PROIECT POS DRU/63/3.2.

/S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă” Avizat CMR,

PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU SCREENING ÎN CANCERELE DE COL UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL

CAIET DE CURS (MANUAL) PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI ÎN MEDICINĂ DE LABORATOR

INSTRUIRE SI PREVENTIE PENTRU O VIATA SANATOASA – PROIECT ID-20596 Screening pentru prevenirea cancerului de col uterin / citologie Prof. Dr. Maria Sajin Dr. Rodica Pais

PROIECT ID-20596
 Obiectivul general:

-cresterea gradului de formare a profesionistilor din sistemul sanitar pentru a raspunde:

- noilor prioritati ale politicilor si programelor de sanatate, - urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor, - prin dobandirea de cunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon si san.

Cresterea nivelului de informare al Aplicantului si a altor decidenti din domeniul sanitar in ceea ce priveste resursele implicate in derularea Programelor de Screening pentru cele trei tipuri de cancer 2.PROIECT ID-20596 Rezultate:  Rezultate:  1.Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute de Aplicant referitoare la nevoile de instruire pentru personalul medical implicat in Programele de Screening 4.Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening pentru o mai buna utilizare a fondurilor alocate din bugetul de stat in Politicile si Strategiile de sanatate ale Aplicantului 3.Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) si eficacitatii (transmiterea acelor cunostinte necesare asigurarii nevoilor de instruire pentru participarea la program) cursurilor de instruire pentru tot personalul medical implicat in Programele de Screening -/-    .

Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect 8.PROIECT ID-20596 Rezultate:   5.Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importantei Programelor de Screening pentru cancerul de san. in conditii de eficacitate si eficienta   .Derularea intregului proiect.Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derularea Programelor de Screening 6. col uterin si colon. dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si a celor de informare (6). si a importantei pe care o au efectele economice ale diferitelor tipuri de afectiuni oncologice -Cresterea gradului de constientizare de catre populatia generala a rolului activ care ii revine in derularea Programelor de Screening Educarea populatiei in spiritul unei conduite preventive 7.

DEFINIŢIA SCREENING-ULUI  persoanele asimptomatice testate sunt clasificate după probabilitatea de a avea o boală sau o condiţie particulară în:  persoane probabil afectate de boală şi persoane probabil sănătoase   persoanele cu rezultat pozitiv la screening urmează testele diagnostice. iar în cazul confirmării diagnosticului se instituie tratamentul adecvat .

Ofelia Şuteu: Catedra de Epidemiologie UMF “I. Haţieganu” Cluj-Napoca Pacienţi Debut aparent Boală clinic manifestă Ameliorat Agravat Recidive Perioada de incubaţie Latenţă Boală asimptomatică Prodrom Perioada Consecinţele bolii de stare PRIMORDIALĂ PRIMARĂ SECUNDARĂ TERŢIARĂ CUATERNARĂ Cel mai mare beneficiu .NIVELURILE PROFILAXIEI: de la Populaţie sănătoasă Agent cauzal Absenţa bolii Sănătate Debut real Şef de lucrări Dr.

specialitati inrudite. .Etapa de screening in prevenirea cancerului de col uterin = PAP / tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Indicatii . planning familial. ginecolog.pentru femeile care si-au inceput viata sexuala: de la 25 – 65 ani  Recomandare la minim doi – trei ani de medic familie.

PCR Identifica AND viral-izoleaza 35 tipuri 3.Hibridizarea in situ –decelarea AND in tesuturi.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Adenocarcinomul de tip endometrial : Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001   Clasic / conventional: cel mai ieftin Mediu lichid /monostrat:  -avantaj conservare celule eliminare detritus realizare strat uniform cantitate celule mai mare procesare automata  Testare HPV    1.HIBRIDIZAREA -RISC SCAZUT/CRESCUT 2. .

Specificitate (procentul de paciente care nu au boala si un rezultat negativ al testului) = 9095% . Specificitate = 85-96% . screenig-ul cancerului de col uterin: .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1.frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou Sensibilitate (= procentul de paciente care au boala si un rezultat pozitiv al testului)= 65-85%.testare HPVSensibilitate = 75-100%.

care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor componentelor programului. uniform şi de încredere. care să înregistreze toate datele necesare şi care ar trebui să includă de asemenea orice test recoltat în manieră oportunistă Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizate   . Trebuie să existe un sistem standard computerizat eficient.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Utilizarea unei baze de date corespunzătoare  Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional coerent.

.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor   PROPUN=DE DISCUTAT LEZIUNILE ATIPICE SA FIE RAPORTATE LA UN RESPONSABIL / CHIAR ODATA CU CNP. LA DECONTAREA DE CATRE CNAS. PENTRU A FI VERIFICATA CORESPONDENTA CITOHISTOPATOLOGICA REGISTRUL DE CANCER pentru leziuni atipice ??????  .

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Personalul responsabil de interpretarea frotiurilor cervico-vaginale:  Medici anatomopatologi: au responsabilitatea diagnosticului cito-patologic si sunt raspunzatori directi in verificarea activitatii de screening (minim verificarea a 1/10 lame) si diagnosticul citologic al atipiilor (international) Medici de laborator. biologi.screening citologic. etc. sub verificarea unui medic anatomopatolog  .

IN AFARA ORASELOR . demonstreaza ca este fff importanta PRELEVAREA de celule din zona de transformare a colului uterin.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor  PROPUN=DE DISCUTAT   De remarcat. in urma discutiilor din reteaua de anatomie si citologie patologica: In general in orase s-a efectuat screeningul dar faptul ca suntem in continuare pe primul loc la mortalitatea prin cancer de col uterin (date raportate de registrele de stare civila inca din 2009). in conditii standard.

componentele programului. pentru a aprecia: . prin e-mail a cazurilor atipice.evaluare operaţională / nu este cazul.16. deja banii dati de CNAS sunt suficienti . obligatoriu insotite de CNP.evaluarea impactului programului pe termen lung / se va realiza prin raportarea lunara.EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING nu de cancer invaziv (apare exceptional deoarece are acuze) PROPUN=DE DISCUTAT Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite. conf.datelor internationale .rezultatele .

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Conditii de recoltare pentru un frotiu satisfacator:    La mijlocul ciclului menstrual Sa contina celule din toata zona de transformare ( importanta este calitatea nu cantitatea ) Etalare uniforma .

PAP test / tehnica de coloratie Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Instrumente pentru recoltare: Tampon de vata Cytobrush Spatula bifida Ayre Intinderea pe lama: -dintr-o singura miscare (nu in zigzag!) -prin rotirea periei endocervicale (nu prin stergere!). .

primul pas esential pentru acuratetea diagnosticului citologic. citochimice esentiale diag. de la intinderea frotiului. Scopul: păstrarea caracteristicilor citomorfologice cât mai apropiate de cele in vivo si mentinerea elem. care apare in 10 sec. poate face ca frotiul sa fie dificil sau eronat de interpretat.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  FIXAREA imediata a materialului recoltat . . Atentie ! Fixatorul prin uscare in aer.

fixarea umeda cu uscare in aer ulterioara . -alcool izopropilic 70-90% -alcool/eter (50/50) . se usuca si apoi se transporta in laborator. - fixarea cu spray . dupa care se scot din fixator.frotiurile se introduc imediat intr-o solutie fixatoare o anumita perioada de timp.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  - Exista trei tipuri de fixare : fixare umeda . -alcool etilic 90-95%.spray-urile fixatoare constau de obicei dintr-o substanta de baza alcoolica si o substanta ceroasa spray: sub unghi drept la 20cm.prin introducerea imediata a frotiurilor proaspăt recoltate intr-o solutie fixatoare.

posibilitatea evidentierii diferentierii celulare – datorita colorantilor policromatici - .evidentierea detaliului nuclear – printr-o fixare si o colorare corespunzatoare a nucleilor .transparenta citoplasmatica – prin folosirea colorantilor alcoolici si o clarificare optima permitand vizualizarea clara a celulelor in ariile cu suprapuneri celulare cu mucus. .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Metoda de colorare Papanicolaou Permite vizualizarea optima a celulelor exfoliate de la nivelul suprafetelor epiteliale ale corpului indiferent de prelevare:  - Avantajele coloratiei: .

Eozina coloreaza citoplasma celulelor scuamoase mature.  Ea 50 . nucleolii si cilii.un amestec policrom compus din eozina. intermediare si cilindrice .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Coloranti citoplasmatici:  sunt sintetici. dar poate fi intâlnita in carcinomul keratinizant sau in leucoplazie). verde de luimina si brun Bismarck. Verdele de lumina coloreaza citoplasma celulelor metabolic active. derivati de gudroni de cărbuni. ale căror formule chimice sunt standardizate.  Orange G – primul colorant citoplasmatic folosit in metoda Papanicolaou care coloreaza intens keratina in portocaliu strălucitor (keratina nu se găseste in mod normal la nivelul epiteliului vaginal sau cervical. cum ar fi celulele parabazale.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Colorarea nucleilor:   Diagnosticul de atipii / malignitate se bazeaza in primul rând pe pattern-ul cromatinian . Pentru a evidentia cel mai bine acest detaliu nuclear se foloseste hematoxilina Harris care are afinitate pentru nucleoproteine. .

eter 2 x apa distilata 3-5 min hematoxilina Harris 2 x apa distilata 10 – 20 sec HCL 5% in apa pentru diferentiere 2 ape curente ( se poate si in apa distilata ) -/- .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001       15 sec – 24 ore –alcool.

96 grade 3 -4 min orange G 1 alcool 70 grade ( indeparteaza excesul de colorant ) 10 – 15 min EA 50 sau EA 51 2 alcooluri 96 grade 1 alcool absolut Xilol montarea lamelei peste lama frotiului . 90.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001         30 sec alcool 70.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Factorii ce influenteaza tehnica Papanicolaou:         tipul de fixator folosit formula de hematoxilina selectata formulele celorlalti coloranti durata timpilor de colorare numarul frotiurilor colorate in fiecare colorant in parte pH si continutul chimic al apei de robinet folosite (excesul de clor) temperatura apei ph-ul colorantilor -/- .

subtiri. . fixate prin uscare) ph-ul probei recoltate prezenta sau absenta modificarilor celulare inflamatorii.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001        vârsta colorantilor utilizati prezenta particulelor de colorant in solutiile nefiltrate variabilitatea metodei de colorare posibila contaminare a solutiilor de deshidratare calitatea frotiurilor obtinute de clinician (groase.

.

de evaluare: Satisfacator: celularitate minima pe frotiu conventional (CP): 8.000 . Ransdell 1997: prelevatele au provenit in special de la paciente cu SIL sau carcinoame !!! . hematii / lame sparte.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1.000-12. in LBP: 5. etc.Grd. neetichetate.000 minim 10 cel endocol / metaplaziate Nesatisfacator: leucocite.

din mai 2009 / Novaprep Solutia Orphée / metoda semiautomata .LBP.

epiteliale Alte neoplasme Recomandari . intraepiteliala / maligna     Altele Anomalii ale cel.SISTEMUL BETHESDA 2001 Caracterizare generala: (­-) pentru lez.

intraepiteliala/maligna: (Tv. asoc.Negativ pentru lez.SISTEMUL BETHESDA 2001 . modif. HSV). organisme fungice / candida. . actinomyces. cocoizi.

.

DIU .inflamatie / ./ .SISTEMUL BETHESDA 2001 Modif.iradiere . reactive celulare asociate cu: .

scuamoase: ASC-US ASC-H LSIL HSIL Carcinom scuamos .SISTEMUL BETHESDA 2001 - Anomalii celulare cel.

.

ADK extrauterin .AGC endocervicale endometriale NOS .SISTEMUL BETHESDA 2001 - Cel.AIS .AGC in favoarea unei neoplazii .ADK endocervical .ADK endometrial . glandulare: .

SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI 1.antiinflam-noua prelevare dupa 1 an 2. postmenop–trat.lez.Inflamatie – trat. ASC-US :risc de 5-10% → HSIL / cc. Negativ pt.invaziv . in zilele 9-12 de ciclu pana se obtin 2 frotiuri consecutive in limite normale sau colposcopie imediata.Frotiu normal – noua prelevare dupa 2-3 ani .estrogenic.noua prelevare -/- .intraepiteliala / maligna : .6 luni.prelev dupa 3 .

colposcopica: se indica curetaj endocervic. ECC(+) si/sau HPV(+) – se repeta colposcopia ( pt.testare HPV : a. ( ECC ) + biopsie . HSIL : Colposcopie satisfacatoare ( se evid. . LSIL .JSC ) – .daca exista lez.SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI ASC-H – colposcopie imediata.daca nu exista lez. ECC (-) si HPV(-) – noua prelevare PAP la 1 an b.LSIL) sau conizatie (pt.o noua prelevare dupa 6 luni . HSIL).colposcopica: ECC +/.

. s-c. situata pe exocol.la nastere – pubertate (debut viata sexuala) este prezenta j. catre menopauza ZTN se retrage in canalul endocervical. fosta jonctiune scuamo-cilindrica = zona de metaplazie scuamoasa .HISTOLOGIA COLULUI UTERIN     HISTOLOGIA COLULUI UTERIN Exocol – epiteliu scuamos pavimentos stratificat nekeratinizat Endocol – epiteliu columnar mucosecretor unistratificat Zona de transformare (ZTN).

EXOCOL BOGAT IN GLICOGEN coloratie HE si PAS .

) .granular si Hkeratina / Leucoplazie (M.Exocol cu str.

ZONA DE TRANSFORMARE .

ENDOCOL .

CITOLOGIA COLULUI UTERIN 1. 1. 4. CITOLOGIA COLULUI UTERIN 2. 2. Celule bazale ( B ) Celule parabazale ( PB ) Celule intermediate ( I ) Celule superficiale scuamoase ( S ) Celule cu origine in endocol Celule cu origine in endometru . 3. 5.

Alte celule prezente in frotiul normal         Alte celule prezente in frotiul normal Polimorfonucleare neutrofile Macrofage si histiocite Hematii Serozitate Mucus Spermatozoizii Bacili Doderlein ( Lactobacillus ) .

asociate cu inflamatia ! . voluminos. numai in carente hormonale mari si eroziuni imp.CELULELE BAZALE (Cel. cromatina densa Citoplasma cianofila ( verde albastruie ) redusa .nu apar in frotiul normal. B)      CELULE BAZALE (B) Talie mica Ø= 8 -10 µm Rotunde sau ovale Nucleu central.

ocazional mici vacuole N. asemanator nucleilor cel.lor ↑ dupa 35 ani. Sunt rare in frotiul normal.CELULE PARABAZALE (Cel. .patologice vaginale si cervicale. nr. PB)      CELULE PARABAZALE (PB) Ø= 15-25 μm Rotunde sau ovale Nucleul Ø= 8-9 μm. Intermediate Citoplasma cianofila( bazofila ).in prezenta pr.B.

Cel. B si PB .

nucleu 7-8 μm .citoplasma cianofila.Celule Intermediate (Cel. I mari : . usor excentric .Ø= 35-60μm . I)  Celule Intermediate (I)  Cel.nucleul ↓ in Ø= 6-7 μm .cu acumulari de glicogen ( in partea centrala )  Cel.Ø= 20-35 μm .citoplasma cianofila. I adevarate: . . cutata la periferie . vezicular.aceiasi talie cu cel.S. dar nucleul mai mare.

I adevarate .Cel.

I mari .Cel.

citoplasma mai groasa.Cel. naviculare  Celule I adevarate / naviculare  varietate a cel. bazofila. I adevarate: nuclei veziculari. bogata in glicogen prezente in sarcina si in menopauza de tip dens  .

superficiale scuamoase ( S )  Celule I mari     Cel.mari Ø= 35-60μm Poligonale Nucleu picnotic Ø≤ 5μm Citoplasma roz palid sau orange sau verde albastrui.cu rare cutari. transparenta Caracterizeaza perioada de fertilitate feminina! .Cel.

Cel. S .

Tradeaza maturizarea completa a celulelor ( keratinizarea lor ).B. S cu citoplasma galbena sau portocalie In locul nucleului – arie centrala luminoasa N. in prelevatele citologice vulvare Inflamatii Prolaps uterin DIU Infectii cu HPV cu leucoplazie Carcinoame de col uterin ( valoare predictiva scazuta ). .Scuame anucleate    Celule superficiale (S) Cel.

Scuame anucleate .

grafica a j. s – c: N=1-10 mm la dr.Distributia anatomica. verticalei .

s – c / metaplazia din zona de tranzitie .Distributia anatomica a j.

s – c / metaplazia din zona de tranzitie .Distributia anatomica a j.

endocolului  Celule de endocol     aspect columnar ( din profil ) sau in fagure de miere ( de sus ) formeaza grupuri compacte polul bazal efilat . aceiasi talie cu nucleii cel.I sau PB.Cel. mai largi spre polul apical Citoplasma fin vacuolata si slab bazofila ( poate contine mucus clar )  Nucleul fin granular. 1-2 nucleoli mici .

Cel. endocolului Cel. endocolului .

Cel. endocolului . endocolului Cel.

dediferentiate si metaplaziate . dediferentiate si metaplaziate Celule de endocol.Celule de endocol.

Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere .

Histologie / Citologie a celulelor metaplziate Histologie / Citologie a celulelor metaplaziate .

nucleu reniform sau oval .citoplasma putina. Cel.Cel.PB sau I).cromatina granulara. glandulare 2. Cel. uneori cu vacuole mici . endometriale  Apar in primele zile de la menstruatie 2 tipuri :1. margini celulare slab definite .opac. densa. fin vacuolata . endometriale Cel. 2.rotunde sau ovale ~ histiocitelor mici. stromale 1.citoplasma putina. rasucite. mai mici decit cele endocervicale. .nucleu oval (aceiasi talie cu nucleii cel.alungite sau rotunde.

Cel. Prezenta lor in a 2-a jumatate a vietii sau dupa menopauza indica anomalii endometriale !! .B. endometriale N. endometriale Cel.

endometriale epiteliale stromale .Cel.endometriale epiteliale stromale Cel.

Cel.endometriale .endometriale Cel.

Polimorfonucleare neutrofile Polimorfonucleare neutrofile   Nealterate nu definesc o infectie Frecvente in faza secretorie sau la femeile sub “pilula” – exces de progesteron .

cap marit ) Forme fagocitate de macrofage - - .Spermatozoizii Spermatozoizii  - Pe 10% din frotiuri la femei intre 25-40 ani Forme bine pastrate ( cu cap si coada ) Forme degenerate ( flagel distrus.

Bacili Doderlein Bacili Doderlein   Gram pozitiv.PB si I – produce o citoliza normala Supravietuieste la un pH =5  . rosu pal spre albastru Utilizeaza glicogenul din citoplasma cel.

Bacili Doderlein Bacili Doderlein .

Limfocitele LIMFOCITELE

Apar rar si semnifica o inflamatie cronica

Menopauza - date generale Menopauza - date generale
MENOPAUZA – DATE GENERALE

  

Intre 48-52 ani Se caracterizeaza prin ↓ estrogenilor circulanti La femeile “plinute” – cantitate mai mare de estrogeni prin aromatizarea hormonilor la nivelul cel.adipoase

TIPURI MENOPAUZA TIPURI MENOPAUZA
1. 2. 3. 4. Menopauza cu persistenta stimularii secretiei estrogenice Menopauza de tip dens Menopauza preatrofica Menopauza atrofica ( avansata ).

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

  

La femeile obeze, cu viata sexuala Frotiu ~ celui din perioada fertila, dar cu ▼ nr. de cel. S = 10-15% Cel. I – nuclei veziculari de talie normala

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

Menopauza de tip dens Menopauza de tip dens
   Numai cel. I = 100% Depozite groase de cel. I si rare cel. PB; citoplasma contine depozite de glicogen. Acelasi aspect cu cel din sarcina sau sub pilula contraceptiva

B Acelasi aspect si la femeile care alapteaza . cel. PB si cel. I ( 90-10% ).Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica    Evidentiaza o carenta hormonala Cel.

Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica .

3. PB = 100% 3 tipuri: Menopauza atrofica cu celule izolate Menopauza atrofica cu descuamare in lambouri Vaginita atrofica – eozinofilie marcata a citoplasmei. 2. picnoza nucleara si kariorhexis. Cel. .Menopauza atrofica Menopauza atrofica  1.

Menopauza atrofica Menopauza atrofica .

Procese de dediferentiere epiteliala Fenomenul de keratinizare Postradioterapie Postchimioterapie . 3.LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie 1. 2. 4.

de rezerva .cel.Procese de dediferentiere epiteliala Procese de dediferentiere epiteliala   La nivelul endocolului. cel.diferentiate nu se pot multiplica. nu se descuameaza Sub actiunea iritantilor .de rezerva ( situate in strat discontinuu intre MB si cel.columnare) se dediferentiaza= hiperplazia cel.

greu de diferentiat de histiocitele mici.PB Cel.cromatina fin granulara Citoplasma aerata.izolate sau in grupuri mici. membrana nucleara bine vizibila.putin abundenta. cel. cu mici picaturi de mucus.CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE    Mici. slab bazofila  . aspect sincitial nucleu cu cromocentrii si nucleoli vizibili.endometriale stromale sau cel.

CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE .

dediferentiate si cel. cu picaturi de mucus .rotunde sau ovalare Nucleu omogen.metaplaziate Cel.CELULE REMANIATE CELULE REMANIATE     Stadiu intermediar intre cel. nucleol putin vizibil ca si membrana nucleara Citoplasma omogena. cianofila.

Celule de regenerare Celule de regenerare .

Celule de regenerare Celule de regenerare .

in placarde.fin pulverulent cu cromocentrii vizibili.Celule metaplaziate Celule metaplaziate    Stelate. cu punti intercelulare Citoplasma cianofila cu mici picaturi de mucus Nucleul omogen.carcinomul scuamos .risc ↑ pt. Macroscopic – zone de leucoplazie( aspect albicios ).

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Fenomenul de keratinizare Fenomenul de keratinizare
1. 2. 3. Ortokeratinizarea Parakeratinizarea Diskeratinizarea

nucleu negativ sau scuame anucleate.ORTOKERATINIZAREA ORTOKERATINIZAREA   Proces normal la nivelul epiteliului scuamos stratificat keratinizat( nu la nivelul colului uterin ) La nivelul cel. I mari si S care se descuameaza – citoplasma galben-pai ( orangeofila) cu abundente granule de keratohialin. .

Celule orangeofile Celule orangeofile .

cu granule de keratohialin .cu granule de keratohialin Cel.Cel.

intunecati Se asociaza cu modif. care descuameaza izolat.Condylloma acuminatum .nuclei picnotici.Parakeratinizarea Parakeratinizarea     Reprezinta o keratinizare atipica Cel I mari eozinofile.procese iritative cronice( DIU ) .leucoplazii .ASCUS Intilnita in : .preneoplazice .

cu nucleu picnotic.Diskeratinizarea Diskeratinizarea   Proces de keratinizare atipica pe o cel.rotunda .femeile la menopauza .Ø= 15-20μm.PB Diskeratocit = cel. citoplasma rosu intens.procese iritative cronice  . apare la : .

policromatofilie Lez. Lez. vol. cu PMN pe suprafata . inflamatie ( din a 12 a zi ). falsa eozinofilie. ↑ volumul celular. ↑vol. hemoragie.rap. afinitate tinctoriala( dupa 18 zile ).nuclear in raport cu citoplasma  .Leziuni distrofice postradioterapie Leziuni distrofice postradioterapie   Leziuni imediate : citoliza. multinucleeri.nucleara neteda . vacuolizari.tardive – persista amfofilia. amfofilie. dupa 18-20 zile – nucleare si citoplasmatice.N/C normal.nuclear ↑. mb.

Cel.gigante multinucleate Cel.gigante multinucleate .

mari .rar cel.~ cu cele de iradiere Apar dupa a 2-a sau a 3-a cura de citostatice Mai moderate Mai rare F.Leziuni distrofice postchimioterapie Leziuni distrofice postchimioterapie      Lez.

citoplasmatic 2. nuclear .INFLAMATII: Citologia proceselor inflamatorii acute cervico-vaginale  Alterari celulare determinate de agentul inflamator la nivel : 1.

in butelie..Modificari celulare inflamatorii Modificari celulare inflamatorii    Talia – normala sau ▲ ( 2x ). bizare. tetaroide. rap. nc/citopl = normal Forma cel. Vacuolizari citoplasmatice – in jurul nucleului ( halou perinuclear ) = Trichomonas sau fungi .N sau fuziforme.

Halou perinuclear Halou perinuclear .

  Amfofilie – cel.este rosie si verde . Trichomonas ).I si PB devin eozinofile ( semn indirect de inflamatie caracteristic pt.este si rosie si verde in acelasi timp Policromatofilie – pe teritorii separate cel.Alterari citoplasmatice Alterari citoplasmatice  Falsa eozinofilie.cel.

Amfofilie si policromatofilie Amfofilie si policromatofilie .

Alterari nucleare inflamatorii Alterari nucleare inflamatorii
     Hipocromazie – in infectii virale Hipercromazie Talia – normala, ▲, anizocarioza sau ▼ (picnoza) Forma – normala sau deformata Structura – karioliza sau kariorhexis

Context inflamator Context inflamator
   acut ( PMN) subacut (PMN, limfomonocite, plasmocite) cronic (histiocite, macrofage) - PMN alterate, grupate. - Macrofage cu vacuole - saci de PMN – suspiciune carcinom !!!

AGENTI ETIOLOGICI AGENTI ETIOLOGICI
 Bacterii – 1.Lactobacilus ( bacilul Doderlein)
2.Gardnerella vaginalis (Haemophilus vaginalis) 3.Diphteroides 4.Coci gram +( √ Staphylococcus epidermis). 5.Coci gram - :Neisseria gonorrheae

Alti agenti etiologici Alti agenti etiologici Granuloma venerum Actinomyces israelii Leptotrix vaginalis Chlamydia( Bedsonia ) Mycobacterium Infectii fungice – Candida albicans Infectii parazitare – Trichomonas vaginalis Human Papilloma Virus ( HPV ) Herpes Simplex Virus ( HSV .

Bacili Doderlein Bacili Doderlein este obisnuit la nivelul tractului genital inferior Bacil gram(+) aerob Determina citoliza cel.inaintea menstruatiei. sarcina.drepti sau usor curbati.I bogate in glicogen in faza secretorie. cumargini drepte sau usor curbate Formeaza lanturi scurte - - . menopauza precoce Bacili roz.

cu aspect caracteristic de “cer innorat”.se poate asocia cu Trichomonas vaginalis . scurt.in cuiburi pe suprafata cel.Gardnerella vaginalis Gardnerella vaginalis -bacil gram (-) . induce infiltrat neutrofilic si rari bacili  .. albastru intens.

se pune serologic !!! . cu vacuole de mucina si incluzii degenerative.intracelular la nivelul cel.Chlamidia.metaplaziate cel. modificarile citologice nu sunt specifice pt.gazda sunt infectate prin 3 tipuri de incluzii: 1. ci doar sugestive – diag.dif.B.agregate – nebulare ( specifice) Dg.corpi reticulati( perinucl) 3. SIL ! N.corpi elementari( la nivel citopl.) 2.Chlamydia trachomatis Chlamydia trachomatis - µorganism gram (-) .endocolului si a cel.

Chlamidia trachomatis Chlamidia trachomatis .

mici . droguri Imunosupresive μ:.Frotiu cu abundent infiltrat neutrofil . brun-eozinofile . subtiri. sarcina.posttratament antibiotic.Candida albicans Candida albicans -cea mai frecventa ciuperca in diabet zaharat.spori (ovali.maronii) -filamente(pseudohife) lungi.

Candida albicans Candida albicans .

nucleu putin rosu.piriforma. Ø=8-20 μm.cu o extremitate mai mare si cu 4 flageli citoplasma cianofila.usor excentric cuiburi de PMN pe cel.scuamoase (canibalism) Se asociaza frecvent cu Leptotrix ( filamente) . gri-verde cu granulatii rosii .Trichomonas vaginalis Trichomonas vaginalis Protozoar flagelat Se transmite prin contact sexual forma ovalara .

B.binucleeri .variatii ale taliei nucleului .TV TV N. S sau PB .macronuclei.kariorhexis in cel.citoliza excesiva . prezenta de atipii celulare : .halou perinuclear . nuclei picnotici .falsa eozinofilie .parakeratoza .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

cu zona centrala bazofila.filamentos.Actinomyces isrraeli Actinomyces isrraeli     Gram (+). anaerob Obisnuit in orofaringe. histiocite  . densa( nu se vad AI) si o zona periferica in care se vad filamente ramificate.dispuse radiar = “raze de soare” Frotiu inflamator cu PMN. Se asociaza frecvent cu DIU Apare in cuiburi filamentoase.plasmocite. Ly. tract digestiv inf.

ACTINOMYCES ACTINOMYCES .

. et al. 2004. Michael Hagensee. 2. Bosch FX. Schiffman M. Castle PE. Howley PM. Olson NH. *Risc înalt.35(suppl 2):S210–S224.HPV HPV Virus ADN dublu-catenar1 >100 tipuri identificate2 ~30–40 tipuri anogenitale2.3 Reprinted from Hagensee ME. eds. ** Risc scăzut 1.68:4503–4505 with permission from the American Society for Microbiology Journals Department. 2001:2197–2229. Reprinted from J Virol. Beutner K.2. Muñoz N. by permission of the American Society for Microbiology and Dr. Bakers TS.68:4503–4505. Galloway DA. Clin Infect Dis.111:278–285. et al. Wiley DJ.3 – HPV tipurile 16 şi 18 sunt răspunzătoare pentru majoritatea cancerelor cervicale din întreaga lume4  Tipuri non-oncogenice** – HPV tipurile 6 şi 11 sunt cel mai frecvent asociate cu condiloamele genitale externe. 4.3  ~15–20 oncogenice*. Int J Cancer. Philadelphia. Pa: Lippincott-Raven. 3. J Virol. 2002. 1994. Lowy DR. 2003. Arch Pathol Lab Med. In: Knipe DM. Douglas J. Castellsagué X. 1994.127:930–934. Howley PM.

WHO Office of Information.493 milioane în 2002 Leziuni precanceroase de grad înalt: 10 milioane2 Estimarea afectării mondiale prin bolile cauzate de infecţia cu HPV Leziuni cervicale de grad redus: 30 milioane2 Condiloame genitale: 30 milioane3 Infecţie HPV fără anomalii detectabile: 300 milioane2 1. World Health Organization. 2. 3.152:1–6. Geneva. Switzerland: World Health Organization. WHO Features. Bray F. CA Cancer J Clin.55:74–108.Focus asupra bolii cervicale şi condiloamelor genitale Cancer cervical: 0. Ferlay J. 2005. 1999:1–22. . World Health Organization. Pisani P. Parkin DM. 1990.

Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Conform Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite riscul de infecţie pe durata întregii vieţi pentru femeile şi bărbaţii activi sexual este de cel puţin 50%. J Natl Cancer Inst Monogr. Rockville. et al. Centers for Disease Control and Prevention. Kjaer SK. 3. 2003. Meijer CJLM.2. 2.31:14–19. Histopathology.1. 1998.* * Majoritatea infecţiilor HPV se vindecă cu ajutorul răspunsului imun celular natural al organismului. Md: CDC National Prevention Information Network. Schiffman M.3 1. . 2004. Rozendaal L. Helmerhorst TJM.33:83–86.

Diskeratoza 3.cu 1-2 nuclei hipercromi 4.PB atipice.Koilocite 2.Aspecte citologice asociate HPV Aspecte citologice asociate HPV Modificari caracteristice : 1. mici.Cel.Fondul frotiului moderat inflamator .

KOILOCIT KOILOCIT .

citoplasma orangeofila Apar izolate sau in grupuri Sunt sugestive dar nu diagnostice pt. ovalare sau fuziforme. HPV !!! .DISKERATOCIT DISKERATOCIT Cel.cu nuclei picnotici.scuamoase mici.

HPV sunt amestecate cu SIL. lez. .HPV si lez.intraepiteliale scuamoase (SIL ) HPV si lez. de HPV in profunzime (asociatia inversa este mai rara ).  Asociere mixta –lez.intraepiteliale scuamoase (SIL )  Asociere orizontala – SIL alterneaza cu focare de infectie cu HPV  Asociere verticala – SIL in straturile superficiale.

Herpes Simplex Virus ( HSV ) Herpes Simplex Virus ( HSV )    Tipul II determina o infectie genitala destul de comuna cu risc neonatal Paraziteaza cel./citoplasma nu se modifica. se intersecteaza cu aspect de “ teanc de farfurii ”.scuamoase Nucleul creste. . N. HSV se asociaza √ cu Chlamidiile.B.mb.neteda  Pot aparea nuclei multiplii care se suprapun.nucl. aspect in “ geam mat ” sau granular cu incluzii nucleare eozinofile.dar raportul nc.

HSV HSV .

Fara vacuole.I ) Mb.diferential – modificari inflamatorii si SIL Modif.subtire. contur ondulat Hipercromatica.halou perinucl . contur neted SIL Marit( 3x cel.diferential – modificari inflamatorii si SIL Diag.N/C Citoplasma Normo-/Hipocromatica omogena Usor crescut Opaca.policromatofilie Vacuole.halou Cromatina Rap.groasa.nucl.nucl.Diag. granulara Crescut Semitransparenta.inflamatorii Nucleu Marit sau picnotic Mb.

3= displazia moderata si severa. . CIN 1= displazia minora HSIL . 1.condilom plan.CIN 2.invazive ale epiteliului colului uterin clasificate dupa agresivitate: LSIL .SIL SIL  Anomalii ne . CIS. 2.

raport N / C ▲ .cromatina uniform distribuita sau degenerata.N / C .dimensiuni ▲ cel putin de 3X fata de nucleul cel. binucleeri. cu neregularitati mici sau inaparenta cind cromatina este patata (+ HPV).▲rap.I normale .LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic  Cel.moderata variatie in talie si forma .nucleoli rari .binucleere. hipercromazie Mitoze tipice rare Diskeratoza asociata cu koilocitoza .S si I singure / in plaja Nuclei .hipercromazie .membrana nucleara vizibila. isi pierd polaritatea Nuclei mari si pleomorfi. Cel. patata . multinucleere     .mature anormale inlocuiesc stratul bazal si parabazal ( 1/3 din grosimea epiteliului ) Cel.

LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic .

hipercromatici.inflamatorii si reactive – nuclei mai mari. 2.Diagnostic diferential LSIL Diagnostic diferential LSIL 1.N/C Lez. 4. Lez. 3. 5. postchimioterapie Deficienta de acid folic Frotiu atrofic Carcinomul verucos – prezenta de scuame anucleate asemanatoare cu hiperkeratoza benigna ( HPV pozitiva ) . cu pastrarea rap.

2. Atipii scuamoase Metaplazie atipica Atrofie atipica Regenerare atipica Parakeratoza atipica .reactive dar mai mici cant. 4. 5.5-3 X cel. binucleeri ocazionale. neteda.ASCUS = cel.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS Anomalii mai marcate decit cele atribuite modif. usor neregulata 1. / calit.potential serioase ce nu pot fi clar clasificate Nucleu de 2. hipercromazie moderata. cromatina uniform distribuita. pleomorfism usor.nc.I cu o usoara ▲a rap. decit SIL Lez. mb. 3.N/C.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS ASCUS = cel.

ASCUS = cel.scuamoase atipice de origine nedeterminata ASCUS = cel.scuamoase atipice de origine nedeterminata .

hipercromazie . cu piederea polaritatii nucleare..5-2x cat N. greu vizibile. evocand o diferentiere mai mult malpighiana. cu citopl. cromatina in gramezi). decat glandulara. cel izolate sau in gramezi de minim 10 .modificarile survin in celulePb. predictiva pozitiva pt HSIL Diagnostic diferential: -Metaplazie scuamoasa imatura atipica: cel Pb cu raport N/C crescut.densa . poligonale. contur neregulat -leziunile citolog au o parte din criteriile de HSIL (nu sunt suficiente pt diagnostic) -leziunile au val.Gramezi compacte de cel.ASC-H Diagnostic diferential: . sau metaplaziate imature .nucleul . coezive atipice: cel Pb grupate. cromatina inegal distribuita. (nucleu de 1. hipercromatic.

ASC-H ASC-H .

pleomorfism marcat. metaplaziate < decat cel. Nuclei cu: cromatina dispusa neregulat. mitoze anormale frecvente Asocierea cu infectia HPV Nucleoli in general absenti Limita nucleara neregulata Celule izolate.HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic  Inlocuirea epiteliului scuamos normal cu cel. . din LSIL  Nucleul ▲. in plaje sau agregate sincitiallike. anormale peste 1/3: CIN 2 – CIS Celule de tip PB cu: pierderea polaritatii. imature. Hipercromazie evidenta – cromatina fin sau grosolan granulara   Citoplasma – imatura. hipercromazie. delicata sau dens metaplazica Ocazional – “ matura” si dens keratinizata. este mai mica ( rap. N / C ▲). poate fi chiar mai mic decit in LGSIL / aria citoplasm. de tip PB.

HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic .

diferential HSIL Diag.diferential HSIL 1. 6. citoplasma spumoasa Cervicita foliculara limfocitara. uneori multinucleate HPV CIS sau carcinom invaziv .Ly mici. Cel. 5. 4. 3.Diag.histiocitare – nucleu excentric neuniform.hipercrome Cel.mari.endometriale – nuclei mici.endometriale reactive . hipercromi. tendinta de a forma gramezi DIU – cel. citoplasma palida. 2.

CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CIN1 NUCLEU volum rap./cit colorabilitate cromatina repartitie mitoze + + ++ regulata omogena ++ ++ ++ pieptanata reticulata omogena -/+ grosiera + +++ +++ +++ pieptanata in dezordine CIN2 CIN3 .nc.

uneori orangeofila CIN 3 putin cianofila.CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN Citoplasma volum colorabilitate glicogen placarde inflamatie CIN 1 abundent cianofila CIN 2 putin abundent cianofila. uneori orangeofila .spre + +/+ spre ++ .( uneori mici colturi juxtanucleare ) + +++ + +/- +/.

maligne – “saci de PMN” Nucleu ▲. hipercromazie. citoplasma cianofila / amfofila.B. nucleoli multiplii. fara mitoze N. pierderea polaritatii. rap./citopl. cu vacuolizari Cel. nuclei mari cu gramezi grosolane de cromatina. tip PB. mitoze √ frotiu curat cel. raport N / C▲.↑↑↑. rotund ovoide. “in sir indian”. anizocarioza. Nu depaseste membrana bazala !!! .au hipercromazie marcata. marginatie cromatiniana.HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie   Toata grosimea epiteliului este afectata Cel.nc. cromatina in gramezi.

HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie .

neteda spre periferie . Nucleu Mare.rugoasa spre periferie CIS Mare.N/C Cromatina Mb.: CIS / CIN 3 Dg.Dg.dif.ncl Neregulat ingrosata spre citopl.: CIS / CIN 3 Dg. pieptanata Marginatie absenta Regulat ingrosata spre citopl.dif.hipercrom Omogen Multinucleeri CIN 3 Nucleoli absenti Rap.hipercrom Zone optic vide Multinucleeri Nucleoli multiplii  In gramezi.dif. neregulata Marginatie periferica  Reticulata.

citoliza.tipice Mici.: CIS / CIN3 Dg.dif.inflamat.fara necroza.dif.necroza.mai frecvente f.hemoragie .Dg.: CIS / CIN3 Dg.hemoragie Mitoze Placarde cel Mediul de prelevare absente Mici si rare Curat.dif. Citoplasma CIS -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Glicogen absent -Posibil orangeofilie CIN3 -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Colturi clare juxtanucleare de glicogen -Posibil orangeofilie Prezente.

inflamatorii. detritusuri celulare . fibrina.Carcinomul scuamos invaziv Carcinomul scuamos invaziv  Nu poate fi diagnosticat pe frotiuri Se suspecteaza in prezenta:  -pleomorfism marcat. Separate -frotiu inflamator: cel. dar in plaja -keratinizare intensa pe cel. descrise la CIS. hematii. mitoze atipice -cel.

regenerarea endocervicala. endometriala sau incerta . care nu indeplinesc criteriile diagnostice de adenocarcinom AGC-NOS : .dif: citologia cervicitei foliculare. cu o usoara suprapunere a nucleilor .cromatina usor granulara Dg. metaplazia tubara .+/.AGC: AGC: Celule glandulare atipice .celulele formeaza agregate bi.sau tridimensionale .usoara variabilitate in privinta taliei si conturului nucleilor . de origine endocervicala.

nuclei de talie variabila .modificari mai pronuntate deca in AGC-NOS : hipercromazie nucleara .AGC “favor neoplastic” AGC “favor neoplastic” .atipii sugestive dar insuficiente pentru diagnosticul de adenocarcinom in situ .

care formeaza agregate tridimensionale . pseudopapile sau rozete . de talie variabila . oval sau alungit .nucleu rotund . cromatina neregulata .numar mare de celule glandulare atipice .AIS AIS . pierderea polaritatii .

Adenocarcinom extrauterin 4.ADENOCARCINOMUL INVAZIV ADENOCARCINOMUL INVAZIV  Clasificare : 1. Adenocarcinom de tip endometrial 3. Adenocarcinom NOS . Adenocarcinom de tip endocervical 2.

cu raport N/C crescut . cromatina grunjoasa.fondul : +/.citoplasma eozinofila granulara . neregulata. nuclei mariti de volum .celule izolate sau sub forma de agregate tridimensionale neregulate ( morule ) .celularitate bogata .necroza . nucleoli proeminenti .Adenocarcinomul de tip endocervical: Adenocarcinomul de tip endocervical: .

cromatina mai putin grunjoasa .celule in numar mai redus . rar cu nucleol . cu hipercromazie mai redusa . cianofila .Adenocarcinomul de tip endometrial : Adenocarcinomul de tip endometrial : .citoplasma vacuolara .nuclei de talie mai mica .

AIS şi cancer este legat de infecţia persistentă cu tipuri HPV cu risc înalt (10 %). În ciuda prevalenţei înalte a infecţiei cu HPV. Riscul pentru CIN.Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la infecţia HPV   Majoritatea infecţiilor HPV sunt asimptomatice şi trecătoare.  . foarte puţine persoane infectate vor face cancer.

Genotipurile HPV Asocierea cu cancerul de col Risc scăzut Genotipuri  Cele mai frecvente 6 şi 11  40. 68. 39. 33. 70. 35. 54. 52. 59. 73. 53 şi 66  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col Risc înalt  Cele mai frecvente 16 şi 18  31. 44. 82 . 72. 81 şi CP 6180 Efectele clinice posibile  Condiloame genitale Risc înalt probabil  26. 58. 43. 45. 42. 51. 61. 56.

materiale şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor. b) spaţii de lucru cu aerisire directă pentru coloratia Babes-Papanicolau. d) o încăpere cu destinată depozitării timp de 5 ani a frotiurilor cervicovaginale. Spaţiul serviciului trebuie compartimentat astfel: a) încăpere pentru recepţia probelor si/sau pentru redactarea electronică / eliberarea buletinelor de diagnostic citopatologic. c) încăperi pentru diagnosticul microscopic dotate corespunzator. derularea fluentă a fluxurilor de probe.ORGANIZAREA LABORATORULUI DE CITOPATOLOGIE Laboratorul de citopatologie trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă şi astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi echipamentelor. .

registrator medicali MIJLOACE FIXE .hotă .calculator cu imprimantă .histotecă .centrifuga (optional) . x20 x40 (uzual pentru diagnostic microscopic) .microscop cu mărire x4.frigider (optional) .baterie de colorare manuală sau colorator automat (histochinetă de colorare) .medic anatomopatolog.PERSONAL . x10. asistenti medicali de laborator.

instrumentar si personal. inflamabile si precursori de droguri utilizate (legea 300 /2002 anexa 1 cap. IV). deshidratare. -reactivi pentru fixare. a categoriilor de reactivi utilizati. -echipamente de protectie .CONSUMABILE: -cuve si stative pentru coloratie ( rezistente la solventi organici) -sticlarie -suporturi pentru transportul lamelor din laboratorul de prelucrat in cabinetul medical de diagnostic microscopic si apoi transportul lor la histoteca. asubstantelor toxice. -recipiente pentru colectarea in vederea neutralizarii tuturor lichidelor uzate infectate. colorare uzuala. -dezinfectanti pentru suprafete.

citotehnicienii. protocoalele prevăzute şi normele de securitate Rapoartele histologice trebuie să permită comparaţiile şi corelarea cu citolgia şi colposcopia Efectuarea de şedinţe regulate. cu discutarea frotiurilor citologice. pentru training şi schimb de opinii în cazul cazurilor dificile Şedinţe interdisciplinare la care să participe anatomopatologii.Controlul calităţii laboratorului de antomie patologică Controlul intern al calităţii: - Întregul personal trebuie să respecte ghidul de lucru în laborator. ginecologii. pentru discutarea problemelor de ordin tehnic. a imaginilor colposcopice şi a frotiurilor histologice - - .

Participarea la formarea rezidenţilor anatomopatologi.Participarea la simpozioane .Controlul extern al calităţii: Educaţia continuă a personalului: . a masteranzilor Monitorizarea ratelor raportate de personal şi compararea lor cu standardele naţionale .Sesiuni regionale de interpretări inter-laboratoare .

Chiricuta” Cluj Napoca PARTENERI IN PROIECT: Ministerul Sanatatii Centro di Riferimento Oncologico (C. I.R.) di Aviano (Institutl de Cancer Aviano – Italia) Institutul National de Sanatate Publica Colegiul Medicilor din Romania ACREDITAREA SI CALIFICAREA PERSOANELOR CU ATRIBUTII DE INSTRUIRE TEORETICA SI PRACTICA (CADRE DIDACTICE SI/SAU FORMATORI): cadre didactice universitare si personal cu experienta in programe organizate de screening Lista instructori DATA SAU PERIOADA DE DESFASURARE: Ianuarie-iunie 2012 .CURRICULUM DE FORMARE A MEDICILOR SPECIALISTI IN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICA PENTRU DERULAREA PROGRAMELOR DE SCREENING IN CANCERUL DE COL UTERIN SI COLORECTAL FURNIZORI EMC PRINCIPALI: Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti Institutul Oncologic “ Prof.O. Dr.

colorectal. .Comunicarea. constientizarea pe grupuri tinta intr-un program de screening. 878/2003. . . san.In prezent. elaborarea raportului intr-un program de screening. se incearca organizarea de programe de screening populational. ANALIZA ACESTOR NEVOI SI MOTIVATIA ORGANIZARII: .Utilizarea sistemului informational intr-un program de screening.Planificarea si organizarea unui program de screening la nivel national/local. Participanti 220. desi exista programe nationale de sanatate care vizeaza implementarea de programe de screening. cel putin pentru depistarea precoce a cancerelor de col uterin. . .Monitorizarea si evaluarea unui program de screening.TIPUL SI NUMARUL DE PARTICIPANTI ESTIMAT (MINIM.Asigurarea calitatii intr-un program de screening.Analiza rezultatelor. pana in prezent. care incurajeaza statele membre sa implementeze programe de screening populational. IDENTIFICAREA CERINTELOR DE FORMARE: . . . .Este necesara crearea capacitatii pentru organizarea si implementarea acestor programe in judete.In Romania. . acest lucru nu s-a desfasurat. . MAXIM SI OPTIM): Instructori 8.Diseminarea informatiei.la nivelul Uniunii Europene exista din anul 2003 Recomandarea CE nr. la nivel decizional si operational. la nivel populational.

dezbateri.studii de caz.METODOLOGIE DIDACTICA UTILIZATA (mijloacele si metodele prin care se asigura transmiterea si asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor practice) .expunerea interactiva a matrialului conform programei analitice. .recenzii de literature de specialitate. . .referate.filme didactice. . .rezumate articole.aplicatii practice si teoretice asistate de calculator. folosind mijloace multimedia/retroproiector. . .cursuri magistrale. .prezentari powepoint. . .

.planificarea sesiunilor. IESIRI. .STRATEGIA DE ORGANIZARE (PASI. . in functie de feed-back-ul oferit de participant.desfasurarea propriu-zisa a programului de formare. .evaluarea programului de catre participant. RESURSE. INTRARI. . .identificarea participantilor.evaluarea participantilor.convocarea participantilor. COSTURI) Pasi: .ajustarea programului. .

chestionar de opinie (stea). . financiare.Resurse: . Costuri: suportate in cadrul proiectului ID 20596 “Instruire si preventive pentru o viata sanatoasa” derulat in cadrul Axei prioritare 3 “ Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreperinderilor”-Domeniul major de interventie 3. . .a programului. materiale.2 “Formare profesionala si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”.a lectorilor (a formatorilor). pre si post curs.umane. Evaluare: -a formabililor (cunostinte si abilitati): chestionar cu intrebari si raspunsuri a alegere.

caracteristici. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de sarcina. Celulele parabazale . Scuame: descriere si semnificatie.caracteristici. Conditiile de aparitie a celulelor bazale pe frotiul cervico-vaginal. Conditiile de recoltare satisfacatoare pentru un frotiu cervico-vaginal. Celulele intermediate . Caracterele celulelor de endocol. Conditiile de aparitie a celulelor parabazale pe frotiul cervico-vaginal. Celulele superficiale .SUBIECTE PROPUSE PENTRU TEST FINAL                    Caracteristicile frotiului cervico-vaginal satisfacator pentru evaluare conform Sistemului Bethesda 2001. Aspectul frotiului cervico-vaginal la utilizatoarele de contraceptive orale . Celulele bazale . Caracteristica frotiului cervico-vaginal de lactatie. Caracteristicile frotiului cervico-vaginal nesatisfacator pentru evaluare Tipuri celulare normale intilnite pe un frotiu cervico-vaginal: enumerare .caracteristici. Caracterele celulelor endometriale. Conditiile de aparitie pe frotiul cervico-vaginal a celulelor endometriale. Diagnostic diferential intre celulele parabazale si celulele metaplaziate. Celule naviculare: descriere si conditii de aparitie.caracteristici.

Candida albicans – aspecte microscopice. Fenomenul de displazie. Entitati clasificate ca ASC-US. . caracteristici. caracteristici. Menopauza preatrofica – caracteristici. Trichomonas vaginalis – aspecte microscopice. Menopauza cu persistenta stimulului estrogenic – caracteristici. Herpes Simplex Virus – aspecte microscopice.                     Modificari celulare la purtatoarele de DIU Tipuri de menopauza – enumerare si scurta descriere. Gardnerella vaginalis – aspecte microscopice. Menopauza de tip dens – caracteristici. criterii de diagnostic. caracteristici. Koilocitul – definitie. Modificari celulare inflamatorii. Fenomenul de keratinizare. criterii de diagnostic.US – definitie. Fenomenul ASC . Celule metaplaziate – definitie. Leziuni distrofice postchimioterapie. Leziuni distrofice postradioterapie. ASC-H – definitie. Celule dediferentiate – definitie. Menopauza atrofica – caracteristici.

vaginal diagnosticat HSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Diagnosticul diferential dintre modificarile reactive (inflamatorii) si LSIL AGC – definitie.              LSIL – definitie. HSIL – definitie.vaginal normal Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat ASC – US Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat ASC – H Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Diagnosticul diferential al HSIL. criterii de diagnostic citopatologic. criterii de diagnostic.vaginal diagnosticat LSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Diagnosticul diferential al HSIL (CIN3) cu HSIL (CIS) Diagnosticul diferential al HSIL (CIS) cu carcinomul scuamos invaziv Diagnosticul diferential al LSIL.vaginal diagnosticat AGC . criterii de diagnostic citopatologic.

Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la screening  Femeile vaccinate trebuie să efecteze în continuare examen citologic Babeş-Papanicolaou. .

CURRICULA DE LABORATOR IN SCREENING-UL CANCERULUI COLO-RECTAL Testele de depistare a sângerărilor oculte din scaun .

Ghidul European de Asigurare a Calităţii pentru screeningul şi diagnosticul cancerului colorectal .Capitolul 4 .

Recomandări referitoare la testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale    Ce test să fie utilizat şi de ce? Cum să fie utilizat ca să se obţină rezultatele clinice? Cum să fie obţinute rezultate de calitate? .

Recomandări  Testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale a fost demonstrată ca o metodă cu caracteristicile necesare pentru a fi utilizată în screeningul populaţional  DNA şi alţi markeri noi nu sunt deocamdată recomandaţi .

totuşi. poate fi un test mai practicabil şi pe care comunitatea şi-l poate permite mai bine decât testul imunochimic .Recomandări Guaiac FOBT  gFOBT nu este testul preferat pentru screeningul unei populaţii moderne. în funcţie de costurile locale şi de mecanismul de distribuire şi colectare a kit-ului de testare.

iFOBT este testul preferabil pentru screeningul populaţional  Este mai sensibil şi mai specific din punct de vedere analitic şi clinic  Poate fi automatizat  Poate fi ajustat pragul de pozitivitate .

Testul imunochimic (iFOBT) Metoda Imunocromatografica  Dispozitive de colectare disponibile:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

Testul imunochimic (iFOBT)  Aparatură pentru analiză:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

 Specimen recoltat – materie fecala in orice moment al zilei  Recipient adecvat  Cantitate – 3 portiuni din puncte diferite ale bolului fecal  Prelucrare – se lucreaza in aceeasi zi  Stabilitatea probei – o zi la temperatura camerei .

globina umana fiind unica .Limite si interferente  Reactii fals pozitive – contaminarea fecalelor cu sange menstrual sau urina hematurica  Reactii fals negative – difuzarea sangelui din bolul fecal in apa din WC  Interactiuni medicamentoase – reactii pozitive – medicamente care produc sangerare gastro intestinala  Interferenta analitica – testul nu prezinta reactie incrucisata cu hemoglobina de animale .

Recomandări NU restricţii la administrarea medicamentelor  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte administrarea de medicamente populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic. .

.Recomandări NU restricţii în dietă  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte dieta populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic.

.Recomandări  Până când vor fi publicate mai multe date despre stabilitatea testului este recomandabil să se ţină cont de condiţiile de păstrare şi perioada de garanţie descrise în instrucţiunile producătorului.

.Selectarea testului este foarte importantă       Distribuirea testului Etichetarea Instrucţiunile de folosire Uşurinţa utilizării Proba Un program pilot local este util pentru alegerea dispozitivului de prelevare şi a modului de distribuire şi colectare a probelor.

iFOBT – Alegerea pragului pentru concentraţia hemoglobinei şi numărul de probe necesare trebuie să urmeze concluziile unui studiu pilot local .

Controlul calităţii interpretării testelor de depistare a sângerărilor oculte din scaun ? .

Organizarea laboratoarelor  Numărul laboratoarelor implicate  Personalul laboratoarelor  Acreditarea laboratoarelor şi monitorizarea calităţii  Distribuirea şi colectarea kit-urilor FOBT  Identificarea participanţilor şi a rezultatelor testelor  Asigurarea calităţii .

 Minimizarea numărului de laboratoare implicate  Automatizarea  Utilizarea unor proceduri de testare comune .

 Intervalul de timp de la colectarea probei până la analiza ei  Performanţa analitică  Rata de pozitivitate  Probe nesatisfăcătoare etc. .Organizarea laboratorului – monitorizarea rezultatelor  Toate aspectele legate de performanţa laboratorului privitoare la screening trebuie să facă parte dintr-un sistem riguros de asigurare a calităţii.

Personalul laboratorului  Laboratorul .coordonat de un chimist/ biochimist pregătit şi cu experienţă în tehnicile utilizate pentru analiză şi în procedurile de asigurare a calităţii .

Identificarea corectă a participanţilor şi a rezultatelor testelor  Trebuie implementate protocoale automate de verificare pentru identificarea corectă a populaţiei participante şi a rezultatelor testelor. .

Acreditarea laboratoarelor  ISO 15189  Control intern de calitate  Participare la scheme externe de control de calitate .

.Rolul colaborării multidisciplinare în screeningul colorectal  Programele de screening pentru cancerul colorectal trebuie gestionate de o echipă multidisciplinară pregătită în mod corespunzător .

Echipa multidisciplinară responsabilă cu programul de screening colorectal include:  Personal administrativ şi de birou  Epidemiologi  Personal de laborator  Medici generalişti  Medici endoscopişti  Medici radiologi  Medici anatomopatologi  Medici chirurgi  Asistente medicale. şi  Specialişti în sănătate publică. . Succesul unui program de screening al cancerului colorectal depinde de personalul specializat implicat în implementarea. furnizarea şi evaluarea unui serviciu eficient şi de calitate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful