PROIECT POS DRU/63/3.2.

/S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă” Avizat CMR,

PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU SCREENING ÎN CANCERELE DE COL UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL

CAIET DE CURS (MANUAL) PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI ÎN MEDICINĂ DE LABORATOR

INSTRUIRE SI PREVENTIE PENTRU O VIATA SANATOASA – PROIECT ID-20596 Screening pentru prevenirea cancerului de col uterin / citologie Prof. Dr. Maria Sajin Dr. Rodica Pais

PROIECT ID-20596
 Obiectivul general:

-cresterea gradului de formare a profesionistilor din sistemul sanitar pentru a raspunde:

- noilor prioritati ale politicilor si programelor de sanatate, - urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor, - prin dobandirea de cunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon si san.

PROIECT ID-20596 Rezultate:  Rezultate:  1.Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) si eficacitatii (transmiterea acelor cunostinte necesare asigurarii nevoilor de instruire pentru participarea la program) cursurilor de instruire pentru tot personalul medical implicat in Programele de Screening -/-    .Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute de Aplicant referitoare la nevoile de instruire pentru personalul medical implicat in Programele de Screening 4.Cresterea nivelului de informare al Aplicantului si a altor decidenti din domeniul sanitar in ceea ce priveste resursele implicate in derularea Programelor de Screening pentru cele trei tipuri de cancer 2.Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening pentru o mai buna utilizare a fondurilor alocate din bugetul de stat in Politicile si Strategiile de sanatate ale Aplicantului 3.

Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derularea Programelor de Screening 6.Derularea intregului proiect. in conditii de eficacitate si eficienta   . si a importantei pe care o au efectele economice ale diferitelor tipuri de afectiuni oncologice -Cresterea gradului de constientizare de catre populatia generala a rolului activ care ii revine in derularea Programelor de Screening Educarea populatiei in spiritul unei conduite preventive 7.Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importantei Programelor de Screening pentru cancerul de san. dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si a celor de informare (6).PROIECT ID-20596 Rezultate:   5. col uterin si colon.Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect 8.

iar în cazul confirmării diagnosticului se instituie tratamentul adecvat .DEFINIŢIA SCREENING-ULUI  persoanele asimptomatice testate sunt clasificate după probabilitatea de a avea o boală sau o condiţie particulară în:  persoane probabil afectate de boală şi persoane probabil sănătoase   persoanele cu rezultat pozitiv la screening urmează testele diagnostice.

NIVELURILE PROFILAXIEI: de la Populaţie sănătoasă Agent cauzal Absenţa bolii Sănătate Debut real Şef de lucrări Dr. Ofelia Şuteu: Catedra de Epidemiologie UMF “I. Haţieganu” Cluj-Napoca Pacienţi Debut aparent Boală clinic manifestă Ameliorat Agravat Recidive Perioada de incubaţie Latenţă Boală asimptomatică Prodrom Perioada Consecinţele bolii de stare PRIMORDIALĂ PRIMARĂ SECUNDARĂ TERŢIARĂ CUATERNARĂ Cel mai mare beneficiu .

planning familial. ginecolog.pentru femeile care si-au inceput viata sexuala: de la 25 – 65 ani  Recomandare la minim doi – trei ani de medic familie.Etapa de screening in prevenirea cancerului de col uterin = PAP / tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Indicatii . . specialitati inrudite.

Hibridizarea in situ –decelarea AND in tesuturi.HIBRIDIZAREA -RISC SCAZUT/CRESCUT 2.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Adenocarcinomul de tip endometrial : Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001   Clasic / conventional: cel mai ieftin Mediu lichid /monostrat:  -avantaj conservare celule eliminare detritus realizare strat uniform cantitate celule mai mare procesare automata  Testare HPV    1.PCR Identifica AND viral-izoleaza 35 tipuri 3. .

testare HPVSensibilitate = 75-100%. Specificitate (procentul de paciente care nu au boala si un rezultat negativ al testului) = 9095% . screenig-ul cancerului de col uterin: .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1. Specificitate = 85-96% .frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou Sensibilitate (= procentul de paciente care au boala si un rezultat pozitiv al testului)= 65-85%.

care să înregistreze toate datele necesare şi care ar trebui să includă de asemenea orice test recoltat în manieră oportunistă Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizate   .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Utilizarea unei baze de date corespunzătoare  Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional coerent. uniform şi de încredere. care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor componentelor programului. Trebuie să existe un sistem standard computerizat eficient.

.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor   PROPUN=DE DISCUTAT LEZIUNILE ATIPICE SA FIE RAPORTATE LA UN RESPONSABIL / CHIAR ODATA CU CNP. LA DECONTAREA DE CATRE CNAS. PENTRU A FI VERIFICATA CORESPONDENTA CITOHISTOPATOLOGICA REGISTRUL DE CANCER pentru leziuni atipice ??????  .

sub verificarea unui medic anatomopatolog  . biologi. etc.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Personalul responsabil de interpretarea frotiurilor cervico-vaginale:  Medici anatomopatologi: au responsabilitatea diagnosticului cito-patologic si sunt raspunzatori directi in verificarea activitatii de screening (minim verificarea a 1/10 lame) si diagnosticul citologic al atipiilor (international) Medici de laborator.screening citologic.

in urma discutiilor din reteaua de anatomie si citologie patologica: In general in orase s-a efectuat screeningul dar faptul ca suntem in continuare pe primul loc la mortalitatea prin cancer de col uterin (date raportate de registrele de stare civila inca din 2009).Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor  PROPUN=DE DISCUTAT   De remarcat. in conditii standard. IN AFARA ORASELOR . demonstreaza ca este fff importanta PRELEVAREA de celule din zona de transformare a colului uterin.

componentele programului. prin e-mail a cazurilor atipice. pentru a aprecia: . deja banii dati de CNAS sunt suficienti .16.evaluare operaţională / nu este cazul. obligatoriu insotite de CNP.evaluarea impactului programului pe termen lung / se va realiza prin raportarea lunara. conf.rezultatele .datelor internationale .EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING nu de cancer invaziv (apare exceptional deoarece are acuze) PROPUN=DE DISCUTAT Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Conditii de recoltare pentru un frotiu satisfacator:    La mijlocul ciclului menstrual Sa contina celule din toata zona de transformare ( importanta este calitatea nu cantitatea ) Etalare uniforma .

.PAP test / tehnica de coloratie Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Instrumente pentru recoltare: Tampon de vata Cytobrush Spatula bifida Ayre Intinderea pe lama: -dintr-o singura miscare (nu in zigzag!) -prin rotirea periei endocervicale (nu prin stergere!).

primul pas esential pentru acuratetea diagnosticului citologic. poate face ca frotiul sa fie dificil sau eronat de interpretat. Scopul: păstrarea caracteristicilor citomorfologice cât mai apropiate de cele in vivo si mentinerea elem.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  FIXAREA imediata a materialului recoltat . . Atentie ! Fixatorul prin uscare in aer. de la intinderea frotiului. citochimice esentiale diag. care apare in 10 sec.

spray-urile fixatoare constau de obicei dintr-o substanta de baza alcoolica si o substanta ceroasa spray: sub unghi drept la 20cm.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  - Exista trei tipuri de fixare : fixare umeda . -alcool izopropilic 70-90% -alcool/eter (50/50) .prin introducerea imediata a frotiurilor proaspăt recoltate intr-o solutie fixatoare. fixarea umeda cu uscare in aer ulterioara . dupa care se scot din fixator. -alcool etilic 90-95%. se usuca si apoi se transporta in laborator.frotiurile se introduc imediat intr-o solutie fixatoare o anumita perioada de timp. - fixarea cu spray .

.transparenta citoplasmatica – prin folosirea colorantilor alcoolici si o clarificare optima permitand vizualizarea clara a celulelor in ariile cu suprapuneri celulare cu mucus.posibilitatea evidentierii diferentierii celulare – datorita colorantilor policromatici - .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Metoda de colorare Papanicolaou Permite vizualizarea optima a celulelor exfoliate de la nivelul suprafetelor epiteliale ale corpului indiferent de prelevare:  - Avantajele coloratiei: .evidentierea detaliului nuclear – printr-o fixare si o colorare corespunzatoare a nucleilor .

intermediare si cilindrice . cum ar fi celulele parabazale. verde de luimina si brun Bismarck.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Coloranti citoplasmatici:  sunt sintetici.  Ea 50 . Verdele de lumina coloreaza citoplasma celulelor metabolic active. Eozina coloreaza citoplasma celulelor scuamoase mature. nucleolii si cilii.  Orange G – primul colorant citoplasmatic folosit in metoda Papanicolaou care coloreaza intens keratina in portocaliu strălucitor (keratina nu se găseste in mod normal la nivelul epiteliului vaginal sau cervical. derivati de gudroni de cărbuni. ale căror formule chimice sunt standardizate.un amestec policrom compus din eozina. dar poate fi intâlnita in carcinomul keratinizant sau in leucoplazie).

. Pentru a evidentia cel mai bine acest detaliu nuclear se foloseste hematoxilina Harris care are afinitate pentru nucleoproteine.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Colorarea nucleilor:   Diagnosticul de atipii / malignitate se bazeaza in primul rând pe pattern-ul cromatinian .

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001       15 sec – 24 ore –alcool. eter 2 x apa distilata 3-5 min hematoxilina Harris 2 x apa distilata 10 – 20 sec HCL 5% in apa pentru diferentiere 2 ape curente ( se poate si in apa distilata ) -/- .

96 grade 3 -4 min orange G 1 alcool 70 grade ( indeparteaza excesul de colorant ) 10 – 15 min EA 50 sau EA 51 2 alcooluri 96 grade 1 alcool absolut Xilol montarea lamelei peste lama frotiului . 90.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001         30 sec alcool 70.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Factorii ce influenteaza tehnica Papanicolaou:         tipul de fixator folosit formula de hematoxilina selectata formulele celorlalti coloranti durata timpilor de colorare numarul frotiurilor colorate in fiecare colorant in parte pH si continutul chimic al apei de robinet folosite (excesul de clor) temperatura apei ph-ul colorantilor -/- .

fixate prin uscare) ph-ul probei recoltate prezenta sau absenta modificarilor celulare inflamatorii. subtiri. .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001        vârsta colorantilor utilizati prezenta particulelor de colorant in solutiile nefiltrate variabilitatea metodei de colorare posibila contaminare a solutiilor de deshidratare calitatea frotiurilor obtinute de clinician (groase.

.

hematii / lame sparte.000 . Ransdell 1997: prelevatele au provenit in special de la paciente cu SIL sau carcinoame !!! . etc.de evaluare: Satisfacator: celularitate minima pe frotiu conventional (CP): 8.000 minim 10 cel endocol / metaplaziate Nesatisfacator: leucocite. neetichetate.Grd.000-12. in LBP: 5.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1.

din mai 2009 / Novaprep Solutia Orphée / metoda semiautomata .LBP.

epiteliale Alte neoplasme Recomandari . intraepiteliala / maligna     Altele Anomalii ale cel.SISTEMUL BETHESDA 2001 Caracterizare generala: (­-) pentru lez.

cocoizi. HSV). intraepiteliala/maligna: (Tv.SISTEMUL BETHESDA 2001 .Negativ pentru lez. actinomyces. modif. . asoc. organisme fungice / candida.

.

reactive celulare asociate cu: .DIU ./ .iradiere .SISTEMUL BETHESDA 2001 Modif.inflamatie / .

SISTEMUL BETHESDA 2001 - Anomalii celulare cel.scuamoase: ASC-US ASC-H LSIL HSIL Carcinom scuamos .

.

glandulare: .SISTEMUL BETHESDA 2001 - Cel.ADK endocervical .AGC endocervicale endometriale NOS .AGC in favoarea unei neoplazii .AIS .ADK endometrial .ADK extrauterin .

SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI 1.Inflamatie – trat. ASC-US :risc de 5-10% → HSIL / cc.noua prelevare -/- .lez.antiinflam-noua prelevare dupa 1 an 2.6 luni.invaziv . postmenop–trat.prelev dupa 3 .intraepiteliala / maligna : .Frotiu normal – noua prelevare dupa 2-3 ani . in zilele 9-12 de ciclu pana se obtin 2 frotiuri consecutive in limite normale sau colposcopie imediata. Negativ pt.estrogenic.

LSIL) sau conizatie (pt.o noua prelevare dupa 6 luni . HSIL).colposcopica: se indica curetaj endocervic.testare HPV : a. . ECC(+) si/sau HPV(+) – se repeta colposcopia ( pt. HSIL : Colposcopie satisfacatoare ( se evid.daca nu exista lez. ECC (-) si HPV(-) – noua prelevare PAP la 1 an b.SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI ASC-H – colposcopie imediata. LSIL .daca exista lez.colposcopica: ECC +/. ( ECC ) + biopsie .JSC ) – .

fosta jonctiune scuamo-cilindrica = zona de metaplazie scuamoasa . situata pe exocol.HISTOLOGIA COLULUI UTERIN     HISTOLOGIA COLULUI UTERIN Exocol – epiteliu scuamos pavimentos stratificat nekeratinizat Endocol – epiteliu columnar mucosecretor unistratificat Zona de transformare (ZTN).la nastere – pubertate (debut viata sexuala) este prezenta j. catre menopauza ZTN se retrage in canalul endocervical. s-c. .

EXOCOL BOGAT IN GLICOGEN coloratie HE si PAS .

) .granular si Hkeratina / Leucoplazie (M.Exocol cu str.

ZONA DE TRANSFORMARE .

ENDOCOL .

5. 4. 2. 3. CITOLOGIA COLULUI UTERIN 2. Celule bazale ( B ) Celule parabazale ( PB ) Celule intermediate ( I ) Celule superficiale scuamoase ( S ) Celule cu origine in endocol Celule cu origine in endometru .CITOLOGIA COLULUI UTERIN 1. 1.

Alte celule prezente in frotiul normal         Alte celule prezente in frotiul normal Polimorfonucleare neutrofile Macrofage si histiocite Hematii Serozitate Mucus Spermatozoizii Bacili Doderlein ( Lactobacillus ) .

B)      CELULE BAZALE (B) Talie mica Ø= 8 -10 µm Rotunde sau ovale Nucleu central. voluminos. cromatina densa Citoplasma cianofila ( verde albastruie ) redusa . numai in carente hormonale mari si eroziuni imp. asociate cu inflamatia ! .CELULELE BAZALE (Cel.nu apar in frotiul normal.

Sunt rare in frotiul normal. . PB)      CELULE PARABAZALE (PB) Ø= 15-25 μm Rotunde sau ovale Nucleul Ø= 8-9 μm.patologice vaginale si cervicale. asemanator nucleilor cel. nr.in prezenta pr. Intermediate Citoplasma cianofila( bazofila ).ocazional mici vacuole N.lor ↑ dupa 35 ani.CELULE PARABAZALE (Cel.B.

B si PB .Cel.

cu acumulari de glicogen ( in partea centrala )  Cel.aceiasi talie cu cel.Celule Intermediate (Cel.citoplasma cianofila. usor excentric . vezicular.Ø= 35-60μm . I)  Celule Intermediate (I)  Cel.nucleul ↓ in Ø= 6-7 μm . dar nucleul mai mare.nucleu 7-8 μm .S. .citoplasma cianofila.Ø= 20-35 μm . cutata la periferie . I mari : . I adevarate: .

I adevarate .Cel.

I mari .Cel.

bogata in glicogen prezente in sarcina si in menopauza de tip dens  . naviculare  Celule I adevarate / naviculare  varietate a cel. citoplasma mai groasa.Cel. I adevarate: nuclei veziculari. bazofila.

cu rare cutari. transparenta Caracterizeaza perioada de fertilitate feminina! .Cel.mari Ø= 35-60μm Poligonale Nucleu picnotic Ø≤ 5μm Citoplasma roz palid sau orange sau verde albastrui. superficiale scuamoase ( S )  Celule I mari     Cel.

S .Cel.

Tradeaza maturizarea completa a celulelor ( keratinizarea lor ). in prelevatele citologice vulvare Inflamatii Prolaps uterin DIU Infectii cu HPV cu leucoplazie Carcinoame de col uterin ( valoare predictiva scazuta ). S cu citoplasma galbena sau portocalie In locul nucleului – arie centrala luminoasa N.Scuame anucleate    Celule superficiale (S) Cel. .B.

Scuame anucleate .

verticalei . grafica a j. s – c: N=1-10 mm la dr.Distributia anatomica.

Distributia anatomica a j. s – c / metaplazia din zona de tranzitie .

Distributia anatomica a j. s – c / metaplazia din zona de tranzitie .

endocolului  Celule de endocol     aspect columnar ( din profil ) sau in fagure de miere ( de sus ) formeaza grupuri compacte polul bazal efilat . aceiasi talie cu nucleii cel. mai largi spre polul apical Citoplasma fin vacuolata si slab bazofila ( poate contine mucus clar )  Nucleul fin granular.Cel.I sau PB. 1-2 nucleoli mici .

endocolului . endocolului Cel.Cel.

Cel. endocolului . endocolului Cel.

dediferentiate si metaplaziate .Celule de endocol. dediferentiate si metaplaziate Celule de endocol.

Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere .

Histologie / Citologie a celulelor metaplziate Histologie / Citologie a celulelor metaplaziate .

rotunde sau ovale ~ histiocitelor mici. Cel. Cel. uneori cu vacuole mici . . endometriale  Apar in primele zile de la menstruatie 2 tipuri :1. mai mici decit cele endocervicale. rasucite. densa.cromatina granulara.citoplasma putina. fin vacuolata . endometriale Cel.PB sau I).citoplasma putina.Cel.nucleu reniform sau oval . margini celulare slab definite . 2. glandulare 2.alungite sau rotunde.opac.nucleu oval (aceiasi talie cu nucleii cel. stromale 1.

endometriale Cel. endometriale N.B.Cel. Prezenta lor in a 2-a jumatate a vietii sau dupa menopauza indica anomalii endometriale !! .

endometriale epiteliale stromale Cel.endometriale epiteliale stromale .Cel.

endometriale .Cel.endometriale Cel.

Polimorfonucleare neutrofile Polimorfonucleare neutrofile   Nealterate nu definesc o infectie Frecvente in faza secretorie sau la femeile sub “pilula” – exces de progesteron .

Spermatozoizii Spermatozoizii  - Pe 10% din frotiuri la femei intre 25-40 ani Forme bine pastrate ( cu cap si coada ) Forme degenerate ( flagel distrus.cap marit ) Forme fagocitate de macrofage - - .

Bacili Doderlein Bacili Doderlein   Gram pozitiv.PB si I – produce o citoliza normala Supravietuieste la un pH =5  . rosu pal spre albastru Utilizeaza glicogenul din citoplasma cel.

Bacili Doderlein Bacili Doderlein .

Limfocitele LIMFOCITELE

Apar rar si semnifica o inflamatie cronica

Menopauza - date generale Menopauza - date generale
MENOPAUZA – DATE GENERALE

  

Intre 48-52 ani Se caracterizeaza prin ↓ estrogenilor circulanti La femeile “plinute” – cantitate mai mare de estrogeni prin aromatizarea hormonilor la nivelul cel.adipoase

TIPURI MENOPAUZA TIPURI MENOPAUZA
1. 2. 3. 4. Menopauza cu persistenta stimularii secretiei estrogenice Menopauza de tip dens Menopauza preatrofica Menopauza atrofica ( avansata ).

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

  

La femeile obeze, cu viata sexuala Frotiu ~ celui din perioada fertila, dar cu ▼ nr. de cel. S = 10-15% Cel. I – nuclei veziculari de talie normala

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

Menopauza de tip dens Menopauza de tip dens
   Numai cel. I = 100% Depozite groase de cel. I si rare cel. PB; citoplasma contine depozite de glicogen. Acelasi aspect cu cel din sarcina sau sub pilula contraceptiva

Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica    Evidentiaza o carenta hormonala Cel. I ( 90-10% ). B Acelasi aspect si la femeile care alapteaza . cel. PB si cel.

Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica .

Cel. PB = 100% 3 tipuri: Menopauza atrofica cu celule izolate Menopauza atrofica cu descuamare in lambouri Vaginita atrofica – eozinofilie marcata a citoplasmei. 2. picnoza nucleara si kariorhexis. .Menopauza atrofica Menopauza atrofica  1. 3.

Menopauza atrofica Menopauza atrofica .

Procese de dediferentiere epiteliala Fenomenul de keratinizare Postradioterapie Postchimioterapie . 3. 4. 2.LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie 1.

nu se descuameaza Sub actiunea iritantilor .cel.de rezerva .columnare) se dediferentiaza= hiperplazia cel.Procese de dediferentiere epiteliala Procese de dediferentiere epiteliala   La nivelul endocolului. cel.diferentiate nu se pot multiplica.de rezerva ( situate in strat discontinuu intre MB si cel.

cu mici picaturi de mucus. greu de diferentiat de histiocitele mici.endometriale stromale sau cel. cel.PB Cel.putin abundenta. aspect sincitial nucleu cu cromocentrii si nucleoli vizibili. slab bazofila  .izolate sau in grupuri mici.cromatina fin granulara Citoplasma aerata.CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE    Mici. membrana nucleara bine vizibila.

CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE .

metaplaziate Cel.dediferentiate si cel. cianofila. nucleol putin vizibil ca si membrana nucleara Citoplasma omogena.CELULE REMANIATE CELULE REMANIATE     Stadiu intermediar intre cel.rotunde sau ovalare Nucleu omogen. cu picaturi de mucus .

Celule de regenerare Celule de regenerare .

Celule de regenerare Celule de regenerare .

cu punti intercelulare Citoplasma cianofila cu mici picaturi de mucus Nucleul omogen.risc ↑ pt.fin pulverulent cu cromocentrii vizibili. in placarde.carcinomul scuamos . Macroscopic – zone de leucoplazie( aspect albicios ).Celule metaplaziate Celule metaplaziate    Stelate.

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Fenomenul de keratinizare Fenomenul de keratinizare
1. 2. 3. Ortokeratinizarea Parakeratinizarea Diskeratinizarea

ORTOKERATINIZAREA ORTOKERATINIZAREA   Proces normal la nivelul epiteliului scuamos stratificat keratinizat( nu la nivelul colului uterin ) La nivelul cel. I mari si S care se descuameaza – citoplasma galben-pai ( orangeofila) cu abundente granule de keratohialin. nucleu negativ sau scuame anucleate. .

Celule orangeofile Celule orangeofile .

cu granule de keratohialin .Cel.cu granule de keratohialin Cel.

procese iritative cronice( DIU ) .leucoplazii . intunecati Se asociaza cu modif.nuclei picnotici.Condylloma acuminatum .ASCUS Intilnita in : .Parakeratinizarea Parakeratinizarea     Reprezinta o keratinizare atipica Cel I mari eozinofile.preneoplazice . care descuameaza izolat.

citoplasma rosu intens. apare la : .Diskeratinizarea Diskeratinizarea   Proces de keratinizare atipica pe o cel. cu nucleu picnotic.rotunda .femeile la menopauza .PB Diskeratocit = cel.Ø= 15-20μm.procese iritative cronice  .

inflamatie ( din a 12 a zi ). hemoragie. falsa eozinofilie. dupa 18-20 zile – nucleare si citoplasmatice. ↑vol. vacuolizari. policromatofilie Lez. afinitate tinctoriala( dupa 18 zile ).Leziuni distrofice postradioterapie Leziuni distrofice postradioterapie   Leziuni imediate : citoliza.nuclear in raport cu citoplasma  .tardive – persista amfofilia. amfofilie.rap.N/C normal. cu PMN pe suprafata .nucleara neteda . mb. multinucleeri. vol. ↑ volumul celular.nuclear ↑. Lez.

Cel.gigante multinucleate .gigante multinucleate Cel.

mari .Leziuni distrofice postchimioterapie Leziuni distrofice postchimioterapie      Lez.rar cel.~ cu cele de iradiere Apar dupa a 2-a sau a 3-a cura de citostatice Mai moderate Mai rare F.

nuclear . citoplasmatic 2.INFLAMATII: Citologia proceselor inflamatorii acute cervico-vaginale  Alterari celulare determinate de agentul inflamator la nivel : 1.

Vacuolizari citoplasmatice – in jurul nucleului ( halou perinuclear ) = Trichomonas sau fungi . bizare. nc/citopl = normal Forma cel. rap. in butelie..Modificari celulare inflamatorii Modificari celulare inflamatorii    Talia – normala sau ▲ ( 2x ). tetaroide.N sau fuziforme.

Halou perinuclear Halou perinuclear .

Trichomonas ).Alterari citoplasmatice Alterari citoplasmatice  Falsa eozinofilie.cel.este si rosie si verde in acelasi timp Policromatofilie – pe teritorii separate cel.I si PB devin eozinofile ( semn indirect de inflamatie caracteristic pt.   Amfofilie – cel.este rosie si verde .

Amfofilie si policromatofilie Amfofilie si policromatofilie .

Alterari nucleare inflamatorii Alterari nucleare inflamatorii
     Hipocromazie – in infectii virale Hipercromazie Talia – normala, ▲, anizocarioza sau ▼ (picnoza) Forma – normala sau deformata Structura – karioliza sau kariorhexis

Context inflamator Context inflamator
   acut ( PMN) subacut (PMN, limfomonocite, plasmocite) cronic (histiocite, macrofage) - PMN alterate, grupate. - Macrofage cu vacuole - saci de PMN – suspiciune carcinom !!!

AGENTI ETIOLOGICI AGENTI ETIOLOGICI
 Bacterii – 1.Lactobacilus ( bacilul Doderlein)
2.Gardnerella vaginalis (Haemophilus vaginalis) 3.Diphteroides 4.Coci gram +( √ Staphylococcus epidermis). 5.Coci gram - :Neisseria gonorrheae

Alti agenti etiologici Alti agenti etiologici Granuloma venerum Actinomyces israelii Leptotrix vaginalis Chlamydia( Bedsonia ) Mycobacterium Infectii fungice – Candida albicans Infectii parazitare – Trichomonas vaginalis Human Papilloma Virus ( HPV ) Herpes Simplex Virus ( HSV .

sarcina.inaintea menstruatiei.drepti sau usor curbati.I bogate in glicogen in faza secretorie. cumargini drepte sau usor curbate Formeaza lanturi scurte - - . menopauza precoce Bacili roz.Bacili Doderlein Bacili Doderlein este obisnuit la nivelul tractului genital inferior Bacil gram(+) aerob Determina citoliza cel.

scurt.in cuiburi pe suprafata cel. induce infiltrat neutrofilic si rari bacili  ..Gardnerella vaginalis Gardnerella vaginalis -bacil gram (-) .cu aspect caracteristic de “cer innorat”. albastru intens.se poate asocia cu Trichomonas vaginalis .

se pune serologic !!! .Chlamidia.B. cu vacuole de mucina si incluzii degenerative. modificarile citologice nu sunt specifice pt.metaplaziate cel. SIL ! N.dif.endocolului si a cel.gazda sunt infectate prin 3 tipuri de incluzii: 1.agregate – nebulare ( specifice) Dg.intracelular la nivelul cel.) 2.corpi reticulati( perinucl) 3.Chlamydia trachomatis Chlamydia trachomatis - µorganism gram (-) .corpi elementari( la nivel citopl. ci doar sugestive – diag.

Chlamidia trachomatis Chlamidia trachomatis .

maronii) -filamente(pseudohife) lungi. subtiri.Candida albicans Candida albicans -cea mai frecventa ciuperca in diabet zaharat.Frotiu cu abundent infiltrat neutrofil .spori (ovali. sarcina. mici . brun-eozinofile . droguri Imunosupresive μ:.posttratament antibiotic.

Candida albicans Candida albicans .

Trichomonas vaginalis Trichomonas vaginalis Protozoar flagelat Se transmite prin contact sexual forma ovalara .piriforma.scuamoase (canibalism) Se asociaza frecvent cu Leptotrix ( filamente) . gri-verde cu granulatii rosii . Ø=8-20 μm.nucleu putin rosu.usor excentric cuiburi de PMN pe cel.cu o extremitate mai mare si cu 4 flageli citoplasma cianofila.

parakeratoza .citoliza excesiva .halou perinuclear .binucleeri .falsa eozinofilie .variatii ale taliei nucleului . S sau PB . nuclei picnotici .kariorhexis in cel.macronuclei.TV TV N. prezenta de atipii celulare : .B.

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

Ly.cu zona centrala bazofila. densa( nu se vad AI) si o zona periferica in care se vad filamente ramificate.filamentos.dispuse radiar = “raze de soare” Frotiu inflamator cu PMN.Actinomyces isrraeli Actinomyces isrraeli     Gram (+). anaerob Obisnuit in orofaringe. Se asociaza frecvent cu DIU Apare in cuiburi filamentoase. histiocite  . tract digestiv inf.plasmocite.

ACTINOMYCES ACTINOMYCES .

Howley PM.3 Reprinted from Hagensee ME.HPV HPV Virus ADN dublu-catenar1 >100 tipuri identificate2 ~30–40 tipuri anogenitale2.3  ~15–20 oncogenice*. ** Risc scăzut 1. Muñoz N. et al. Castellsagué X. Philadelphia. Castle PE. Olson NH. et al. Howley PM. Wiley DJ. Michael Hagensee. Beutner K.68:4503–4505 with permission from the American Society for Microbiology Journals Department.3 – HPV tipurile 16 şi 18 sunt răspunzătoare pentru majoritatea cancerelor cervicale din întreaga lume4  Tipuri non-oncogenice** – HPV tipurile 6 şi 11 sunt cel mai frecvent asociate cu condiloamele genitale externe. 2001:2197–2229. Int J Cancer. J Virol. 2002. 2003. 2. eds. by permission of the American Society for Microbiology and Dr. Arch Pathol Lab Med. 2004. *Risc înalt. 1994. .35(suppl 2):S210–S224. Galloway DA.111:278–285. 1994. 4. Douglas J.68:4503–4505. Clin Infect Dis. Bakers TS. Pa: Lippincott-Raven. Schiffman M. Lowy DR.2.127:930–934. Bosch FX. 3. In: Knipe DM. Reprinted from J Virol.

Bray F.152:1–6. WHO Features. World Health Organization.Focus asupra bolii cervicale şi condiloamelor genitale Cancer cervical: 0. 3. 1999:1–22. 2. Geneva. Pisani P.55:74–108. WHO Office of Information. Parkin DM.493 milioane în 2002 Leziuni precanceroase de grad înalt: 10 milioane2 Estimarea afectării mondiale prin bolile cauzate de infecţia cu HPV Leziuni cervicale de grad redus: 30 milioane2 Condiloame genitale: 30 milioane3 Infecţie HPV fără anomalii detectabile: 300 milioane2 1. Ferlay J. Switzerland: World Health Organization. 1990. CA Cancer J Clin. World Health Organization. . 2005.

3 1. 2003. Rockville.1.* * Majoritatea infecţiilor HPV se vindecă cu ajutorul răspunsului imun celular natural al organismului. 3. Kjaer SK. 2. 1998.Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Conform Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite riscul de infecţie pe durata întregii vieţi pentru femeile şi bărbaţii activi sexual este de cel puţin 50%. Helmerhorst TJM.33:83–86. Histopathology.2. Md: CDC National Prevention Information Network. J Natl Cancer Inst Monogr.31:14–19. . Centers for Disease Control and Prevention. 2004. Schiffman M. Meijer CJLM. Rozendaal L. et al.

Fondul frotiului moderat inflamator .PB atipice.Koilocite 2.Aspecte citologice asociate HPV Aspecte citologice asociate HPV Modificari caracteristice : 1.cu 1-2 nuclei hipercromi 4.Diskeratoza 3. mici.Cel.

KOILOCIT KOILOCIT .

HPV !!! .cu nuclei picnotici.citoplasma orangeofila Apar izolate sau in grupuri Sunt sugestive dar nu diagnostice pt.scuamoase mici. ovalare sau fuziforme.DISKERATOCIT DISKERATOCIT Cel.

HPV si lez.intraepiteliale scuamoase (SIL )  Asociere orizontala – SIL alterneaza cu focare de infectie cu HPV  Asociere verticala – SIL in straturile superficiale.intraepiteliale scuamoase (SIL ) HPV si lez. lez. de HPV in profunzime (asociatia inversa este mai rara ).HPV sunt amestecate cu SIL. .  Asociere mixta –lez.

scuamoase Nucleul creste.mb.Herpes Simplex Virus ( HSV ) Herpes Simplex Virus ( HSV )    Tipul II determina o infectie genitala destul de comuna cu risc neonatal Paraziteaza cel./citoplasma nu se modifica. se intersecteaza cu aspect de “ teanc de farfurii ”. . aspect in “ geam mat ” sau granular cu incluzii nucleare eozinofile. N.neteda  Pot aparea nuclei multiplii care se suprapun.B.nucl. HSV se asociaza √ cu Chlamidiile.dar raportul nc.

HSV HSV .

subtire.I ) Mb.diferential – modificari inflamatorii si SIL Modif.nucl.policromatofilie Vacuole.Diag.groasa.inflamatorii Nucleu Marit sau picnotic Mb. granulara Crescut Semitransparenta.halou Cromatina Rap. contur ondulat Hipercromatica.diferential – modificari inflamatorii si SIL Diag.nucl. contur neted SIL Marit( 3x cel.N/C Citoplasma Normo-/Hipocromatica omogena Usor crescut Opaca.halou perinucl . Fara vacuole.

CIS.SIL SIL  Anomalii ne .condilom plan. . CIN 1= displazia minora HSIL . 3= displazia moderata si severa.CIN 2.invazive ale epiteliului colului uterin clasificate dupa agresivitate: LSIL . 1. 2.

mature anormale inlocuiesc stratul bazal si parabazal ( 1/3 din grosimea epiteliului ) Cel.▲rap. patata . Cel.I normale .nucleoli rari . raport N / C ▲ .LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic  Cel.binucleere. multinucleere     . cu neregularitati mici sau inaparenta cind cromatina este patata (+ HPV).moderata variatie in talie si forma .cromatina uniform distribuita sau degenerata. hipercromazie Mitoze tipice rare Diskeratoza asociata cu koilocitoza .membrana nucleara vizibila.N / C . isi pierd polaritatea Nuclei mari si pleomorfi. binucleeri.hipercromazie .dimensiuni ▲ cel putin de 3X fata de nucleul cel.S si I singure / in plaja Nuclei .

LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic .

Diagnostic diferential LSIL Diagnostic diferential LSIL 1.inflamatorii si reactive – nuclei mai mari. postchimioterapie Deficienta de acid folic Frotiu atrofic Carcinomul verucos – prezenta de scuame anucleate asemanatoare cu hiperkeratoza benigna ( HPV pozitiva ) . Lez. 3.N/C Lez. 4. 5. cu pastrarea rap. hipercromatici. 2.

cromatina uniform distribuita.nc. Atipii scuamoase Metaplazie atipica Atrofie atipica Regenerare atipica Parakeratoza atipica . mb.I cu o usoara ▲a rap. usor neregulata 1.reactive dar mai mici cant. / calit. neteda. 2.5-3 X cel. 5. pleomorfism usor.ASCUS = cel. 4. hipercromazie moderata.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS Anomalii mai marcate decit cele atribuite modif. decit SIL Lez. 3.N/C.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS ASCUS = cel.potential serioase ce nu pot fi clar clasificate Nucleu de 2. binucleeri ocazionale.

scuamoase atipice de origine nedeterminata ASCUS = cel.scuamoase atipice de origine nedeterminata .ASCUS = cel.

5-2x cat N.. decat glandulara. hipercromatic. evocand o diferentiere mai mult malpighiana. cu piederea polaritatii nucleare. cel izolate sau in gramezi de minim 10 .modificarile survin in celulePb. predictiva pozitiva pt HSIL Diagnostic diferential: -Metaplazie scuamoasa imatura atipica: cel Pb cu raport N/C crescut. coezive atipice: cel Pb grupate. (nucleu de 1. cromatina in gramezi). poligonale. cu citopl.nucleul .densa . contur neregulat -leziunile citolog au o parte din criteriile de HSIL (nu sunt suficiente pt diagnostic) -leziunile au val. hipercromazie . greu vizibile. sau metaplaziate imature .Gramezi compacte de cel. cromatina inegal distribuita.ASC-H Diagnostic diferential: .

ASC-H ASC-H .

HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic  Inlocuirea epiteliului scuamos normal cu cel. Nuclei cu: cromatina dispusa neregulat. . Hipercromazie evidenta – cromatina fin sau grosolan granulara   Citoplasma – imatura. N / C ▲). in plaje sau agregate sincitiallike. anormale peste 1/3: CIN 2 – CIS Celule de tip PB cu: pierderea polaritatii. mitoze anormale frecvente Asocierea cu infectia HPV Nucleoli in general absenti Limita nucleara neregulata Celule izolate. delicata sau dens metaplazica Ocazional – “ matura” si dens keratinizata. metaplaziate < decat cel. de tip PB. pleomorfism marcat. din LSIL  Nucleul ▲. poate fi chiar mai mic decit in LGSIL / aria citoplasm. este mai mica ( rap. hipercromazie. imature.

HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic .

citoplasma spumoasa Cervicita foliculara limfocitara.hipercrome Cel.histiocitare – nucleu excentric neuniform.diferential HSIL 1.diferential HSIL Diag.mari.Ly mici. hipercromi.Diag. 2. tendinta de a forma gramezi DIU – cel. 4. 6. Cel.endometriale – nuclei mici. 5. 3. citoplasma palida.endometriale reactive . uneori multinucleate HPV CIS sau carcinom invaziv .

nc./cit colorabilitate cromatina repartitie mitoze + + ++ regulata omogena ++ ++ ++ pieptanata reticulata omogena -/+ grosiera + +++ +++ +++ pieptanata in dezordine CIN2 CIN3 .CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CIN1 NUCLEU volum rap.

spre + +/+ spre ++ .( uneori mici colturi juxtanucleare ) + +++ + +/- +/. uneori orangeofila CIN 3 putin cianofila.CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN Citoplasma volum colorabilitate glicogen placarde inflamatie CIN 1 abundent cianofila CIN 2 putin abundent cianofila. uneori orangeofila .

nucleoli multiplii./citopl.HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie   Toata grosimea epiteliului este afectata Cel. marginatie cromatiniana. “in sir indian”. tip PB. rap. hipercromazie. nuclei mari cu gramezi grosolane de cromatina. raport N / C▲.maligne – “saci de PMN” Nucleu ▲. pierderea polaritatii. cromatina in gramezi.B. cu vacuolizari Cel.au hipercromazie marcata. mitoze √ frotiu curat cel.↑↑↑. citoplasma cianofila / amfofila. rotund ovoide.nc. Nu depaseste membrana bazala !!! . fara mitoze N. anizocarioza.

HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie .

rugoasa spre periferie CIS Mare.hipercrom Omogen Multinucleeri CIN 3 Nucleoli absenti Rap.Dg. pieptanata Marginatie absenta Regulat ingrosata spre citopl.dif.hipercrom Zone optic vide Multinucleeri Nucleoli multiplii  In gramezi.ncl Neregulat ingrosata spre citopl.: CIS / CIN 3 Dg.N/C Cromatina Mb. Nucleu Mare.: CIS / CIN 3 Dg.neteda spre periferie . neregulata Marginatie periferica  Reticulata.dif.dif.

dif.inflamat.hemoragie .hemoragie Mitoze Placarde cel Mediul de prelevare absente Mici si rare Curat.Dg.tipice Mici.dif.necroza.mai frecvente f.fara necroza.: CIS / CIN3 Dg.citoliza.: CIS / CIN3 Dg. Citoplasma CIS -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Glicogen absent -Posibil orangeofilie CIN3 -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Colturi clare juxtanucleare de glicogen -Posibil orangeofilie Prezente.dif.

detritusuri celulare . inflamatorii. Separate -frotiu inflamator: cel. mitoze atipice -cel. dar in plaja -keratinizare intensa pe cel. descrise la CIS. fibrina. hematii.Carcinomul scuamos invaziv Carcinomul scuamos invaziv  Nu poate fi diagnosticat pe frotiuri Se suspecteaza in prezenta:  -pleomorfism marcat.

celulele formeaza agregate bi. endometriala sau incerta . regenerarea endocervicala.sau tridimensionale .cromatina usor granulara Dg.+/.AGC: AGC: Celule glandulare atipice . de origine endocervicala.usoara variabilitate in privinta taliei si conturului nucleilor . cu o usoara suprapunere a nucleilor .dif: citologia cervicitei foliculare. care nu indeplinesc criteriile diagnostice de adenocarcinom AGC-NOS : . metaplazia tubara .

atipii sugestive dar insuficiente pentru diagnosticul de adenocarcinom in situ .modificari mai pronuntate deca in AGC-NOS : hipercromazie nucleara .AGC “favor neoplastic” AGC “favor neoplastic” . nuclei de talie variabila .

nucleu rotund . oval sau alungit .numar mare de celule glandulare atipice . care formeaza agregate tridimensionale . cromatina neregulata .AIS AIS . pseudopapile sau rozete . de talie variabila . pierderea polaritatii .

ADENOCARCINOMUL INVAZIV ADENOCARCINOMUL INVAZIV  Clasificare : 1. Adenocarcinom de tip endometrial 3. Adenocarcinom extrauterin 4. Adenocarcinom NOS . Adenocarcinom de tip endocervical 2.

celularitate bogata .citoplasma eozinofila granulara . cu raport N/C crescut . nuclei mariti de volum . nucleoli proeminenti .celule izolate sau sub forma de agregate tridimensionale neregulate ( morule ) .fondul : +/.necroza . cromatina grunjoasa.Adenocarcinomul de tip endocervical: Adenocarcinomul de tip endocervical: . neregulata.

Adenocarcinomul de tip endometrial : Adenocarcinomul de tip endometrial : . cianofila .nuclei de talie mai mica . cu hipercromazie mai redusa . cromatina mai putin grunjoasa .celule in numar mai redus .citoplasma vacuolara . rar cu nucleol .

Riscul pentru CIN.  . În ciuda prevalenţei înalte a infecţiei cu HPV. AIS şi cancer este legat de infecţia persistentă cu tipuri HPV cu risc înalt (10 %). foarte puţine persoane infectate vor face cancer.Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la infecţia HPV   Majoritatea infecţiilor HPV sunt asimptomatice şi trecătoare.

58. 39. 35. 72. 59. 52. 61. 44. 81 şi CP 6180 Efectele clinice posibile  Condiloame genitale Risc înalt probabil  26. 68. 45. 33. 82 . 43. 54. 53 şi 66  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col Risc înalt  Cele mai frecvente 16 şi 18  31.Genotipurile HPV Asocierea cu cancerul de col Risc scăzut Genotipuri  Cele mai frecvente 6 şi 11  40. 73. 42. 51. 56. 70.

ORGANIZAREA LABORATORULUI DE CITOPATOLOGIE Laboratorul de citopatologie trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă şi astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi echipamentelor. c) încăperi pentru diagnosticul microscopic dotate corespunzator. materiale şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor. . d) o încăpere cu destinată depozitării timp de 5 ani a frotiurilor cervicovaginale. derularea fluentă a fluxurilor de probe. Spaţiul serviciului trebuie compartimentat astfel: a) încăpere pentru recepţia probelor si/sau pentru redactarea electronică / eliberarea buletinelor de diagnostic citopatologic. b) spaţii de lucru cu aerisire directă pentru coloratia Babes-Papanicolau.

PERSONAL .calculator cu imprimantă .baterie de colorare manuală sau colorator automat (histochinetă de colorare) .hotă . x20 x40 (uzual pentru diagnostic microscopic) .centrifuga (optional) .frigider (optional) .microscop cu mărire x4. registrator medicali MIJLOACE FIXE .histotecă .medic anatomopatolog. x10. asistenti medicali de laborator.

-reactivi pentru fixare. -echipamente de protectie . deshidratare. colorare uzuala. -dezinfectanti pentru suprafete. IV). -recipiente pentru colectarea in vederea neutralizarii tuturor lichidelor uzate infectate. instrumentar si personal. asubstantelor toxice. inflamabile si precursori de droguri utilizate (legea 300 /2002 anexa 1 cap. a categoriilor de reactivi utilizati.CONSUMABILE: -cuve si stative pentru coloratie ( rezistente la solventi organici) -sticlarie -suporturi pentru transportul lamelor din laboratorul de prelucrat in cabinetul medical de diagnostic microscopic si apoi transportul lor la histoteca.

a imaginilor colposcopice şi a frotiurilor histologice - - . cu discutarea frotiurilor citologice. ginecologii.Controlul calităţii laboratorului de antomie patologică Controlul intern al calităţii: - Întregul personal trebuie să respecte ghidul de lucru în laborator. pentru discutarea problemelor de ordin tehnic. protocoalele prevăzute şi normele de securitate Rapoartele histologice trebuie să permită comparaţiile şi corelarea cu citolgia şi colposcopia Efectuarea de şedinţe regulate. pentru training şi schimb de opinii în cazul cazurilor dificile Şedinţe interdisciplinare la care să participe anatomopatologii. citotehnicienii.

Controlul extern al calităţii: Educaţia continuă a personalului: .Participarea la simpozioane .Sesiuni regionale de interpretări inter-laboratoare . a masteranzilor Monitorizarea ratelor raportate de personal şi compararea lor cu standardele naţionale .Participarea la formarea rezidenţilor anatomopatologi.

Dr.O. I.R.) di Aviano (Institutl de Cancer Aviano – Italia) Institutul National de Sanatate Publica Colegiul Medicilor din Romania ACREDITAREA SI CALIFICAREA PERSOANELOR CU ATRIBUTII DE INSTRUIRE TEORETICA SI PRACTICA (CADRE DIDACTICE SI/SAU FORMATORI): cadre didactice universitare si personal cu experienta in programe organizate de screening Lista instructori DATA SAU PERIOADA DE DESFASURARE: Ianuarie-iunie 2012 .CURRICULUM DE FORMARE A MEDICILOR SPECIALISTI IN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICA PENTRU DERULAREA PROGRAMELOR DE SCREENING IN CANCERUL DE COL UTERIN SI COLORECTAL FURNIZORI EMC PRINCIPALI: Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti Institutul Oncologic “ Prof. Chiricuta” Cluj Napoca PARTENERI IN PROIECT: Ministerul Sanatatii Centro di Riferimento Oncologico (C.

elaborarea raportului intr-un program de screening. la nivel populational. . acest lucru nu s-a desfasurat. . se incearca organizarea de programe de screening populational. desi exista programe nationale de sanatate care vizeaza implementarea de programe de screening. .TIPUL SI NUMARUL DE PARTICIPANTI ESTIMAT (MINIM. ANALIZA ACESTOR NEVOI SI MOTIVATIA ORGANIZARII: . Participanti 220.Comunicarea. san. MAXIM SI OPTIM): Instructori 8.Analiza rezultatelor. cel putin pentru depistarea precoce a cancerelor de col uterin. . . colorectal. 878/2003. constientizarea pe grupuri tinta intr-un program de screening. .Planificarea si organizarea unui program de screening la nivel national/local.Monitorizarea si evaluarea unui program de screening.Este necesara crearea capacitatii pentru organizarea si implementarea acestor programe in judete. .la nivelul Uniunii Europene exista din anul 2003 Recomandarea CE nr.In Romania. care incurajeaza statele membre sa implementeze programe de screening populational.Asigurarea calitatii intr-un program de screening.Utilizarea sistemului informational intr-un program de screening. pana in prezent.In prezent. IDENTIFICAREA CERINTELOR DE FORMARE: . . . la nivel decizional si operational. .Diseminarea informatiei.

rezumate articole.expunerea interactiva a matrialului conform programei analitice. .METODOLOGIE DIDACTICA UTILIZATA (mijloacele si metodele prin care se asigura transmiterea si asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor practice) . folosind mijloace multimedia/retroproiector. .aplicatii practice si teoretice asistate de calculator. .filme didactice. . .referate.recenzii de literature de specialitate.cursuri magistrale. .studii de caz.prezentari powepoint. .dezbateri. . . .

identificarea participantilor.ajustarea programului. .desfasurarea propriu-zisa a programului de formare. INTRARI.planificarea sesiunilor. .convocarea participantilor. in functie de feed-back-ul oferit de participant. . . COSTURI) Pasi: . . RESURSE.evaluarea programului de catre participant.STRATEGIA DE ORGANIZARE (PASI. .evaluarea participantilor. . IESIRI.

pre si post curs. . . financiare.Resurse: .chestionar de opinie (stea). materiale. Evaluare: -a formabililor (cunostinte si abilitati): chestionar cu intrebari si raspunsuri a alegere. .a programului. Costuri: suportate in cadrul proiectului ID 20596 “Instruire si preventive pentru o viata sanatoasa” derulat in cadrul Axei prioritare 3 “ Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreperinderilor”-Domeniul major de interventie 3.a lectorilor (a formatorilor).2 “Formare profesionala si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”.umane.

Conditiile de aparitie a celulelor parabazale pe frotiul cervico-vaginal.caracteristici. Caracterele celulelor de endocol. Aspectul frotiului cervico-vaginal la utilizatoarele de contraceptive orale .caracteristici. Celulele bazale .caracteristici.SUBIECTE PROPUSE PENTRU TEST FINAL                    Caracteristicile frotiului cervico-vaginal satisfacator pentru evaluare conform Sistemului Bethesda 2001. Conditiile de recoltare satisfacatoare pentru un frotiu cervico-vaginal. Celule naviculare: descriere si conditii de aparitie. Caracteristicile frotiului cervico-vaginal nesatisfacator pentru evaluare Tipuri celulare normale intilnite pe un frotiu cervico-vaginal: enumerare . Celulele intermediate . Caracterele celulelor endometriale. Celulele superficiale .caracteristici. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de lactatie. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de sarcina. Scuame: descriere si semnificatie. Conditiile de aparitie pe frotiul cervico-vaginal a celulelor endometriale. Conditiile de aparitie a celulelor bazale pe frotiul cervico-vaginal. Celulele parabazale . Diagnostic diferential intre celulele parabazale si celulele metaplaziate.

Menopauza preatrofica – caracteristici. criterii de diagnostic. ASC-H – definitie. Gardnerella vaginalis – aspecte microscopice. Modificari celulare inflamatorii.                     Modificari celulare la purtatoarele de DIU Tipuri de menopauza – enumerare si scurta descriere. Candida albicans – aspecte microscopice. Fenomenul ASC . . Fenomenul de keratinizare. Leziuni distrofice postchimioterapie. Koilocitul – definitie.US – definitie. Menopauza cu persistenta stimulului estrogenic – caracteristici. Celule dediferentiate – definitie. Fenomenul de displazie. Leziuni distrofice postradioterapie. Trichomonas vaginalis – aspecte microscopice. Herpes Simplex Virus – aspecte microscopice. caracteristici. Menopauza atrofica – caracteristici. Entitati clasificate ca ASC-US. caracteristici. Menopauza de tip dens – caracteristici. Celule metaplaziate – definitie. caracteristici. criterii de diagnostic.

vaginal diagnosticat ASC – H Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat AGC . Diagnosticul diferential al HSIL (CIN3) cu HSIL (CIS) Diagnosticul diferential al HSIL (CIS) cu carcinomul scuamos invaziv Diagnosticul diferential al LSIL.vaginal diagnosticat LSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. criterii de diagnostic citopatologic. Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal normal Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Diagnosticul diferential dintre modificarile reactive (inflamatorii) si LSIL AGC – definitie. Diagnosticul diferential al HSIL. HSIL – definitie. criterii de diagnostic. criterii de diagnostic citopatologic.vaginal diagnosticat ASC – US Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat HSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.              LSIL – definitie.

Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la screening  Femeile vaccinate trebuie să efecteze în continuare examen citologic Babeş-Papanicolaou. .

CURRICULA DE LABORATOR IN SCREENING-UL CANCERULUI COLO-RECTAL Testele de depistare a sângerărilor oculte din scaun .

Ghidul European de Asigurare a Calităţii pentru screeningul şi diagnosticul cancerului colorectal .Capitolul 4 .

Recomandări referitoare la testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale    Ce test să fie utilizat şi de ce? Cum să fie utilizat ca să se obţină rezultatele clinice? Cum să fie obţinute rezultate de calitate? .

Recomandări  Testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale a fost demonstrată ca o metodă cu caracteristicile necesare pentru a fi utilizată în screeningul populaţional  DNA şi alţi markeri noi nu sunt deocamdată recomandaţi .

în funcţie de costurile locale şi de mecanismul de distribuire şi colectare a kit-ului de testare.Recomandări Guaiac FOBT  gFOBT nu este testul preferat pentru screeningul unei populaţii moderne. poate fi un test mai practicabil şi pe care comunitatea şi-l poate permite mai bine decât testul imunochimic . totuşi.

iFOBT este testul preferabil pentru screeningul populaţional  Este mai sensibil şi mai specific din punct de vedere analitic şi clinic  Poate fi automatizat  Poate fi ajustat pragul de pozitivitate .

Testul imunochimic (iFOBT) Metoda Imunocromatografica  Dispozitive de colectare disponibile:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

Testul imunochimic (iFOBT)  Aparatură pentru analiză:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

 Specimen recoltat – materie fecala in orice moment al zilei  Recipient adecvat  Cantitate – 3 portiuni din puncte diferite ale bolului fecal  Prelucrare – se lucreaza in aceeasi zi  Stabilitatea probei – o zi la temperatura camerei .

globina umana fiind unica .Limite si interferente  Reactii fals pozitive – contaminarea fecalelor cu sange menstrual sau urina hematurica  Reactii fals negative – difuzarea sangelui din bolul fecal in apa din WC  Interactiuni medicamentoase – reactii pozitive – medicamente care produc sangerare gastro intestinala  Interferenta analitica – testul nu prezinta reactie incrucisata cu hemoglobina de animale .

Recomandări NU restricţii la administrarea medicamentelor  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte administrarea de medicamente populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic. .

.Recomandări NU restricţii în dietă  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte dieta populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic.

Recomandări  Până când vor fi publicate mai multe date despre stabilitatea testului este recomandabil să se ţină cont de condiţiile de păstrare şi perioada de garanţie descrise în instrucţiunile producătorului. .

.Selectarea testului este foarte importantă       Distribuirea testului Etichetarea Instrucţiunile de folosire Uşurinţa utilizării Proba Un program pilot local este util pentru alegerea dispozitivului de prelevare şi a modului de distribuire şi colectare a probelor.

iFOBT – Alegerea pragului pentru concentraţia hemoglobinei şi numărul de probe necesare trebuie să urmeze concluziile unui studiu pilot local .

Controlul calităţii interpretării testelor de depistare a sângerărilor oculte din scaun ? .

Organizarea laboratoarelor  Numărul laboratoarelor implicate  Personalul laboratoarelor  Acreditarea laboratoarelor şi monitorizarea calităţii  Distribuirea şi colectarea kit-urilor FOBT  Identificarea participanţilor şi a rezultatelor testelor  Asigurarea calităţii .

 Minimizarea numărului de laboratoare implicate  Automatizarea  Utilizarea unor proceduri de testare comune .

 Intervalul de timp de la colectarea probei până la analiza ei  Performanţa analitică  Rata de pozitivitate  Probe nesatisfăcătoare etc. .Organizarea laboratorului – monitorizarea rezultatelor  Toate aspectele legate de performanţa laboratorului privitoare la screening trebuie să facă parte dintr-un sistem riguros de asigurare a calităţii.

Personalul laboratorului  Laboratorul .coordonat de un chimist/ biochimist pregătit şi cu experienţă în tehnicile utilizate pentru analiză şi în procedurile de asigurare a calităţii .

.Identificarea corectă a participanţilor şi a rezultatelor testelor  Trebuie implementate protocoale automate de verificare pentru identificarea corectă a populaţiei participante şi a rezultatelor testelor.

Acreditarea laboratoarelor  ISO 15189  Control intern de calitate  Participare la scheme externe de control de calitate .

.Rolul colaborării multidisciplinare în screeningul colorectal  Programele de screening pentru cancerul colorectal trebuie gestionate de o echipă multidisciplinară pregătită în mod corespunzător .

şi  Specialişti în sănătate publică. furnizarea şi evaluarea unui serviciu eficient şi de calitate. Echipa multidisciplinară responsabilă cu programul de screening colorectal include:  Personal administrativ şi de birou  Epidemiologi  Personal de laborator  Medici generalişti  Medici endoscopişti  Medici radiologi  Medici anatomopatologi  Medici chirurgi  Asistente medicale. . Succesul unui program de screening al cancerului colorectal depinde de personalul specializat implicat în implementarea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful