P. 1
Screening Pentru Prevenirea Cancerului de Col Uterin Citologie

Screening Pentru Prevenirea Cancerului de Col Uterin Citologie

|Views: 114|Likes:
Published by DannaVasi8747

More info:

Published by: DannaVasi8747 on Jul 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/17/2014

pdf

text

original

PROIECT POS DRU/63/3.2.

/S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă” Avizat CMR,

PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU SCREENING ÎN CANCERELE DE COL UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL

CAIET DE CURS (MANUAL) PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI ÎN MEDICINĂ DE LABORATOR

INSTRUIRE SI PREVENTIE PENTRU O VIATA SANATOASA – PROIECT ID-20596 Screening pentru prevenirea cancerului de col uterin / citologie Prof. Dr. Maria Sajin Dr. Rodica Pais

PROIECT ID-20596
 Obiectivul general:

-cresterea gradului de formare a profesionistilor din sistemul sanitar pentru a raspunde:

- noilor prioritati ale politicilor si programelor de sanatate, - urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor, - prin dobandirea de cunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon si san.

PROIECT ID-20596 Rezultate:  Rezultate:  1.Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) si eficacitatii (transmiterea acelor cunostinte necesare asigurarii nevoilor de instruire pentru participarea la program) cursurilor de instruire pentru tot personalul medical implicat in Programele de Screening -/-    .Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute de Aplicant referitoare la nevoile de instruire pentru personalul medical implicat in Programele de Screening 4.Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening pentru o mai buna utilizare a fondurilor alocate din bugetul de stat in Politicile si Strategiile de sanatate ale Aplicantului 3.Cresterea nivelului de informare al Aplicantului si a altor decidenti din domeniul sanitar in ceea ce priveste resursele implicate in derularea Programelor de Screening pentru cele trei tipuri de cancer 2.

Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derularea Programelor de Screening 6.Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect 8. si a importantei pe care o au efectele economice ale diferitelor tipuri de afectiuni oncologice -Cresterea gradului de constientizare de catre populatia generala a rolului activ care ii revine in derularea Programelor de Screening Educarea populatiei in spiritul unei conduite preventive 7. dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si a celor de informare (6). in conditii de eficacitate si eficienta   .Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importantei Programelor de Screening pentru cancerul de san.PROIECT ID-20596 Rezultate:   5. col uterin si colon.Derularea intregului proiect.

DEFINIŢIA SCREENING-ULUI  persoanele asimptomatice testate sunt clasificate după probabilitatea de a avea o boală sau o condiţie particulară în:  persoane probabil afectate de boală şi persoane probabil sănătoase   persoanele cu rezultat pozitiv la screening urmează testele diagnostice. iar în cazul confirmării diagnosticului se instituie tratamentul adecvat .

Haţieganu” Cluj-Napoca Pacienţi Debut aparent Boală clinic manifestă Ameliorat Agravat Recidive Perioada de incubaţie Latenţă Boală asimptomatică Prodrom Perioada Consecinţele bolii de stare PRIMORDIALĂ PRIMARĂ SECUNDARĂ TERŢIARĂ CUATERNARĂ Cel mai mare beneficiu .NIVELURILE PROFILAXIEI: de la Populaţie sănătoasă Agent cauzal Absenţa bolii Sănătate Debut real Şef de lucrări Dr. Ofelia Şuteu: Catedra de Epidemiologie UMF “I.

ginecolog.Etapa de screening in prevenirea cancerului de col uterin = PAP / tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Indicatii . planning familial.pentru femeile care si-au inceput viata sexuala: de la 25 – 65 ani  Recomandare la minim doi – trei ani de medic familie. specialitati inrudite. .

Hibridizarea in situ –decelarea AND in tesuturi. .HIBRIDIZAREA -RISC SCAZUT/CRESCUT 2.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Adenocarcinomul de tip endometrial : Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001   Clasic / conventional: cel mai ieftin Mediu lichid /monostrat:  -avantaj conservare celule eliminare detritus realizare strat uniform cantitate celule mai mare procesare automata  Testare HPV    1.PCR Identifica AND viral-izoleaza 35 tipuri 3.

Specificitate (procentul de paciente care nu au boala si un rezultat negativ al testului) = 9095% . Specificitate = 85-96% .testare HPVSensibilitate = 75-100%.frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou Sensibilitate (= procentul de paciente care au boala si un rezultat pozitiv al testului)= 65-85%. screenig-ul cancerului de col uterin: .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1.

care să înregistreze toate datele necesare şi care ar trebui să includă de asemenea orice test recoltat în manieră oportunistă Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizate   . uniform şi de încredere. care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor componentelor programului. Trebuie să existe un sistem standard computerizat eficient.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Utilizarea unei baze de date corespunzătoare  Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional coerent.

.

PENTRU A FI VERIFICATA CORESPONDENTA CITOHISTOPATOLOGICA REGISTRUL DE CANCER pentru leziuni atipice ??????  . LA DECONTAREA DE CATRE CNAS.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor   PROPUN=DE DISCUTAT LEZIUNILE ATIPICE SA FIE RAPORTATE LA UN RESPONSABIL / CHIAR ODATA CU CNP.

etc.screening citologic.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Personalul responsabil de interpretarea frotiurilor cervico-vaginale:  Medici anatomopatologi: au responsabilitatea diagnosticului cito-patologic si sunt raspunzatori directi in verificarea activitatii de screening (minim verificarea a 1/10 lame) si diagnosticul citologic al atipiilor (international) Medici de laborator. sub verificarea unui medic anatomopatolog  . biologi.

IN AFARA ORASELOR . demonstreaza ca este fff importanta PRELEVAREA de celule din zona de transformare a colului uterin. in urma discutiilor din reteaua de anatomie si citologie patologica: In general in orase s-a efectuat screeningul dar faptul ca suntem in continuare pe primul loc la mortalitatea prin cancer de col uterin (date raportate de registrele de stare civila inca din 2009). in conditii standard.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor  PROPUN=DE DISCUTAT   De remarcat.

rezultatele .evaluarea impactului programului pe termen lung / se va realiza prin raportarea lunara.componentele programului.datelor internationale . pentru a aprecia: .16. prin e-mail a cazurilor atipice. obligatoriu insotite de CNP. deja banii dati de CNAS sunt suficienti . conf.evaluare operaţională / nu este cazul.EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING nu de cancer invaziv (apare exceptional deoarece are acuze) PROPUN=DE DISCUTAT Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Conditii de recoltare pentru un frotiu satisfacator:    La mijlocul ciclului menstrual Sa contina celule din toata zona de transformare ( importanta este calitatea nu cantitatea ) Etalare uniforma .

.PAP test / tehnica de coloratie Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Instrumente pentru recoltare: Tampon de vata Cytobrush Spatula bifida Ayre Intinderea pe lama: -dintr-o singura miscare (nu in zigzag!) -prin rotirea periei endocervicale (nu prin stergere!).

care apare in 10 sec. citochimice esentiale diag.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  FIXAREA imediata a materialului recoltat . Scopul: păstrarea caracteristicilor citomorfologice cât mai apropiate de cele in vivo si mentinerea elem. poate face ca frotiul sa fie dificil sau eronat de interpretat. . Atentie ! Fixatorul prin uscare in aer.primul pas esential pentru acuratetea diagnosticului citologic. de la intinderea frotiului.

prin introducerea imediata a frotiurilor proaspăt recoltate intr-o solutie fixatoare.spray-urile fixatoare constau de obicei dintr-o substanta de baza alcoolica si o substanta ceroasa spray: sub unghi drept la 20cm.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  - Exista trei tipuri de fixare : fixare umeda .frotiurile se introduc imediat intr-o solutie fixatoare o anumita perioada de timp. fixarea umeda cu uscare in aer ulterioara . dupa care se scot din fixator. -alcool etilic 90-95%. se usuca si apoi se transporta in laborator. - fixarea cu spray . -alcool izopropilic 70-90% -alcool/eter (50/50) .

transparenta citoplasmatica – prin folosirea colorantilor alcoolici si o clarificare optima permitand vizualizarea clara a celulelor in ariile cu suprapuneri celulare cu mucus. .evidentierea detaliului nuclear – printr-o fixare si o colorare corespunzatoare a nucleilor .posibilitatea evidentierii diferentierii celulare – datorita colorantilor policromatici - .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Metoda de colorare Papanicolaou Permite vizualizarea optima a celulelor exfoliate de la nivelul suprafetelor epiteliale ale corpului indiferent de prelevare:  - Avantajele coloratiei: .

 Orange G – primul colorant citoplasmatic folosit in metoda Papanicolaou care coloreaza intens keratina in portocaliu strălucitor (keratina nu se găseste in mod normal la nivelul epiteliului vaginal sau cervical. dar poate fi intâlnita in carcinomul keratinizant sau in leucoplazie). Verdele de lumina coloreaza citoplasma celulelor metabolic active.un amestec policrom compus din eozina.  Ea 50 . cum ar fi celulele parabazale. nucleolii si cilii.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Coloranti citoplasmatici:  sunt sintetici. ale căror formule chimice sunt standardizate. Eozina coloreaza citoplasma celulelor scuamoase mature. intermediare si cilindrice . derivati de gudroni de cărbuni. verde de luimina si brun Bismarck.

Pentru a evidentia cel mai bine acest detaliu nuclear se foloseste hematoxilina Harris care are afinitate pentru nucleoproteine. .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Colorarea nucleilor:   Diagnosticul de atipii / malignitate se bazeaza in primul rând pe pattern-ul cromatinian .

eter 2 x apa distilata 3-5 min hematoxilina Harris 2 x apa distilata 10 – 20 sec HCL 5% in apa pentru diferentiere 2 ape curente ( se poate si in apa distilata ) -/- .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001       15 sec – 24 ore –alcool.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001         30 sec alcool 70. 96 grade 3 -4 min orange G 1 alcool 70 grade ( indeparteaza excesul de colorant ) 10 – 15 min EA 50 sau EA 51 2 alcooluri 96 grade 1 alcool absolut Xilol montarea lamelei peste lama frotiului . 90.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Factorii ce influenteaza tehnica Papanicolaou:         tipul de fixator folosit formula de hematoxilina selectata formulele celorlalti coloranti durata timpilor de colorare numarul frotiurilor colorate in fiecare colorant in parte pH si continutul chimic al apei de robinet folosite (excesul de clor) temperatura apei ph-ul colorantilor -/- .

subtiri. fixate prin uscare) ph-ul probei recoltate prezenta sau absenta modificarilor celulare inflamatorii.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001        vârsta colorantilor utilizati prezenta particulelor de colorant in solutiile nefiltrate variabilitatea metodei de colorare posibila contaminare a solutiilor de deshidratare calitatea frotiurilor obtinute de clinician (groase. .

.

in LBP: 5.de evaluare: Satisfacator: celularitate minima pe frotiu conventional (CP): 8.000 . hematii / lame sparte. Ransdell 1997: prelevatele au provenit in special de la paciente cu SIL sau carcinoame !!! . neetichetate.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1. etc.Grd.000 minim 10 cel endocol / metaplaziate Nesatisfacator: leucocite.000-12.

din mai 2009 / Novaprep Solutia Orphée / metoda semiautomata .LBP.

epiteliale Alte neoplasme Recomandari . intraepiteliala / maligna     Altele Anomalii ale cel.SISTEMUL BETHESDA 2001 Caracterizare generala: (­-) pentru lez.

HSV). actinomyces. .Negativ pentru lez. modif. organisme fungice / candida. intraepiteliala/maligna: (Tv. cocoizi. asoc.SISTEMUL BETHESDA 2001 .

.

/ .SISTEMUL BETHESDA 2001 Modif. reactive celulare asociate cu: .inflamatie / .DIU .iradiere .

scuamoase: ASC-US ASC-H LSIL HSIL Carcinom scuamos .SISTEMUL BETHESDA 2001 - Anomalii celulare cel.

.

ADK endometrial .AIS .AGC endocervicale endometriale NOS .ADK endocervical .AGC in favoarea unei neoplazii . glandulare: .ADK extrauterin .SISTEMUL BETHESDA 2001 - Cel.

Negativ pt. ASC-US :risc de 5-10% → HSIL / cc.Inflamatie – trat.estrogenic.noua prelevare -/- .lez.prelev dupa 3 .invaziv .intraepiteliala / maligna : .6 luni. in zilele 9-12 de ciclu pana se obtin 2 frotiuri consecutive in limite normale sau colposcopie imediata.SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI 1.Frotiu normal – noua prelevare dupa 2-3 ani .antiinflam-noua prelevare dupa 1 an 2. postmenop–trat.

HSIL : Colposcopie satisfacatoare ( se evid.colposcopica: ECC +/.o noua prelevare dupa 6 luni .LSIL) sau conizatie (pt. HSIL).daca nu exista lez.colposcopica: se indica curetaj endocervic. ( ECC ) + biopsie .daca exista lez.SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI ASC-H – colposcopie imediata.JSC ) – . ECC (-) si HPV(-) – noua prelevare PAP la 1 an b. . LSIL .testare HPV : a. ECC(+) si/sau HPV(+) – se repeta colposcopia ( pt.

s-c. situata pe exocol. fosta jonctiune scuamo-cilindrica = zona de metaplazie scuamoasa .la nastere – pubertate (debut viata sexuala) este prezenta j.HISTOLOGIA COLULUI UTERIN     HISTOLOGIA COLULUI UTERIN Exocol – epiteliu scuamos pavimentos stratificat nekeratinizat Endocol – epiteliu columnar mucosecretor unistratificat Zona de transformare (ZTN). . catre menopauza ZTN se retrage in canalul endocervical.

EXOCOL BOGAT IN GLICOGEN coloratie HE si PAS .

) .Exocol cu str.granular si Hkeratina / Leucoplazie (M.

ZONA DE TRANSFORMARE .

ENDOCOL .

CITOLOGIA COLULUI UTERIN 1. 5. Celule bazale ( B ) Celule parabazale ( PB ) Celule intermediate ( I ) Celule superficiale scuamoase ( S ) Celule cu origine in endocol Celule cu origine in endometru . 4. CITOLOGIA COLULUI UTERIN 2. 3. 2. 1.

Alte celule prezente in frotiul normal         Alte celule prezente in frotiul normal Polimorfonucleare neutrofile Macrofage si histiocite Hematii Serozitate Mucus Spermatozoizii Bacili Doderlein ( Lactobacillus ) .

CELULELE BAZALE (Cel. B)      CELULE BAZALE (B) Talie mica Ø= 8 -10 µm Rotunde sau ovale Nucleu central. numai in carente hormonale mari si eroziuni imp. cromatina densa Citoplasma cianofila ( verde albastruie ) redusa .nu apar in frotiul normal. voluminos. asociate cu inflamatia ! .

PB)      CELULE PARABAZALE (PB) Ø= 15-25 μm Rotunde sau ovale Nucleul Ø= 8-9 μm. . asemanator nucleilor cel.CELULE PARABAZALE (Cel. Intermediate Citoplasma cianofila( bazofila ). nr. Sunt rare in frotiul normal.B.ocazional mici vacuole N.lor ↑ dupa 35 ani.patologice vaginale si cervicale.in prezenta pr.

Cel. B si PB .

S.nucleu 7-8 μm .Ø= 20-35 μm .cu acumulari de glicogen ( in partea centrala )  Cel.citoplasma cianofila. dar nucleul mai mare. cutata la periferie . I adevarate: . usor excentric .nucleul ↓ in Ø= 6-7 μm . I)  Celule Intermediate (I)  Cel.Celule Intermediate (Cel.citoplasma cianofila. .aceiasi talie cu cel.Ø= 35-60μm . I mari : . vezicular.

I adevarate .Cel.

Cel. I mari .

citoplasma mai groasa. bogata in glicogen prezente in sarcina si in menopauza de tip dens  .Cel. bazofila. I adevarate: nuclei veziculari. naviculare  Celule I adevarate / naviculare  varietate a cel.

superficiale scuamoase ( S )  Celule I mari     Cel.mari Ø= 35-60μm Poligonale Nucleu picnotic Ø≤ 5μm Citoplasma roz palid sau orange sau verde albastrui.cu rare cutari. transparenta Caracterizeaza perioada de fertilitate feminina! .Cel.

S .Cel.

Scuame anucleate    Celule superficiale (S) Cel. in prelevatele citologice vulvare Inflamatii Prolaps uterin DIU Infectii cu HPV cu leucoplazie Carcinoame de col uterin ( valoare predictiva scazuta ). Tradeaza maturizarea completa a celulelor ( keratinizarea lor ). S cu citoplasma galbena sau portocalie In locul nucleului – arie centrala luminoasa N. .B.

Scuame anucleate .

Distributia anatomica. s – c: N=1-10 mm la dr. grafica a j. verticalei .

Distributia anatomica a j. s – c / metaplazia din zona de tranzitie .

Distributia anatomica a j. s – c / metaplazia din zona de tranzitie .

aceiasi talie cu nucleii cel.Cel.I sau PB. mai largi spre polul apical Citoplasma fin vacuolata si slab bazofila ( poate contine mucus clar )  Nucleul fin granular. 1-2 nucleoli mici .endocolului  Celule de endocol     aspect columnar ( din profil ) sau in fagure de miere ( de sus ) formeaza grupuri compacte polul bazal efilat .

endocolului Cel.Cel. endocolului .

endocolului . endocolului Cel.Cel.

dediferentiate si metaplaziate .Celule de endocol. dediferentiate si metaplaziate Celule de endocol.

Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere .

Histologie / Citologie a celulelor metaplziate Histologie / Citologie a celulelor metaplaziate .

citoplasma putina.rotunde sau ovale ~ histiocitelor mici.nucleu oval (aceiasi talie cu nucleii cel. margini celulare slab definite . uneori cu vacuole mici . endometriale  Apar in primele zile de la menstruatie 2 tipuri :1. stromale 1. glandulare 2.PB sau I).cromatina granulara. fin vacuolata . rasucite. densa. Cel. .alungite sau rotunde. mai mici decit cele endocervicale. Cel.nucleu reniform sau oval . endometriale Cel.citoplasma putina. 2.opac.Cel.

B. endometriale N. endometriale Cel.Cel. Prezenta lor in a 2-a jumatate a vietii sau dupa menopauza indica anomalii endometriale !! .

endometriale epiteliale stromale .Cel.endometriale epiteliale stromale Cel.

Cel.endometriale .endometriale Cel.

Polimorfonucleare neutrofile Polimorfonucleare neutrofile   Nealterate nu definesc o infectie Frecvente in faza secretorie sau la femeile sub “pilula” – exces de progesteron .

cap marit ) Forme fagocitate de macrofage - - .Spermatozoizii Spermatozoizii  - Pe 10% din frotiuri la femei intre 25-40 ani Forme bine pastrate ( cu cap si coada ) Forme degenerate ( flagel distrus.

PB si I – produce o citoliza normala Supravietuieste la un pH =5  .Bacili Doderlein Bacili Doderlein   Gram pozitiv. rosu pal spre albastru Utilizeaza glicogenul din citoplasma cel.

Bacili Doderlein Bacili Doderlein .

Limfocitele LIMFOCITELE

Apar rar si semnifica o inflamatie cronica

Menopauza - date generale Menopauza - date generale
MENOPAUZA – DATE GENERALE

  

Intre 48-52 ani Se caracterizeaza prin ↓ estrogenilor circulanti La femeile “plinute” – cantitate mai mare de estrogeni prin aromatizarea hormonilor la nivelul cel.adipoase

TIPURI MENOPAUZA TIPURI MENOPAUZA
1. 2. 3. 4. Menopauza cu persistenta stimularii secretiei estrogenice Menopauza de tip dens Menopauza preatrofica Menopauza atrofica ( avansata ).

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

  

La femeile obeze, cu viata sexuala Frotiu ~ celui din perioada fertila, dar cu ▼ nr. de cel. S = 10-15% Cel. I – nuclei veziculari de talie normala

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

Menopauza de tip dens Menopauza de tip dens
   Numai cel. I = 100% Depozite groase de cel. I si rare cel. PB; citoplasma contine depozite de glicogen. Acelasi aspect cu cel din sarcina sau sub pilula contraceptiva

Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica    Evidentiaza o carenta hormonala Cel. PB si cel. cel. B Acelasi aspect si la femeile care alapteaza . I ( 90-10% ).

Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica .

2. 3. PB = 100% 3 tipuri: Menopauza atrofica cu celule izolate Menopauza atrofica cu descuamare in lambouri Vaginita atrofica – eozinofilie marcata a citoplasmei. Cel. .Menopauza atrofica Menopauza atrofica  1. picnoza nucleara si kariorhexis.

Menopauza atrofica Menopauza atrofica .

2.LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie 1. 4. Procese de dediferentiere epiteliala Fenomenul de keratinizare Postradioterapie Postchimioterapie . 3.

columnare) se dediferentiaza= hiperplazia cel.Procese de dediferentiere epiteliala Procese de dediferentiere epiteliala   La nivelul endocolului.cel. nu se descuameaza Sub actiunea iritantilor . cel.diferentiate nu se pot multiplica.de rezerva ( situate in strat discontinuu intre MB si cel.de rezerva .

membrana nucleara bine vizibila.cromatina fin granulara Citoplasma aerata. aspect sincitial nucleu cu cromocentrii si nucleoli vizibili. greu de diferentiat de histiocitele mici.endometriale stromale sau cel. cel. slab bazofila  .izolate sau in grupuri mici.CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE    Mici.putin abundenta.PB Cel. cu mici picaturi de mucus.

CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE .

cianofila. nucleol putin vizibil ca si membrana nucleara Citoplasma omogena. cu picaturi de mucus .CELULE REMANIATE CELULE REMANIATE     Stadiu intermediar intre cel.metaplaziate Cel.dediferentiate si cel.rotunde sau ovalare Nucleu omogen.

Celule de regenerare Celule de regenerare .

Celule de regenerare Celule de regenerare .

cu punti intercelulare Citoplasma cianofila cu mici picaturi de mucus Nucleul omogen. in placarde.carcinomul scuamos . Macroscopic – zone de leucoplazie( aspect albicios ).Celule metaplaziate Celule metaplaziate    Stelate.risc ↑ pt.fin pulverulent cu cromocentrii vizibili.

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Fenomenul de keratinizare Fenomenul de keratinizare
1. 2. 3. Ortokeratinizarea Parakeratinizarea Diskeratinizarea

ORTOKERATINIZAREA ORTOKERATINIZAREA   Proces normal la nivelul epiteliului scuamos stratificat keratinizat( nu la nivelul colului uterin ) La nivelul cel. nucleu negativ sau scuame anucleate. . I mari si S care se descuameaza – citoplasma galben-pai ( orangeofila) cu abundente granule de keratohialin.

Celule orangeofile Celule orangeofile .

cu granule de keratohialin .Cel.cu granule de keratohialin Cel.

intunecati Se asociaza cu modif.nuclei picnotici.Condylloma acuminatum .ASCUS Intilnita in : .Parakeratinizarea Parakeratinizarea     Reprezinta o keratinizare atipica Cel I mari eozinofile.preneoplazice . care descuameaza izolat.procese iritative cronice( DIU ) .leucoplazii .

apare la : . cu nucleu picnotic.Ø= 15-20μm.procese iritative cronice  . citoplasma rosu intens.femeile la menopauza .PB Diskeratocit = cel.Diskeratinizarea Diskeratinizarea   Proces de keratinizare atipica pe o cel.rotunda .

↑vol.Leziuni distrofice postradioterapie Leziuni distrofice postradioterapie   Leziuni imediate : citoliza.tardive – persista amfofilia. amfofilie. policromatofilie Lez. cu PMN pe suprafata . vacuolizari.N/C normal.nuclear ↑.nuclear in raport cu citoplasma  . hemoragie. afinitate tinctoriala( dupa 18 zile ). Lez. mb. vol. multinucleeri. ↑ volumul celular. falsa eozinofilie.nucleara neteda . dupa 18-20 zile – nucleare si citoplasmatice.rap. inflamatie ( din a 12 a zi ).

Cel.gigante multinucleate .gigante multinucleate Cel.

mari .Leziuni distrofice postchimioterapie Leziuni distrofice postchimioterapie      Lez.rar cel.~ cu cele de iradiere Apar dupa a 2-a sau a 3-a cura de citostatice Mai moderate Mai rare F.

nuclear .INFLAMATII: Citologia proceselor inflamatorii acute cervico-vaginale  Alterari celulare determinate de agentul inflamator la nivel : 1. citoplasmatic 2.

in butelie. Vacuolizari citoplasmatice – in jurul nucleului ( halou perinuclear ) = Trichomonas sau fungi . nc/citopl = normal Forma cel.Modificari celulare inflamatorii Modificari celulare inflamatorii    Talia – normala sau ▲ ( 2x ).N sau fuziforme.. bizare. tetaroide. rap.

Halou perinuclear Halou perinuclear .

Trichomonas ).   Amfofilie – cel.cel.Alterari citoplasmatice Alterari citoplasmatice  Falsa eozinofilie.este si rosie si verde in acelasi timp Policromatofilie – pe teritorii separate cel.este rosie si verde .I si PB devin eozinofile ( semn indirect de inflamatie caracteristic pt.

Amfofilie si policromatofilie Amfofilie si policromatofilie .

Alterari nucleare inflamatorii Alterari nucleare inflamatorii
     Hipocromazie – in infectii virale Hipercromazie Talia – normala, ▲, anizocarioza sau ▼ (picnoza) Forma – normala sau deformata Structura – karioliza sau kariorhexis

Context inflamator Context inflamator
   acut ( PMN) subacut (PMN, limfomonocite, plasmocite) cronic (histiocite, macrofage) - PMN alterate, grupate. - Macrofage cu vacuole - saci de PMN – suspiciune carcinom !!!

AGENTI ETIOLOGICI AGENTI ETIOLOGICI
 Bacterii – 1.Lactobacilus ( bacilul Doderlein)
2.Gardnerella vaginalis (Haemophilus vaginalis) 3.Diphteroides 4.Coci gram +( √ Staphylococcus epidermis). 5.Coci gram - :Neisseria gonorrheae

Alti agenti etiologici Alti agenti etiologici Granuloma venerum Actinomyces israelii Leptotrix vaginalis Chlamydia( Bedsonia ) Mycobacterium Infectii fungice – Candida albicans Infectii parazitare – Trichomonas vaginalis Human Papilloma Virus ( HPV ) Herpes Simplex Virus ( HSV .

drepti sau usor curbati.inaintea menstruatiei. cumargini drepte sau usor curbate Formeaza lanturi scurte - - .I bogate in glicogen in faza secretorie. sarcina.Bacili Doderlein Bacili Doderlein este obisnuit la nivelul tractului genital inferior Bacil gram(+) aerob Determina citoliza cel. menopauza precoce Bacili roz.

.in cuiburi pe suprafata cel.cu aspect caracteristic de “cer innorat”. scurt.Gardnerella vaginalis Gardnerella vaginalis -bacil gram (-) . induce infiltrat neutrofilic si rari bacili  . albastru intens.se poate asocia cu Trichomonas vaginalis .

cu vacuole de mucina si incluzii degenerative.intracelular la nivelul cel.agregate – nebulare ( specifice) Dg.Chlamydia trachomatis Chlamydia trachomatis - µorganism gram (-) .metaplaziate cel.) 2. SIL ! N.dif.Chlamidia.se pune serologic !!! . ci doar sugestive – diag.B.corpi elementari( la nivel citopl.endocolului si a cel. modificarile citologice nu sunt specifice pt.corpi reticulati( perinucl) 3.gazda sunt infectate prin 3 tipuri de incluzii: 1.

Chlamidia trachomatis Chlamidia trachomatis .

posttratament antibiotic.Candida albicans Candida albicans -cea mai frecventa ciuperca in diabet zaharat. sarcina. mici .maronii) -filamente(pseudohife) lungi.spori (ovali. subtiri. brun-eozinofile . droguri Imunosupresive μ:.Frotiu cu abundent infiltrat neutrofil .

Candida albicans Candida albicans .

gri-verde cu granulatii rosii .scuamoase (canibalism) Se asociaza frecvent cu Leptotrix ( filamente) . Ø=8-20 μm.usor excentric cuiburi de PMN pe cel.nucleu putin rosu.Trichomonas vaginalis Trichomonas vaginalis Protozoar flagelat Se transmite prin contact sexual forma ovalara .piriforma.cu o extremitate mai mare si cu 4 flageli citoplasma cianofila.

B.parakeratoza .TV TV N.halou perinuclear .variatii ale taliei nucleului .kariorhexis in cel.citoliza excesiva . prezenta de atipii celulare : . nuclei picnotici .falsa eozinofilie .binucleeri . S sau PB .macronuclei.

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

histiocite  . anaerob Obisnuit in orofaringe.filamentos.Actinomyces isrraeli Actinomyces isrraeli     Gram (+).cu zona centrala bazofila. densa( nu se vad AI) si o zona periferica in care se vad filamente ramificate. tract digestiv inf.dispuse radiar = “raze de soare” Frotiu inflamator cu PMN. Ly. Se asociaza frecvent cu DIU Apare in cuiburi filamentoase.plasmocite.

ACTINOMYCES ACTINOMYCES .

Bakers TS. Int J Cancer. J Virol. . 2. 2004. Howley PM. 2001:2197–2229. Philadelphia. Galloway DA.68:4503–4505. Clin Infect Dis. Bosch FX. et al. Douglas J. et al. In: Knipe DM. 2002.3 Reprinted from Hagensee ME. 1994. Wiley DJ. Muñoz N.68:4503–4505 with permission from the American Society for Microbiology Journals Department. 2003.35(suppl 2):S210–S224. Pa: Lippincott-Raven.2. *Risc înalt. eds. Michael Hagensee.HPV HPV Virus ADN dublu-catenar1 >100 tipuri identificate2 ~30–40 tipuri anogenitale2. Schiffman M. 3.3 – HPV tipurile 16 şi 18 sunt răspunzătoare pentru majoritatea cancerelor cervicale din întreaga lume4  Tipuri non-oncogenice** – HPV tipurile 6 şi 11 sunt cel mai frecvent asociate cu condiloamele genitale externe. ** Risc scăzut 1.3  ~15–20 oncogenice*. Castle PE. Reprinted from J Virol. 4. Olson NH.111:278–285. Howley PM. Castellsagué X. Lowy DR. 1994. Beutner K. by permission of the American Society for Microbiology and Dr. Arch Pathol Lab Med.127:930–934.

1999:1–22. WHO Office of Information. Pisani P. 1990. 3.493 milioane în 2002 Leziuni precanceroase de grad înalt: 10 milioane2 Estimarea afectării mondiale prin bolile cauzate de infecţia cu HPV Leziuni cervicale de grad redus: 30 milioane2 Condiloame genitale: 30 milioane3 Infecţie HPV fără anomalii detectabile: 300 milioane2 1.Focus asupra bolii cervicale şi condiloamelor genitale Cancer cervical: 0. CA Cancer J Clin. Parkin DM. WHO Features.55:74–108. 2. World Health Organization. Ferlay J. 2005. World Health Organization. Bray F.152:1–6. . Switzerland: World Health Organization. Geneva.

Histopathology. 1998. Rockville.Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Conform Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite riscul de infecţie pe durata întregii vieţi pentru femeile şi bărbaţii activi sexual este de cel puţin 50%. . Rozendaal L. 2004.3 1. Schiffman M. et al. J Natl Cancer Inst Monogr. Centers for Disease Control and Prevention.2. Helmerhorst TJM.* * Majoritatea infecţiilor HPV se vindecă cu ajutorul răspunsului imun celular natural al organismului. 3. Kjaer SK.1.33:83–86. Meijer CJLM. 2003. Md: CDC National Prevention Information Network.31:14–19. 2.

Fondul frotiului moderat inflamator .Koilocite 2.Cel. mici.Diskeratoza 3.PB atipice.cu 1-2 nuclei hipercromi 4.Aspecte citologice asociate HPV Aspecte citologice asociate HPV Modificari caracteristice : 1.

KOILOCIT KOILOCIT .

ovalare sau fuziforme. HPV !!! .DISKERATOCIT DISKERATOCIT Cel.scuamoase mici.citoplasma orangeofila Apar izolate sau in grupuri Sunt sugestive dar nu diagnostice pt.cu nuclei picnotici.

HPV sunt amestecate cu SIL. .intraepiteliale scuamoase (SIL ) HPV si lez. lez.  Asociere mixta –lez. de HPV in profunzime (asociatia inversa este mai rara ).HPV si lez.intraepiteliale scuamoase (SIL )  Asociere orizontala – SIL alterneaza cu focare de infectie cu HPV  Asociere verticala – SIL in straturile superficiale.

Herpes Simplex Virus ( HSV ) Herpes Simplex Virus ( HSV )    Tipul II determina o infectie genitala destul de comuna cu risc neonatal Paraziteaza cel. aspect in “ geam mat ” sau granular cu incluzii nucleare eozinofile.B. .nucl. se intersecteaza cu aspect de “ teanc de farfurii ”.dar raportul nc. HSV se asociaza √ cu Chlamidiile.scuamoase Nucleul creste.mb./citoplasma nu se modifica.neteda  Pot aparea nuclei multiplii care se suprapun. N.

HSV HSV .

halou Cromatina Rap. contur neted SIL Marit( 3x cel. contur ondulat Hipercromatica.subtire. granulara Crescut Semitransparenta.halou perinucl . Fara vacuole.diferential – modificari inflamatorii si SIL Diag.inflamatorii Nucleu Marit sau picnotic Mb.diferential – modificari inflamatorii si SIL Modif.nucl.nucl.I ) Mb.Diag.policromatofilie Vacuole.N/C Citoplasma Normo-/Hipocromatica omogena Usor crescut Opaca.groasa.

1.invazive ale epiteliului colului uterin clasificate dupa agresivitate: LSIL . . CIS. CIN 1= displazia minora HSIL . 3= displazia moderata si severa. 2.condilom plan.CIN 2.SIL SIL  Anomalii ne .

cu neregularitati mici sau inaparenta cind cromatina este patata (+ HPV). binucleeri.▲rap. multinucleere     .moderata variatie in talie si forma .mature anormale inlocuiesc stratul bazal si parabazal ( 1/3 din grosimea epiteliului ) Cel. patata . raport N / C ▲ .nucleoli rari . isi pierd polaritatea Nuclei mari si pleomorfi.binucleere.LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic  Cel.S si I singure / in plaja Nuclei . hipercromazie Mitoze tipice rare Diskeratoza asociata cu koilocitoza .N / C .I normale .dimensiuni ▲ cel putin de 3X fata de nucleul cel.hipercromazie .cromatina uniform distribuita sau degenerata. Cel.membrana nucleara vizibila.

LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic .

Lez. 2.Diagnostic diferential LSIL Diagnostic diferential LSIL 1. cu pastrarea rap. postchimioterapie Deficienta de acid folic Frotiu atrofic Carcinomul verucos – prezenta de scuame anucleate asemanatoare cu hiperkeratoza benigna ( HPV pozitiva ) . 4. 5.inflamatorii si reactive – nuclei mai mari. hipercromatici. 3.N/C Lez.

ASCUS = cel.5-3 X cel. neteda. pleomorfism usor.nc.potential serioase ce nu pot fi clar clasificate Nucleu de 2. / calit.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS Anomalii mai marcate decit cele atribuite modif. mb. Atipii scuamoase Metaplazie atipica Atrofie atipica Regenerare atipica Parakeratoza atipica . usor neregulata 1. decit SIL Lez. binucleeri ocazionale. hipercromazie moderata.reactive dar mai mici cant.I cu o usoara ▲a rap.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS ASCUS = cel. cromatina uniform distribuita.N/C. 4. 2. 3. 5.

scuamoase atipice de origine nedeterminata ASCUS = cel.ASCUS = cel.scuamoase atipice de origine nedeterminata .

(nucleu de 1. decat glandulara.Gramezi compacte de cel.nucleul . evocand o diferentiere mai mult malpighiana.5-2x cat N. cu piederea polaritatii nucleare. cel izolate sau in gramezi de minim 10 .modificarile survin in celulePb.ASC-H Diagnostic diferential: . cu citopl. hipercromazie . coezive atipice: cel Pb grupate. predictiva pozitiva pt HSIL Diagnostic diferential: -Metaplazie scuamoasa imatura atipica: cel Pb cu raport N/C crescut. poligonale. hipercromatic.. sau metaplaziate imature .densa . cromatina in gramezi). greu vizibile. contur neregulat -leziunile citolog au o parte din criteriile de HSIL (nu sunt suficiente pt diagnostic) -leziunile au val. cromatina inegal distribuita.

ASC-H ASC-H .

N / C ▲). Hipercromazie evidenta – cromatina fin sau grosolan granulara   Citoplasma – imatura. metaplaziate < decat cel. .HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic  Inlocuirea epiteliului scuamos normal cu cel. este mai mica ( rap. delicata sau dens metaplazica Ocazional – “ matura” si dens keratinizata. imature. poate fi chiar mai mic decit in LGSIL / aria citoplasm. in plaje sau agregate sincitiallike. de tip PB. hipercromazie. mitoze anormale frecvente Asocierea cu infectia HPV Nucleoli in general absenti Limita nucleara neregulata Celule izolate. anormale peste 1/3: CIN 2 – CIS Celule de tip PB cu: pierderea polaritatii. din LSIL  Nucleul ▲. Nuclei cu: cromatina dispusa neregulat. pleomorfism marcat.

HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic .

endometriale – nuclei mici.diferential HSIL Diag. Cel. hipercromi.Diag.Ly mici. citoplasma palida.mari. citoplasma spumoasa Cervicita foliculara limfocitara. uneori multinucleate HPV CIS sau carcinom invaziv . 3. 4.endometriale reactive . tendinta de a forma gramezi DIU – cel. 2. 6. 5.diferential HSIL 1.histiocitare – nucleu excentric neuniform.hipercrome Cel.

/cit colorabilitate cromatina repartitie mitoze + + ++ regulata omogena ++ ++ ++ pieptanata reticulata omogena -/+ grosiera + +++ +++ +++ pieptanata in dezordine CIN2 CIN3 .nc.CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CIN1 NUCLEU volum rap.

CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN Citoplasma volum colorabilitate glicogen placarde inflamatie CIN 1 abundent cianofila CIN 2 putin abundent cianofila. uneori orangeofila CIN 3 putin cianofila.spre + +/+ spre ++ . uneori orangeofila .( uneori mici colturi juxtanucleare ) + +++ + +/- +/.

raport N / C▲. nucleoli multiplii. pierderea polaritatii. mitoze √ frotiu curat cel.nc. tip PB. nuclei mari cu gramezi grosolane de cromatina. anizocarioza.B. marginatie cromatiniana. fara mitoze N. citoplasma cianofila / amfofila.↑↑↑./citopl. rotund ovoide.maligne – “saci de PMN” Nucleu ▲. cromatina in gramezi. Nu depaseste membrana bazala !!! . hipercromazie. rap.HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie   Toata grosimea epiteliului este afectata Cel. “in sir indian”. cu vacuolizari Cel.au hipercromazie marcata.

HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie .

: CIS / CIN 3 Dg.hipercrom Omogen Multinucleeri CIN 3 Nucleoli absenti Rap.neteda spre periferie .Dg. pieptanata Marginatie absenta Regulat ingrosata spre citopl.N/C Cromatina Mb.dif. Nucleu Mare.dif.: CIS / CIN 3 Dg.ncl Neregulat ingrosata spre citopl.hipercrom Zone optic vide Multinucleeri Nucleoli multiplii  In gramezi. neregulata Marginatie periferica  Reticulata.rugoasa spre periferie CIS Mare.dif.

dif.fara necroza.mai frecvente f.: CIS / CIN3 Dg.citoliza.tipice Mici.inflamat.: CIS / CIN3 Dg.Dg.hemoragie .dif. Citoplasma CIS -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Glicogen absent -Posibil orangeofilie CIN3 -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Colturi clare juxtanucleare de glicogen -Posibil orangeofilie Prezente.dif.necroza.hemoragie Mitoze Placarde cel Mediul de prelevare absente Mici si rare Curat.

fibrina.Carcinomul scuamos invaziv Carcinomul scuamos invaziv  Nu poate fi diagnosticat pe frotiuri Se suspecteaza in prezenta:  -pleomorfism marcat. hematii. descrise la CIS. mitoze atipice -cel. inflamatorii. detritusuri celulare . Separate -frotiu inflamator: cel. dar in plaja -keratinizare intensa pe cel.

celulele formeaza agregate bi.+/.AGC: AGC: Celule glandulare atipice .sau tridimensionale .usoara variabilitate in privinta taliei si conturului nucleilor . endometriala sau incerta .cromatina usor granulara Dg.dif: citologia cervicitei foliculare. de origine endocervicala. regenerarea endocervicala. cu o usoara suprapunere a nucleilor . care nu indeplinesc criteriile diagnostice de adenocarcinom AGC-NOS : . metaplazia tubara .

atipii sugestive dar insuficiente pentru diagnosticul de adenocarcinom in situ . nuclei de talie variabila .AGC “favor neoplastic” AGC “favor neoplastic” .modificari mai pronuntate deca in AGC-NOS : hipercromazie nucleara .

de talie variabila . cromatina neregulata . pseudopapile sau rozete . oval sau alungit .numar mare de celule glandulare atipice . pierderea polaritatii . care formeaza agregate tridimensionale .nucleu rotund .AIS AIS .

Adenocarcinom NOS . Adenocarcinom extrauterin 4.ADENOCARCINOMUL INVAZIV ADENOCARCINOMUL INVAZIV  Clasificare : 1. Adenocarcinom de tip endometrial 3. Adenocarcinom de tip endocervical 2.

cu raport N/C crescut .celule izolate sau sub forma de agregate tridimensionale neregulate ( morule ) .citoplasma eozinofila granulara . nuclei mariti de volum .Adenocarcinomul de tip endocervical: Adenocarcinomul de tip endocervical: .celularitate bogata .fondul : +/. nucleoli proeminenti .necroza . neregulata. cromatina grunjoasa.

nuclei de talie mai mica . rar cu nucleol .Adenocarcinomul de tip endometrial : Adenocarcinomul de tip endometrial : . cianofila . cu hipercromazie mai redusa .celule in numar mai redus .citoplasma vacuolara . cromatina mai putin grunjoasa .

În ciuda prevalenţei înalte a infecţiei cu HPV.  . AIS şi cancer este legat de infecţia persistentă cu tipuri HPV cu risc înalt (10 %). Riscul pentru CIN.Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la infecţia HPV   Majoritatea infecţiilor HPV sunt asimptomatice şi trecătoare. foarte puţine persoane infectate vor face cancer.

52.Genotipurile HPV Asocierea cu cancerul de col Risc scăzut Genotipuri  Cele mai frecvente 6 şi 11  40. 81 şi CP 6180 Efectele clinice posibile  Condiloame genitale Risc înalt probabil  26. 33. 45. 73. 35. 82 . 68. 56. 53 şi 66  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col Risc înalt  Cele mai frecvente 16 şi 18  31. 43. 61. 51. 44. 42. 72. 59. 58. 70. 54. 39.

b) spaţii de lucru cu aerisire directă pentru coloratia Babes-Papanicolau. d) o încăpere cu destinată depozitării timp de 5 ani a frotiurilor cervicovaginale. materiale şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor. derularea fluentă a fluxurilor de probe.ORGANIZAREA LABORATORULUI DE CITOPATOLOGIE Laboratorul de citopatologie trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă şi astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi echipamentelor. c) încăperi pentru diagnosticul microscopic dotate corespunzator. . Spaţiul serviciului trebuie compartimentat astfel: a) încăpere pentru recepţia probelor si/sau pentru redactarea electronică / eliberarea buletinelor de diagnostic citopatologic.

frigider (optional) .PERSONAL . x20 x40 (uzual pentru diagnostic microscopic) . asistenti medicali de laborator.centrifuga (optional) .microscop cu mărire x4.baterie de colorare manuală sau colorator automat (histochinetă de colorare) .hotă .medic anatomopatolog.histotecă .calculator cu imprimantă . x10. registrator medicali MIJLOACE FIXE .

CONSUMABILE: -cuve si stative pentru coloratie ( rezistente la solventi organici) -sticlarie -suporturi pentru transportul lamelor din laboratorul de prelucrat in cabinetul medical de diagnostic microscopic si apoi transportul lor la histoteca. a categoriilor de reactivi utilizati. deshidratare. instrumentar si personal. -echipamente de protectie . inflamabile si precursori de droguri utilizate (legea 300 /2002 anexa 1 cap. colorare uzuala. -reactivi pentru fixare. -recipiente pentru colectarea in vederea neutralizarii tuturor lichidelor uzate infectate. -dezinfectanti pentru suprafete. IV). asubstantelor toxice.

ginecologii. pentru discutarea problemelor de ordin tehnic. pentru training şi schimb de opinii în cazul cazurilor dificile Şedinţe interdisciplinare la care să participe anatomopatologii. citotehnicienii. a imaginilor colposcopice şi a frotiurilor histologice - - . protocoalele prevăzute şi normele de securitate Rapoartele histologice trebuie să permită comparaţiile şi corelarea cu citolgia şi colposcopia Efectuarea de şedinţe regulate. cu discutarea frotiurilor citologice.Controlul calităţii laboratorului de antomie patologică Controlul intern al calităţii: - Întregul personal trebuie să respecte ghidul de lucru în laborator.

Participarea la simpozioane . a masteranzilor Monitorizarea ratelor raportate de personal şi compararea lor cu standardele naţionale .Participarea la formarea rezidenţilor anatomopatologi.Sesiuni regionale de interpretări inter-laboratoare .Controlul extern al calităţii: Educaţia continuă a personalului: .

O. Dr.) di Aviano (Institutl de Cancer Aviano – Italia) Institutul National de Sanatate Publica Colegiul Medicilor din Romania ACREDITAREA SI CALIFICAREA PERSOANELOR CU ATRIBUTII DE INSTRUIRE TEORETICA SI PRACTICA (CADRE DIDACTICE SI/SAU FORMATORI): cadre didactice universitare si personal cu experienta in programe organizate de screening Lista instructori DATA SAU PERIOADA DE DESFASURARE: Ianuarie-iunie 2012 . Chiricuta” Cluj Napoca PARTENERI IN PROIECT: Ministerul Sanatatii Centro di Riferimento Oncologico (C.CURRICULUM DE FORMARE A MEDICILOR SPECIALISTI IN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICA PENTRU DERULAREA PROGRAMELOR DE SCREENING IN CANCERUL DE COL UTERIN SI COLORECTAL FURNIZORI EMC PRINCIPALI: Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti Institutul Oncologic “ Prof.R. I.

MAXIM SI OPTIM): Instructori 8.Comunicarea. cel putin pentru depistarea precoce a cancerelor de col uterin. san.la nivelul Uniunii Europene exista din anul 2003 Recomandarea CE nr. .Analiza rezultatelor.In prezent. .TIPUL SI NUMARUL DE PARTICIPANTI ESTIMAT (MINIM. . la nivel decizional si operational. . . . . se incearca organizarea de programe de screening populational.Este necesara crearea capacitatii pentru organizarea si implementarea acestor programe in judete.Monitorizarea si evaluarea unui program de screening. 878/2003. constientizarea pe grupuri tinta intr-un program de screening.Diseminarea informatiei. acest lucru nu s-a desfasurat. . elaborarea raportului intr-un program de screening. . colorectal. ANALIZA ACESTOR NEVOI SI MOTIVATIA ORGANIZARII: .Utilizarea sistemului informational intr-un program de screening. desi exista programe nationale de sanatate care vizeaza implementarea de programe de screening. . care incurajeaza statele membre sa implementeze programe de screening populational.Planificarea si organizarea unui program de screening la nivel national/local.Asigurarea calitatii intr-un program de screening.In Romania. la nivel populational. IDENTIFICAREA CERINTELOR DE FORMARE: . pana in prezent. Participanti 220.

METODOLOGIE DIDACTICA UTILIZATA (mijloacele si metodele prin care se asigura transmiterea si asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor practice) .filme didactice. .cursuri magistrale.expunerea interactiva a matrialului conform programei analitice.rezumate articole. . . . .recenzii de literature de specialitate.studii de caz. . folosind mijloace multimedia/retroproiector.referate. . . .dezbateri. .aplicatii practice si teoretice asistate de calculator.prezentari powepoint.

desfasurarea propriu-zisa a programului de formare.ajustarea programului.STRATEGIA DE ORGANIZARE (PASI. . . INTRARI. . IESIRI. . COSTURI) Pasi: . RESURSE.identificarea participantilor. in functie de feed-back-ul oferit de participant. .planificarea sesiunilor.convocarea participantilor. . .evaluarea participantilor.evaluarea programului de catre participant.

Costuri: suportate in cadrul proiectului ID 20596 “Instruire si preventive pentru o viata sanatoasa” derulat in cadrul Axei prioritare 3 “ Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreperinderilor”-Domeniul major de interventie 3. . . Evaluare: -a formabililor (cunostinte si abilitati): chestionar cu intrebari si raspunsuri a alegere.Resurse: . materiale.chestionar de opinie (stea).umane.a programului.a lectorilor (a formatorilor).2 “Formare profesionala si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”. pre si post curs. . financiare.

Caracterele celulelor de endocol. Celulele bazale .caracteristici.SUBIECTE PROPUSE PENTRU TEST FINAL                    Caracteristicile frotiului cervico-vaginal satisfacator pentru evaluare conform Sistemului Bethesda 2001. Caracteristicile frotiului cervico-vaginal nesatisfacator pentru evaluare Tipuri celulare normale intilnite pe un frotiu cervico-vaginal: enumerare . Conditiile de recoltare satisfacatoare pentru un frotiu cervico-vaginal. Diagnostic diferential intre celulele parabazale si celulele metaplaziate.caracteristici. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de lactatie. Conditiile de aparitie a celulelor parabazale pe frotiul cervico-vaginal. Conditiile de aparitie a celulelor bazale pe frotiul cervico-vaginal. Caracterele celulelor endometriale. Aspectul frotiului cervico-vaginal la utilizatoarele de contraceptive orale . Celulele intermediate . Conditiile de aparitie pe frotiul cervico-vaginal a celulelor endometriale. Celule naviculare: descriere si conditii de aparitie. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de sarcina. Scuame: descriere si semnificatie.caracteristici. Celulele superficiale . Celulele parabazale .caracteristici.

                     Modificari celulare la purtatoarele de DIU Tipuri de menopauza – enumerare si scurta descriere. criterii de diagnostic. Menopauza de tip dens – caracteristici. Modificari celulare inflamatorii. Leziuni distrofice postchimioterapie. caracteristici. criterii de diagnostic.US – definitie. Celule dediferentiate – definitie. caracteristici. Celule metaplaziate – definitie. Menopauza preatrofica – caracteristici. Menopauza cu persistenta stimulului estrogenic – caracteristici. . Candida albicans – aspecte microscopice. Menopauza atrofica – caracteristici. Gardnerella vaginalis – aspecte microscopice. Leziuni distrofice postradioterapie. Entitati clasificate ca ASC-US. Fenomenul de keratinizare. Trichomonas vaginalis – aspecte microscopice. Fenomenul de displazie. Koilocitul – definitie. ASC-H – definitie. Herpes Simplex Virus – aspecte microscopice. Fenomenul ASC . caracteristici.

criterii de diagnostic citopatologic.vaginal diagnosticat ASC – H Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. HSIL – definitie.vaginal diagnosticat ASC – US Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat HSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. criterii de diagnostic citopatologic.vaginal diagnosticat LSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal normal Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Diagnosticul diferential dintre modificarile reactive (inflamatorii) si LSIL AGC – definitie. Diagnosticul diferential al HSIL (CIN3) cu HSIL (CIS) Diagnosticul diferential al HSIL (CIS) cu carcinomul scuamos invaziv Diagnosticul diferential al LSIL.vaginal diagnosticat AGC . Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.              LSIL – definitie. criterii de diagnostic. Diagnosticul diferential al HSIL.

.Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la screening  Femeile vaccinate trebuie să efecteze în continuare examen citologic Babeş-Papanicolaou.

CURRICULA DE LABORATOR IN SCREENING-UL CANCERULUI COLO-RECTAL Testele de depistare a sângerărilor oculte din scaun .

Ghidul European de Asigurare a Calităţii pentru screeningul şi diagnosticul cancerului colorectal .Capitolul 4 .

Recomandări referitoare la testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale    Ce test să fie utilizat şi de ce? Cum să fie utilizat ca să se obţină rezultatele clinice? Cum să fie obţinute rezultate de calitate? .

Recomandări  Testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale a fost demonstrată ca o metodă cu caracteristicile necesare pentru a fi utilizată în screeningul populaţional  DNA şi alţi markeri noi nu sunt deocamdată recomandaţi .

în funcţie de costurile locale şi de mecanismul de distribuire şi colectare a kit-ului de testare.Recomandări Guaiac FOBT  gFOBT nu este testul preferat pentru screeningul unei populaţii moderne. poate fi un test mai practicabil şi pe care comunitatea şi-l poate permite mai bine decât testul imunochimic . totuşi.

iFOBT este testul preferabil pentru screeningul populaţional  Este mai sensibil şi mai specific din punct de vedere analitic şi clinic  Poate fi automatizat  Poate fi ajustat pragul de pozitivitate .

Testul imunochimic (iFOBT) Metoda Imunocromatografica  Dispozitive de colectare disponibile:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

Testul imunochimic (iFOBT)  Aparatură pentru analiză:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

 Specimen recoltat – materie fecala in orice moment al zilei  Recipient adecvat  Cantitate – 3 portiuni din puncte diferite ale bolului fecal  Prelucrare – se lucreaza in aceeasi zi  Stabilitatea probei – o zi la temperatura camerei .

Limite si interferente  Reactii fals pozitive – contaminarea fecalelor cu sange menstrual sau urina hematurica  Reactii fals negative – difuzarea sangelui din bolul fecal in apa din WC  Interactiuni medicamentoase – reactii pozitive – medicamente care produc sangerare gastro intestinala  Interferenta analitica – testul nu prezinta reactie incrucisata cu hemoglobina de animale . globina umana fiind unica .

Recomandări NU restricţii la administrarea medicamentelor  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte administrarea de medicamente populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic. .

Recomandări NU restricţii în dietă  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte dieta populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic. .

Recomandări  Până când vor fi publicate mai multe date despre stabilitatea testului este recomandabil să se ţină cont de condiţiile de păstrare şi perioada de garanţie descrise în instrucţiunile producătorului. .

Selectarea testului este foarte importantă       Distribuirea testului Etichetarea Instrucţiunile de folosire Uşurinţa utilizării Proba Un program pilot local este util pentru alegerea dispozitivului de prelevare şi a modului de distribuire şi colectare a probelor. .

iFOBT – Alegerea pragului pentru concentraţia hemoglobinei şi numărul de probe necesare trebuie să urmeze concluziile unui studiu pilot local .

Controlul calităţii interpretării testelor de depistare a sângerărilor oculte din scaun ? .

Organizarea laboratoarelor  Numărul laboratoarelor implicate  Personalul laboratoarelor  Acreditarea laboratoarelor şi monitorizarea calităţii  Distribuirea şi colectarea kit-urilor FOBT  Identificarea participanţilor şi a rezultatelor testelor  Asigurarea calităţii .

 Minimizarea numărului de laboratoare implicate  Automatizarea  Utilizarea unor proceduri de testare comune .

 Intervalul de timp de la colectarea probei până la analiza ei  Performanţa analitică  Rata de pozitivitate  Probe nesatisfăcătoare etc.Organizarea laboratorului – monitorizarea rezultatelor  Toate aspectele legate de performanţa laboratorului privitoare la screening trebuie să facă parte dintr-un sistem riguros de asigurare a calităţii. .

coordonat de un chimist/ biochimist pregătit şi cu experienţă în tehnicile utilizate pentru analiză şi în procedurile de asigurare a calităţii .Personalul laboratorului  Laboratorul .

Identificarea corectă a participanţilor şi a rezultatelor testelor  Trebuie implementate protocoale automate de verificare pentru identificarea corectă a populaţiei participante şi a rezultatelor testelor. .

Acreditarea laboratoarelor  ISO 15189  Control intern de calitate  Participare la scheme externe de control de calitate .

.Rolul colaborării multidisciplinare în screeningul colorectal  Programele de screening pentru cancerul colorectal trebuie gestionate de o echipă multidisciplinară pregătită în mod corespunzător .

Echipa multidisciplinară responsabilă cu programul de screening colorectal include:  Personal administrativ şi de birou  Epidemiologi  Personal de laborator  Medici generalişti  Medici endoscopişti  Medici radiologi  Medici anatomopatologi  Medici chirurgi  Asistente medicale. . Succesul unui program de screening al cancerului colorectal depinde de personalul specializat implicat în implementarea. şi  Specialişti în sănătate publică. furnizarea şi evaluarea unui serviciu eficient şi de calitate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->