funcţiei venoase prin metode paraclinice.

 Fotopletismografia: măsoară variaţiile în absorbţia luminii de către hemoglobina din plexurile venoase dermice. Când presiunea venoasă este crescută. . Este util ca test de screening îndiferenţierea incompetenţei venoase profunde de cea superficială. plexurile venoase sunt pline şi absorb multă lumină şi viceversa.

.

Studierea funcţiei arteriale.

Măsurarea presiunii sistolice la gleznă, în comparaţie cu a braţului;flowmetria

Doppler; arteriografia.

Examenul Doppler cu unde continuue(CW) oferă informaţii despre obstrucţii şi reflux.

Scanning-ul duplex (la cei cu edeme şi durere).

. Examenul histopatologic pentru Diagnosticul diferenţial (epiteliom). Pletismografia cu aer (APG).

biopsie. . Radiogrefia zonei ulcerate (osteomielita). scintigrafie cu galium.  Tomografie osoasă.

Alte investigaţii de laborator: ♦Hemoleucograma (anemie. VDRL. Patch test (antibiotice. AAN. uree. TC. macroglobulinemie. VSH. test HIV. leucemie). . TS. excipienţi). ♦Glicemie. probe hepatice. ♦Trombocite. ♦Electroforeză (hipoalbuminemie şi hipergamablobulinemie). ♦Examene bacteriologice din ulceraţii şi antibiogramă. creatinină. ♦Crioglobulinemie. ♦Imunoelectroforeza (disglobulinemii). ♦Celule lupice. policitemie.

aspectul marginilor. congenitală. care determină creşterea presiunii venoase. Etiopatogenie Ulcerele varicoase apar datorită disfuncţiei congenitale sau dobândite a venelor profunde şi/sau comunicante. în consecinţă. De alte cauze: tumori benigne sau maligne. TAO Ulcere hematologice. cu efecte secundare asupra microcirculaţiei şi. Diagnosticul pozitiv: Anamneza. profunzimea. examenele de laborator şi alte explorări. perforant. limfangiomul congenital sau Ectimele streptococice: sunt multiple. ulcer post trombotic sau ulcer varicos. epiteliom bazocelular. dimensiunile. sarcoame. Ulcere de gambă de origine arterială: ATS. mal De origine limfatică. numărul. Localizarea. spinocelular. durere. Diagnosticul diferential: ♦ ♦ lues. anemie neurolitică pe fond neuropat. HTA (Martorell). Cancere cutanate. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ eritemul îndurat Bazin ulcerat (Hutchinson). asupra troficităţii locale. aspectul clinic. fenomenele subiective ♦Ulcerul venos: -localizat de obicei în regiunea maleolară internă. Formulare: ulcer cronic de gambă (venos). examene serologice pozitive pentru bilateral. diabet. cauzată de incompetenţa valvulară. . fistule (osteomielita). LES. Gomele luetice: evoluţie subacută. 11. boala Milroz. au aspect inflamator şi evoluţie acută.9. sclerodermie. vechi cicatrici de arsură sau iradiere. anamneza. căpătată . 10. poicitemia vera.filarioza. Aproximativ 50% dintre pacienţi au un trecut de tromboză venoasă profundă.

 -înţepături şi muşcături de insecte.Incompetenţa izolată a venelor superficiale ale sistemului safen (varice hidrostatice) determină mai rar ulcere de gambă (20%).  -protozoare (leishmania). iradiere. Destinderea patului capilar măreşte porii endoteliali şi permite extravazarea fibrinogenului. .  vasculite (vasculite alergice. sarcoame.  -disproteinemii (crioglobulinemii. malformaţii atrioventriculare. 3. tabes dorsalis. macroglobulinemii). Pyodermagangrenosum.  Există mai multe ipoteze privind mecanismele de apariţie: ♦ Ipoteza manşonului de fibrină. 4. 6. 9. inflamaţie cu Gram-negativ sau anaerobi. arsuri. frig. tumori metastatice). Traumatisme (presiune. afecţiuni vasculare:  venoase. Paniculite (boala Weber-Cristian.  limfatice. LES. atrofia albă. Neuropatii (diabet. În realitate.  -fungice (inflamaţii fungice profunde. embolii septice. Cauzele ulcerului de gambă: 1. gută). siringomielie). care împiedică schimburile vitale. care formează un manşon pericapilar de fibrină. boala Behçet. 5. (propusă de Browse&Burnard în 1982). poliarterita nodoasă. mycobacteriozite tipice şi atipice). 7. facticială).  arteriale: ATS. granulomul Majocci).  -leucocitare (leucemii). 2. policitemia rubra vera). Displaziile congenitale se găsesc în 3-4% din cazuri. embolii de colesterol. limfoame. TAO. necrobioza lipoidică). Neoplazii (epitelioame. 8. Afecţiuni hematologice:  -eritrocitare (talasemie. Infecţii:  -bacteriene (ectima. granulomatoza Wegener). Afecţiuni metabolice (diabet zaharat.

afecţiuni arteriale. Se sugerează ideea sechestrării leucocitelor care aderă de pereţii vasculari. având un caracter cronic. (a fost introdusă de către Coleridge-Smith şi colab. 12. sugerează faptul că ele ar putea fi efectul şi nu cauza ulceraţiei. Plăci de limfangită până la coapsă. recidivant. ca urmare a hipertensiunii venoase.). De modul de aplicare al tratamentului. în urma unui efort fizic deosebit. ♦ Altă ipoteză este a macromoleculelor care trec în derm (Teoria lui Falanga). Evolutie. depresibil. cu fisuri şi limforagii. Gamba acută postflebitică (edem cu pericelulită) se caracterizează prin gamba edematoasă. ♦ Ipoteza "dopului leucocitar". pielea este netedă. leucemii. care vor fi activate şi vor elibera mediatori ai inflamaţiei. cald. boala Vaquez. Ulcerele iniţiale se vindecă dar se redeschid după reluarea activităţii şi duc la reducerea capacităţii de muncă. complicatii. prognostic Sunt legate de: Cauză: ulcerele venoase au prognoza mai bună decât cele arteriale. întinsă. Ruptura varicelor de cauză traumatică. ulcerele a) posttrombotice şi cele neuropatice având pronostic mai grav în timp. şi leagă sau"sechestrează" factorii de creştere şi materialul matricei. cu edem moale. necesari pentru repararea şi menţinerea integrităţii tisulare. stări septicemice. b) c) De gradul de edem cronic inflamator. dureros. 2.persistenţa acestor manşoane. 3. datorită instalării dermitei de stază. cancer gastric. boli metabolice. flictewne şi cruste melicerice. Complicaţii: 1. Tromboflebita superficială favorizată de: factori infecţioşi. responsabili de alterările capilare. după vindecare. roşu vineţiu. alergii postmedicamentoase. tulburări de coagulare. În general .

limfangită). Clinic: dureri vii. arterite. duşuri reci. osteoporoza). d) Tratamentul chirurgical. căldură. cu reducerea exudaţiei plasmatice. nitrat de Ag 0. cresc exuberant iar ulceraţia este dureroasă şi urât mirositoare. 6. cu tendinţă la scleroză.se opresc brusc în treimea superioară a gambei. Leziuni osteoarticulare (periostita. pe fond de blocaj parţial al circulaţiei limfatice (tromboză limfatică. 4. c) Scleroterapia. apare dermita de tip erizipelo id. antiseptice. cloramină. umiditate. se produce o tromboflebită superficială care duce la ocluzia vasului respectiv. pulsatile. diuretice. . edem periulceros. ulcerul poate devenii gangrenos. adenopatii regionale de tip inflamator.13. care reduce presiunea. Ulcerul varicos infectat datorat streptococului. neglijarea tratamentului. Tratamentul ulcerului venos şi al manifestărilor asociate: Local: a) Combaterea infecţiei: antibiotice: mupiricinul şi bacitracina. clorhexidină. Mecanism: scade presiunea în venele superficiale. scăderea în greutate. prin injectarea intravasculară a unui agent sclerozant. din cauza suprasolicitării poziţiei verticale. flebite şi periflebite. Calcificări subcutanate. germenilor Gramnegativi. Uneori trombusul se poate canaliza. Există şi o limfangită subacută. Tratament Tratamentul insuficienţei venoase cronice are drept scop corectarea sau ameliorarea întoarcerii venoase prin: a) Clinostatism prelungit. b) Contenţia elastică. treneuri de limfangită. stafilococului. e) Tratamentele medicale: flebotonice topice şi sistemice. suprainfecţii microbiene. . Se aplică dimineaţa înainte de ridicarea din pat şi se scot seara la culcare. edemul şi duritatea. ser fiziologic. 7. Pe suprafaţa ulceruluise află ţesut necrozat şi secreţie purulentă. 5. dermatoscleroză. Degenerescenţa malignă: marginile devin vegetante. Se realizează cu bandaje elastice sau combinaţii diverse. realizând "carâmbul de cizmă" sau se profilează o îngustare cilindrică. eritem. Sunt utile atât pentru profilaxie cât şi pentru tratamentul insuficienţei venoase cronice. evitarea căldurii.5%.

creşte deformabilitatea hematiilor. Sistemic: -Antibiotice în funcţie de bacteriile izolate. e) Îngrijirea tegumentelor periulceroase: -pastă zincată. fucsina. -Fibrinolitice: stanozolul (creşte fibrinoliza). -nitrat de Ag soluţie 1% sau pomadă (Mikulicz). -grefa "în pastile" sau totală. -Alte medicamente: diuretice.- violetul de genţiană. granulat. . -Hemoreologice: pentoxifilina (400 mg x3/zi) scade vâscozitatea sanguină. dextran. f) Grefarea: -ulcer curat. b) Îndepărtarea detritusurilor celulare: -comprese umede. d) Stimularea epitelizării: aplicarea de ser fiziologic sau curăţarea marginilor plăgii. c) Stimularea granulării. AINS. -granulare excesivă: nitrat de Ag 25% sau dermatocorticoizi. -debridare chirurgicală. soluţii hidrocoloide. inhibă agregarea plachetară. -soluţie hipertonă de NaCl. -soluţii de glucoză. -chimic (enzime fibrinolitice sau colagenolitice).

Sex : Masculin . Naţionalitatea : Română . Afirmativ pacientul nu a luat de 4 luni nici un fel de medicaţie vasoprotectoare şi venotonică. gamba stângă.Insuficienţa venoasă cronică . STUDII DE CAZ Cazul nr.Insuficienţă venoasă cronică.1 I. gamba stângă.CAPITOLUL III. însoţite de edeme mari şi durere la nivelul gambei stângi .Nu cunoaşte . Diagnosticul la internare : . fără medicaţie antidiabetică de aproximativ 2 ani. Ocupaţia : Pensionar . .Ulcer cronic de gambă suprainfectat . Istoricul bolii : Pacient în vârstă de 61 ani. Vârsta : 61 ani . tulburări trofice perilezionale. diabet zaharat tip 2 (2002). însoţite de edeme mari ale gambei şi plantei stângi şi dureri intense. pe fundul lor cu sfaceluri purulente cu miros fetid. Localitatea : Galati .Diabet zaharat tip 2. cunoscut cu ulcer de gambă de peste 15 ani. Se internează în vederea investigaţiilor clinice şi paraclinice şi a tratamentului de specialitate Antecedente heredo-colaterale : .Ulcer cronic de gambă suprainfectat .Ulceraţii masive. cu marginile neregulate. Motivele internării : . Religia : Ortodox .C. . . Culegerea datelor: Numele şi prenumele :T. Diagnosticul la 72 de ore : . Se internează pentru prezenţa la nivelul gambei stângi a unor ulceraţii masive.

IC pe LMC stâng.Tip constituţional hipostenic •Greutate= 117 kg .O.nefumător . =20 respiraţii /minut . •Talie = 177 cm . •Sistem muscular : normoton. Condiţii de viaţă şi muncă : . normokinetic .2005 . ritmice. murmur vezicular normal transmis bilateral. •Starea de nutriţie : supraponderală . Examenul obiectiv. fără sufluri cardiac. •Tegumente : Ulceraţii masive. .adipos : foarte bine reprezentat . greu perceptibile. •Aparat cardiovascular : arie precordială de aspect normal. Medicaţie adminstrată înaintea internării : . . alcool) : .consumă ocazional alcool . Comportamente (fumat.2002 . însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi. cu striaţiuni la nivelul picioarelor . normotrof. •Starea de conştienţă : păstrată .cardiopatie ischemică . •Sistem ganglionar : superficial.D.diabet zaharat. •Facies : suferind. •Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . puls neperceptibil la artera pedioasă . . •Mucoase : normal colorate . şoc apexian în spaţiul V. uşor estompat.1982 . zgomote cardiac asurzite. .8 º C . II.Antecedente personale. zone depigmentate la nivelul pomeţilor . •Ţesut conjunctiv . fiziologice şi patologice: . F.alimentaţie hipercalorică . nepalpabil .Condiţii corespunzătoare de viaţă .fără nici o medicaţie vasoprotectoare şi venotonică de aproximativ 4luni . fără raluri. . echilibrat prin dietă şi A. .apendicectomie . . AV = 62 bătăi /minut.a urmat tratamentul diabetic conform prescripţiei medicale . •Starea generală : influenţată .ulcer cronic gamba stângă . TA = 130/70mmHg. •Fanere : unghi deformate. •Aparat respirator : torace uşor emfizematos.R. •Temperatură = 36. .1992 .

Obiceiuri pentru a dormi : fără pătură .Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă .Regim : da .Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . .Ajutor pentru a mânca : nu . Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal .Ajutor pentru a adormi: nu . 4. splină nepalpabilă . .Dificultăţi la eliminare : prezintă polakiurie .Micţiuni nocturne : prezintă nicturie . . Nevoia de a dormi şi a se odihni : .Prezintă insuficienţă venoasă cronică .Incontinenţă : nu prezintă . elastic. Nevoia de a elimina : A. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singur . din cauza bolii : excluderea glucidelor din alimentaţie .Dificultăţi : nu prezintă . micţiuni frecvente. poliurie şi nicturie. B. III. -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . splină : ficat palpabil la 0.5cm de rebordul costal. moale nedureros. Urina : .Numărul orelor de somn : aproximativ 7 ore . endocrin . căi biliare . •Sistem nervos . •Ficat . fără ajutor . fără semne de iritaţie meningeală .•Aparat digestiv : abdomen destins de volum. Circulaţia : . . spontan şi la palpare. usturimi la urinare. 3. . Scaun : . . Tranzit intestinal absent (constipaţie) .Gust : da . Nevoia de a bea şi a mânca : . . organe de simţ : ROT prezente bilateral . manevra Giordano bilateral. . Analiza şi interpretarea datelor 1. . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. 2. -Activitate psihică : bună . •Aparat uro-genital : loje renale libere. B. 5.

Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . 14. Nevoia de a evita pericolele : .. de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : . 7. 13. de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicose. 10.Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate . . Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : urmăreşte meciurile de fotbal ale echipei favorite .Este o persoană puţin comunicativă . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Satisfacerea nevoi se reduce la îngrijirea nepotului . . 9. 8. Nevoia de a menţine memperature corpului în limite normale : . .Somnifere : nu sunt necesare . Nevoia de a comunica : .Obiceiuri : baie de două ori pe săptămână . Nevoia de a fi curat .Se spală singur. însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi iar mucoase sunt normal colorate . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale. 6. .Semne particulare : nu are . 12.Temperaturile crescute îi crează problem .Tegumentele prezintă ulceraţii masive. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . 11. nu are nevoie de ajutor .

ASLAT: 16 U/L. -Hb:10. -VSH: mm/h. -pe zonele infectate se aplica antibiotic unguient sau cu fase -in plagii urma si toaletei aplicarea solutiei de betadine dispare mirosul fetid. Rezultate laborator. . creatinina. ASLAT: 18 U/L. a pulsului. persista.IV. transaminaze. uree. -leucocite: 9300/mm3 -EO:1%. -creatinita: 0. glicemie. VSH. dar infectia inca betadine solutie. de Interventiile asistentei Evaluare generala arteriale. a respiratiei si notarea in foaia de abservatie mg/dL. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele pacientului -stare de Obiectivele asistentei rau -supravegherea functiilor vitale -masurarea tensiunii -puls:62 batai /minut -reaspiratie:20 resp/min -TA: 130/70 mmHg -investigatii laborator de -recoltarea probelor laborator -s-a recoltat sange prin pt punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor examene de laborastor: hemoglobin.4 g %. -glicemie: 239 mg%. -segmentate:78 limfocite mici. -toaleta pansarea plagii si Indepartarea sfacelelor purulente dezinfectarea plagii si -toaleta plagii cu apa oxigenata.6 %.

-repaos in pozitia -starea generala se imbunatateste. sesibil Gentamicina. -tratarea plagii -Vasseldue: 1 fiola/zi. Clavulanic Ciprofloxacin. -Detralex: 2 tb/zi. -cultura din plaga: pseudomonas. Trendelenburg. -Tador: 3 tb/zi. -imbunatatirea circulatiei venoase. de -se face toaleta cu apa -infectia persista oxigenata -aplicarea de antibiotic la Acid si a unguient pe plaga suprainfectare. -toaleta pansarea plagii si -eliminarea riscului infectie si de extindere plagii. -edemul persista. .Ziua 2 Problemele pacientului investigatii laborator Obiectivele asistentei de -recoltarea analizelor laborator de -urocultura cu antibiograma -recoltare secretii din plaga Rezultate laborator: urocultura de negativa Interventiile asistentei Evaluare (sterile). reducerea durerii in ortostatism. administrar ea tratamentul ui medicamentos -indepartarea riscului de Administrarea de antibiotic injectabil: -Gentamicina 80 mg/2x pe zi.

-Detralex: 2 tb/zi. -Vasseldue: 1 fiola/zi. de Interventiile asistentei Evaluare clinica de boi valorilor de nutritive si glicemiei diabet stabiliirea regimului si a conduitei terapeutice. -nu intolerant. -repaos in pozitia -stare generala buna. . -tratarea durerii. toaleta si - determinarea glicemiei.Ziua 3 Problemele pacientului consult Obiectivele asistentei la eevaluarea -s-a recoltat sange pt Rezultatele examenelor laborator: -glicemie:270 mg%. -regresie edeimului. administrarea tratamentului medicamentos. -se si face toaleta plagilor cu apa oxigenata eliminarea -pe zonele infectate se aplica Infectia persista dar unguient cu antibiotic. -tratarea insuficientei venoase. a curate. plaga devine ma pansarea plagii riscului infectiei si de extindere plagii. Trendelenburg. .tratarea diabetului. indepartarea riscului de Administrarea de antibiotic injectabil: -Gentamicina 80 mg/2x pe zi. -Tador: 3 tb/zi. fara secretii. -reducerea durerii in ortostatism prelungit. prezinta usoara a suprainfectare.

2/zi.Ziua 5 Probleme pacientului -toaleta pansare plagii Obiectivele asistentei si -indepartare riscului de suprainfectie. -clinostatism prelungit vasculara si imbunatatita. . -imbunatatirea circuiatiei venoase. -administrarea tratamentului mjedicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. Curison picaturi -Pentoxifilin retard 400mgx venotonice. -imbunatatirea circuiatiei venoase. contentia elastic extrema a gambei. -Administrare de antibiotic: In urma tratamentului cu Eritromicina: 2 tb x 4/zi. flebotonice si starea este mult -se face toaleta locala cu ser -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare fiziologic apoi se aplica apitelizare. Endoteon:2 tb/zi.

localizat la gamba dreaptă . Localitatea : Sendreni (Galati) . Antecedente personale patologice : .Mama – insuficienţă venoasă.I. intercalate de perioade de vindecare postterapeutică.T. periulceros. Se reinternează în Clinica D. discret pruriginos .H. o ulceraţie rotund ovalară.Ulcer cronic posttrombotic de aproximativ 20 de ani.Cazul nr 2 1. Naţionalitatea : Română .Ulceraţie rotund ovalară cu diametrul de aproximativ 8cm.T. faţa internă . a avut numeroase internări la Clinica de Dermato-venerologie pentru redeschiderea ulcerului. Diagnosticul la internare : Ulcer venos cronic posttrombotic. Vârsta : 71 ani . Culegerea datelor: Numele şi prenumele :V. Sex : Masculin .Bolile copilăriei .A. (nu poate preciza exact data debutului). . Ocupaţia : Pensionar .1989: Safenectomie. .V. Antecedente personale fiziologice : . . Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer venos cronic posttrombotic. . pentru reevaluare clinic-biologică şi tratament de specialitate. 1/3 inferioară a gambei drepte. faţa internă . prezentând în 1/3 inferioară a gambei drepte. Istoricul bolii : Bolnavul prezintă diagnosticul de ulcer cronic posttrombotic gamba dreaptă de aproximativ 20 de ani. Motivele internării : . . Antecedente heredo-colaterale : .1979: Fractură deschisă gambă stângă şi antebraţul drept. Religia : Ortodox .Tatăl – H. înconjurată de un placard eritematos. .Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat.. 1/3 inferioară a gambei drepte.A. pe faţa internă. înconjurată de un placard eritematos. acoperită de secreţii sero-purulente. diabet zaharat .

pe faţa internă. Temperatură = 36 º C . splină : ficat . TA =170/80 mm/Hg (H.5mg.Furosemid . • Ficat . • Ţesut conjunctiv . a unei ulceraţie rotund ovalară. • Aparat uro-genital : micţiuni fiziologice .în limite fiziologice . • Aparat respirator : murmur vezicular normal transmis bilateral . cu excepţia prezenţei în 1/3 inferioară a gambei drepte. • Starea de nutriţie : bună . • Fanere : normale . • Sistem ganglionar : normal .1 tabletă pe zi . insuficienţă venoasă cronică) . înconjurată de un placard eritematos.T.Medicaţie adminstrată înaintea internării : . • Facies : fără modificări fenotipice . cu respiraţia TI prezentă . căi biliare . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . periulceros . III. • Tegumente : normal colorate . organe de simţ : fără semne de iritaţie meningiană . normokinetic .x2/zi.Enap . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. • Starea de conştienţă : păstrată . Examenul obiectiv • Greutate= 80 kg . • Starea generală : bună . endocrin . • Sistem nervos . Analiza şi interpretare datelor 1. splină . normotroftrof . . elastic .adipos : normal reprezentat .2 tablete pe zi II. • Sistem muscular : normoton . • Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . .A.Detralex . Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit lateral dreapta . Talie = 175 cm . • Aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice . • Aparat digestiv : abdomen suplu . • Mucoase : normal colorate .

-Semne particulare : nu are . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . 2. nu are nevoie de ajutor . Nevoia de a fi curat . -Activitate psihică : bună . -Se spală singur. 8. -Ajutor pentru a mânca : nu . 4. Nevoia de a dormi şi a se odihni : -Numărul orelor de somn : aproximativ 8 ore . Circulaţia : -Prezintă insuficienţă venoasă cronică . din cauza bolii : hiposodat . -Ajutor : nu .Gust : da . B. -Incontinenţă : nu prezintă . -Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . -Diaree : nu . 7. 3. -Micţiuni nocturne : în limite normale . -Somnifere : nu sunt necesare . -Regim : da . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singur .B. Nevoia de a elimina : A. Scaun : -Dificultăţi : nu prezintă . 6. fără ajutor . . Nevoia de a bea şi a mânca : . 5. Nevoia de a menţine 58emperature corpului în limite normale : -Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : -Obiceiuri : baie şi duş . Urina : -Dificultăţi la eliminare : nu prezintă . -Obiceiuri pentru a dormi : nu prezintă . -Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . -Transpiraţie : în cantitate 58ormal . -Constipaţie : nu .

Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : merge în parc pentru a se întâlni cu alţi pensionari cu care poartă discuţii şi joacă şah . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale. 13. . 12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Se implică în acţiuni de ajutorare a bătrânilor de la azil . 10. de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicos . Nevoia de a evita pericolele : -Temperaturile crescute îi crează 59roblem .-Tegumente şi mucoase normal colorate. Nevoia de a comunica : -Este o persoană comunicativă. pe faţa internă. de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . prezintă în 1/3 inferioară a gambei drepte. a unei ulceraţie rotund ovalară. înconjurată de un placard eritematos. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . 14. îi plac glumele . periulceros 9. 11.

-densitate: 1025. -pH: 5 -sediment urinarar: -rare epiteliale. -in urma buna la aplicarii cu se reduce antibiotic( Gentamicina).glucozaabsent -Ubg normal. Obiectivele asistentei supravegherea functiilor vitale.6mg/dL.IV. -glicemie:98 mg %. 70 Interventiile asistentei Evaluare observatii.-leucocite. -TGO: 18 I.4 g % -leucocite: 4300 mm3. Ssumarul de urina. -se aplica unguent cu -toleranta antibiotic. puisului si a respiratiei si notarea lor in foaia de -pulsul: batai/minut.I -albumina. -hemoglobina. unguentului antibiotic riscul de infectie si de extindere a plagii. -respiratia:20 respiratii/minut -TA: 130/70 mmHg. TGP. . -uree. -creatinina. -creatinina: 0. -VSH:45mm/h. .sterila cellule- -toaleta pansarea plagii si -aseptizarea plagii Se efectuiaza: -toaleta plagii. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele pacientului -stare generate relative buna. -masurarea tensiunii arteriale. -urocultura.. -TGP: 15 U. -transaminaze: TGO. -investigatii de laborator -recoltarea probelor pentru laborator S-a recoltat sange prin punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor analize de laborator: -VSH. -Hb:13. -glicemie.

-pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. -imbunatatirea circuiatiei venoase. extinderea plagii oprita. Endoteon:2 tb/zi. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. -Administrare de antibiotic: -stare generala buna. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). Ziua 3 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -diminuarea senzatiei "piceor greu” de este Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. . -Plaga secretii seropurulente fara Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii Eritromicina: 2 tb x 4/zi. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -imbunatatirea circuiatiei venoase. Endoteon:2 tb/zi. si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -infectia persista. -Administrare de antibiotic: si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata.Ziua 2 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. -diminuarea senzatiei de "piceor greu”. -stare generala buna.

-Administrare de antibiotic: Eritromicina: 2 tb x 4/zi. imbunatatirea circuiatiei venoase. In tratamentului flebotonice urma cu si si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. prelungit extrema si a -imbunatatirea circulatiei venoase elastic Ziua 5 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii apitelizare. -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii apitelizare. -clinostatism contentia gambei. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -pe zonele infectate se aplica Curison gel . infectie si de extindere plagii. a -Administrare de antibiotic: favorabila. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi.Ziua 4 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului de -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. starea vasculara este mult imbunatatita . administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. evolutie Eritromicina: 2 tb x 4/zi. Endoteon:2 tb/zi. Endoteon:2 tb/zi. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. venotonice. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi.

Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior . Sex : Feminin . Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer cronic . Istoricul bolii : Pacientă în vârstă de 53 ani. .Cazul nr.Detralex . alcool) : . Antecedente heredo-colaterale : .1990 . Diagnosticul la internare : Ulcer cronic . Ocupaţia : Pensionar . Dermită eczematiformă minoliană. Motivele internării :Ulceraţie cronică atonă gigantă membrul inferior stâng. .G. fără tendinţe la epitelizare. fiziologice şi patologice: .pentru ulcer cronic gambă stângă. trăieşte în condiţii corespunzătoare .V.casnică. Culegerea datelor: Numele şi prenumele : M.3 I. Comportamente (fumat. edem perilezional . internată în repetate rânduri în clinica D. Medicaţie adminstrată înaintea internării : . Se internează în prezent pentru o ulceraţie atonă gigantă. Antecedente personale.nefumătoare . Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior .Nu cunoaşte . . durere locală. Condiţii de viaţă şi muncă : . greutate în deplasare.nu consumă alcool. . gamba stângă. durere locală. Dermită eczematiformă minoliană. Naţionalitatea : Română . gamba stângă.alimentaţie normală. Vârsta : 53 ani .Colecistectomie . Religia : Ortodox . Localitatea : Bulgăruş (Timiş) .

• Tegumente : ulceraţie atonă gigantă la nivelul gambei stângi . • Aparat digestiv : Abdomen cu ţesut adipos abundent. Temperatură = 36. • Aparat respirator : torace normal conformat. Matitate cardiacă în limite normale. endocrin . orientată temporospaţial. căi biliare . Circulaţia : -Prezintă insuficienţă venoasă cronică . . organe de simţ : ROT prezente. Sonorizare pulmonară în limite normale.II. • Ficat . Loje renale libere. • Sistem muscular : tonus normal .adipos : bine reprezentat . • Aparat cardiovascular : Şoc apexian în spaţiul V şi pe linia medioclaviculară. -Ajutor pentru a mânca : nu . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. • Mucoase : normal colorate . Nevoia de a bea şi a mânca : -Gust : da . • Sistem nervos . splină : În limite normale . Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal . Tranzit intestinal prezent. 2. • Facies : normal . Manevra Giordani bilateral nrgativa. • Fanere : normale . • Starea generală : bună . • Sistem ganglionar : nepalpabil . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii .Analiza şi interpretare datelor 1. Talie = 170 cm . • Starea de nutriţie :supraponderală .5 º C .Examenul obiectiv • Greutate = 80 kg . III. B. • Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . • Ţesut conjunctiv . • Aparat uro-genital :Micţiuni spontane prezente. • Starea de conştienţă : păstrată .Zgomote cardiace rotunde. -Dezgust : nu . bine bătute .

-Ajutor : nu .-Regim : nu . 7. Nevoia de a evita pericolele : -Fulgerele îi provoacă teamă . nu are nevoie de ajutor . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : -Obiceiuri : baie . 4. Nevoia de a fi curat . Scaun : -Dificultăţi : nu prezintă . -Obiceiuri pentru a dormi : cu capul acoperit cu batic . Urina : -Dificultăţi la eliminare : nu prezintă . -Tegumente şi mucoase normal colorate cu excepţia prezenţei unei ulceraţii atonă gigantă la nivelul gambei stângi . B. Nevoia de a dormi şi a se odihni : -Numărul orelor de somn : aproximativ 6 .7 ore . -Se spală singură. Nevoia de a elimina : A. 8. -Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singură . -Transpiraţie : în cantitate normală . -Semne particulare : nu are . -Laxative : nu . -Activitate psihică : bună . -Incontinenţă : nu prezintă . -Micţiuni nocturne : nu prezintă . -Constipaţie : nu . -Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . Nevoia de a comunica : -Este satisfacuta . 9. 6. fără ajutor . 10. -Somnifere : nu sunt necesare . 3. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale : -Nu prezintă dificultăţi . 5.

Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Tratându-şi boala cu superficialitate. de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . 13.11. 14. pe viitor fiind hotărâtă să fie mai atentă în păstrarea sănătăţii. . a obţinut un rezultat care a speriat-o. 12. Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : se uită la televizor. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Se reduce la activitatea din gospodărie . Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . atunci când activitatea din gospodărie îi permite .

I. -leucocite. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele Pacientului -stare generate relative buna. -TGP: 15 U. -Periulceros. Sumarul de urina.6mg/dL.I.IV. Interventiile asistentei Evaluare si unguient Cloramfenicol 5%. -densitate: 1025. -TGO: 18 U. -leucocite: 4300 mm3.4 g %. -masurarea tensiunii arteriale. -investigatii de laborator -recoltarea probelor pentru laborator S-a recoltat sange prin punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor analize de laborator: -VSH... puisului si a respiratiei si notarea lor in foaia de observatii. TGP. -transaminaze: TGO. -respiratia:20 respiratii/minut -TA: 130/70 mmHg.sterila -toaleta plagii -indepartarea sfacelelor purulente dezinfectia plagii -se face toaleta cu apa oxigenata. -VSH:45mm/h. Obiectivele asistentei -supravegherea functiilor vitale.Fugicard (corticoid) . -glicemie: 98 mg % -creatinina: 0. -urocultura. -Hb:13. -pe zona ulceroasa se aplica un cu antibiotic -pulsul: 70 batai/minut. -hemoglobina. -pH: 5 -sediment urinar cellule epiteliale.

-reducerea pruuritului. durerii in -edemul persista. -tratarea pruuritului. -administrarea tratamentului medicamentos. tratamentui -starea generala se injectabil: Ceftamil 1g x imbunatateste. Trendelemburg -contentie elastica. -pe zona ulceroasa se aplica un unguient cu antibiotic Cloramfenicol Periulceros 5%. -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare.1 tb/zi -Repaos in pozitia -reducerea ortostatism.Ziua 2 Problemele pacientului Obiectivele asistentei -se face toaleta cu apa -infectia persista. -tratarea durerii. -Ketonal (supozitoare): 2 supozitoare/zi. -ibunatatirea circulatiei venoasae. -Detralex: 2 tb/zi. -Aerius: 1 tb/zi. Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea plagii. unguient corticoid (Fugicard). Pentoxifilin: 400 mg. . si dezinfectia plagii. 2/zi. sfacelelor purulente oxigenata.

-ibunatatirea circulatiei venoasae.Ziua 3 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar plagii. plaga devine curate. injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi. Pentoxifilin: 400 mg. plaga devine curate. -tratarea durerii. cu antibiotic- . -ibunatatirea circulatiei venoasae. -Detralex: 2 tb/zi. -Aerius: 1 tb/zi. de suprainfectare. Ziua 4 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar plagii. -edemul este redus. -administrarea tratamentului medicamentos. -tratarea pruuritului. -pe zona ulceroasa se aplica fara secretii. -tratarea durerii. unguent Funcid. -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. Trendelemburg -contentie elastica. imbunatateste. extindere a plagii. tratamentui -starea generala se oxigenata. infectiei si de oxigenata. -pe zona ulceroasa se aplica fara secretii. -reducerea senzatiei de greutate a piceorului. -Ketonal (supozitoare): 2 supozitoare/zi. -reducera pruuritului. -tratarea pruuritului. un unguient cu heparinoiziLioton.1 tb/zi -Repaos in pozitia -reducerea durerii in ortostatism.

-tratarea durerii.-ingrijirea periulceroase zonei -ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a venoasae Lioton. -ibunatatirea circuiatiei tratamentui -stare generala mult injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi. piceorului redusa.glicemie : 130 mg % plagii. . (supozitoare): supozitoare/zi. -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare.1 tb/zi -durerea este redusa in -Repaos in pozitia ortostatism -contentie -pruuritus -Ketonal redus. Ziua 5 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa . local). (tratament local). -recoltare laborator de probe pt pt cu antibiotic- extindere a plagii. -Detralex: 2 tb/zi. tb/zi. . cu mult (tratament local). -tratarea pruuritului. (sange) determinarea glicemiei -ingrijirea zonei -ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a venoasae (tratament Lioton. -administrarea tratamentului medicamentos. periulceroase. ibunatatita. 2 -Aerius: 1 este mai venoasae Trendelemburg elastica. Pentoxifilin: 400 mg. infectiei si de oxigenata.-edemul este redus. piceorului se mentine dar este foarte redusa. -pe zona ulceroasa se aplica unguent Funcid.

edemului gambier. riscului indepartarea -administrarea de injectabil: tratamentui -stare generate buna. -ibunatatirea circulatiei Ceftamil 1g x 2/zi. -Ketonal (supozitoare): supozitoare/zi. -pruurit diminuat pana la disparitie. -Aerius: 1 tb/zi. . . -represie marcata a suprainfectare. -Detralex: 2 tb/zi. 2 (tratament local). -tendinta la epitelizare.-administrarea tratamentului medicamentos.tratarea durerii. -Pentoxifilin: 400 mg-1 tb/zi -durere mult redusa in venoasae -Repaos in pozitia ortostatism. -tratarea pruuritului. Trendelemburg -contentie elastica.

primare. ambele) . egzeme. obstructive.CAPITOLUL IV. performante. Tabel 1. Clasificarea clinica Clasa 0 Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Clasa 5 Clasa 6 Fara modificari vizibile sau palpabile de boala venoasa Talangiectazii sau vene reticulate Vene varicoase Edeme Modificari cutanate: pigmentare. secundare) Pentru distributia anatomica (superficial. profunde. lipodermatoscleroza Modificari cutanate (anterioare) + ulcer vindecat Modificari cutanate (anterioare) + ulcer activ Semne clinice (grad 0-6) Pentru aspectele asimptomatice Pentru formele cu semen clinice evidente Pentru clasificare etiologica (congenitale. isolate sau in combinative) Pentru disfunctia fiziopatologica (reflux. UN NOU SISTEM DE CLASIFICARE PENTRU BOALA VENOASĂ CRONICĂ A MEMBRELOR INFERIOARE Boala venoasă cronică este o cauză importantă de disconfort şi incapacitate şi afectează un procent important al populaţiei pe plan mondial. Clasificarea ia in considerare urmatoarele criteria C A S E A P Tabel 2.

Popliteee Tibiale Musculare-gastocnemiana. 2. altele/ Tabel 4. 5. Pelvi-gonadele. Coapsa Gamba . 2.Tabel 3. Congenital (EC) Primar (EP) de cauza necunoscuta Secundar (ES) postrombotic. Safena mica Vene monosafenoase II. Vene profunde 1. postraumatic. 2. altele. Vena iliaca Vena cava inferioara Comuna Interna Externa 3. Vene perforante 1. 3. 4. 2. solara. 4. Clasificare anatomica I. Clasificarea etiologica 1. III. altele. Talangiectazii/ Vene reticulare Savena mare Deasupra genunchiului Sub genunchi 3. venele ligamentului larg. 6. Vene superficial 1.

3. obstructiei (PO). nu necesita analgezice Severa. Edem 0 1 2 3. ambele (PRO) 1. Durere 0 1 2 2. Clasificarea fiziopatologica Semne clinice si sintomele disfunctiei venoase pot fi rezultatul refluxului (PR). Pigmentatie 0 1 2 5. Reflux (PR) Obstructie (PO) Reflux + obstructive (PRO) Tabel 6. 2. Marimea ulcerului 0 1 2 Absent Moderata. Scor clinic 1. necesita analgezice Absent Usor/ moderat Sever Absent Usor/ moderat Sever Absent Localizata Extinsa Absent Localizata Extinsa Absent 2 cm diametru > 2 cm diametru . Claudicatie venoasa 0 1 2 4.Tabel 5. Lipostermatoscleroza 0 1 2 6.

.  Atenţie la celulele contraceptive. în timpul unei activităţi statice prelungite. b) Ce nu trebuie să faceţi:  Evitaţi imobilizarea prelungită.  Păşiţi energic şi faceţi mici sărituri pe vîrfuri.  Evitaţi tenisul. echitaţia.  Evitaţi băile calde.  Faceţi zilnic un duş cu apă rece la nivelul gambelor (de jos în sus). joggingul. şosete.  Staţi cu gambele ridicate în timpul nopţii şi de câte ori este posibil.  Evitaţi incălţămintea plată sau cu tocuri mai mari de 5 cm. dansul.  Evitaţi kilogramele în plus şi hainele prea strâmte (jeans.  Practicaţi nataţia.  Preferaţi îmbrăcămintea amplă.EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE . Corijaţi toate deformările piciorului. mai ales în timpul sarcinii.  Evitaţi fotoliile foarte moi sau cu spătarele tari. băile de abur şi tot ceea ce însemnă căldură intensă la nivelul gambelor.INSUFICIENŢA VENOASĂ Recomandari pentru îmbunătăţirea circulaţiei venoase : a) Ce trebuie să faceţi:  În timpul unei activităţi statice prelungite efectuaţi la intervale regulate mici mişcări ale gambelor.  Evitaţi activităţile statice.…). saunele. mersul pe bicicletă…  Preveniţi constipaţia. c) Urmariti cu atentie tratamentul recomandat.5 cm. gimnastica aerobică.  Învingeţi tentaţia expunerii prelungite la soare. golful.  Preferaţi încălţămintea cu tocul cuprins între 3 .

3. www.Dermato-venerologie. 5.ro . No.BIBLIOGRAFIE 1. Ortansa şi Ioan Macovei .Venerologie.sfatul-medicului. Angiologia azi. 2.Mic atlas de anatomia omului. 4.Dermato . Dem Theodorescu . Virgil Feier . 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful