P. 1
Ulcer Varicos

Ulcer Varicos

|Views: 244|Likes:
Published by Cristian Varzan

More info:

Published by: Cristian Varzan on Jun 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/04/2014

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,CAROL DAVILA’’ DOMENIUL- SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA

PROFESIONALĂ- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE

ÎNDRUMATOR, Dr. Jireghie Iuliana Asist. Barbarasa Gina ABSOLVENT, CURSARU IOAN

-GALAŢI2011

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER VARICOS

MOTTO :

«

Omul are varsta arterelor lui »
Prof. Leriche

32 6.32 7. Descrierea aparatului circulator……………………………………………. Antecedente personale si hederocolaterale…………………………………32 5.42 10.. Etiopatogenie…………………………………………………………. Examene de laborator si exploorari………………………………….…………………….31 1..35 9. Diadnostic pozitiv………………………………………………………………...42 11... Tratament………………………………………………………….…………...….1.……………… 4 Argument…………………………………………………………….…………….. Diagnostic diferential………………………………………. Anatomia si fiziologia sistemului circulator…………….14 I.6 Capitolul I.... Examenul general al bolnavului…………………………………………. Definitie………………………………………………………………...3.. Date de identitate………………………………………………………………31 3.…12 I.……………….. Inima………………………………………………………………………….. Mica si marea circulatie………………………………………………………19 Capitolul II.………42 12.31 2.………….2.46 . Istoric…………………………………………………………………………….……….12 I.………44 13..33 8...…. Examenul local al bolnavului……………………………………. complicatii. Motivele internarii………………………………………………………………32 4. Ulcerul varicos…………………………………………………………...…………. prognostic…………………………………….………………3 Cuprins……………………………………………………………………. Evolutie.Cuprins Motto………………………………………………………………………..

Capitolul III. Un nou sistem de clasificare pentru boala venoasa cronica a membrelor inferioare…………………………………………..insuficienta venoasa cronica………………….76 Educatie pentru sanatate. Studii de caz……………………………………………………………....…48 Cazul nr..66 Capitolul IV.81 Bibliografie…………………………………………………………………………….....….…..3…………………………………………………………………….……57 Cazul nr..……………….. 1…………………………………………………………………………48 Cazul nr... 87 . 2……………………………………………………………….….…...…….

numai natura poate vindeca. fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului. problemele actuale sau potentiale de sanatate. ea descrie aceste ganduri : “Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana ingrijita. In principala sa lucrare “Notite despre munca sa sanitara”. nici una nici alta nu vindeca. In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii. este vorba de ingrijire. Florance Nightingale a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea religioasa simorala. nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole. Indiferent cu cine avem de-a face. atata timp cat ingrijirile sunt . fenomenele ce privesc. deci de nursing Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au determinat dezvoltarea si influentarea lor.ARGUMENT 1. Este un adfevarat process de judecata. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-psi gaseasca modul de functionare normala ceea ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi. Cadrul medical isi va centra activitatea asupra consecintelor starii de boala. care a descris necesitatile fundamentale ale omului. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera” Gratie lucrarilor Virginiei Henderson. suportul medical ramane in cazul pacientilor cronici. Introducere Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni. avand ca scop restabilirea starii normale a pacientului. in general nursele sunt : reactiile individuale si de grup. ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care ingrijeste.de fiecare data luam o decizie. nici chirurgia. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu. Ea a insistat pe faptul ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. Nimic nu este mai putin adevarat. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor.

familiei si societatii. 2. Ulcerul de gamba consta intr-o ulceratie tumefiata sau un crater. sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de asistent medical generalist . Astfel. In consecinta. factorilor de stres. Notiuni despre boala Ulcerul de gamba este o pierdere de substanata dermoepidermica. marimi si culori diferite Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. ce rezulta datorita circulatiei arteriale deficitare si include piceorul diabetic ( cu ulceratie) ce poate fi rezultat al diabetului. sa nu intalnesc piedici in scopul redarii acestui in cel mai scurt timp. etc. datorita consecintelor sociale. situata sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piceorului care necesita mai mult de 6 sapt pt a se vindeca. pruurit si tumefiere la nivelul membrului afectat. dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase defictare de la nivelul membrelor inferioare. Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa. pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca este posibil chiar sa-I dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice. Alte tipuri de ulcere de gamba include ulcerele arteriale. Pe perioada celor 3 ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba. Scopul si motivatia Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din literatura de specialitate. cauzand usturimi.privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. . si pune probleme destul de grave asupra sanatatii individului 3. Ulcerele venoase pot fi dureroase. pentru ca riscul de recitiva a bolii sa fie cat mai scazut. factorilor favorizanti. cu expunerea tesutului subiacent. Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila. repartizam ingrijiri. Peste 80-80 % dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase. Pot fi de forme. calitatea principala a unei asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai. in loc sa repartizam sarcini.

. boala şi moarte  utilizează cunoştinţe şi tehnici din ştiinţele fizice. în toate unităţile sanitare.4. mental. psihic.N. definesc Nursingul drept o parte a sistemului de îngrijire a sănătăţii cuprinzând: promovarea sănătăţii prevenirea bolii îngrijirea persoanelor bolnave (fizic. aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială Nursingul :  se ocupă de aspectele psiho-somatice şi psiho-sociale ale vieţii.îngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic şi mental Obiectivele nursei:  A se apropia şi a-i cunoaste mai bine pe pacienţi  A oferi îngrijiri: –mai bune –individualizate –complete –continue Rolul propriu al nursei este de a ajuta persoana bolnava/sănătoasă pentru menţinerea/recastigarea sănătăţii (sau asistarea in ultimele clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forţa. personae cu nevoi speciale) de toate vârstele. şi I. voinţa sau cunoştinţele necesare (Virginia Henderson). medicale şi umaniste  contribuie la implicarea cetăţenilor pentru menţinerea unei bune sănătăţi Istoria profesiunii de nursing începe de la 1860 odată cu înfiinţarea primei şcoli de către Florence Nightingale (1820-1910) a. deoarece acestea afectează sănătatea.prevenirea îmbolnăvirilor . sociale.promovarea sănătăţii .S. Nursa : Este pregatită printr-un program de studiu incluzând: .M.C. Nursingul O.

Aplică metodele de observaţie şi de tratament la indicaţia medicului .Să-şi însuşească competenţele de bază .Să aibă cunoştinţe de psihologie . cărora le transmite informaţii şi învăţăminte –ascultarea şi susţinerea pacientului  promovarea unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate .Funcţiile nursei  Asistă pacientul din proprie iniţiativă. în: –asigurarea confortului –stabilirea relaţiilor de încredere cu bolnavul şi aparţinătorii. psihic. social –acţiuni de educaţie pentru sănătate –acţiuni privind organizarea şi gestionarea unităţilor de îngrijire  Funcţia profesională = cel mai important rol al nursei –promovarea şi menţinerea sănătăţii –prevenirea îmbolnăvirilor – îngrijirea în situaţia îmbolnăvirii şi recuperarea  Funcţia educativă: educare pentru sănătate  Funcţia economică: gestionarea serviciului corelată cu comportamentul etic  Funcţia de cercetare Codul pentru asistente medicale Descrie patru responsabilităţi: –Promovarea sănătăţii –Prevenirea îmbolnăvirilor –Restabilirea sănătăţii –Înlăturarea suferinţei Cerinţe profesionale pentru nursă . temporar sau definitiv.Observă la pacient modificările provocate de boală/tratament şi le transmite medicului  Activităţi interdisciplinare: –acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic.Să fie capabilă de empatie .Să aibă atitudine potrivită faţă de pacient şi familia sa .Să aibă pregatire pluridisciplinară .

Culegerea de date 2. planificat în scopul protejării şi promovării sănătăţii individului şi a comunităţii . Planificarea îngrijirilor 4.Este un proces conştient. Realizarea intervenţiilor 5. Analiza şi interpretarea lor 3.Sunt identificate sursele de dificultate care impiedică satisfacerea nevoilor pe plan biopsiho-social. de grup la problemele actuale sau potenţiale de sănătate Procesul de îngrijire . adaptate fiecărui pacient . cultural şi spiritual şi se stabilesc intervenţiile menite a ajuta persoana să-şi recapete autonomia Planul de îngrijire reprezintă mijlocul cel mai eficient de comunicare între persoanele din echipa de îngrijire Etapele procesului de îngrijire 1. Evaluarea . familiale.Problemele de sănătate sunt abordate în mod ştiinţific.Reprezintă o metodă organizată şi sistematică care permite îngrijiri individualizate. situaţiile sunt analizate iar îngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice şi psiho-sociale ale persoanei .Nursa urmăreşte reacţiile individuale.

.

vasele sanguine. vase şi ganglioni limfatici cu originea la nivelul lichidului interstiţial al ţesuturilor şi cu mers centripet.1. şi un sistem organizat de canale tubulare.şi altul între cord. . prin două trunchiuri colectoare limfatice. după cum bolile vasculare scurtează durata de viaţă. reprezentând marea circulaţie . Integritatea sistemului circulator condiţionează o bună funcţionalitate a organismului. prof. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE I. În cadrul aparatului circulator sanguin există două circuite. numite vase capilare.CAPITOLUL I. deosebite ca funcţionalitate: unul între cord şi pulmon. reprezentând mica circulaţie .sau circulaţia generală. cuprinzând arterele şi venele. Pe drept cuvânt. iar între ele o bogată reţea de vase intermediare foarte fine. generează în foarte mare măsură îmbătrânirea ţesuturilor. care asigură oxigenarea sângelui. spre organele de excreţie. spre sistemul venos al marii circulaţii. viscere şi periferia organismului.sau circulaţia pulmonară . Leriche spunea că "omul are vârsta arterelor lui". inima sau cordul. în cadrul metabolismului celular prin importul unor materii folositoare organismului şi exportul altora. La nivelul circulaţiei limfatice există un sistem de capilare limfatice. În mod special procesele de scleroză cu calcificări ale aparatului vascular. Descrierea aparatului circulator Aparatul circulator sanguin este alcătuit dintr-un organ central. Acestea au un rol considerabil în contextul schimburilor nutritive de la nivelul ţesuturilor.

.

Functionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos (diastolă) şi propulsarea după contracţie în marea şi mica circulaţie (sistola). de unde trece. din viaţa embrionară până la moarte. Dupa ce este alimentat cu oxigen in plamani. prin valva tricuspida. fără intrerupere.I. a) Functionare Sangele sarac in oxigen este adus din organism in atriul drept. . trece in ventriculul drept. sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima. in ventriculul stang. in auriculul stang.2. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat (nodul sinusal). de la care porneşte stimulul cardiac. Inima este singurul organ muscular care se contractă ritmic. Din ventriculul stang este pompat prin aorta in intregul organism (marea circulatie). prin valva mitrala.Inima (cordul) este un organ cavitar. pentru reoxigenare (mica circulatie). muscular care functioneaza ca o pompa ce impinge in permanenta sangele in organism. De aici. Inima face partee din aparatul cardiovascular. alimentand celulele cu oxigen si substante nutritive. de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in plamani.

. .80 mm Hg.presiunea normala: sistolică . .12 cm .lungime: aproximativ 15 cm (la adulti) . in spatele sternului si se sprijina pe diafragma. c) Pozitionare Inima este pozitionata in cutia toracica. aproximativ 250 gr la femei si 275 gr la bărbaţi.greutate: intre 250 – 300 gr.volum de sânge pompat: 100 l/minut.120 mm Hg. intre plamani.frecvenţa cardiacă normală: 70 bătăi pe minut .capacitate medie: 500 – 600 ml .b) Dimensiuni . diastolică .diametru: 11 .

indreptata oblic in jos si spre stanga. rezistent . pericardul fibros (la exterior) si pericardul seros (la interior). invelit de un sac fibros. Pericardul este format din 2 straturi.d) Structura Inima este un organ in forma de para rasturnata. .pericardul (sacul pericardic).

endocardul – tesut care captuseste incaperile inimii epicardul – membrana seroasa care imbraca la exterior miocardul   Morfologic inima este impartita:  de un sept longitudinal care imparte inima in 2 parti: inima stanga (contine sangele arterial – bogat in oxigent – care este trimis pe cale aortica in marea circulatie) si inima dreapta (contine sangele venos . prevazut cu o valva numita valva pulmonara Valvele inimii: . fiind partea cea mai groasă a peretelui cardic. Este format din tesut muscular. cu pereti mai subtiri si cavitatea ventriculara. fiecare prevazut cu cate o valva: -valva mitrala (bicuspida) cu 2 valvule permite sangelui bogat in oxigen sa treaca din atriulul stang in ventriculul stang. din atriul drept in ventriculul drept. situata in partea superioara a inimii.  ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta. situata spre varful inimii. prevazut cu o valva numita valva aortica  ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara.pe care il trimite in mica circulatie).Peretii inimii sunt formati din 3 straturi:  miocardul (muschiul cardiac) – reprezinta peretele muscular al inimii.valva tricuspida cu 3 valvule . cu pereti mai grosi.sarac in oxigen .  de un sept transversal care imparte fiecare sector in 2 cavitati: cavitatea atriala. .permite sangelui venos sa treaca unidirectional.  La nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule.

.

de unde si denumirea de sistem aortic. Ea este prevazuta cu trei valvule (valvulele sigmoide aortice).Aorta ascendenta începe din ventriculul stâng si se termina la nivelul trunchiului brahiocefalic. dreapta si stânga. Mica si marea circulatie Sistemul arterial al marii circulatii este format din artera aorta si ramurile ei. 2. Traiectul ei se subâmparte în trei portiuni si anume: aorta ascendenta. la nivelul valvulelor semilunare.3.Arcul aortic se întinde de la trunchiul brahiocefalic pîna la ligamentul arterial (canalul arterial obliterat). Din aorta ascendenta pornesc. arcul aortic si aorta descendenta. Artera aorta pleaca din ventriculul stâng. 1.I. Din arcul aortic pornesc trei artere mari: . care hranesc inima. cele doua artere coronare.

oftalmica si comunicanta posterioara. artera carotida comuna prezinta o usoara dilatare numita sinus carotidian. artera carotida interna iriga portiunea anterioara si laterala a encefalului. Pe traiectul ei. . linguala. Trunchiul brahiocefalic se bifurca la rândul lui în artera carotida comuna dreapta si artera subclavie dreapta. La locul de bifurcare. unde se bifurca în artera carotida externa si artera carotida interna.Artera carotida externa se întinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid pâna la nivelul condilului mandibulei unde se împarte în doua ramuri terminale: artera temporala superficiala si artera maxilara. occipitala. tireocervicala si costocervicala. vascularizeaza o mare parte din organele gâtului si capului. patrunde în craniu prin canalul carotidian. Ambele artere subclaviculare au acelasi traiect si acelasi teritoriu de irigare. Artera carotida externa prin ramurile ei prin ramurile ei terminale si colaterale. Artera subclavie se întinde de la punctul de origine pâna sub clavicula. în peretii caruia se afla glomusul carotidian. Artera carotida comuna se întinde de la origine pâna la marginea superioara a cartilajului tiroid. c. artera subclavie da mai multe ramuri: vertebrala. unde se continua cu artera axilara. globul ocular si anexele sale. ea da mai multe ramuri colaterale si anume arterele tiroidiana superioara. faciala. coroidiana. în afara de encefal si ochi. o formatiune cu rol în reglarea presiunii arteriale. inclusiv dura mater. Înainte de bifurcare. Prin ramurile ei. iar cea stânga direct din arcul aortic.Artera carotida interna dupa ce se desparte de carotida extrerna. a. auriculara posterioara si faringiana ascendenta. b. sternocleidomastoidiana. dupa care se împarte în mai multe ramuri si anume arterele: cerebrala anterioara.-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita -artera carotida comuna stânga -artera subclavie stânga. d. cerebrala mijlocie. Artera subclavie dreapta porneste din trunchiul brahiocefalic. toracica interna.

i. în dreptul degetului mare. j. laringele si muschii coloanei cervicale. Aorta toracala se întinde de la ligamentul arterial pâna la diafragm. g. bronhiile si diafragmul. iriga prin ramurile ei colaterale si terminale o parte din peretele toracic. toracoacromiala. h. 3. de arterele pericardice. prin cele 2 artere cerebrale posterioare. iriga trunchiul cerebral. si anume artera radiala si ulnara. de unde se continua cu arterele mâinii. numita si mamara interna. Arterele mâinii rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele arcade palmara superficiala si palmara profunda. traheea. faringele. intra apoi în craniu si uneste cu cea de pe partea opusa. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele esofagiene. care iriga pericardul. unde se continua cu arterele mâinii. Ramurile arterei bazilare. Artera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare.e. arterele radiara si ulnara iriga antebratul. Trunchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida. Artera brahiala se întinde de la marginea inferioara a marelui pectoral pâna la linia de flexie a cotului unde se bifurca în 2 ramuri terminale. care iriga esofagul. Artera axilara. Artera toracica interna. prin ramurile ei. Prin ramurile sale colaterale (artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara). asezat la baza creierului. Trunchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele 2 spatii intercostale. Artera bazilara se anastomozeaza cu ramurile cerebrale ale arterei carotide interne formând poligonul arterial Willis.Artera vertebrala patrunde în orificiile arteriale ale apofizelor transverse cervicale. peretele abdominal. iar prin ramurile terminale iriga mâna. Prin ramurile lor colaterale. ea da urmatoarele ramuri: torcala suprema. formând artera bazilara. Artera axilara se întinde de la marginea inferioara a claviculei pâna la marginea inferioara a muschiului marele pectoral. f. iriga o mare parte din regiunile trunchiului. cerebelul si o parte din emisferele cerebrale. ea iriga bratul. toracala laterala (mamara externa). si de . de unde se continua cu artera brahiala. k. Artera radiala se întinde de la cot pâna la regiunea carpiana. subscapulara si arterele circumflexe humerale. în jurul seii turcesti. esofagul. Din ea pornesc 2 feluri de ramuri: viscerale si parietale. Artera ulnara se întinde tot de la cot pâna la regiunea carpiana.

Din ea pornesc 3 feluri de ramuri: . respectiv ovarul. care iriga bronhiile. cea renala. Artera suprarenala medie iriga glanda suprarenala.viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara. rinichiul e. intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic. a.terminale: arterele iliace comune. d. la nivelul vertebrei L4. mezenterica inferioara. jejunale si ileale. hepatica si splenica. Arterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului. Artera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala. renala si testiculara sau ovariana . Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. Arterele intercostale alcatuiesc împreuna cu nervul intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele frenice superioare si de arterele intercostale posterioare. 4. suprarenala medie. colica dreapta si colica medie. care se afla în santul costal din marginea inferioara a coastei. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului prin arterele colica stânga. Ele se întind de la locul de bifurcare a aortei abdominale pâna la articulatia sacro-iliaca. Artera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si muschii lati ai abdomenului. numite arterele liace comune. Ramurile viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara . ileocolica. ce iriga organele respective. unde se bifurca în arterele iliaca interna si externa. sigmoidiene si rectala superioara.arterele bronsice. Trunchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica stânga. Aorta abdominala se întinde de la diafragm pâna la bifurcarea ei în cele 2 artere iliace comune. care sunt în numar de 10 perechi si care iriga peretele toracic. Aorta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara 4 în 2 ramuri principale. b. artera mezenterica superioara iriga pancreasul. c.parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare . Prin aceste ramuri.

si organele genitale. Artera tibiala posterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la santul retromaleolar intern. care iriga muschii fesieri. artera circumflexa iliaca superficiala. de unde se continua cu artera poplitee. unde se bifurca în arterele plantare. de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul. care iriga tegumentele abdomenului inferior. unde se împarte în 2 ramuri terminale. si anume în arterele tibiala anterioara si posterioara. Ramurile parietale sunt reprezentate de arterele fesiere. Artera tibiala anterioara se întinde de la inelul tendinos al muschiului solear pâna la ligamentul cruciat. Artera femurala se întinde de la nivelul ligamentului inghinal pâna la nivelul inelului tendinos al muschiului adductorul mare. unde se continua cu artera femurala. care iriga muschii abdominali profunzi. care contribuie la irigatia rectului. si de artera obturatoare care iriga o parte din muschii coapsei. tuba uterina. Artera poplitee se gaseste în groapa poplitee (regiunea postrioara a genunchiului). întinzându-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare pâna la inelul tendinos al muschiului solear. care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului inferior. ovarul si vaginul. de artera rusinoasa interna. . de unde se continua cu artera dorsala a piciorului (pedioasa). De pe traiectul ei se desprind ramuri colaterale. artera femurala profunda. care iriga articulatia coxofemurala si o parte din muschii coapsei. din care cele mai importante sunt: artera epigastrica superficiala. care se anastomozeaza cu epigastrica superioara. Artera iliaca externa se întinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna pâna la iesirea din bazin (ligamentul inghinal). Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si o parte din muschii coapsei. De pe traiectul ei se desprind arterele circumflexa iliaca profunda. de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential. de artera laterala care iriga cavitatea pelviana. care hraneste muschii lati ai abdomenului si epigastrica inferioara. de artera ileolombara. care iriga organele genitale externe si muschii perineului. Prin ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei. Ramurile ei colaterale iriga regiunea posterioara a gambei. de artera rectala mijlocie.

pe flancul drept al coloanei vertebrale. Arterele plantare (mediala si laterala) sunt ramuri terminale ale arterei tibiale posterioare. Acestea.Artera pulmonara stânga are un traiect orizontal si o lungime de circa 3 centimetri. la rândul lor. la rândul lor. Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sângele în vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid în atriul drept. al membrelor superioare si al trunchiului (partea supradiafragmatica a acestuia).Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Ea se termina la nivelul primului spatiu interosos.Artera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de circa 5-6 centimetri. Din artera plantara laterala ia nastere arcul plantar. 2. contribuind la alcatuirea retelei arteriale a piciorului. are o lungime de 6-8 centimetri si se întinde de la cartilajul primei coaste pâna la atriul drept. Artera pulmonara stânga e legata de aorta prin ligamentul arterial. Dupa ce patrunde în plamân. Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice iar ca afluent marea vena azygos. 1.  Vena cava superioara si afluentii ei.Marea vena azygos este asezata în mediastinul posterior. Vena cava superioara colecteaza sângele venos de la nivelul extremitatii cefalice. se divid în ramuri din ce în ce mai mici. Sistemul arterial al micii circulatii este format din trunchiul arterei pulmonare si din ramurile lui. Dupa ce patrunde în plamân. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa 3-4 centimetri se împarte în artera pulmonara stânga si artera pulmonara dreapta. Vena cava superioara este asezata în mediastinul anterior. ea da trei ramuri principale pentru cei 3 lobi pulmonari. din care pornesc arterele metatarsiene plantare care. terminându-se în reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. ea se împarte în 2 ramuri principale pentru cei doi lobi pulmonari. care rezulta din obstruarea canalului arterial (canalul arterial este prezent la embrion si fat si face legatura între cele 2 vase mari). dau nastere arterelor digitale plantare. a. Ea are ca origine vena lombara ascendenta dreapta. care patrunde în torace si .

cavernos. unde se continua cu vena subclaviculara si primeste ca afluenti venele peretelui lateral al toracelui si vena cefalica. În aceste sinusuri este colectat.devine marea vena azygos. Vena axilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a muschiului marele pectoral. format din sinusurile durei mater craniene. Tot în vena jugulara se mai varsa sistemul venos al craniului. f. prin venele encefalice superficiale si profunde. sagital inferior si coronar. unde se uneste cu vena jugulara interna. formând trunchiul venos brahiocefalic. Primeste ca afluenti venele jugulara anterioara. gâtului si cefei. Vena jugulara externa se varsa în unghiul dintre vena jugulara interna si vena subclavie. faringiene. d. . Ea se întinde pâna la marginea externa a primei coaste. fata si gât. vertebrale si toracice interne. care sunt nepereche si sinusurile transvers. oftalmice si faciale. Ea formeaza împreuna cu artera carotida comuna si cu nervul vag manunchiul vasculonervos al gâtului. Vena subclavie continua vena axilara. precum si venele toracoacromiale si transversale ale gâtului care aduna sânge din regiunile respective. linguale. sângele din encefal. Vena jugulara externa colecteaza sângele de la pielea capului. Ea se întinde de la marginea externa a primei coaste pâna la articulatia sternoclaviculara. Dintre afluentii venelor brahiocefalice mentionam venele tiroidiene inferioare. Dintre afluentii acestei vene mentionam venele tiroidiene superioare. Dintre sinusurile durei mater le amintim doar pe cele mai importante si anume sinusurile sagital superior. situata pe flancul stâng al coloanei vertebrale. Ele culeg sângele din regiunile si organele sinonime. Ea aer un diametru mult mai mic decât jugulara interna si se afla în planurile superficiale ale regiunii laterale a gâtului. Vena jugulara interna colecteaza sânge venos din craniu. petros si occipital care sunt pereche. Aceste vene colecteaza sângele din regiunile si organele sinonime. care aduna o parte din sângel fetei. sunt 2 trunchiuri venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare.Venele brahiocefalice dreapta si stânga. care sunt niste cavitati sapate în grosimea acestei membrane captusite cu un endoteliu. orbita si partial de la fata. e. Aceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin venele intercostale si prin vena hemiazygos. c. numite si vene anonime. b.

La nivelul bratului se gasesc 2 vene superficiale mai importante si anume vena cefalica. Vena porta astfel formata ia parte la alcatuirea pediculului hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera . formând venele brahiale sau humerale. Vena mezenterica superioara aduna sângele de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului. Vena cava inferioara strabate diafragmul. venele renale. Vena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica. Vena splenica colecteaza sângele de la nivelul pancreasului. La nivelul antebratului se deosebesc 3 vene superficiale mai importante: vena radiala superficiala sau cefalica. ele fiind asezate sub piele. care constituie originea venelor profunde. venele superficiale sunt dispuse în 2 retele: venoasa dorsala a degetelor si venoasa dorsala a mâinii. venele hepatice care colecteaza sângele de la nivelul viscerelor abdominale începând de la cardia si pâna la rect. vena ulnara superficiala sau bazilica si vena mediana a antebratului. fiind asezata la dreapta aortei. drenând sângele în vena brahiala. Vena mezenterica inferioara se uneste cu vena splenica. vena suprarenala dreapta care colecteaza sângele de la nivelul glandelor suprarenale. Vena mezenterica inferioara colecteaza sângele de la rect si de la jumatatea stânga a colonului. Venele profunde formeaza la nivelul mâinii arcadele palmare superficiala si profunda.g. Fiecare artera este însotita de 2 vene. care aduc sângele din viscerele abdominale si pelviene si parietale care aduc sângele de la peretii abdominali. care rpin confluenta lor formeaza vena axilara. stomacului si duodenului. care continua vena cefalica a antebratului si vena bazilica. b. Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. Acestea se unesc la nivelul cotului. unde patrunde în profunzime. În drumul sau este acoperita de duoden. În vena cava inferioara se varsa 2 categorii de vene afluente: viscerale. Venele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene. a. pancreas si ficat. Acestea din urma strâng sângele adus de vena porta la ficat.  Vena cava inferioara aduna sângele venos din organele abdominale si pelviene. În regiunea antebratului exista deci 2 vene ulnare si 2 vene radiale care primesc afluenti. dupa ce aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica inferioara. care urca pe partea interna a bratului pâna la mijlocul lui. Ea ezulta dun unirea celor 2 vene iliace comune si urca pe dinaintea coloanei vertebrale. La nivelul mâinii. patrunde apoi în pericard si se varsa în atriul drept. Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor. din peretii cavitatii abdominale si din membrele inferioare pe care îl varsa în atriul drept.

Venele superficiale nu urmeaza traiectul arterelor. La nivelul piciorului. Vena iliaca externa e o continuare a venei femurale. rect . urca pe fata aosterioara a gambei pâna la regiunea poplitee. iar prin afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere. formând în cele din urma venele hepatice care colecteaza tot sângele din ficat si îl duc în vena cava inferioara. c. apoi a coapsei pâna în regiunea inghinala. Venele membrului inferior sunt superficiale si profunde. f. Vena iliaca interna. ea se divide în ramuri din ce în ce mai mici care ajung în spatiile dintre lobulii hepatici. Vena safena mare ia nastere de pe fata dorsala a piciorului. vagin .hepatica. unde strabate fascia si muschii acestei regiuni. fiind asezate sub piele. Aceasta vena nu are afluenti. numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali colecteaza sângele de la uter. Vena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului. d. vezica urinara si organele genitale externe. Ajunsa în hilul hepatic. Cele mai importante vene parietale care se varsa în vena cava inferioara sunt venele forenice inferioare care colecteaza sânge de la diafragm si venele lombare care colecteaza sânge de la peretii abdominali. Venele profunde încep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare. obturatoare. varsându-se în vena poplitee. unde se curbeaza si se varsa în vena femurala. Din aceste retele se formeaza 2 vene superficiale mari: vena safena mare si mica. Pe traiectul ei primeste ca afluent vena circumflexa iliaca profunda si vena epigastrica inferioara care colecteaza sânge din peretele abdominal inferior. care se varsa în arcada venoasa plantara. trece înapoia maleolei externe. se întinde de la ligamentul inghinal pâna la articulatia sacroiliaca interna si formeaza vena iliaca comuna. Din capilarele sinusoide iau nastere venele centrolobulare. ce se continua cu venele interosoase plantare. trece înaintea maleolei interne si urca pe fata interna a gambei. aceste vene sunt dispuse în 2 retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. Vena iliaca comuna e un trunchi venos lung de 3-4 centimetri rezultat din confluenta a 2 vene: iliaca interna si iliaca externa. Din aceasta arcada se formeaza venele tibiale anterioare si posterioare si venele fibulare. e. Venele superficiale se anastomozeaza cu cele profunde prin venele comunicante de la diferite nivele. care se unesc la baza lobulilor în vene sublobulare. Ramurile venei porte din aceste spatii trimit ramificatii în lobulii hepatici unde se capilarizeaza. sacrale laterale si ileolombare aduna sângele de la peretii bazinului. .

pentru a continua apoi din nou marea circulatie. care se continua cu vena femurala. unde se continua cu vena iliaca externa. întinzându-se de la inelul muschioului adductor mare pâna la ligamentul inghinal. ducând sânge îmbogatit în oxigen la inima. . Dupa ce strabat pediculul pulmonar. Pe traseul ei primeste afluenti care colecteaza sângele din muschii coapsei si de la regiunea abdominala inferioara. Vena femurala urmeaza traiectul arterei femurale.Acestea urmeaza traseul artereleor omonime si formeaza vena poplitee. formând în cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plamân. Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele alveolocapilar. Acestea se strâng apoi în venule si în vene de calibru din ce în ce mai mare. Sistemul venos al micii circulatii: mica circulatie începe cu artera pulmonara care ia nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa în atriul stâng. aceste vene se varsa direct în atriul stâng. g.

Inima cu venele si arterele mari+ sistemul limfatic al trunchiului .

Ulcerul de gamba consta dintr-o ulceratie tumefiata sau un crater. Date de identitate: Ulcerul de gamba este frecvent o afectiune cronica si recurenta. Ulcerele venoase de gamba devin mai frecvente cu varsta. lipodermatoscleroză. 1 din 50 de persoane sunt afectate de ulcer de gamba. plăci ocre sau pigmentare. cu expunerea tesutului subiacent. S-a estimat ca in randul persoanelor de peste 80 de ani. ULCERUL VARICOS (ULCERUL DE GAMBA) 1. situat sub nivelul genunchilor sau la nivelul labei piciorului. cauzand usturimi. dezvoltandu-se datorita circulatiei venoase deficitare de la nivelul membrelor inferioare. Ulcerele venoase de gamba se pot infecta sau pot dezvolta complicatii. precum si aplicarea unor pansamente compresive la acel nivel. care necesita mai mult de sase saptamani pentru a se vindeca. fiind foarte rare in randul persoanelor de sub 45 de ani. leziuni atrofice. 3. Pot fi de forme. Ulcerele venoase pot fi dureroase. plăci de aspect eczematiform (sau nu). . Motivele internarii: Pierdere de substanţă pe gambe. 2. Peste 80-85% dintre ulcerele de gamba sunt ulcere venoase. frecventa este crescuta in randul persoanelor obeze sau imobilizate la pat. marimi si culori diferite. ce poate fi un rezultat al diabetului. Alte tipuri de ulcere de gamba includ ulcerele arteriale. Tratamentul ulcerului venos consta in curatarea si bandajarea ranii. vindecarea leziunilor necesita o perioada indelungata. edeme şi eritem. Cu toate acestea. ce rezulta datorita circulatiei deficitare de la nivel arterial. Definitie: Ulcerul de gamba este o pierdere de substanta dermoepidermica. prurit si tumefiere la nivelul membrului afectat.CAPITOLUL II. De asemenea. si piciorul diabetic (cu ulceratie). pachete vasculare. putand aparea recurente chiar si dupa vindecarea completa.

gleznă. macroglobulinemii). 5. Istoric:        data debutului. Examenul local : Din punct de vedere clinic. Hiperpigmentări (dermita ocră şi pigmentară). operaţii pe micul bazin). ş. modalitatea de debut: postflebitic (trombotic). SS. crioglobulinemii. tratamente efectuate. complicaţii: inflamatorii. leishmania. terapiile chirurgicale.a. hemoragice. Gradul III. intoleranţă la topice. fungice. afecţiuni hematologice (talasemia. paniculite ş.Ulcerul venos (florid sau vindecat). circumstanţele de debut (avort. edem.4. diabetul zaharat. sarcină. . arcul plantar + edem maleolar vesperal. M. dermatoscleroză şi liposcleroză. Antecedente personale si hederocolaterale: Cazuri similare de insuficienţă venoasă în familie.).Coroană venoasă (venectazii) în zona paraplantară. infecţii bacteriene. TAO.Behcet. 7. policitemie. neoplazii. insuficienţa venoasă cronică prezinţă trei grade de severitate: Gradul I. 6. Examenul general al bolnavului: Trebuie să evidenţieze:       afecţiuni vasculare (ATS. hipopigmentări. LES. La femei se pot accentua fenomenelede insuficienţă venoasă cu ocazia sarcinilor sau a statului prelungit în picioare. data apariţiei ulcerului.a. postvaricos. Gradul II. leucemii.

 limfatic. cu induraţie lemnoasă . dermoepidermita eczematiformă): se datoreşte sensibilizării microbiene sau topice (la neomicină. netratat. -în timp are loc un proces inflamator şi fibrozant cronic. -Localizare în regiunea gleznelor (datorită unei vasculite livedoide).  Dermita ocră şi purpurică: leziuni punctiforme sau în plăci şi placarde. dispărând după. edem venos). calulita îndurativă): . care se accentuează în ortostatism şi la căldură. hipodermita sclerodermiformă. care se datoresc extravazării eritrocitelor în derm şi acumulării de hemosiderină.se datorează îndurării şi fibrozării dermului şi a ţesutului subcutanat prin extravazare de fluide şi proteine. membrele inferioare devin elefantiazice. lanolină. are tendinţa de cronicizare şi organizare fibroasă. nedureros.repaosul nocturn. precum şi a creşterii activităţii melanocitare sub influenţa inflamaţiei. moale.  Dermohiperdermita varicoasă (sinonim lipodermatoscleroza. oxiquinoleine. Ulcerul venos: localizat de obicei în regiunea maleolară internă. -treimea inferioară a gambei capătă un aspect scleros. datorită creşterii presiunii venoase şi exudării de fluide. evident seara.  Atrofia albă (Milian): -Mici cicatrici atrofice care pot conflua. ulcere unice sau multiple. bacitracină. eczema varicoasă. -precede ulcerul varicos. cauciucul de bandaj) sau datorită secreţiilor din ulcer. dermoscleroza. apoi în treimea inferioară a gambei. fibroza sau anchiloza gambei. se localizează periulceros sau de -a lungul venelor varicoase în treimea inferioară a gambelor. -se întâlneşte mai frecvent la cei cu HTA şi diabet. pe un fond de limfedem cronic. papilomatoza vecină ulcerului se datoreşte hipertrofiei capilare şi blocajului .aspect de "sticlă de şampanie răsturnată". ca şi prin alterări metabolice. alb. localizat perimaleolar.  Eczema de stază (sinonimă cu eczema gravitaţională.Manifestări care preced sau însoţesc ulcerul:  Edemul (flebederm. Se pot întâlnii toate stadiile unei eczeme.

-marginile sunt neregulate. -rar dureros. în cazul unei insuficienţe venoase se observă o undă care se propagă în jos. (Testul Mahorner-Ochsner). după 8-10 minute. când venele profunde sunt permeabile. -suprafaţa: curată. Se aplică un garou la rădăcina coapsei sau se comprimă cu policel e crosa safenei interne. Dacă vena safenă se umple brusc de jos în sus avem insuficienţă valvulară şi deci. În cazul când venele varicoase se umplu în câteva secunde avem reflux din circulaţia profundă. reflux patologic vertical.- profunzimea. de la câţiva mm la zeci de cm.  Testul celor trei garouri. pe vena dilatată. scleroasă (fărătendinţe la vindecare). dar garoul nu se ridică. Măsurarea comparativă a circumferinţei gambelor. bolnavul acuză jenă şi durere în gambă. se ridică bolnavul în picioare şi se observă umplerea venelor superficiale dintre garouri. Cu pacientul în ortostatism.  TestulTrendelemburg. unul deasupra articulaţiei genunchiului şi unul în treimea superioară a gambei. . granulată (cu tendinţe la vindecare). prin venele comunicante. Dimpotrivă. Investigaţia clinică a funcţiei venoase:     Inspecţia şi palparea membrelor în ortostatism. Se invită bolnavul să se ridice în ortostatism. Percuţia şi testul tusei (proba Sicard): se invită bolnavul să tusească. cu membrul inferior la zenit. 8. Examene de laborator si explorari . se aplică un garou la rădăcina coapsei. Se ridică garoul sau policele. spre sistemul superficial (varice post trombotice). se invită bolnavul să umble. TestulPerthes: Se aplică o faşă elastică pentru a comprima reţeaua venoasă superficială a gambei. Bolnavul în decubit dorsal. -fenomene infecţioase: erizipel (streptococ de grup A).  Proba Chervier este similară cu proba Trendelemburg. care îl obligă să suprime contenţia. caloase. Această probă poate să fie repetată cu aplicarea garoului la diferite niveluri pe membrul inferior pentru a putea stabili locul exact al comunicantelor insuficiente. bolnavul suportă bine contenţia elastică ba chiar resimte o uşurare. În caz de obliterare a venelor profunde.

. deoarece acestea sunt cele mai frecventa locuri de stabilire a trombozelor venoase.este o metoda de apreciere a fluxului sanguine intr-un vas sau a structurii anatomice a acestui vas utilizand ultrasunetul. Flebografia priveste de cele mai multe ori membrele inferioare si vena cava inferioara. Flebologia-examen radiologic al venelor dupa injectarea unui produs iodat.  Ultrasonografia Doppler.  Investigarea funcţiei venoase prin metode paraclinice. .

Când presiunea venoasă este crescută. Este util ca test de screening îndiferenţierea incompetenţei venoase profunde de cea superficială. plexurile venoase sunt pline şi absorb multă lumină şi viceversa. . Fotopletismografia: măsoară variaţiile în absorbţia luminii de către hemoglobina din plexurile venoase dermice.

.

Studierea funcţiei arteriale.

Măsurarea presiunii sistolice la gleznă, în comparaţie cu a braţului;flowmetria

Doppler; arteriografia.

Examenul Doppler cu unde continuue(CW) oferă informaţii despre obstrucţii şi reflux.

Scanning-ul duplex (la cei cu edeme şi durere).

Examenul histopatologic pentru Diagnosticul diferenţial (epiteliom). . Pletismografia cu aer (APG).

 Tomografie osoasă. . scintigrafie cu galium. Radiogrefia zonei ulcerate (osteomielita). biopsie.

uree. TC. ♦Crioglobulinemie. leucemie). ♦Trombocite. ♦Glicemie. Patch test (antibiotice. ♦Electroforeză (hipoalbuminemie şi hipergamablobulinemie). ♦Celule lupice. AAN. VDRL. probe hepatice. ♦Examene bacteriologice din ulceraţii şi antibiogramă. Alte investigaţii de laborator: ♦Hemoleucograma (anemie. policitemie. creatinină. test HIV. . ♦Imunoelectroforeza (disglobulinemii). VSH. macroglobulinemie. TS. excipienţi).

boala Milroz. Etiopatogenie Ulcerele varicoase apar datorită disfuncţiei congenitale sau dobândite a venelor profunde şi/sau comunicante. diabet. mal De origine limfatică. anamneza. limfangiomul congenital sau Ectimele streptococice: sunt multiple. numărul. . Cancere cutanate. ulcer post trombotic sau ulcer varicos. fenomenele subiective ♦Ulcerul venos: -localizat de obicei în regiunea maleolară internă. epiteliom bazocelular. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ eritemul îndurat Bazin ulcerat (Hutchinson). cauzată de incompetenţa valvulară. spinocelular. Diagnosticul diferential: ♦ ♦ lues. profunzimea. HTA (Martorell). sclerodermie. cu efecte secundare asupra microcirculaţiei şi. sarcoame. vechi cicatrici de arsură sau iradiere.filarioza. durere. fistule (osteomielita). aspectul clinic. perforant. poicitemia vera. asupra troficităţii locale. 11. Aproximativ 50% dintre pacienţi au un trecut de tromboză venoasă profundă. aspectul marginilor. TAO Ulcere hematologice. anemie neurolitică pe fond neuropat. căpătată . în consecinţă.9. Ulcere de gambă de origine arterială: ATS. LES. Formulare: ulcer cronic de gambă (venos). De alte cauze: tumori benigne sau maligne. examene serologice pozitive pentru bilateral. care determină creşterea presiunii venoase. congenitală. Localizarea. au aspect inflamator şi evoluţie acută. dimensiunile. Gomele luetice: evoluţie subacută. 10. examenele de laborator şi alte explorări. Diagnosticul pozitiv: Anamneza.

4. limfoame. În realitate. atrofia albă. 5. Destinderea patului capilar măreşte porii endoteliali şi permite extravazarea fibrinogenului. frig. 2. facticială). care formează un manşon pericapilar de fibrină. Infecţii:  -bacteriene (ectima. inflamaţie cu Gram-negativ sau anaerobi. Cauzele ulcerului de gambă: 1. 9. .  Există mai multe ipoteze privind mecanismele de apariţie: ♦ Ipoteza manşonului de fibrină. Traumatisme (presiune. Neuropatii (diabet. embolii de colesterol. sarcoame. macroglobulinemii). gută). Paniculite (boala Weber-Cristian. tabes dorsalis.  vasculite (vasculite alergice.  -protozoare (leishmania). Afecţiuni metabolice (diabet zaharat. arsuri. boala Behçet. mycobacteriozite tipice şi atipice).  arteriale: ATS. embolii septice.  -fungice (inflamaţii fungice profunde. tumori metastatice).Incompetenţa izolată a venelor superficiale ale sistemului safen (varice hidrostatice) determină mai rar ulcere de gambă (20%). siringomielie). 6. TAO. 7. Displaziile congenitale se găsesc în 3-4% din cazuri.  -înţepături şi muşcături de insecte. necrobioza lipoidică). policitemia rubra vera). 8. afecţiuni vasculare:  venoase. LES. Pyodermagangrenosum. Neoplazii (epitelioame. poliarterita nodoasă. 3.  limfatice. iradiere. Afecţiuni hematologice:  -eritrocitare (talasemie. care împiedică schimburile vitale. granulomul Majocci). granulomatoza Wegener).  -disproteinemii (crioglobulinemii.  -leucocitare (leucemii). malformaţii atrioventriculare. (propusă de Browse&Burnard în 1982).

întinsă. Tromboflebita superficială favorizată de: factori infecţioşi. De modul de aplicare al tratamentului. 12. În general . cancer gastric.persistenţa acestor manşoane. Ruptura varicelor de cauză traumatică. stări septicemice. cu fisuri şi limforagii. ulcerele a) posttrombotice şi cele neuropatice având pronostic mai grav în timp. (a fost introdusă de către Coleridge-Smith şi colab. roşu vineţiu.). cu edem moale. sugerează faptul că ele ar putea fi efectul şi nu cauza ulceraţiei. cald. ca urmare a hipertensiunii venoase. leucemii. responsabili de alterările capilare. flictewne şi cruste melicerice. alergii postmedicamentoase. Se sugerează ideea sechestrării leucocitelor care aderă de pereţii vasculari. boli metabolice. complicatii. datorită instalării dermitei de stază. ♦ Ipoteza "dopului leucocitar". pielea este netedă. recidivant. necesari pentru repararea şi menţinerea integrităţii tisulare. dureros. Ulcerele iniţiale se vindecă dar se redeschid după reluarea activităţii şi duc la reducerea capacităţii de muncă. Plăci de limfangită până la coapsă. Evolutie. afecţiuni arteriale. boala Vaquez. Gamba acută postflebitică (edem cu pericelulită) se caracterizează prin gamba edematoasă. tulburări de coagulare. prognostic Sunt legate de: Cauză: ulcerele venoase au prognoza mai bună decât cele arteriale. după vindecare. depresibil. b) c) De gradul de edem cronic inflamator. 2. având un caracter cronic. în urma unui efort fizic deosebit. ♦ Altă ipoteză este a macromoleculelor care trec în derm (Teoria lui Falanga). care vor fi activate şi vor elibera mediatori ai inflamaţiei. şi leagă sau"sechestrează" factorii de creştere şi materialul matricei. 3. Complicaţii: 1.

cloramină. pe fond de blocaj parţial al circulaţiei limfatice (tromboză limfatică. Pe suprafaţa ulceruluise află ţesut necrozat şi secreţie purulentă. Tratament Tratamentul insuficienţei venoase cronice are drept scop corectarea sau ameliorarea întoarcerii venoase prin: a) Clinostatism prelungit.5%. suprainfecţii microbiene. stafilococului.se opresc brusc în treimea superioară a gambei. nitrat de Ag 0. flebite şi periflebite. clorhexidină. căldură. scăderea în greutate. Mecanism: scade presiunea în venele superficiale. eritem. 6. d) Tratamentul chirurgical. se produce o tromboflebită superficială care duce la ocluzia vasului respectiv. ulcerul poate devenii gangrenos. din cauza suprasolicitării poziţiei verticale. edemul şi duritatea. umiditate. dermatoscleroză. ser fiziologic. cu tendinţă la scleroză. diuretice. prin injectarea intravasculară a unui agent sclerozant. Ulcerul varicos infectat datorat streptococului. . Clinic: dureri vii. . Calcificări subcutanate. adenopatii regionale de tip inflamator. b) Contenţia elastică. Există şi o limfangită subacută. 7. 5. evitarea căldurii. realizând "carâmbul de cizmă" sau se profilează o îngustare cilindrică. antiseptice. e) Tratamentele medicale: flebotonice topice şi sistemice. edem periulceros. cresc exuberant iar ulceraţia este dureroasă şi urât mirositoare. Tratamentul ulcerului venos şi al manifestărilor asociate: Local: a) Combaterea infecţiei: antibiotice: mupiricinul şi bacitracina. Sunt utile atât pentru profilaxie cât şi pentru tratamentul insuficienţei venoase cronice. 4. treneuri de limfangită. arterite. duşuri reci. cu reducerea exudaţiei plasmatice.13. Uneori trombusul se poate canaliza. limfangită). neglijarea tratamentului. pulsatile. Leziuni osteoarticulare (periostita. germenilor Gramnegativi. care reduce presiunea. apare dermita de tip erizipelo id. Degenerescenţa malignă: marginile devin vegetante. Se realizează cu bandaje elastice sau combinaţii diverse. c) Scleroterapia. Se aplică dimineaţa înainte de ridicarea din pat şi se scot seara la culcare. osteoporoza).

-Hemoreologice: pentoxifilina (400 mg x3/zi) scade vâscozitatea sanguină. . -nitrat de Ag soluţie 1% sau pomadă (Mikulicz).- violetul de genţiană. granulat. b) Îndepărtarea detritusurilor celulare: -comprese umede. -Fibrinolitice: stanozolul (creşte fibrinoliza). AINS. f) Grefarea: -ulcer curat. -soluţie hipertonă de NaCl. creşte deformabilitatea hematiilor. Sistemic: -Antibiotice în funcţie de bacteriile izolate. dextran. -Alte medicamente: diuretice. e) Îngrijirea tegumentelor periulceroase: -pastă zincată. d) Stimularea epitelizării: aplicarea de ser fiziologic sau curăţarea marginilor plăgii. -granulare excesivă: nitrat de Ag 25% sau dermatocorticoizi. soluţii hidrocoloide. fucsina. -grefa "în pastile" sau totală. -chimic (enzime fibrinolitice sau colagenolitice). -soluţii de glucoză. c) Stimularea granulării. inhibă agregarea plachetară. -debridare chirurgicală.

Naţionalitatea : Română .Insuficienţa venoasă cronică . Religia : Ortodox . Culegerea datelor: Numele şi prenumele :T. însoţite de edeme mari ale gambei şi plantei stângi şi dureri intense. Localitatea : Galati . Afirmativ pacientul nu a luat de 4 luni nici un fel de medicaţie vasoprotectoare şi venotonică.Nu cunoaşte . Motivele internării : . pe fundul lor cu sfaceluri purulente cu miros fetid. Diagnosticul la 72 de ore : . . .Diabet zaharat tip 2. Se internează în vederea investigaţiilor clinice şi paraclinice şi a tratamentului de specialitate Antecedente heredo-colaterale : . Istoricul bolii : Pacient în vârstă de 61 ani. Ocupaţia : Pensionar . cu marginile neregulate. STUDII DE CAZ Cazul nr. Se internează pentru prezenţa la nivelul gambei stângi a unor ulceraţii masive.1 I. tulburări trofice perilezionale.Ulcer cronic de gambă suprainfectat . Diagnosticul la internare : . gamba stângă. Vârsta : 61 ani .C. .Ulcer cronic de gambă suprainfectat . diabet zaharat tip 2 (2002). Sex : Masculin .CAPITOLUL III. gamba stângă. fără medicaţie antidiabetică de aproximativ 2 ani. cunoscut cu ulcer de gambă de peste 15 ani.Insuficienţă venoasă cronică.Ulceraţii masive. însoţite de edeme mari şi durere la nivelul gambei stângi .

Tip constituţional hipostenic •Greutate= 117 kg . nepalpabil .O.diabet zaharat. •Aparat respirator : torace uşor emfizematos. •Sistem muscular : normoton. alcool) : . •Sistem ganglionar : superficial. •Tegumente : Ulceraţii masive. •Starea generală : influenţată . . fără sufluri cardiac. AV = 62 bătăi /minut. şoc apexian în spaţiul V. •Fanere : unghi deformate. Condiţii de viaţă şi muncă : . •Starea de nutriţie : supraponderală . fiziologice şi patologice: .consumă ocazional alcool . •Talie = 177 cm . murmur vezicular normal transmis bilateral.R.D.ulcer cronic gamba stângă . •Mucoase : normal colorate . •Facies : suferind. greu perceptibile. .8 º C . normotrof. . puls neperceptibil la artera pedioasă . fără raluri.apendicectomie .adipos : foarte bine reprezentat . cu striaţiuni la nivelul picioarelor . normokinetic .2005 . însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi. ritmice. . =20 respiraţii /minut .cardiopatie ischemică . .2002 . •Ţesut conjunctiv .a urmat tratamentul diabetic conform prescripţiei medicale .nefumător . •Aparat cardiovascular : arie precordială de aspect normal. . TA = 130/70mmHg. •Starea de conştienţă : păstrată . Comportamente (fumat. uşor estompat. Medicaţie adminstrată înaintea internării : .Antecedente personale. echilibrat prin dietă şi A. IC pe LMC stâng. •Temperatură = 36. zone depigmentate la nivelul pomeţilor .fără nici o medicaţie vasoprotectoare şi venotonică de aproximativ 4luni . . zgomote cardiac asurzite.Condiţii corespunzătoare de viaţă . •Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . Examenul obiectiv. F.1992 .alimentaţie hipercalorică .1982 . . II.

. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singur .Regim : da . .Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . . elastic. usturimi la urinare.Numărul orelor de somn : aproximativ 7 ore . endocrin . 4.Dificultăţi : nu prezintă . Analiza şi interpretarea datelor 1.Micţiuni nocturne : prezintă nicturie . Tranzit intestinal absent (constipaţie) . III. fără ajutor .Dificultăţi la eliminare : prezintă polakiurie . poliurie şi nicturie. Nevoia de a elimina : A. Urina : . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . din cauza bolii : excluderea glucidelor din alimentaţie . splină : ficat palpabil la 0. fără semne de iritaţie meningeală . B.Obiceiuri pentru a dormi : fără pătură . Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal .Ajutor pentru a mânca : nu . •Ficat . 3.Incontinenţă : nu prezintă . manevra Giordano bilateral.Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . 2. -Activitate psihică : bună . căi biliare . splină nepalpabilă . . •Aparat uro-genital : loje renale libere. .Gust : da . Nevoia de a bea şi a mânca : .Ajutor pentru a adormi: nu . organe de simţ : ROT prezente bilateral . moale nedureros. . 5. micţiuni frecvente. spontan şi la palpare. Scaun : .Prezintă insuficienţă venoasă cronică . .5cm de rebordul costal. B.•Aparat digestiv : abdomen destins de volum. •Sistem nervos . Nevoia de a dormi şi a se odihni : . . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. . Circulaţia : .

Nevoia de a comunica : .Semne particulare : nu are . 7.Somnifere : nu sunt necesare . 8. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Satisfacerea nevoi se reduce la îngrijirea nepotului . de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicose. Nevoia de a menţine memperature corpului în limite normale : . însoţite de edeme mari la nivelul gambei stângi iar mucoase sunt normal colorate . nu are nevoie de ajutor . 6.Se spală singur.Este o persoană puţin comunicativă . 11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori .. . 10. 9.Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate . 13. de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă .Tegumentele prezintă ulceraţii masive. 14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale. . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : . .Obiceiuri : baie de două ori pe săptămână . Nevoia de a fi curat .Temperaturile crescute îi crează problem . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . Nevoia de a evita pericolele : . 12. . Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : urmăreşte meciurile de fotbal ale echipei favorite .

glicemie.IV. -VSH: mm/h. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele pacientului -stare de Obiectivele asistentei rau -supravegherea functiilor vitale -masurarea tensiunii -puls:62 batai /minut -reaspiratie:20 resp/min -TA: 130/70 mmHg -investigatii laborator de -recoltarea probelor laborator -s-a recoltat sange prin pt punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor examene de laborastor: hemoglobin. a pulsului.6 %. ASLAT: 18 U/L. -pe zonele infectate se aplica antibiotic unguient sau cu fase -in plagii urma si toaletei aplicarea solutiei de betadine dispare mirosul fetid. -segmentate:78 limfocite mici. ASLAT: 16 U/L. creatinina. uree. -leucocite: 9300/mm3 -EO:1%. Rezultate laborator. transaminaze. VSH. -glicemie: 239 mg%. .4 g %. dar infectia inca betadine solutie. -toaleta pansarea plagii si Indepartarea sfacelelor purulente dezinfectarea plagii si -toaleta plagii cu apa oxigenata. -Hb:10. a respiratiei si notarea in foaia de abservatie mg/dL. de Interventiile asistentei Evaluare generala arteriale. -creatinita: 0. persista.

. Trendelenburg. -cultura din plaga: pseudomonas. -tratarea plagii -Vasseldue: 1 fiola/zi. reducerea durerii in ortostatism. de -se face toaleta cu apa -infectia persista oxigenata -aplicarea de antibiotic la Acid si a unguient pe plaga suprainfectare. -imbunatatirea circulatiei venoase.Ziua 2 Problemele pacientului investigatii laborator Obiectivele asistentei de -recoltarea analizelor laborator de -urocultura cu antibiograma -recoltare secretii din plaga Rezultate laborator: urocultura de negativa Interventiile asistentei Evaluare (sterile). Clavulanic Ciprofloxacin. -Tador: 3 tb/zi. -Detralex: 2 tb/zi. administrar ea tratamentul ui medicamentos -indepartarea riscului de Administrarea de antibiotic injectabil: -Gentamicina 80 mg/2x pe zi. -edemul persista. -toaleta pansarea plagii si -eliminarea riscului infectie si de extindere plagii. -repaos in pozitia -starea generala se imbunatateste. sesibil Gentamicina.

-tratarea durerii. administrarea tratamentului medicamentos. plaga devine ma pansarea plagii riscului infectiei si de extindere plagii. toaleta si - determinarea glicemiei. -tratarea insuficientei venoase.tratarea diabetului. -Detralex: 2 tb/zi. . -repaos in pozitia -stare generala buna. indepartarea riscului de Administrarea de antibiotic injectabil: -Gentamicina 80 mg/2x pe zi. -Tador: 3 tb/zi. Trendelenburg. a curate. de Interventiile asistentei Evaluare clinica de boi valorilor de nutritive si glicemiei diabet stabiliirea regimului si a conduitei terapeutice. fara secretii. -regresie edeimului. -reducerea durerii in ortostatism prelungit. .Ziua 3 Problemele pacientului consult Obiectivele asistentei la eevaluarea -s-a recoltat sange pt Rezultatele examenelor laborator: -glicemie:270 mg%. prezinta usoara a suprainfectare. -se si face toaleta plagilor cu apa oxigenata eliminarea -pe zonele infectate se aplica Infectia persista dar unguient cu antibiotic. -Vasseldue: 1 fiola/zi. -nu intolerant.

-Administrare de antibiotic: In urma tratamentului cu Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -administrarea tratamentului mjedicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -imbunatatirea circuiatiei venoase. . Curison picaturi -Pentoxifilin retard 400mgx venotonice. Endoteon:2 tb/zi. flebotonice si starea este mult -se face toaleta locala cu ser -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare fiziologic apoi se aplica apitelizare. -imbunatatirea circuiatiei venoase.Ziua 5 Probleme pacientului -toaleta pansare plagii Obiectivele asistentei si -indepartare riscului de suprainfectie. 2/zi. contentia elastic extrema a gambei. -clinostatism prelungit vasculara si imbunatatita.

Religia : Ortodox . . 1/3 inferioară a gambei drepte.Ulceraţie rotund ovalară cu diametrul de aproximativ 8cm. Culegerea datelor: Numele şi prenumele :V.Ulcer cronic posttrombotic de aproximativ 20 de ani. înconjurată de un placard eritematos. Antecedente heredo-colaterale : . Se reinternează în Clinica D. pentru reevaluare clinic-biologică şi tratament de specialitate. Vârsta : 71 ani .H. Istoricul bolii : Bolnavul prezintă diagnosticul de ulcer cronic posttrombotic gamba dreaptă de aproximativ 20 de ani.I. acoperită de secreţii sero-purulente.Tatăl – H.T.1989: Safenectomie. Naţionalitatea : Română . Antecedente personale fiziologice : . periulceros. prezentând în 1/3 inferioară a gambei drepte. Sex : Masculin . Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer venos cronic posttrombotic. Localitatea : Sendreni (Galati) . 1/3 inferioară a gambei drepte. . faţa internă . (nu poate preciza exact data debutului).V. discret pruriginos . .Bolile copilăriei . înconjurată de un placard eritematos.A. . localizat la gamba dreaptă . Ocupaţia : Pensionar . diabet zaharat . . .A. Antecedente personale patologice : . Diagnosticul la internare : Ulcer venos cronic posttrombotic. Motivele internării : .1979: Fractură deschisă gambă stângă şi antebraţul drept. intercalate de perioade de vindecare postterapeutică.Mama – insuficienţă venoasă. pe faţa internă.Epiteliom spinocelular periorbitar cauterizat.Cazul nr 2 1. faţa internă .T. o ulceraţie rotund ovalară.. a avut numeroase internări la Clinica de Dermato-venerologie pentru redeschiderea ulcerului.

• Aparat respirator : murmur vezicular normal transmis bilateral . • Sistem nervos . pe faţa internă. Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit lateral dreapta .Medicaţie adminstrată înaintea internării : . • Tegumente : normal colorate . • Sistem muscular : normoton . organe de simţ : fără semne de iritaţie meningiană . endocrin . • Starea de nutriţie : bună . Analiza şi interpretare datelor 1. splină . . • Aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice .adipos : normal reprezentat . insuficienţă venoasă cronică) . • Starea de conştienţă : păstrată . • Ficat . Temperatură = 36 º C . • Fanere : normale . • Sistem ganglionar : normal . TA =170/80 mm/Hg (H.2 tablete pe zi II. cu respiraţia TI prezentă .T. înconjurată de un placard eritematos.în limite fiziologice . • Facies : fără modificări fenotipice .x2/zi. elastic . a unei ulceraţie rotund ovalară. . • Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . • Mucoase : normal colorate . Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. periulceros .5mg.Detralex . căi biliare . normotroftrof .Furosemid . • Aparat digestiv : abdomen suplu . cu excepţia prezenţei în 1/3 inferioară a gambei drepte. Examenul obiectiv • Greutate= 80 kg . Talie = 175 cm .A. III.Enap . • Aparat uro-genital : micţiuni fiziologice . normokinetic .1 tabletă pe zi . splină : ficat . • Starea generală : bună . -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . • Ţesut conjunctiv .

-Obiceiuri pentru a dormi : nu prezintă . 7. -Diaree : nu . -Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . -Se spală singur. Nevoia de a dormi şi a se odihni : -Numărul orelor de somn : aproximativ 8 ore . -Micţiuni nocturne : în limite normale . Circulaţia : -Prezintă insuficienţă venoasă cronică . Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . . -Ajutor : nu . Nevoia de a menţine 58emperature corpului în limite normale : -Acuză palpitaţii la temperaturi foarte ridicate . -Somnifere : nu sunt necesare . -Constipaţie : nu . -Regim : da . Nevoia de a fi curat . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : -Obiceiuri : baie şi duş . 2. -Transpiraţie : în cantitate 58ormal . 5. 4. 6.B. fără ajutor . 8. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singur . Nevoia de a elimina : A. -Ajutor pentru a mânca : nu . 3.Gust : da . Nevoia de a bea şi a mânca : . -Activitate psihică : bună . Urina : -Dificultăţi la eliminare : nu prezintă . -Incontinenţă : nu prezintă . B. -Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . din cauza bolii : hiposodat . -Semne particulare : nu are . nu are nevoie de ajutor . Scaun : -Dificultăţi : nu prezintă .

14. periulceros 9. de asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicos .-Tegumente şi mucoase normal colorate. Nevoia de a evita pericolele : -Temperaturile crescute îi crează 59roblem . a unei ulceraţie rotund ovalară. 13. Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : merge în parc pentru a se întâlni cu alţi pensionari cu care poartă discuţii şi joacă şah . pe faţa internă. 10. îi plac glumele . prezintă în 1/3 inferioară a gambei drepte. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Se implică în acţiuni de ajutorare a bătrânilor de la azil . Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Urmează tratamentul hipertensiv si dieta aferentă conform prescripţiei medicale. 12. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori . înconjurată de un placard eritematos. Nevoia de a comunica : -Este o persoană comunicativă. de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . 11. .

-leucocite. Obiectivele asistentei supravegherea functiilor vitale. -se aplica unguent cu -toleranta antibiotic. -creatinina: 0.4 g % -leucocite: 4300 mm3. . TGP. -pH: 5 -sediment urinarar: -rare epiteliale. -creatinina.sterila cellule- -toaleta pansarea plagii si -aseptizarea plagii Se efectuiaza: -toaleta plagii. puisului si a respiratiei si notarea lor in foaia de -pulsul: batai/minut. -hemoglobina. -glicemie. -respiratia:20 respiratii/minut -TA: 130/70 mmHg. -masurarea tensiunii arteriale. -urocultura. Ssumarul de urina.6mg/dL.I -albumina.IV. . -TGP: 15 U. -glicemie:98 mg %. -investigatii de laborator -recoltarea probelor pentru laborator S-a recoltat sange prin punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor analize de laborator: -VSH. -in urma buna la aplicarii cu se reduce antibiotic( Gentamicina). unguentului antibiotic riscul de infectie si de extindere a plagii. -transaminaze: TGO. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele pacientului -stare generate relative buna. 70 Interventiile asistentei Evaluare observatii. -VSH:45mm/h. -uree..glucozaabsent -Ubg normal. -TGO: 18 I. -densitate: 1025. -Hb:13.

. si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. -diminuarea senzatiei de "piceor greu”. extinderea plagii oprita. -imbunatatirea circuiatiei venoase. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). -infectia persista. Ziua 3 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. Endoteon:2 tb/zi. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). -Administrare de antibiotic: si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. -stare generala buna. -diminuarea senzatiei "piceor greu” de este Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii Eritromicina: 2 tb x 4/zi. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. -Administrare de antibiotic: -stare generala buna. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. -imbunatatirea circuiatiei venoase.Ziua 2 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. -Plaga secretii seropurulente fara Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii Eritromicina: 2 tb x 4/zi. Endoteon:2 tb/zi.

-Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi. -clinostatism contentia gambei. -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii apitelizare. imbunatatirea circuiatiei venoase. -pe zonele infectate se aplica Curison gel . starea vasculara este mult imbunatatita . prelungit extrema si a -imbunatatirea circulatiei venoase elastic Ziua 5 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului infectie extindere plagii. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. Endoteon:2 tb/zi. In tratamentului flebotonice urma cu si si de de a -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -Pentoxifilin retard 400mgx 2/zi.Ziua 4 Problemele pacientului -toaleta si Obiectivele asistentei -indepartarea riscului de -se face toaleta plagii cu apa oxigenata. -Administrare de antibiotic: Eritromicina: 2 tb x 4/zi. -imbunatatirea circuiatiei venoase. administrarea tratamentului medicamentos -indepartare riscului de suprainfectie. evolutie Eritromicina: 2 tb x 4/zi. venotonice. a -Administrare de antibiotic: favorabila. -clinostatism prelungit si contentia elastic extrema a gambei. -pe zonele infectate se aplica Curison gel (Hialuronat de Zb). infectie si de extindere plagii. -apar muguri de Interventiile asistentei Evaluare pansare plagii apitelizare. Endoteon:2 tb/zi.

Religia : Ortodox .pentru ulcer cronic gambă stângă. Medicaţie adminstrată înaintea internării : . Naţionalitatea : Română . durere locală.3 I. durere locală. fiziologice şi patologice: . Localitatea : Bulgăruş (Timiş) . Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior .Cazul nr. trăieşte în condiţii corespunzătoare . internată în repetate rânduri în clinica D. Vârsta : 53 ani . Culegerea datelor: Numele şi prenumele : M. Diagnosticul la 72 de ore : Ulcer cronic .nu consumă alcool.1990 .V. Se internează în prezent pentru o ulceraţie atonă gigantă. Comportamente (fumat. Antecedente personale.Nu cunoaşte . . Condiţii de viaţă şi muncă : .nefumătoare . Dermită eczematiformă minoliană. . Ocupaţia : Pensionar . . edem perilezional . Insuficienţă venoasă cronică a membrului inferior . Diagnosticul la internare : Ulcer cronic . alcool) : . Dermită eczematiformă minoliană. Istoricul bolii : Pacientă în vârstă de 53 ani. Antecedente heredo-colaterale : . greutate în deplasare.alimentaţie normală. gamba stângă.Detralex . Motivele internării :Ulceraţie cronică atonă gigantă membrul inferior stâng. fără tendinţe la epitelizare. .Colecistectomie .casnică. Sex : Feminin . gamba stângă.G.

splină : În limite normale .Analiza şi interpretare datelor 1. -Ajutor pentru a mânca : nu . • Aparat respirator : torace normal conformat. • Tegumente : ulceraţie atonă gigantă la nivelul gambei stângi . Manevra Giordani bilateral nrgativa. Temperatură = 36. Respiraţia : -Poziţia obişnuită de confort : decubit dorsal . Matitate cardiacă în limite normale.5 º C . căi biliare .Examenul obiectiv • Greutate = 80 kg . Nevoia de a bea şi a mânca : -Gust : da . • Aparat digestiv : Abdomen cu ţesut adipos abundent. • Aparat cardiovascular : Şoc apexian în spaţiul V şi pe linia medioclaviculară. Loje renale libere. orientată temporospaţial. . • Starea generală : bună . organe de simţ : ROT prezente. -Nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii . bine bătute . -Dezgust : nu . • Starea de nutriţie :supraponderală . Sonorizare pulmonară în limite normale. B. • Sistem ganglionar : nepalpabil . • Starea de conştienţă : păstrată . 2. • Ficat .adipos : bine reprezentat . Talie = 170 cm . • Aparat uro-genital :Micţiuni spontane prezente.Zgomote cardiace rotunde. • Mucoase : normal colorate .II. Circulaţia : -Prezintă insuficienţă venoasă cronică . III. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie : A. • Sistem osteo-articular : integru morfofuncţional . • Facies : normal . • Ţesut conjunctiv . • Fanere : normale . • Sistem nervos . endocrin . • Sistem muscular : tonus normal . Tranzit intestinal prezent.

-Activitate psihică : bună . -Se spală singură. -Tegumente şi mucoase normal colorate cu excepţia prezenţei unei ulceraţii atonă gigantă la nivelul gambei stângi . nu are nevoie de ajutor . -Ajutor : nu . 7. 10. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale : -Nu prezintă dificultăţi . Nevoia de a comunica : -Este satisfacuta . Nevoia de a fi curat . -Obiceiuri pentru a dormi : cu capul acoperit cu batic . Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură : -Se deplasează singură . fără ajutor .7 ore . -Somnifere : nu sunt necesare . 5. -Constipaţie : nu . Nevoia de a evita pericolele : -Fulgerele îi provoacă teamă . Nevoia de a dormi şi a se odihni : -Numărul orelor de somn : aproximativ 6 . 8. 6. Scaun : -Dificultăţi : nu prezintă . -Incontinenţă : nu prezintă . îngrijit şi a proteja tegumentele şi mucoasele : -Obiceiuri : baie . -Dificultăţi la masticaţie : nu prezintă . Nevoia de a elimina : A. B. -Semne particulare : nu are . 9. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : -Îşi satisface independent nevoia . -Transpiraţie : în cantitate normală . Urina : -Dificultăţi la eliminare : nu prezintă .-Regim : nu . 3. -Dificultăţi la deglutiţie : nu prezintă . -Laxative : nu . 4. -Micţiuni nocturne : nu prezintă .

de a practica religia : -Practică religia : ortodoxă . pe viitor fiind hotărâtă să fie mai atentă în păstrarea sănătăţii. 13. Nevoia de a se recrea : -Obiceiuri : se uită la televizor.11. atunci când activitatea din gospodărie îi permite . Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării : -Se reduce la activitatea din gospodărie . . a obţinut un rezultat care a speriat-o. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea : -Tratându-şi boala cu superficialitate. 12. 14. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori .

-transaminaze: TGO. -pH: 5 -sediment urinar cellule epiteliale. -TGP: 15 U. -urocultura.. -leucocite: 4300 mm3. -Hb:13. -Periulceros. -leucocite. Plan de ingrijire Ziua 1 Problemele Pacientului -stare generate relative buna. -pe zona ulceroasa se aplica un cu antibiotic -pulsul: 70 batai/minut. -masurarea tensiunii arteriale.IV. Interventiile asistentei Evaluare si unguient Cloramfenicol 5%.4 g %. TGP.. Sumarul de urina. -densitate: 1025.I.sterila -toaleta plagii -indepartarea sfacelelor purulente dezinfectia plagii -se face toaleta cu apa oxigenata.Fugicard (corticoid) .I.6mg/dL. -VSH:45mm/h. -glicemie: 98 mg % -creatinina: 0. -TGO: 18 U. -investigatii de laborator -recoltarea probelor pentru laborator S-a recoltat sange prin punctia venoasa pentru determinarea urmatoarelor analize de laborator: -VSH. -hemoglobina. Obiectivele asistentei -supravegherea functiilor vitale. puisului si a respiratiei si notarea lor in foaia de observatii. -respiratia:20 respiratii/minut -TA: 130/70 mmHg.

Ziua 2 Problemele pacientului Obiectivele asistentei -se face toaleta cu apa -infectia persista. sfacelelor purulente oxigenata. -Ketonal (supozitoare): 2 supozitoare/zi. -ibunatatirea circulatiei venoasae. Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea plagii. -administrarea tratamentului medicamentos. tratamentui -starea generala se injectabil: Ceftamil 1g x imbunatateste. -tratarea pruuritului. 2/zi. unguient corticoid (Fugicard). -tratarea durerii.1 tb/zi -Repaos in pozitia -reducerea ortostatism. -Detralex: 2 tb/zi. . Trendelemburg -contentie elastica. -pe zona ulceroasa se aplica un unguient cu antibiotic Cloramfenicol Periulceros 5%. -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. -Aerius: 1 tb/zi. durerii in -edemul persista. si dezinfectia plagii. -reducerea pruuritului. Pentoxifilin: 400 mg.

1 tb/zi -Repaos in pozitia -reducerea durerii in ortostatism. -reducerea senzatiei de greutate a piceorului. Pentoxifilin: 400 mg. un unguient cu heparinoiziLioton. -tratarea pruuritului. -ibunatatirea circulatiei venoasae. -tratarea pruuritului. -pe zona ulceroasa se aplica fara secretii. -administrarea tratamentului medicamentos. imbunatateste. Ziua 4 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar plagii. -reducera pruuritului. infectiei si de oxigenata. -ibunatatirea circulatiei venoasae. cu antibiotic- . -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. -tratarea durerii. tratamentui -starea generala se oxigenata. -edemul este redus.Ziua 3 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar plagii. Trendelemburg -contentie elastica. -Detralex: 2 tb/zi. -tratarea durerii. unguent Funcid. injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi. extindere a plagii. plaga devine curate. -Ketonal (supozitoare): 2 supozitoare/zi. plaga devine curate. -Aerius: 1 tb/zi. -pe zona ulceroasa se aplica fara secretii. de suprainfectare.

1 tb/zi -durerea este redusa in -Repaos in pozitia ortostatism -contentie -pruuritus -Ketonal redus. -tratarea durerii. piceorului se mentine dar este foarte redusa. Ziua 5 Problemele pacientului Obiectivele asistentei Interventiile asistentei Evaluare -toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa . -administrarea tratamentului medicamentos. local). (tratament local). 2 -Aerius: 1 este mai venoasae Trendelemburg elastica. tb/zi. ibunatatita. -recoltare laborator de probe pt pt cu antibiotic- extindere a plagii. periulceroase.-edemul este redus.glicemie : 130 mg % plagii.-ingrijirea periulceroase zonei -ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a venoasae Lioton. infectiei si de oxigenata. -tratarea pruuritului. (supozitoare): supozitoare/zi. . (sange) determinarea glicemiei -ingrijirea zonei -ibunatatirea circuiatiei -aplicatii locale de unguent -senzatia de greutate a venoasae (tratament Lioton. -indepartarea riscului -administrarea de suprainfectare. piceorului redusa. Pentoxifilin: 400 mg. cu mult (tratament local). . -Detralex: 2 tb/zi. -pe zona ulceroasa se aplica unguent Funcid. -ibunatatirea circuiatiei tratamentui -stare generala mult injectabil: Ceftamil 1g x 2/zi.

-ibunatatirea circulatiei Ceftamil 1g x 2/zi. -Detralex: 2 tb/zi. edemului gambier. -Aerius: 1 tb/zi. -represie marcata a suprainfectare. . -Ketonal (supozitoare): supozitoare/zi. -tratarea pruuritului. riscului indepartarea -administrarea de injectabil: tratamentui -stare generate buna.-administrarea tratamentului medicamentos. -Pentoxifilin: 400 mg-1 tb/zi -durere mult redusa in venoasae -Repaos in pozitia ortostatism. Trendelemburg -contentie elastica. 2 (tratament local). -tendinta la epitelizare. . -pruurit diminuat pana la disparitie.tratarea durerii.

Clasificarea ia in considerare urmatoarele criteria C A S E A P Tabel 2. profunde. UN NOU SISTEM DE CLASIFICARE PENTRU BOALA VENOASĂ CRONICĂ A MEMBRELOR INFERIOARE Boala venoasă cronică este o cauză importantă de disconfort şi incapacitate şi afectează un procent important al populaţiei pe plan mondial. primare. Clasificarea clinica Clasa 0 Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 Clasa 4 Clasa 5 Clasa 6 Fara modificari vizibile sau palpabile de boala venoasa Talangiectazii sau vene reticulate Vene varicoase Edeme Modificari cutanate: pigmentare. Tabel 1.CAPITOLUL IV. ambele) . obstructive. secundare) Pentru distributia anatomica (superficial. egzeme. performante. lipodermatoscleroza Modificari cutanate (anterioare) + ulcer vindecat Modificari cutanate (anterioare) + ulcer activ Semne clinice (grad 0-6) Pentru aspectele asimptomatice Pentru formele cu semen clinice evidente Pentru clasificare etiologica (congenitale. isolate sau in combinative) Pentru disfunctia fiziopatologica (reflux.

Vene perforante 1.Tabel 3. Vene superficial 1. postraumatic. III. Popliteee Tibiale Musculare-gastocnemiana. 4. 5. Clasificarea etiologica 1. Pelvi-gonadele. solara. 2. Talangiectazii/ Vene reticulare Savena mare Deasupra genunchiului Sub genunchi 3. 2. venele ligamentului larg. 2. 6. altele/ Tabel 4. Vene profunde 1. 2. Safena mica Vene monosafenoase II. altele. altele. 4. Coapsa Gamba . Clasificare anatomica I. 3. Congenital (EC) Primar (EP) de cauza necunoscuta Secundar (ES) postrombotic. Vena iliaca Vena cava inferioara Comuna Interna Externa 3.

Claudicatie venoasa 0 1 2 4. necesita analgezice Absent Usor/ moderat Sever Absent Usor/ moderat Sever Absent Localizata Extinsa Absent Localizata Extinsa Absent 2 cm diametru > 2 cm diametru .Tabel 5. 2. Clasificarea fiziopatologica Semne clinice si sintomele disfunctiei venoase pot fi rezultatul refluxului (PR). nu necesita analgezice Severa. Edem 0 1 2 3. obstructiei (PO). ambele (PRO) 1. Pigmentatie 0 1 2 5. Durere 0 1 2 2. 3. Reflux (PR) Obstructie (PO) Reflux + obstructive (PRO) Tabel 6. Scor clinic 1. Marimea ulcerului 0 1 2 Absent Moderata. Lipostermatoscleroza 0 1 2 6.

saunele. gimnastica aerobică.INSUFICIENŢA VENOASĂ Recomandari pentru îmbunătăţirea circulaţiei venoase : a) Ce trebuie să faceţi:  În timpul unei activităţi statice prelungite efectuaţi la intervale regulate mici mişcări ale gambelor. Corijaţi toate deformările piciorului. .  Staţi cu gambele ridicate în timpul nopţii şi de câte ori este posibil. în timpul unei activităţi statice prelungite.  Păşiţi energic şi faceţi mici sărituri pe vîrfuri. joggingul.  Evitaţi fotoliile foarte moi sau cu spătarele tari. mai ales în timpul sarcinii.  Învingeţi tentaţia expunerii prelungite la soare.EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE . golful.  Evitaţi incălţămintea plată sau cu tocuri mai mari de 5 cm.  Faceţi zilnic un duş cu apă rece la nivelul gambelor (de jos în sus). c) Urmariti cu atentie tratamentul recomandat. şosete.  Preferaţi îmbrăcămintea amplă.5 cm. b) Ce nu trebuie să faceţi:  Evitaţi imobilizarea prelungită.  Atenţie la celulele contraceptive. echitaţia. mersul pe bicicletă…  Preveniţi constipaţia.  Evitaţi băile calde.  Practicaţi nataţia.  Evitaţi tenisul.…). băile de abur şi tot ceea ce însemnă căldură intensă la nivelul gambelor.  Preferaţi încălţămintea cu tocul cuprins între 3 .  Evitaţi activităţile statice. dansul.  Evitaţi kilogramele în plus şi hainele prea strâmte (jeans.

4. No.Dermato-venerologie. 1. Angiologia azi.BIBLIOGRAFIE 1.Dermato . Dem Theodorescu . 2.sfatul-medicului. 5. 3.Venerologie.ro .Mic atlas de anatomia omului. Virgil Feier . www. Ortansa şi Ioan Macovei .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->