PROIECT POS DRU/63/3.2.

/S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă” Avizat CMR,

PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU SCREENING ÎN CANCERELE DE COL UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL

CAIET DE CURS (MANUAL) PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI ÎN MEDICINĂ DE LABORATOR

INSTRUIRE SI PREVENTIE PENTRU O VIATA SANATOASA – PROIECT ID-20596 Screening pentru prevenirea cancerului de col uterin / citologie Prof. Dr. Maria Sajin Dr. Rodica Pais

PROIECT ID-20596
 Obiectivul general:

-cresterea gradului de formare a profesionistilor din sistemul sanitar pentru a raspunde:

- noilor prioritati ale politicilor si programelor de sanatate, - urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor, - prin dobandirea de cunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon si san.

Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) si eficacitatii (transmiterea acelor cunostinte necesare asigurarii nevoilor de instruire pentru participarea la program) cursurilor de instruire pentru tot personalul medical implicat in Programele de Screening -/-    .Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening pentru o mai buna utilizare a fondurilor alocate din bugetul de stat in Politicile si Strategiile de sanatate ale Aplicantului 3.Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute de Aplicant referitoare la nevoile de instruire pentru personalul medical implicat in Programele de Screening 4.Cresterea nivelului de informare al Aplicantului si a altor decidenti din domeniul sanitar in ceea ce priveste resursele implicate in derularea Programelor de Screening pentru cele trei tipuri de cancer 2.PROIECT ID-20596 Rezultate:  Rezultate:  1.

dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si a celor de informare (6).Derularea intregului proiect. si a importantei pe care o au efectele economice ale diferitelor tipuri de afectiuni oncologice -Cresterea gradului de constientizare de catre populatia generala a rolului activ care ii revine in derularea Programelor de Screening Educarea populatiei in spiritul unei conduite preventive 7. in conditii de eficacitate si eficienta   .Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect 8.Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importantei Programelor de Screening pentru cancerul de san.PROIECT ID-20596 Rezultate:   5. col uterin si colon.Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derularea Programelor de Screening 6.

iar în cazul confirmării diagnosticului se instituie tratamentul adecvat .DEFINIŢIA SCREENING-ULUI  persoanele asimptomatice testate sunt clasificate după probabilitatea de a avea o boală sau o condiţie particulară în:  persoane probabil afectate de boală şi persoane probabil sănătoase   persoanele cu rezultat pozitiv la screening urmează testele diagnostice.

Haţieganu” Cluj-Napoca Pacienţi Debut aparent Boală clinic manifestă Ameliorat Agravat Recidive Perioada de incubaţie Latenţă Boală asimptomatică Prodrom Perioada Consecinţele bolii de stare PRIMORDIALĂ PRIMARĂ SECUNDARĂ TERŢIARĂ CUATERNARĂ Cel mai mare beneficiu .NIVELURILE PROFILAXIEI: de la Populaţie sănătoasă Agent cauzal Absenţa bolii Sănătate Debut real Şef de lucrări Dr. Ofelia Şuteu: Catedra de Epidemiologie UMF “I.

planning familial. .pentru femeile care si-au inceput viata sexuala: de la 25 – 65 ani  Recomandare la minim doi – trei ani de medic familie.Etapa de screening in prevenirea cancerului de col uterin = PAP / tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Indicatii . ginecolog. specialitati inrudite.

Hibridizarea in situ –decelarea AND in tesuturi. .PCR Identifica AND viral-izoleaza 35 tipuri 3.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Adenocarcinomul de tip endometrial : Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001   Clasic / conventional: cel mai ieftin Mediu lichid /monostrat:  -avantaj conservare celule eliminare detritus realizare strat uniform cantitate celule mai mare procesare automata  Testare HPV    1.HIBRIDIZAREA -RISC SCAZUT/CRESCUT 2.

testare HPVSensibilitate = 75-100%. screenig-ul cancerului de col uterin: . Specificitate (procentul de paciente care nu au boala si un rezultat negativ al testului) = 9095% .frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou Sensibilitate (= procentul de paciente care au boala si un rezultat pozitiv al testului)= 65-85%. Specificitate = 85-96% .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1.

care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor componentelor programului. Trebuie să existe un sistem standard computerizat eficient. care să înregistreze toate datele necesare şi care ar trebui să includă de asemenea orice test recoltat în manieră oportunistă Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizate   .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Utilizarea unei baze de date corespunzătoare  Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional coerent. uniform şi de încredere.

.

PENTRU A FI VERIFICATA CORESPONDENTA CITOHISTOPATOLOGICA REGISTRUL DE CANCER pentru leziuni atipice ??????  .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor   PROPUN=DE DISCUTAT LEZIUNILE ATIPICE SA FIE RAPORTATE LA UN RESPONSABIL / CHIAR ODATA CU CNP. LA DECONTAREA DE CATRE CNAS.

etc. sub verificarea unui medic anatomopatolog  .screening citologic.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Personalul responsabil de interpretarea frotiurilor cervico-vaginale:  Medici anatomopatologi: au responsabilitatea diagnosticului cito-patologic si sunt raspunzatori directi in verificarea activitatii de screening (minim verificarea a 1/10 lame) si diagnosticul citologic al atipiilor (international) Medici de laborator. biologi.

demonstreaza ca este fff importanta PRELEVAREA de celule din zona de transformare a colului uterin.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor  PROPUN=DE DISCUTAT   De remarcat. IN AFARA ORASELOR . in urma discutiilor din reteaua de anatomie si citologie patologica: In general in orase s-a efectuat screeningul dar faptul ca suntem in continuare pe primul loc la mortalitatea prin cancer de col uterin (date raportate de registrele de stare civila inca din 2009). in conditii standard.

pentru a aprecia: .evaluarea impactului programului pe termen lung / se va realiza prin raportarea lunara.16. prin e-mail a cazurilor atipice. deja banii dati de CNAS sunt suficienti . conf. obligatoriu insotite de CNP.evaluare operaţională / nu este cazul.rezultatele .EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING nu de cancer invaziv (apare exceptional deoarece are acuze) PROPUN=DE DISCUTAT Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite.componentele programului.datelor internationale .

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Conditii de recoltare pentru un frotiu satisfacator:    La mijlocul ciclului menstrual Sa contina celule din toata zona de transformare ( importanta este calitatea nu cantitatea ) Etalare uniforma .

PAP test / tehnica de coloratie Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Instrumente pentru recoltare: Tampon de vata Cytobrush Spatula bifida Ayre Intinderea pe lama: -dintr-o singura miscare (nu in zigzag!) -prin rotirea periei endocervicale (nu prin stergere!). .

Atentie ! Fixatorul prin uscare in aer. citochimice esentiale diag. . care apare in 10 sec. poate face ca frotiul sa fie dificil sau eronat de interpretat.primul pas esential pentru acuratetea diagnosticului citologic. de la intinderea frotiului.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  FIXAREA imediata a materialului recoltat . Scopul: păstrarea caracteristicilor citomorfologice cât mai apropiate de cele in vivo si mentinerea elem.

spray-urile fixatoare constau de obicei dintr-o substanta de baza alcoolica si o substanta ceroasa spray: sub unghi drept la 20cm.prin introducerea imediata a frotiurilor proaspăt recoltate intr-o solutie fixatoare. dupa care se scot din fixator. - fixarea cu spray . fixarea umeda cu uscare in aer ulterioara . se usuca si apoi se transporta in laborator. -alcool etilic 90-95%.frotiurile se introduc imediat intr-o solutie fixatoare o anumita perioada de timp.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  - Exista trei tipuri de fixare : fixare umeda . -alcool izopropilic 70-90% -alcool/eter (50/50) .

evidentierea detaliului nuclear – printr-o fixare si o colorare corespunzatoare a nucleilor . .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Metoda de colorare Papanicolaou Permite vizualizarea optima a celulelor exfoliate de la nivelul suprafetelor epiteliale ale corpului indiferent de prelevare:  - Avantajele coloratiei: .posibilitatea evidentierii diferentierii celulare – datorita colorantilor policromatici - .transparenta citoplasmatica – prin folosirea colorantilor alcoolici si o clarificare optima permitand vizualizarea clara a celulelor in ariile cu suprapuneri celulare cu mucus.

verde de luimina si brun Bismarck. Eozina coloreaza citoplasma celulelor scuamoase mature. derivati de gudroni de cărbuni. cum ar fi celulele parabazale. ale căror formule chimice sunt standardizate. dar poate fi intâlnita in carcinomul keratinizant sau in leucoplazie).  Ea 50 .  Orange G – primul colorant citoplasmatic folosit in metoda Papanicolaou care coloreaza intens keratina in portocaliu strălucitor (keratina nu se găseste in mod normal la nivelul epiteliului vaginal sau cervical. intermediare si cilindrice . nucleolii si cilii. Verdele de lumina coloreaza citoplasma celulelor metabolic active.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Coloranti citoplasmatici:  sunt sintetici.un amestec policrom compus din eozina.

Pentru a evidentia cel mai bine acest detaliu nuclear se foloseste hematoxilina Harris care are afinitate pentru nucleoproteine. .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Colorarea nucleilor:   Diagnosticul de atipii / malignitate se bazeaza in primul rând pe pattern-ul cromatinian .

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001       15 sec – 24 ore –alcool. eter 2 x apa distilata 3-5 min hematoxilina Harris 2 x apa distilata 10 – 20 sec HCL 5% in apa pentru diferentiere 2 ape curente ( se poate si in apa distilata ) -/- .

96 grade 3 -4 min orange G 1 alcool 70 grade ( indeparteaza excesul de colorant ) 10 – 15 min EA 50 sau EA 51 2 alcooluri 96 grade 1 alcool absolut Xilol montarea lamelei peste lama frotiului .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001         30 sec alcool 70. 90.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Factorii ce influenteaza tehnica Papanicolaou:         tipul de fixator folosit formula de hematoxilina selectata formulele celorlalti coloranti durata timpilor de colorare numarul frotiurilor colorate in fiecare colorant in parte pH si continutul chimic al apei de robinet folosite (excesul de clor) temperatura apei ph-ul colorantilor -/- .

. subtiri.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001        vârsta colorantilor utilizati prezenta particulelor de colorant in solutiile nefiltrate variabilitatea metodei de colorare posibila contaminare a solutiilor de deshidratare calitatea frotiurilor obtinute de clinician (groase. fixate prin uscare) ph-ul probei recoltate prezenta sau absenta modificarilor celulare inflamatorii.

.

Ransdell 1997: prelevatele au provenit in special de la paciente cu SIL sau carcinoame !!! . etc. hematii / lame sparte.Grd.000 minim 10 cel endocol / metaplaziate Nesatisfacator: leucocite.000 .de evaluare: Satisfacator: celularitate minima pe frotiu conventional (CP): 8.000-12. neetichetate.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1. in LBP: 5.

din mai 2009 / Novaprep Solutia Orphée / metoda semiautomata .LBP.

epiteliale Alte neoplasme Recomandari . intraepiteliala / maligna     Altele Anomalii ale cel.SISTEMUL BETHESDA 2001 Caracterizare generala: (­-) pentru lez.

intraepiteliala/maligna: (Tv. organisme fungice / candida.Negativ pentru lez. . HSV). cocoizi. modif. actinomyces. asoc.SISTEMUL BETHESDA 2001 .

.

inflamatie / .SISTEMUL BETHESDA 2001 Modif./ . reactive celulare asociate cu: .iradiere .DIU .

SISTEMUL BETHESDA 2001 - Anomalii celulare cel.scuamoase: ASC-US ASC-H LSIL HSIL Carcinom scuamos .

.

AIS .SISTEMUL BETHESDA 2001 - Cel. glandulare: .AGC in favoarea unei neoplazii .ADK extrauterin .AGC endocervicale endometriale NOS .ADK endometrial .ADK endocervical .

intraepiteliala / maligna : .lez.prelev dupa 3 . ASC-US :risc de 5-10% → HSIL / cc.Frotiu normal – noua prelevare dupa 2-3 ani .antiinflam-noua prelevare dupa 1 an 2. in zilele 9-12 de ciclu pana se obtin 2 frotiuri consecutive in limite normale sau colposcopie imediata.SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI 1.estrogenic.6 luni. postmenop–trat.invaziv . Negativ pt.Inflamatie – trat.noua prelevare -/- .

( ECC ) + biopsie .colposcopica: ECC +/. ECC(+) si/sau HPV(+) – se repeta colposcopia ( pt.SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI ASC-H – colposcopie imediata. ECC (-) si HPV(-) – noua prelevare PAP la 1 an b.o noua prelevare dupa 6 luni . HSIL).testare HPV : a. LSIL .JSC ) – .LSIL) sau conizatie (pt.daca nu exista lez.colposcopica: se indica curetaj endocervic. HSIL : Colposcopie satisfacatoare ( se evid.daca exista lez. .

la nastere – pubertate (debut viata sexuala) este prezenta j. fosta jonctiune scuamo-cilindrica = zona de metaplazie scuamoasa . s-c. . catre menopauza ZTN se retrage in canalul endocervical. situata pe exocol.HISTOLOGIA COLULUI UTERIN     HISTOLOGIA COLULUI UTERIN Exocol – epiteliu scuamos pavimentos stratificat nekeratinizat Endocol – epiteliu columnar mucosecretor unistratificat Zona de transformare (ZTN).

EXOCOL BOGAT IN GLICOGEN coloratie HE si PAS .

) .granular si Hkeratina / Leucoplazie (M.Exocol cu str.

ZONA DE TRANSFORMARE .

ENDOCOL .

Celule bazale ( B ) Celule parabazale ( PB ) Celule intermediate ( I ) Celule superficiale scuamoase ( S ) Celule cu origine in endocol Celule cu origine in endometru . 4. 5. 2.CITOLOGIA COLULUI UTERIN 1. 1. 3. CITOLOGIA COLULUI UTERIN 2.

Alte celule prezente in frotiul normal         Alte celule prezente in frotiul normal Polimorfonucleare neutrofile Macrofage si histiocite Hematii Serozitate Mucus Spermatozoizii Bacili Doderlein ( Lactobacillus ) .

asociate cu inflamatia ! .nu apar in frotiul normal. cromatina densa Citoplasma cianofila ( verde albastruie ) redusa . voluminos.CELULELE BAZALE (Cel. B)      CELULE BAZALE (B) Talie mica Ø= 8 -10 µm Rotunde sau ovale Nucleu central. numai in carente hormonale mari si eroziuni imp.

nr. Intermediate Citoplasma cianofila( bazofila ).B. . PB)      CELULE PARABAZALE (PB) Ø= 15-25 μm Rotunde sau ovale Nucleul Ø= 8-9 μm. Sunt rare in frotiul normal.ocazional mici vacuole N. asemanator nucleilor cel.in prezenta pr.CELULE PARABAZALE (Cel.patologice vaginale si cervicale.lor ↑ dupa 35 ani.

B si PB .Cel.

S.citoplasma cianofila.Ø= 20-35 μm .Celule Intermediate (Cel. I mari : . I)  Celule Intermediate (I)  Cel. vezicular. I adevarate: . usor excentric . cutata la periferie .cu acumulari de glicogen ( in partea centrala )  Cel. dar nucleul mai mare.Ø= 35-60μm .citoplasma cianofila.nucleul ↓ in Ø= 6-7 μm .aceiasi talie cu cel.nucleu 7-8 μm . .

I adevarate .Cel.

I mari .Cel.

naviculare  Celule I adevarate / naviculare  varietate a cel. bazofila. citoplasma mai groasa. bogata in glicogen prezente in sarcina si in menopauza de tip dens  .Cel. I adevarate: nuclei veziculari.

transparenta Caracterizeaza perioada de fertilitate feminina! . superficiale scuamoase ( S )  Celule I mari     Cel.mari Ø= 35-60μm Poligonale Nucleu picnotic Ø≤ 5μm Citoplasma roz palid sau orange sau verde albastrui.cu rare cutari.Cel.

S .Cel.

S cu citoplasma galbena sau portocalie In locul nucleului – arie centrala luminoasa N. .Scuame anucleate    Celule superficiale (S) Cel. in prelevatele citologice vulvare Inflamatii Prolaps uterin DIU Infectii cu HPV cu leucoplazie Carcinoame de col uterin ( valoare predictiva scazuta ). Tradeaza maturizarea completa a celulelor ( keratinizarea lor ).B.

Scuame anucleate .

s – c: N=1-10 mm la dr. grafica a j. verticalei .Distributia anatomica.

Distributia anatomica a j. s – c / metaplazia din zona de tranzitie .

s – c / metaplazia din zona de tranzitie .Distributia anatomica a j.

endocolului  Celule de endocol     aspect columnar ( din profil ) sau in fagure de miere ( de sus ) formeaza grupuri compacte polul bazal efilat . aceiasi talie cu nucleii cel. 1-2 nucleoli mici . mai largi spre polul apical Citoplasma fin vacuolata si slab bazofila ( poate contine mucus clar )  Nucleul fin granular.I sau PB.Cel.

endocolului . endocolului Cel.Cel.

Cel. endocolului Cel. endocolului .

dediferentiate si metaplaziate Celule de endocol. dediferentiate si metaplaziate .Celule de endocol.

Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere .

Histologie / Citologie a celulelor metaplziate Histologie / Citologie a celulelor metaplaziate .

nucleu oval (aceiasi talie cu nucleii cel. endometriale  Apar in primele zile de la menstruatie 2 tipuri :1.opac.Cel. Cel. rasucite.PB sau I). endometriale Cel. fin vacuolata .citoplasma putina. 2. glandulare 2.rotunde sau ovale ~ histiocitelor mici. stromale 1. . uneori cu vacuole mici . mai mici decit cele endocervicale. margini celulare slab definite . densa.citoplasma putina.cromatina granulara.alungite sau rotunde.nucleu reniform sau oval . Cel.

endometriale N.B. Prezenta lor in a 2-a jumatate a vietii sau dupa menopauza indica anomalii endometriale !! . endometriale Cel.Cel.

Cel.endometriale epiteliale stromale .endometriale epiteliale stromale Cel.

Cel.endometriale .endometriale Cel.

Polimorfonucleare neutrofile Polimorfonucleare neutrofile   Nealterate nu definesc o infectie Frecvente in faza secretorie sau la femeile sub “pilula” – exces de progesteron .

cap marit ) Forme fagocitate de macrofage - - .Spermatozoizii Spermatozoizii  - Pe 10% din frotiuri la femei intre 25-40 ani Forme bine pastrate ( cu cap si coada ) Forme degenerate ( flagel distrus.

Bacili Doderlein Bacili Doderlein   Gram pozitiv. rosu pal spre albastru Utilizeaza glicogenul din citoplasma cel.PB si I – produce o citoliza normala Supravietuieste la un pH =5  .

Bacili Doderlein Bacili Doderlein .

Limfocitele LIMFOCITELE

Apar rar si semnifica o inflamatie cronica

Menopauza - date generale Menopauza - date generale
MENOPAUZA – DATE GENERALE

  

Intre 48-52 ani Se caracterizeaza prin ↓ estrogenilor circulanti La femeile “plinute” – cantitate mai mare de estrogeni prin aromatizarea hormonilor la nivelul cel.adipoase

TIPURI MENOPAUZA TIPURI MENOPAUZA
1. 2. 3. 4. Menopauza cu persistenta stimularii secretiei estrogenice Menopauza de tip dens Menopauza preatrofica Menopauza atrofica ( avansata ).

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

  

La femeile obeze, cu viata sexuala Frotiu ~ celui din perioada fertila, dar cu ▼ nr. de cel. S = 10-15% Cel. I – nuclei veziculari de talie normala

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

Menopauza de tip dens Menopauza de tip dens
   Numai cel. I = 100% Depozite groase de cel. I si rare cel. PB; citoplasma contine depozite de glicogen. Acelasi aspect cu cel din sarcina sau sub pilula contraceptiva

I ( 90-10% ). PB si cel. B Acelasi aspect si la femeile care alapteaza . cel.Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica    Evidentiaza o carenta hormonala Cel.

Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica .

Menopauza atrofica Menopauza atrofica  1. picnoza nucleara si kariorhexis. . 2. 3. Cel. PB = 100% 3 tipuri: Menopauza atrofica cu celule izolate Menopauza atrofica cu descuamare in lambouri Vaginita atrofica – eozinofilie marcata a citoplasmei.

Menopauza atrofica Menopauza atrofica .

2. 4. Procese de dediferentiere epiteliala Fenomenul de keratinizare Postradioterapie Postchimioterapie .LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie 1. 3.

columnare) se dediferentiaza= hiperplazia cel.de rezerva . nu se descuameaza Sub actiunea iritantilor .Procese de dediferentiere epiteliala Procese de dediferentiere epiteliala   La nivelul endocolului.cel.de rezerva ( situate in strat discontinuu intre MB si cel. cel.diferentiate nu se pot multiplica.

membrana nucleara bine vizibila. cu mici picaturi de mucus. cel. greu de diferentiat de histiocitele mici.CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE    Mici.putin abundenta.endometriale stromale sau cel.cromatina fin granulara Citoplasma aerata. slab bazofila  .PB Cel. aspect sincitial nucleu cu cromocentrii si nucleoli vizibili.izolate sau in grupuri mici.

CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE .

metaplaziate Cel. nucleol putin vizibil ca si membrana nucleara Citoplasma omogena.dediferentiate si cel.rotunde sau ovalare Nucleu omogen. cianofila.CELULE REMANIATE CELULE REMANIATE     Stadiu intermediar intre cel. cu picaturi de mucus .

Celule de regenerare Celule de regenerare .

Celule de regenerare Celule de regenerare .

carcinomul scuamos . in placarde. Macroscopic – zone de leucoplazie( aspect albicios ). cu punti intercelulare Citoplasma cianofila cu mici picaturi de mucus Nucleul omogen.Celule metaplaziate Celule metaplaziate    Stelate.risc ↑ pt.fin pulverulent cu cromocentrii vizibili.

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Fenomenul de keratinizare Fenomenul de keratinizare
1. 2. 3. Ortokeratinizarea Parakeratinizarea Diskeratinizarea

I mari si S care se descuameaza – citoplasma galben-pai ( orangeofila) cu abundente granule de keratohialin. .ORTOKERATINIZAREA ORTOKERATINIZAREA   Proces normal la nivelul epiteliului scuamos stratificat keratinizat( nu la nivelul colului uterin ) La nivelul cel. nucleu negativ sau scuame anucleate.

Celule orangeofile Celule orangeofile .

cu granule de keratohialin .Cel.cu granule de keratohialin Cel.

ASCUS Intilnita in : .leucoplazii .preneoplazice . intunecati Se asociaza cu modif.procese iritative cronice( DIU ) .nuclei picnotici.Condylloma acuminatum . care descuameaza izolat.Parakeratinizarea Parakeratinizarea     Reprezinta o keratinizare atipica Cel I mari eozinofile.

Ø= 15-20μm. apare la : .Diskeratinizarea Diskeratinizarea   Proces de keratinizare atipica pe o cel.femeile la menopauza .rotunda . citoplasma rosu intens. cu nucleu picnotic.procese iritative cronice  .PB Diskeratocit = cel.

mb. ↑ volumul celular. ↑vol. hemoragie.Leziuni distrofice postradioterapie Leziuni distrofice postradioterapie   Leziuni imediate : citoliza. falsa eozinofilie.nuclear ↑. multinucleeri. Lez. inflamatie ( din a 12 a zi ).rap. dupa 18-20 zile – nucleare si citoplasmatice.nucleara neteda . cu PMN pe suprafata .tardive – persista amfofilia. vol. policromatofilie Lez. afinitate tinctoriala( dupa 18 zile ).N/C normal. amfofilie.nuclear in raport cu citoplasma  . vacuolizari.

Cel.gigante multinucleate .gigante multinucleate Cel.

rar cel.mari .Leziuni distrofice postchimioterapie Leziuni distrofice postchimioterapie      Lez.~ cu cele de iradiere Apar dupa a 2-a sau a 3-a cura de citostatice Mai moderate Mai rare F.

citoplasmatic 2. nuclear .INFLAMATII: Citologia proceselor inflamatorii acute cervico-vaginale  Alterari celulare determinate de agentul inflamator la nivel : 1.

Modificari celulare inflamatorii Modificari celulare inflamatorii    Talia – normala sau ▲ ( 2x ). Vacuolizari citoplasmatice – in jurul nucleului ( halou perinuclear ) = Trichomonas sau fungi . rap. tetaroide. bizare. nc/citopl = normal Forma cel.N sau fuziforme.. in butelie.

Halou perinuclear Halou perinuclear .

  Amfofilie – cel.I si PB devin eozinofile ( semn indirect de inflamatie caracteristic pt.Alterari citoplasmatice Alterari citoplasmatice  Falsa eozinofilie.este rosie si verde .este si rosie si verde in acelasi timp Policromatofilie – pe teritorii separate cel. Trichomonas ).cel.

Amfofilie si policromatofilie Amfofilie si policromatofilie .

Alterari nucleare inflamatorii Alterari nucleare inflamatorii
     Hipocromazie – in infectii virale Hipercromazie Talia – normala, ▲, anizocarioza sau ▼ (picnoza) Forma – normala sau deformata Structura – karioliza sau kariorhexis

Context inflamator Context inflamator
   acut ( PMN) subacut (PMN, limfomonocite, plasmocite) cronic (histiocite, macrofage) - PMN alterate, grupate. - Macrofage cu vacuole - saci de PMN – suspiciune carcinom !!!

AGENTI ETIOLOGICI AGENTI ETIOLOGICI
 Bacterii – 1.Lactobacilus ( bacilul Doderlein)
2.Gardnerella vaginalis (Haemophilus vaginalis) 3.Diphteroides 4.Coci gram +( √ Staphylococcus epidermis). 5.Coci gram - :Neisseria gonorrheae

Alti agenti etiologici Alti agenti etiologici Granuloma venerum Actinomyces israelii Leptotrix vaginalis Chlamydia( Bedsonia ) Mycobacterium Infectii fungice – Candida albicans Infectii parazitare – Trichomonas vaginalis Human Papilloma Virus ( HPV ) Herpes Simplex Virus ( HSV .

I bogate in glicogen in faza secretorie.inaintea menstruatiei. cumargini drepte sau usor curbate Formeaza lanturi scurte - - . sarcina.Bacili Doderlein Bacili Doderlein este obisnuit la nivelul tractului genital inferior Bacil gram(+) aerob Determina citoliza cel.drepti sau usor curbati. menopauza precoce Bacili roz.

Gardnerella vaginalis Gardnerella vaginalis -bacil gram (-) .se poate asocia cu Trichomonas vaginalis ..in cuiburi pe suprafata cel. albastru intens.cu aspect caracteristic de “cer innorat”. scurt. induce infiltrat neutrofilic si rari bacili  .

Chlamydia trachomatis Chlamydia trachomatis - µorganism gram (-) . SIL ! N.endocolului si a cel.agregate – nebulare ( specifice) Dg.intracelular la nivelul cel.B.se pune serologic !!! . modificarile citologice nu sunt specifice pt.corpi reticulati( perinucl) 3. cu vacuole de mucina si incluzii degenerative.dif. ci doar sugestive – diag.gazda sunt infectate prin 3 tipuri de incluzii: 1.corpi elementari( la nivel citopl.Chlamidia.metaplaziate cel.) 2.

Chlamidia trachomatis Chlamidia trachomatis .

maronii) -filamente(pseudohife) lungi.posttratament antibiotic.Frotiu cu abundent infiltrat neutrofil . brun-eozinofile . sarcina. droguri Imunosupresive μ:.Candida albicans Candida albicans -cea mai frecventa ciuperca in diabet zaharat. subtiri.spori (ovali. mici .

Candida albicans Candida albicans .

usor excentric cuiburi de PMN pe cel.Trichomonas vaginalis Trichomonas vaginalis Protozoar flagelat Se transmite prin contact sexual forma ovalara . gri-verde cu granulatii rosii .nucleu putin rosu.cu o extremitate mai mare si cu 4 flageli citoplasma cianofila.piriforma. Ø=8-20 μm.scuamoase (canibalism) Se asociaza frecvent cu Leptotrix ( filamente) .

variatii ale taliei nucleului .macronuclei.citoliza excesiva .halou perinuclear . S sau PB .B.TV TV N. prezenta de atipii celulare : .binucleeri .falsa eozinofilie .parakeratoza .kariorhexis in cel. nuclei picnotici .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

Se asociaza frecvent cu DIU Apare in cuiburi filamentoase.dispuse radiar = “raze de soare” Frotiu inflamator cu PMN.plasmocite.filamentos.Actinomyces isrraeli Actinomyces isrraeli     Gram (+).cu zona centrala bazofila. densa( nu se vad AI) si o zona periferica in care se vad filamente ramificate. histiocite  . anaerob Obisnuit in orofaringe. Ly. tract digestiv inf.

ACTINOMYCES ACTINOMYCES .

Schiffman M. Castle PE. Howley PM. . Wiley DJ. 1994. Muñoz N. 4. et al. Int J Cancer. 2001:2197–2229.111:278–285. Philadelphia.68:4503–4505. Bosch FX. Bakers TS.127:930–934. Arch Pathol Lab Med. 2004. J Virol. Pa: Lippincott-Raven. Douglas J. by permission of the American Society for Microbiology and Dr. Lowy DR. et al.3 Reprinted from Hagensee ME. Beutner K. ** Risc scăzut 1. Reprinted from J Virol. Clin Infect Dis. Olson NH. In: Knipe DM.3  ~15–20 oncogenice*. Castellsagué X.HPV HPV Virus ADN dublu-catenar1 >100 tipuri identificate2 ~30–40 tipuri anogenitale2. Howley PM. 2003.35(suppl 2):S210–S224. 3. Michael Hagensee. 1994. eds. 2002.68:4503–4505 with permission from the American Society for Microbiology Journals Department.2. Galloway DA. 2.3 – HPV tipurile 16 şi 18 sunt răspunzătoare pentru majoritatea cancerelor cervicale din întreaga lume4  Tipuri non-oncogenice** – HPV tipurile 6 şi 11 sunt cel mai frecvent asociate cu condiloamele genitale externe. *Risc înalt.

152:1–6. Bray F. 3. CA Cancer J Clin. Ferlay J. Parkin DM.55:74–108. 2005. World Health Organization. 1990. Switzerland: World Health Organization. 1999:1–22. WHO Features. Geneva. . WHO Office of Information. 2.Focus asupra bolii cervicale şi condiloamelor genitale Cancer cervical: 0.493 milioane în 2002 Leziuni precanceroase de grad înalt: 10 milioane2 Estimarea afectării mondiale prin bolile cauzate de infecţia cu HPV Leziuni cervicale de grad redus: 30 milioane2 Condiloame genitale: 30 milioane3 Infecţie HPV fără anomalii detectabile: 300 milioane2 1. World Health Organization. Pisani P.

31:14–19.Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Conform Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite riscul de infecţie pe durata întregii vieţi pentru femeile şi bărbaţii activi sexual este de cel puţin 50%. 3.2. Schiffman M. et al. 2003. Md: CDC National Prevention Information Network. . Histopathology. Helmerhorst TJM. 2. Meijer CJLM. Kjaer SK. 2004. Rozendaal L.1.* * Majoritatea infecţiilor HPV se vindecă cu ajutorul răspunsului imun celular natural al organismului.33:83–86.3 1. Centers for Disease Control and Prevention. Rockville. J Natl Cancer Inst Monogr. 1998.

mici.Koilocite 2.Fondul frotiului moderat inflamator .Cel.PB atipice.cu 1-2 nuclei hipercromi 4.Diskeratoza 3.Aspecte citologice asociate HPV Aspecte citologice asociate HPV Modificari caracteristice : 1.

KOILOCIT KOILOCIT .

ovalare sau fuziforme.citoplasma orangeofila Apar izolate sau in grupuri Sunt sugestive dar nu diagnostice pt.scuamoase mici.DISKERATOCIT DISKERATOCIT Cel.cu nuclei picnotici. HPV !!! .

de HPV in profunzime (asociatia inversa este mai rara ).HPV sunt amestecate cu SIL.  Asociere mixta –lez.intraepiteliale scuamoase (SIL )  Asociere orizontala – SIL alterneaza cu focare de infectie cu HPV  Asociere verticala – SIL in straturile superficiale. .intraepiteliale scuamoase (SIL ) HPV si lez. lez.HPV si lez.

mb.Herpes Simplex Virus ( HSV ) Herpes Simplex Virus ( HSV )    Tipul II determina o infectie genitala destul de comuna cu risc neonatal Paraziteaza cel. . HSV se asociaza √ cu Chlamidiile. se intersecteaza cu aspect de “ teanc de farfurii ”. aspect in “ geam mat ” sau granular cu incluzii nucleare eozinofile.B.nucl. N.dar raportul nc.scuamoase Nucleul creste./citoplasma nu se modifica.neteda  Pot aparea nuclei multiplii care se suprapun.

HSV HSV .

halou Cromatina Rap.policromatofilie Vacuole.halou perinucl . Fara vacuole. contur neted SIL Marit( 3x cel.nucl.inflamatorii Nucleu Marit sau picnotic Mb.diferential – modificari inflamatorii si SIL Modif.nucl. contur ondulat Hipercromatica.diferential – modificari inflamatorii si SIL Diag. granulara Crescut Semitransparenta.I ) Mb.N/C Citoplasma Normo-/Hipocromatica omogena Usor crescut Opaca.Diag.subtire.groasa.

. 1.SIL SIL  Anomalii ne .condilom plan. CIS. CIN 1= displazia minora HSIL . 2. 3= displazia moderata si severa.CIN 2.invazive ale epiteliului colului uterin clasificate dupa agresivitate: LSIL .

I normale .S si I singure / in plaja Nuclei . patata . hipercromazie Mitoze tipice rare Diskeratoza asociata cu koilocitoza . binucleeri. cu neregularitati mici sau inaparenta cind cromatina este patata (+ HPV).dimensiuni ▲ cel putin de 3X fata de nucleul cel. isi pierd polaritatea Nuclei mari si pleomorfi.cromatina uniform distribuita sau degenerata. multinucleere     . Cel.hipercromazie .membrana nucleara vizibila. raport N / C ▲ .moderata variatie in talie si forma .binucleere.LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic  Cel.nucleoli rari .N / C .▲rap.mature anormale inlocuiesc stratul bazal si parabazal ( 1/3 din grosimea epiteliului ) Cel.

LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic .

Lez. 5. 4.N/C Lez. 2. hipercromatici. postchimioterapie Deficienta de acid folic Frotiu atrofic Carcinomul verucos – prezenta de scuame anucleate asemanatoare cu hiperkeratoza benigna ( HPV pozitiva ) .Diagnostic diferential LSIL Diagnostic diferential LSIL 1. 3. cu pastrarea rap.inflamatorii si reactive – nuclei mai mari.

nc. cromatina uniform distribuita.reactive dar mai mici cant. Atipii scuamoase Metaplazie atipica Atrofie atipica Regenerare atipica Parakeratoza atipica . mb. 5. 4. usor neregulata 1.ASCUS = cel. binucleeri ocazionale. 2.I cu o usoara ▲a rap. hipercromazie moderata.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS ASCUS = cel.potential serioase ce nu pot fi clar clasificate Nucleu de 2. decit SIL Lez.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS Anomalii mai marcate decit cele atribuite modif.N/C. / calit. pleomorfism usor. neteda.5-3 X cel. 3.

scuamoase atipice de origine nedeterminata ASCUS = cel.ASCUS = cel.scuamoase atipice de origine nedeterminata .

Gramezi compacte de cel. hipercromatic. cromatina inegal distribuita. predictiva pozitiva pt HSIL Diagnostic diferential: -Metaplazie scuamoasa imatura atipica: cel Pb cu raport N/C crescut. coezive atipice: cel Pb grupate. cu citopl. (nucleu de 1. cromatina in gramezi). poligonale.5-2x cat N. hipercromazie . greu vizibile. contur neregulat -leziunile citolog au o parte din criteriile de HSIL (nu sunt suficiente pt diagnostic) -leziunile au val. sau metaplaziate imature . cu piederea polaritatii nucleare. decat glandulara..densa .modificarile survin in celulePb.ASC-H Diagnostic diferential: . cel izolate sau in gramezi de minim 10 . evocand o diferentiere mai mult malpighiana.nucleul .

ASC-H ASC-H .

metaplaziate < decat cel. anormale peste 1/3: CIN 2 – CIS Celule de tip PB cu: pierderea polaritatii. hipercromazie. Nuclei cu: cromatina dispusa neregulat. pleomorfism marcat. in plaje sau agregate sincitiallike. . de tip PB. N / C ▲). poate fi chiar mai mic decit in LGSIL / aria citoplasm. este mai mica ( rap. din LSIL  Nucleul ▲. delicata sau dens metaplazica Ocazional – “ matura” si dens keratinizata. mitoze anormale frecvente Asocierea cu infectia HPV Nucleoli in general absenti Limita nucleara neregulata Celule izolate.HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic  Inlocuirea epiteliului scuamos normal cu cel. imature. Hipercromazie evidenta – cromatina fin sau grosolan granulara   Citoplasma – imatura.

HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic .

2.endometriale – nuclei mici. citoplasma spumoasa Cervicita foliculara limfocitara.Diag. 3.mari.hipercrome Cel. 5. 6.diferential HSIL 1. citoplasma palida. Cel.endometriale reactive . uneori multinucleate HPV CIS sau carcinom invaziv . tendinta de a forma gramezi DIU – cel.histiocitare – nucleu excentric neuniform.Ly mici. hipercromi.diferential HSIL Diag. 4.

/cit colorabilitate cromatina repartitie mitoze + + ++ regulata omogena ++ ++ ++ pieptanata reticulata omogena -/+ grosiera + +++ +++ +++ pieptanata in dezordine CIN2 CIN3 .CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CIN1 NUCLEU volum rap.nc.

CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN Citoplasma volum colorabilitate glicogen placarde inflamatie CIN 1 abundent cianofila CIN 2 putin abundent cianofila. uneori orangeofila CIN 3 putin cianofila.( uneori mici colturi juxtanucleare ) + +++ + +/- +/. uneori orangeofila .spre + +/+ spre ++ .

au hipercromazie marcata. cromatina in gramezi. Nu depaseste membrana bazala !!! .nc. fara mitoze N. marginatie cromatiniana. cu vacuolizari Cel.HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie   Toata grosimea epiteliului este afectata Cel. raport N / C▲. nuclei mari cu gramezi grosolane de cromatina.B. hipercromazie. mitoze √ frotiu curat cel. pierderea polaritatii./citopl. anizocarioza. rotund ovoide. nucleoli multiplii. “in sir indian”. citoplasma cianofila / amfofila. tip PB.↑↑↑.maligne – “saci de PMN” Nucleu ▲. rap.

HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie .

: CIS / CIN 3 Dg. Nucleu Mare.Dg.neteda spre periferie . pieptanata Marginatie absenta Regulat ingrosata spre citopl.dif.dif.hipercrom Zone optic vide Multinucleeri Nucleoli multiplii  In gramezi.dif. neregulata Marginatie periferica  Reticulata.ncl Neregulat ingrosata spre citopl.hipercrom Omogen Multinucleeri CIN 3 Nucleoli absenti Rap.N/C Cromatina Mb.rugoasa spre periferie CIS Mare.: CIS / CIN 3 Dg.

Dg.inflamat.necroza.dif.dif.dif.: CIS / CIN3 Dg.hemoragie Mitoze Placarde cel Mediul de prelevare absente Mici si rare Curat.: CIS / CIN3 Dg.citoliza.fara necroza.mai frecvente f.hemoragie .tipice Mici. Citoplasma CIS -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Glicogen absent -Posibil orangeofilie CIN3 -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Colturi clare juxtanucleare de glicogen -Posibil orangeofilie Prezente.

dar in plaja -keratinizare intensa pe cel. hematii. detritusuri celulare . fibrina. Separate -frotiu inflamator: cel. mitoze atipice -cel. inflamatorii.Carcinomul scuamos invaziv Carcinomul scuamos invaziv  Nu poate fi diagnosticat pe frotiuri Se suspecteaza in prezenta:  -pleomorfism marcat. descrise la CIS.

endometriala sau incerta . metaplazia tubara .celulele formeaza agregate bi. care nu indeplinesc criteriile diagnostice de adenocarcinom AGC-NOS : . de origine endocervicala.sau tridimensionale .cromatina usor granulara Dg.AGC: AGC: Celule glandulare atipice .dif: citologia cervicitei foliculare. cu o usoara suprapunere a nucleilor . regenerarea endocervicala.usoara variabilitate in privinta taliei si conturului nucleilor .+/.

atipii sugestive dar insuficiente pentru diagnosticul de adenocarcinom in situ .AGC “favor neoplastic” AGC “favor neoplastic” .modificari mai pronuntate deca in AGC-NOS : hipercromazie nucleara . nuclei de talie variabila .

de talie variabila . pierderea polaritatii .AIS AIS .nucleu rotund .numar mare de celule glandulare atipice . pseudopapile sau rozete . care formeaza agregate tridimensionale . oval sau alungit . cromatina neregulata .

ADENOCARCINOMUL INVAZIV ADENOCARCINOMUL INVAZIV  Clasificare : 1. Adenocarcinom extrauterin 4. Adenocarcinom de tip endometrial 3. Adenocarcinom NOS . Adenocarcinom de tip endocervical 2.

necroza . cu raport N/C crescut .Adenocarcinomul de tip endocervical: Adenocarcinomul de tip endocervical: .fondul : +/. nuclei mariti de volum .citoplasma eozinofila granulara . cromatina grunjoasa.celule izolate sau sub forma de agregate tridimensionale neregulate ( morule ) .celularitate bogata . neregulata. nucleoli proeminenti .

celule in numar mai redus .nuclei de talie mai mica . cromatina mai putin grunjoasa . cu hipercromazie mai redusa .citoplasma vacuolara . rar cu nucleol .Adenocarcinomul de tip endometrial : Adenocarcinomul de tip endometrial : . cianofila .

Riscul pentru CIN. foarte puţine persoane infectate vor face cancer. AIS şi cancer este legat de infecţia persistentă cu tipuri HPV cu risc înalt (10 %).  . În ciuda prevalenţei înalte a infecţiei cu HPV.Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la infecţia HPV   Majoritatea infecţiilor HPV sunt asimptomatice şi trecătoare.

58. 35. 54. 39. 81 şi CP 6180 Efectele clinice posibile  Condiloame genitale Risc înalt probabil  26. 52. 56. 33. 44. 45. 51. 72. 70.Genotipurile HPV Asocierea cu cancerul de col Risc scăzut Genotipuri  Cele mai frecvente 6 şi 11  40. 53 şi 66  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col Risc înalt  Cele mai frecvente 16 şi 18  31. 82 . 43. 42. 59. 61. 68. 73.

. Spaţiul serviciului trebuie compartimentat astfel: a) încăpere pentru recepţia probelor si/sau pentru redactarea electronică / eliberarea buletinelor de diagnostic citopatologic. c) încăperi pentru diagnosticul microscopic dotate corespunzator. d) o încăpere cu destinată depozitării timp de 5 ani a frotiurilor cervicovaginale. derularea fluentă a fluxurilor de probe.ORGANIZAREA LABORATORULUI DE CITOPATOLOGIE Laboratorul de citopatologie trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă şi astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi echipamentelor. b) spaţii de lucru cu aerisire directă pentru coloratia Babes-Papanicolau. materiale şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor.

histotecă .medic anatomopatolog.hotă . asistenti medicali de laborator.frigider (optional) . registrator medicali MIJLOACE FIXE . x20 x40 (uzual pentru diagnostic microscopic) .PERSONAL .centrifuga (optional) . x10.microscop cu mărire x4.baterie de colorare manuală sau colorator automat (histochinetă de colorare) .calculator cu imprimantă .

colorare uzuala. -recipiente pentru colectarea in vederea neutralizarii tuturor lichidelor uzate infectate. -echipamente de protectie . deshidratare. a categoriilor de reactivi utilizati. IV). inflamabile si precursori de droguri utilizate (legea 300 /2002 anexa 1 cap. asubstantelor toxice.CONSUMABILE: -cuve si stative pentru coloratie ( rezistente la solventi organici) -sticlarie -suporturi pentru transportul lamelor din laboratorul de prelucrat in cabinetul medical de diagnostic microscopic si apoi transportul lor la histoteca. instrumentar si personal. -dezinfectanti pentru suprafete. -reactivi pentru fixare.

ginecologii. pentru discutarea problemelor de ordin tehnic.Controlul calităţii laboratorului de antomie patologică Controlul intern al calităţii: - Întregul personal trebuie să respecte ghidul de lucru în laborator. citotehnicienii. pentru training şi schimb de opinii în cazul cazurilor dificile Şedinţe interdisciplinare la care să participe anatomopatologii. cu discutarea frotiurilor citologice. protocoalele prevăzute şi normele de securitate Rapoartele histologice trebuie să permită comparaţiile şi corelarea cu citolgia şi colposcopia Efectuarea de şedinţe regulate. a imaginilor colposcopice şi a frotiurilor histologice - - .

Participarea la simpozioane .Sesiuni regionale de interpretări inter-laboratoare . a masteranzilor Monitorizarea ratelor raportate de personal şi compararea lor cu standardele naţionale .Participarea la formarea rezidenţilor anatomopatologi.Controlul extern al calităţii: Educaţia continuă a personalului: .

O.CURRICULUM DE FORMARE A MEDICILOR SPECIALISTI IN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICA PENTRU DERULAREA PROGRAMELOR DE SCREENING IN CANCERUL DE COL UTERIN SI COLORECTAL FURNIZORI EMC PRINCIPALI: Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti Institutul Oncologic “ Prof.R. Dr.) di Aviano (Institutl de Cancer Aviano – Italia) Institutul National de Sanatate Publica Colegiul Medicilor din Romania ACREDITAREA SI CALIFICAREA PERSOANELOR CU ATRIBUTII DE INSTRUIRE TEORETICA SI PRACTICA (CADRE DIDACTICE SI/SAU FORMATORI): cadre didactice universitare si personal cu experienta in programe organizate de screening Lista instructori DATA SAU PERIOADA DE DESFASURARE: Ianuarie-iunie 2012 . Chiricuta” Cluj Napoca PARTENERI IN PROIECT: Ministerul Sanatatii Centro di Riferimento Oncologico (C. I.

. ANALIZA ACESTOR NEVOI SI MOTIVATIA ORGANIZARII: .Comunicarea. constientizarea pe grupuri tinta intr-un program de screening. cel putin pentru depistarea precoce a cancerelor de col uterin. care incurajeaza statele membre sa implementeze programe de screening populational. . Participanti 220. IDENTIFICAREA CERINTELOR DE FORMARE: . . desi exista programe nationale de sanatate care vizeaza implementarea de programe de screening.Este necesara crearea capacitatii pentru organizarea si implementarea acestor programe in judete. 878/2003. . pana in prezent. san. la nivel decizional si operational.Planificarea si organizarea unui program de screening la nivel national/local.Diseminarea informatiei. . . la nivel populational. se incearca organizarea de programe de screening populational.Analiza rezultatelor. . .Utilizarea sistemului informational intr-un program de screening. .Asigurarea calitatii intr-un program de screening. .Monitorizarea si evaluarea unui program de screening. colorectal. acest lucru nu s-a desfasurat. elaborarea raportului intr-un program de screening.In Romania.TIPUL SI NUMARUL DE PARTICIPANTI ESTIMAT (MINIM.la nivelul Uniunii Europene exista din anul 2003 Recomandarea CE nr. MAXIM SI OPTIM): Instructori 8.In prezent.

expunerea interactiva a matrialului conform programei analitice. . .dezbateri. .rezumate articole. . . . .referate. folosind mijloace multimedia/retroproiector.METODOLOGIE DIDACTICA UTILIZATA (mijloacele si metodele prin care se asigura transmiterea si asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor practice) .aplicatii practice si teoretice asistate de calculator.cursuri magistrale.prezentari powepoint. .studii de caz. . .filme didactice.recenzii de literature de specialitate.

ajustarea programului. . .evaluarea participantilor.evaluarea programului de catre participant.identificarea participantilor.convocarea participantilor.STRATEGIA DE ORGANIZARE (PASI. in functie de feed-back-ul oferit de participant.desfasurarea propriu-zisa a programului de formare. COSTURI) Pasi: . . . IESIRI. . .planificarea sesiunilor. INTRARI. . RESURSE.

.umane. .Resurse: .2 “Formare profesionala si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”.chestionar de opinie (stea).a lectorilor (a formatorilor). Evaluare: -a formabililor (cunostinte si abilitati): chestionar cu intrebari si raspunsuri a alegere. financiare. Costuri: suportate in cadrul proiectului ID 20596 “Instruire si preventive pentru o viata sanatoasa” derulat in cadrul Axei prioritare 3 “ Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreperinderilor”-Domeniul major de interventie 3. pre si post curs. materiale.a programului. .

Celulele superficiale . Caracteristicile frotiului cervico-vaginal nesatisfacator pentru evaluare Tipuri celulare normale intilnite pe un frotiu cervico-vaginal: enumerare . Caracteristica frotiului cervico-vaginal de lactatie. Diagnostic diferential intre celulele parabazale si celulele metaplaziate.caracteristici.caracteristici. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de sarcina. Scuame: descriere si semnificatie. Conditiile de aparitie a celulelor parabazale pe frotiul cervico-vaginal. Celulele bazale .SUBIECTE PROPUSE PENTRU TEST FINAL                    Caracteristicile frotiului cervico-vaginal satisfacator pentru evaluare conform Sistemului Bethesda 2001. Conditiile de aparitie a celulelor bazale pe frotiul cervico-vaginal. Celule naviculare: descriere si conditii de aparitie. Celulele intermediate . Caracterele celulelor endometriale. Celulele parabazale . Aspectul frotiului cervico-vaginal la utilizatoarele de contraceptive orale .caracteristici.caracteristici. Conditiile de recoltare satisfacatoare pentru un frotiu cervico-vaginal. Caracterele celulelor de endocol. Conditiile de aparitie pe frotiul cervico-vaginal a celulelor endometriale.

Herpes Simplex Virus – aspecte microscopice. Menopauza cu persistenta stimulului estrogenic – caracteristici. Fenomenul ASC . Koilocitul – definitie. Entitati clasificate ca ASC-US.US – definitie. ASC-H – definitie. Menopauza de tip dens – caracteristici. Candida albicans – aspecte microscopice. caracteristici. Celule metaplaziate – definitie. Fenomenul de displazie. Celule dediferentiate – definitie. Trichomonas vaginalis – aspecte microscopice. caracteristici. Gardnerella vaginalis – aspecte microscopice. Modificari celulare inflamatorii. Leziuni distrofice postradioterapie. . Fenomenul de keratinizare. Menopauza atrofica – caracteristici. criterii de diagnostic. caracteristici. Leziuni distrofice postchimioterapie.                     Modificari celulare la purtatoarele de DIU Tipuri de menopauza – enumerare si scurta descriere. Menopauza preatrofica – caracteristici. criterii de diagnostic.

Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Diagnosticul diferential al HSIL (CIN3) cu HSIL (CIS) Diagnosticul diferential al HSIL (CIS) cu carcinomul scuamos invaziv Diagnosticul diferential al LSIL. criterii de diagnostic citopatologic.vaginal diagnosticat AGC .vaginal diagnosticat ASC – US Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal normal Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. criterii de diagnostic citopatologic.vaginal diagnosticat LSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.              LSIL – definitie. criterii de diagnostic. Diagnosticul diferential dintre modificarile reactive (inflamatorii) si LSIL AGC – definitie. Diagnosticul diferential al HSIL.vaginal diagnosticat HSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. HSIL – definitie.vaginal diagnosticat ASC – H Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.

Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la screening  Femeile vaccinate trebuie să efecteze în continuare examen citologic Babeş-Papanicolaou. .

CURRICULA DE LABORATOR IN SCREENING-UL CANCERULUI COLO-RECTAL Testele de depistare a sângerărilor oculte din scaun .

Ghidul European de Asigurare a Calităţii pentru screeningul şi diagnosticul cancerului colorectal .Capitolul 4 .

Recomandări referitoare la testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale    Ce test să fie utilizat şi de ce? Cum să fie utilizat ca să se obţină rezultatele clinice? Cum să fie obţinute rezultate de calitate? .

Recomandări  Testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale a fost demonstrată ca o metodă cu caracteristicile necesare pentru a fi utilizată în screeningul populaţional  DNA şi alţi markeri noi nu sunt deocamdată recomandaţi .

Recomandări Guaiac FOBT  gFOBT nu este testul preferat pentru screeningul unei populaţii moderne. poate fi un test mai practicabil şi pe care comunitatea şi-l poate permite mai bine decât testul imunochimic . în funcţie de costurile locale şi de mecanismul de distribuire şi colectare a kit-ului de testare. totuşi.

iFOBT este testul preferabil pentru screeningul populaţional  Este mai sensibil şi mai specific din punct de vedere analitic şi clinic  Poate fi automatizat  Poate fi ajustat pragul de pozitivitate .

Testul imunochimic (iFOBT) Metoda Imunocromatografica  Dispozitive de colectare disponibile:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

Testul imunochimic (iFOBT)  Aparatură pentru analiză:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

 Specimen recoltat – materie fecala in orice moment al zilei  Recipient adecvat  Cantitate – 3 portiuni din puncte diferite ale bolului fecal  Prelucrare – se lucreaza in aceeasi zi  Stabilitatea probei – o zi la temperatura camerei .

globina umana fiind unica .Limite si interferente  Reactii fals pozitive – contaminarea fecalelor cu sange menstrual sau urina hematurica  Reactii fals negative – difuzarea sangelui din bolul fecal in apa din WC  Interactiuni medicamentoase – reactii pozitive – medicamente care produc sangerare gastro intestinala  Interferenta analitica – testul nu prezinta reactie incrucisata cu hemoglobina de animale .

.Recomandări NU restricţii la administrarea medicamentelor  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte administrarea de medicamente populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic.

.Recomandări NU restricţii în dietă  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte dieta populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic.

.Recomandări  Până când vor fi publicate mai multe date despre stabilitatea testului este recomandabil să se ţină cont de condiţiile de păstrare şi perioada de garanţie descrise în instrucţiunile producătorului.

Selectarea testului este foarte importantă       Distribuirea testului Etichetarea Instrucţiunile de folosire Uşurinţa utilizării Proba Un program pilot local este util pentru alegerea dispozitivului de prelevare şi a modului de distribuire şi colectare a probelor. .

iFOBT – Alegerea pragului pentru concentraţia hemoglobinei şi numărul de probe necesare trebuie să urmeze concluziile unui studiu pilot local .

Controlul calităţii interpretării testelor de depistare a sângerărilor oculte din scaun ? .

Organizarea laboratoarelor  Numărul laboratoarelor implicate  Personalul laboratoarelor  Acreditarea laboratoarelor şi monitorizarea calităţii  Distribuirea şi colectarea kit-urilor FOBT  Identificarea participanţilor şi a rezultatelor testelor  Asigurarea calităţii .

 Minimizarea numărului de laboratoare implicate  Automatizarea  Utilizarea unor proceduri de testare comune .

 Intervalul de timp de la colectarea probei până la analiza ei  Performanţa analitică  Rata de pozitivitate  Probe nesatisfăcătoare etc.Organizarea laboratorului – monitorizarea rezultatelor  Toate aspectele legate de performanţa laboratorului privitoare la screening trebuie să facă parte dintr-un sistem riguros de asigurare a calităţii. .

coordonat de un chimist/ biochimist pregătit şi cu experienţă în tehnicile utilizate pentru analiză şi în procedurile de asigurare a calităţii .Personalul laboratorului  Laboratorul .

Identificarea corectă a participanţilor şi a rezultatelor testelor  Trebuie implementate protocoale automate de verificare pentru identificarea corectă a populaţiei participante şi a rezultatelor testelor. .

Acreditarea laboratoarelor  ISO 15189  Control intern de calitate  Participare la scheme externe de control de calitate .

Rolul colaborării multidisciplinare în screeningul colorectal  Programele de screening pentru cancerul colorectal trebuie gestionate de o echipă multidisciplinară pregătită în mod corespunzător . .

şi  Specialişti în sănătate publică. furnizarea şi evaluarea unui serviciu eficient şi de calitate. Succesul unui program de screening al cancerului colorectal depinde de personalul specializat implicat în implementarea. . Echipa multidisciplinară responsabilă cu programul de screening colorectal include:  Personal administrativ şi de birou  Epidemiologi  Personal de laborator  Medici generalişti  Medici endoscopişti  Medici radiologi  Medici anatomopatologi  Medici chirurgi  Asistente medicale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful