PROIECT POS DRU/63/3.2.

/S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă” Avizat CMR,

PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU SCREENING ÎN CANCERELE DE COL UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL

CAIET DE CURS (MANUAL) PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI ÎN MEDICINĂ DE LABORATOR

INSTRUIRE SI PREVENTIE PENTRU O VIATA SANATOASA – PROIECT ID-20596 Screening pentru prevenirea cancerului de col uterin / citologie Prof. Dr. Maria Sajin Dr. Rodica Pais

PROIECT ID-20596
 Obiectivul general:

-cresterea gradului de formare a profesionistilor din sistemul sanitar pentru a raspunde:

- noilor prioritati ale politicilor si programelor de sanatate, - urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor, - prin dobandirea de cunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon si san.

Cresterea nivelului de informare al Aplicantului si a altor decidenti din domeniul sanitar in ceea ce priveste resursele implicate in derularea Programelor de Screening pentru cele trei tipuri de cancer 2.PROIECT ID-20596 Rezultate:  Rezultate:  1.Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening pentru o mai buna utilizare a fondurilor alocate din bugetul de stat in Politicile si Strategiile de sanatate ale Aplicantului 3.Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute de Aplicant referitoare la nevoile de instruire pentru personalul medical implicat in Programele de Screening 4.Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) si eficacitatii (transmiterea acelor cunostinte necesare asigurarii nevoilor de instruire pentru participarea la program) cursurilor de instruire pentru tot personalul medical implicat in Programele de Screening -/-    .

Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derularea Programelor de Screening 6. si a importantei pe care o au efectele economice ale diferitelor tipuri de afectiuni oncologice -Cresterea gradului de constientizare de catre populatia generala a rolului activ care ii revine in derularea Programelor de Screening Educarea populatiei in spiritul unei conduite preventive 7.Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect 8.PROIECT ID-20596 Rezultate:   5.Derularea intregului proiect. dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si a celor de informare (6). col uterin si colon.Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importantei Programelor de Screening pentru cancerul de san. in conditii de eficacitate si eficienta   .

iar în cazul confirmării diagnosticului se instituie tratamentul adecvat .DEFINIŢIA SCREENING-ULUI  persoanele asimptomatice testate sunt clasificate după probabilitatea de a avea o boală sau o condiţie particulară în:  persoane probabil afectate de boală şi persoane probabil sănătoase   persoanele cu rezultat pozitiv la screening urmează testele diagnostice.

Haţieganu” Cluj-Napoca Pacienţi Debut aparent Boală clinic manifestă Ameliorat Agravat Recidive Perioada de incubaţie Latenţă Boală asimptomatică Prodrom Perioada Consecinţele bolii de stare PRIMORDIALĂ PRIMARĂ SECUNDARĂ TERŢIARĂ CUATERNARĂ Cel mai mare beneficiu . Ofelia Şuteu: Catedra de Epidemiologie UMF “I.NIVELURILE PROFILAXIEI: de la Populaţie sănătoasă Agent cauzal Absenţa bolii Sănătate Debut real Şef de lucrări Dr.

planning familial. . ginecolog.Etapa de screening in prevenirea cancerului de col uterin = PAP / tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Indicatii .pentru femeile care si-au inceput viata sexuala: de la 25 – 65 ani  Recomandare la minim doi – trei ani de medic familie. specialitati inrudite.

PCR Identifica AND viral-izoleaza 35 tipuri 3.HIBRIDIZAREA -RISC SCAZUT/CRESCUT 2.Hibridizarea in situ –decelarea AND in tesuturi. .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Adenocarcinomul de tip endometrial : Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001   Clasic / conventional: cel mai ieftin Mediu lichid /monostrat:  -avantaj conservare celule eliminare detritus realizare strat uniform cantitate celule mai mare procesare automata  Testare HPV    1.

frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou Sensibilitate (= procentul de paciente care au boala si un rezultat pozitiv al testului)= 65-85%.testare HPVSensibilitate = 75-100%.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1. Specificitate (procentul de paciente care nu au boala si un rezultat negativ al testului) = 9095% . screenig-ul cancerului de col uterin: . Specificitate = 85-96% .

uniform şi de încredere. care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor componentelor programului. care să înregistreze toate datele necesare şi care ar trebui să includă de asemenea orice test recoltat în manieră oportunistă Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizate   .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Utilizarea unei baze de date corespunzătoare  Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional coerent. Trebuie să existe un sistem standard computerizat eficient.

.

PENTRU A FI VERIFICATA CORESPONDENTA CITOHISTOPATOLOGICA REGISTRUL DE CANCER pentru leziuni atipice ??????  . LA DECONTAREA DE CATRE CNAS.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor   PROPUN=DE DISCUTAT LEZIUNILE ATIPICE SA FIE RAPORTATE LA UN RESPONSABIL / CHIAR ODATA CU CNP.

etc. sub verificarea unui medic anatomopatolog  . biologi.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Personalul responsabil de interpretarea frotiurilor cervico-vaginale:  Medici anatomopatologi: au responsabilitatea diagnosticului cito-patologic si sunt raspunzatori directi in verificarea activitatii de screening (minim verificarea a 1/10 lame) si diagnosticul citologic al atipiilor (international) Medici de laborator.screening citologic.

IN AFARA ORASELOR .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor  PROPUN=DE DISCUTAT   De remarcat. demonstreaza ca este fff importanta PRELEVAREA de celule din zona de transformare a colului uterin. in urma discutiilor din reteaua de anatomie si citologie patologica: In general in orase s-a efectuat screeningul dar faptul ca suntem in continuare pe primul loc la mortalitatea prin cancer de col uterin (date raportate de registrele de stare civila inca din 2009). in conditii standard.

evaluare operaţională / nu este cazul.EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING nu de cancer invaziv (apare exceptional deoarece are acuze) PROPUN=DE DISCUTAT Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite.16. conf.componentele programului.datelor internationale . deja banii dati de CNAS sunt suficienti . obligatoriu insotite de CNP.rezultatele .evaluarea impactului programului pe termen lung / se va realiza prin raportarea lunara. pentru a aprecia: . prin e-mail a cazurilor atipice.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Conditii de recoltare pentru un frotiu satisfacator:    La mijlocul ciclului menstrual Sa contina celule din toata zona de transformare ( importanta este calitatea nu cantitatea ) Etalare uniforma .

.PAP test / tehnica de coloratie Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Instrumente pentru recoltare: Tampon de vata Cytobrush Spatula bifida Ayre Intinderea pe lama: -dintr-o singura miscare (nu in zigzag!) -prin rotirea periei endocervicale (nu prin stergere!).

poate face ca frotiul sa fie dificil sau eronat de interpretat. Atentie ! Fixatorul prin uscare in aer. citochimice esentiale diag.primul pas esential pentru acuratetea diagnosticului citologic. care apare in 10 sec. de la intinderea frotiului. Scopul: păstrarea caracteristicilor citomorfologice cât mai apropiate de cele in vivo si mentinerea elem.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  FIXAREA imediata a materialului recoltat . .

dupa care se scot din fixator.frotiurile se introduc imediat intr-o solutie fixatoare o anumita perioada de timp. fixarea umeda cu uscare in aer ulterioara .prin introducerea imediata a frotiurilor proaspăt recoltate intr-o solutie fixatoare.spray-urile fixatoare constau de obicei dintr-o substanta de baza alcoolica si o substanta ceroasa spray: sub unghi drept la 20cm. se usuca si apoi se transporta in laborator. - fixarea cu spray .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  - Exista trei tipuri de fixare : fixare umeda . -alcool izopropilic 70-90% -alcool/eter (50/50) . -alcool etilic 90-95%.

transparenta citoplasmatica – prin folosirea colorantilor alcoolici si o clarificare optima permitand vizualizarea clara a celulelor in ariile cu suprapuneri celulare cu mucus. .evidentierea detaliului nuclear – printr-o fixare si o colorare corespunzatoare a nucleilor .posibilitatea evidentierii diferentierii celulare – datorita colorantilor policromatici - .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Metoda de colorare Papanicolaou Permite vizualizarea optima a celulelor exfoliate de la nivelul suprafetelor epiteliale ale corpului indiferent de prelevare:  - Avantajele coloratiei: .

nucleolii si cilii. dar poate fi intâlnita in carcinomul keratinizant sau in leucoplazie).un amestec policrom compus din eozina. cum ar fi celulele parabazale.  Orange G – primul colorant citoplasmatic folosit in metoda Papanicolaou care coloreaza intens keratina in portocaliu strălucitor (keratina nu se găseste in mod normal la nivelul epiteliului vaginal sau cervical.  Ea 50 . Eozina coloreaza citoplasma celulelor scuamoase mature. verde de luimina si brun Bismarck. intermediare si cilindrice . ale căror formule chimice sunt standardizate. Verdele de lumina coloreaza citoplasma celulelor metabolic active. derivati de gudroni de cărbuni.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Coloranti citoplasmatici:  sunt sintetici.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Colorarea nucleilor:   Diagnosticul de atipii / malignitate se bazeaza in primul rând pe pattern-ul cromatinian . Pentru a evidentia cel mai bine acest detaliu nuclear se foloseste hematoxilina Harris care are afinitate pentru nucleoproteine. .

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001       15 sec – 24 ore –alcool. eter 2 x apa distilata 3-5 min hematoxilina Harris 2 x apa distilata 10 – 20 sec HCL 5% in apa pentru diferentiere 2 ape curente ( se poate si in apa distilata ) -/- .

96 grade 3 -4 min orange G 1 alcool 70 grade ( indeparteaza excesul de colorant ) 10 – 15 min EA 50 sau EA 51 2 alcooluri 96 grade 1 alcool absolut Xilol montarea lamelei peste lama frotiului .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001         30 sec alcool 70. 90.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Factorii ce influenteaza tehnica Papanicolaou:         tipul de fixator folosit formula de hematoxilina selectata formulele celorlalti coloranti durata timpilor de colorare numarul frotiurilor colorate in fiecare colorant in parte pH si continutul chimic al apei de robinet folosite (excesul de clor) temperatura apei ph-ul colorantilor -/- .

. fixate prin uscare) ph-ul probei recoltate prezenta sau absenta modificarilor celulare inflamatorii.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001        vârsta colorantilor utilizati prezenta particulelor de colorant in solutiile nefiltrate variabilitatea metodei de colorare posibila contaminare a solutiilor de deshidratare calitatea frotiurilor obtinute de clinician (groase. subtiri.

.

de evaluare: Satisfacator: celularitate minima pe frotiu conventional (CP): 8. hematii / lame sparte. in LBP: 5. Ransdell 1997: prelevatele au provenit in special de la paciente cu SIL sau carcinoame !!! .000 . neetichetate.Grd.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1.000 minim 10 cel endocol / metaplaziate Nesatisfacator: leucocite.000-12. etc.

din mai 2009 / Novaprep Solutia Orphée / metoda semiautomata .LBP.

intraepiteliala / maligna     Altele Anomalii ale cel. epiteliale Alte neoplasme Recomandari .SISTEMUL BETHESDA 2001 Caracterizare generala: (­-) pentru lez.

organisme fungice / candida. actinomyces. . intraepiteliala/maligna: (Tv.Negativ pentru lez.SISTEMUL BETHESDA 2001 . HSV). cocoizi. asoc. modif.

.

inflamatie / .SISTEMUL BETHESDA 2001 Modif. reactive celulare asociate cu: ./ .iradiere .DIU .

SISTEMUL BETHESDA 2001 - Anomalii celulare cel.scuamoase: ASC-US ASC-H LSIL HSIL Carcinom scuamos .

.

AIS .AGC endocervicale endometriale NOS .ADK endometrial .ADK endocervical . glandulare: .ADK extrauterin .SISTEMUL BETHESDA 2001 - Cel.AGC in favoarea unei neoplazii .

SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI 1. Negativ pt.antiinflam-noua prelevare dupa 1 an 2. ASC-US :risc de 5-10% → HSIL / cc. in zilele 9-12 de ciclu pana se obtin 2 frotiuri consecutive in limite normale sau colposcopie imediata.invaziv .Inflamatie – trat.6 luni.estrogenic.lez.prelev dupa 3 .Frotiu normal – noua prelevare dupa 2-3 ani .noua prelevare -/- .intraepiteliala / maligna : . postmenop–trat.

LSIL . ( ECC ) + biopsie .daca nu exista lez.testare HPV : a.colposcopica: se indica curetaj endocervic.LSIL) sau conizatie (pt. HSIL). .o noua prelevare dupa 6 luni . ECC(+) si/sau HPV(+) – se repeta colposcopia ( pt. ECC (-) si HPV(-) – noua prelevare PAP la 1 an b.colposcopica: ECC +/.JSC ) – .daca exista lez. HSIL : Colposcopie satisfacatoare ( se evid.SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI ASC-H – colposcopie imediata.

fosta jonctiune scuamo-cilindrica = zona de metaplazie scuamoasa . situata pe exocol. catre menopauza ZTN se retrage in canalul endocervical.HISTOLOGIA COLULUI UTERIN     HISTOLOGIA COLULUI UTERIN Exocol – epiteliu scuamos pavimentos stratificat nekeratinizat Endocol – epiteliu columnar mucosecretor unistratificat Zona de transformare (ZTN).la nastere – pubertate (debut viata sexuala) este prezenta j. s-c. .

EXOCOL BOGAT IN GLICOGEN coloratie HE si PAS .

) .Exocol cu str.granular si Hkeratina / Leucoplazie (M.

ZONA DE TRANSFORMARE .

ENDOCOL .

Celule bazale ( B ) Celule parabazale ( PB ) Celule intermediate ( I ) Celule superficiale scuamoase ( S ) Celule cu origine in endocol Celule cu origine in endometru . 2. 3. 1. CITOLOGIA COLULUI UTERIN 2. 5.CITOLOGIA COLULUI UTERIN 1. 4.

Alte celule prezente in frotiul normal         Alte celule prezente in frotiul normal Polimorfonucleare neutrofile Macrofage si histiocite Hematii Serozitate Mucus Spermatozoizii Bacili Doderlein ( Lactobacillus ) .

voluminos. cromatina densa Citoplasma cianofila ( verde albastruie ) redusa .nu apar in frotiul normal. asociate cu inflamatia ! . numai in carente hormonale mari si eroziuni imp. B)      CELULE BAZALE (B) Talie mica Ø= 8 -10 µm Rotunde sau ovale Nucleu central.CELULELE BAZALE (Cel.

lor ↑ dupa 35 ani. Intermediate Citoplasma cianofila( bazofila ). Sunt rare in frotiul normal.ocazional mici vacuole N.B.CELULE PARABAZALE (Cel. asemanator nucleilor cel. . PB)      CELULE PARABAZALE (PB) Ø= 15-25 μm Rotunde sau ovale Nucleul Ø= 8-9 μm. nr.patologice vaginale si cervicale.in prezenta pr.

B si PB .Cel.

cu acumulari de glicogen ( in partea centrala )  Cel.S. cutata la periferie . I mari : .aceiasi talie cu cel.nucleu 7-8 μm . I adevarate: .Ø= 35-60μm .nucleul ↓ in Ø= 6-7 μm .Celule Intermediate (Cel. I)  Celule Intermediate (I)  Cel. dar nucleul mai mare. usor excentric .Ø= 20-35 μm . vezicular.citoplasma cianofila. .citoplasma cianofila.

I adevarate .Cel.

I mari .Cel.

bazofila.Cel. naviculare  Celule I adevarate / naviculare  varietate a cel. citoplasma mai groasa. I adevarate: nuclei veziculari. bogata in glicogen prezente in sarcina si in menopauza de tip dens  .

cu rare cutari. transparenta Caracterizeaza perioada de fertilitate feminina! . superficiale scuamoase ( S )  Celule I mari     Cel.mari Ø= 35-60μm Poligonale Nucleu picnotic Ø≤ 5μm Citoplasma roz palid sau orange sau verde albastrui.Cel.

S .Cel.

Scuame anucleate    Celule superficiale (S) Cel. in prelevatele citologice vulvare Inflamatii Prolaps uterin DIU Infectii cu HPV cu leucoplazie Carcinoame de col uterin ( valoare predictiva scazuta ). Tradeaza maturizarea completa a celulelor ( keratinizarea lor ). S cu citoplasma galbena sau portocalie In locul nucleului – arie centrala luminoasa N. .B.

Scuame anucleate .

s – c: N=1-10 mm la dr. grafica a j. verticalei .Distributia anatomica.

s – c / metaplazia din zona de tranzitie .Distributia anatomica a j.

s – c / metaplazia din zona de tranzitie .Distributia anatomica a j.

1-2 nucleoli mici . mai largi spre polul apical Citoplasma fin vacuolata si slab bazofila ( poate contine mucus clar )  Nucleul fin granular.I sau PB.Cel.endocolului  Celule de endocol     aspect columnar ( din profil ) sau in fagure de miere ( de sus ) formeaza grupuri compacte polul bazal efilat . aceiasi talie cu nucleii cel.

endocolului Cel. endocolului .Cel.

endocolului Cel. endocolului .Cel.

dediferentiate si metaplaziate . dediferentiate si metaplaziate Celule de endocol.Celule de endocol.

Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere .

Histologie / Citologie a celulelor metaplziate Histologie / Citologie a celulelor metaplaziate .

nucleu oval (aceiasi talie cu nucleii cel. stromale 1.opac. .Cel.cromatina granulara. endometriale  Apar in primele zile de la menstruatie 2 tipuri :1.alungite sau rotunde.PB sau I). rasucite. uneori cu vacuole mici . Cel. glandulare 2. fin vacuolata . densa.citoplasma putina. Cel. mai mici decit cele endocervicale.rotunde sau ovale ~ histiocitelor mici. endometriale Cel.nucleu reniform sau oval . margini celulare slab definite . 2.citoplasma putina.

endometriale N. endometriale Cel.B. Prezenta lor in a 2-a jumatate a vietii sau dupa menopauza indica anomalii endometriale !! .Cel.

endometriale epiteliale stromale .Cel.endometriale epiteliale stromale Cel.

Cel.endometriale .endometriale Cel.

Polimorfonucleare neutrofile Polimorfonucleare neutrofile   Nealterate nu definesc o infectie Frecvente in faza secretorie sau la femeile sub “pilula” – exces de progesteron .

Spermatozoizii Spermatozoizii  - Pe 10% din frotiuri la femei intre 25-40 ani Forme bine pastrate ( cu cap si coada ) Forme degenerate ( flagel distrus.cap marit ) Forme fagocitate de macrofage - - .

Bacili Doderlein Bacili Doderlein   Gram pozitiv.PB si I – produce o citoliza normala Supravietuieste la un pH =5  . rosu pal spre albastru Utilizeaza glicogenul din citoplasma cel.

Bacili Doderlein Bacili Doderlein .

Limfocitele LIMFOCITELE

Apar rar si semnifica o inflamatie cronica

Menopauza - date generale Menopauza - date generale
MENOPAUZA – DATE GENERALE

  

Intre 48-52 ani Se caracterizeaza prin ↓ estrogenilor circulanti La femeile “plinute” – cantitate mai mare de estrogeni prin aromatizarea hormonilor la nivelul cel.adipoase

TIPURI MENOPAUZA TIPURI MENOPAUZA
1. 2. 3. 4. Menopauza cu persistenta stimularii secretiei estrogenice Menopauza de tip dens Menopauza preatrofica Menopauza atrofica ( avansata ).

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

  

La femeile obeze, cu viata sexuala Frotiu ~ celui din perioada fertila, dar cu ▼ nr. de cel. S = 10-15% Cel. I – nuclei veziculari de talie normala

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

Menopauza de tip dens Menopauza de tip dens
   Numai cel. I = 100% Depozite groase de cel. I si rare cel. PB; citoplasma contine depozite de glicogen. Acelasi aspect cu cel din sarcina sau sub pilula contraceptiva

B Acelasi aspect si la femeile care alapteaza . cel. PB si cel.Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica    Evidentiaza o carenta hormonala Cel. I ( 90-10% ).

Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica .

picnoza nucleara si kariorhexis. PB = 100% 3 tipuri: Menopauza atrofica cu celule izolate Menopauza atrofica cu descuamare in lambouri Vaginita atrofica – eozinofilie marcata a citoplasmei. Cel.Menopauza atrofica Menopauza atrofica  1. . 2. 3.

Menopauza atrofica Menopauza atrofica .

3. Procese de dediferentiere epiteliala Fenomenul de keratinizare Postradioterapie Postchimioterapie . 2. 4.LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie 1.

diferentiate nu se pot multiplica.Procese de dediferentiere epiteliala Procese de dediferentiere epiteliala   La nivelul endocolului.de rezerva ( situate in strat discontinuu intre MB si cel. cel.cel.columnare) se dediferentiaza= hiperplazia cel. nu se descuameaza Sub actiunea iritantilor .de rezerva .

greu de diferentiat de histiocitele mici.izolate sau in grupuri mici. cel.putin abundenta.PB Cel. membrana nucleara bine vizibila.endometriale stromale sau cel. slab bazofila  . cu mici picaturi de mucus. aspect sincitial nucleu cu cromocentrii si nucleoli vizibili.cromatina fin granulara Citoplasma aerata.CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE    Mici.

CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE .

nucleol putin vizibil ca si membrana nucleara Citoplasma omogena.rotunde sau ovalare Nucleu omogen. cu picaturi de mucus .dediferentiate si cel.metaplaziate Cel. cianofila.CELULE REMANIATE CELULE REMANIATE     Stadiu intermediar intre cel.

Celule de regenerare Celule de regenerare .

Celule de regenerare Celule de regenerare .

cu punti intercelulare Citoplasma cianofila cu mici picaturi de mucus Nucleul omogen. Macroscopic – zone de leucoplazie( aspect albicios ).fin pulverulent cu cromocentrii vizibili.risc ↑ pt. in placarde.carcinomul scuamos .Celule metaplaziate Celule metaplaziate    Stelate.

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Fenomenul de keratinizare Fenomenul de keratinizare
1. 2. 3. Ortokeratinizarea Parakeratinizarea Diskeratinizarea

I mari si S care se descuameaza – citoplasma galben-pai ( orangeofila) cu abundente granule de keratohialin.ORTOKERATINIZAREA ORTOKERATINIZAREA   Proces normal la nivelul epiteliului scuamos stratificat keratinizat( nu la nivelul colului uterin ) La nivelul cel. nucleu negativ sau scuame anucleate. .

Celule orangeofile Celule orangeofile .

Cel.cu granule de keratohialin .cu granule de keratohialin Cel.

care descuameaza izolat.preneoplazice . intunecati Se asociaza cu modif.procese iritative cronice( DIU ) .ASCUS Intilnita in : .Condylloma acuminatum .Parakeratinizarea Parakeratinizarea     Reprezinta o keratinizare atipica Cel I mari eozinofile.nuclei picnotici.leucoplazii .

femeile la menopauza .rotunda .Diskeratinizarea Diskeratinizarea   Proces de keratinizare atipica pe o cel.Ø= 15-20μm.PB Diskeratocit = cel. cu nucleu picnotic.procese iritative cronice  . apare la : . citoplasma rosu intens.

Lez.nuclear ↑. inflamatie ( din a 12 a zi ).nuclear in raport cu citoplasma  . hemoragie. dupa 18-20 zile – nucleare si citoplasmatice. vol. ↑vol. vacuolizari.nucleara neteda .Leziuni distrofice postradioterapie Leziuni distrofice postradioterapie   Leziuni imediate : citoliza.rap. ↑ volumul celular.tardive – persista amfofilia. amfofilie. cu PMN pe suprafata . afinitate tinctoriala( dupa 18 zile ). mb. policromatofilie Lez. multinucleeri. falsa eozinofilie.N/C normal.

Cel.gigante multinucleate .gigante multinucleate Cel.

Leziuni distrofice postchimioterapie Leziuni distrofice postchimioterapie      Lez.mari .rar cel.~ cu cele de iradiere Apar dupa a 2-a sau a 3-a cura de citostatice Mai moderate Mai rare F.

nuclear .INFLAMATII: Citologia proceselor inflamatorii acute cervico-vaginale  Alterari celulare determinate de agentul inflamator la nivel : 1. citoplasmatic 2.

Modificari celulare inflamatorii Modificari celulare inflamatorii    Talia – normala sau ▲ ( 2x ). Vacuolizari citoplasmatice – in jurul nucleului ( halou perinuclear ) = Trichomonas sau fungi . nc/citopl = normal Forma cel.N sau fuziforme. tetaroide. in butelie. bizare. rap..

Halou perinuclear Halou perinuclear .

cel.Alterari citoplasmatice Alterari citoplasmatice  Falsa eozinofilie.I si PB devin eozinofile ( semn indirect de inflamatie caracteristic pt.este rosie si verde .este si rosie si verde in acelasi timp Policromatofilie – pe teritorii separate cel. Trichomonas ).   Amfofilie – cel.

Amfofilie si policromatofilie Amfofilie si policromatofilie .

Alterari nucleare inflamatorii Alterari nucleare inflamatorii
     Hipocromazie – in infectii virale Hipercromazie Talia – normala, ▲, anizocarioza sau ▼ (picnoza) Forma – normala sau deformata Structura – karioliza sau kariorhexis

Context inflamator Context inflamator
   acut ( PMN) subacut (PMN, limfomonocite, plasmocite) cronic (histiocite, macrofage) - PMN alterate, grupate. - Macrofage cu vacuole - saci de PMN – suspiciune carcinom !!!

AGENTI ETIOLOGICI AGENTI ETIOLOGICI
 Bacterii – 1.Lactobacilus ( bacilul Doderlein)
2.Gardnerella vaginalis (Haemophilus vaginalis) 3.Diphteroides 4.Coci gram +( √ Staphylococcus epidermis). 5.Coci gram - :Neisseria gonorrheae

Alti agenti etiologici Alti agenti etiologici Granuloma venerum Actinomyces israelii Leptotrix vaginalis Chlamydia( Bedsonia ) Mycobacterium Infectii fungice – Candida albicans Infectii parazitare – Trichomonas vaginalis Human Papilloma Virus ( HPV ) Herpes Simplex Virus ( HSV .

inaintea menstruatiei. cumargini drepte sau usor curbate Formeaza lanturi scurte - - . sarcina. menopauza precoce Bacili roz.Bacili Doderlein Bacili Doderlein este obisnuit la nivelul tractului genital inferior Bacil gram(+) aerob Determina citoliza cel.drepti sau usor curbati.I bogate in glicogen in faza secretorie.

Gardnerella vaginalis Gardnerella vaginalis -bacil gram (-) . albastru intens. scurt.in cuiburi pe suprafata cel. induce infiltrat neutrofilic si rari bacili  ..cu aspect caracteristic de “cer innorat”.se poate asocia cu Trichomonas vaginalis .

corpi reticulati( perinucl) 3. modificarile citologice nu sunt specifice pt.dif. ci doar sugestive – diag.corpi elementari( la nivel citopl.endocolului si a cel. SIL ! N.Chlamidia.B.se pune serologic !!! .gazda sunt infectate prin 3 tipuri de incluzii: 1.) 2.metaplaziate cel.Chlamydia trachomatis Chlamydia trachomatis - µorganism gram (-) .intracelular la nivelul cel.agregate – nebulare ( specifice) Dg. cu vacuole de mucina si incluzii degenerative.

Chlamidia trachomatis Chlamidia trachomatis .

brun-eozinofile .maronii) -filamente(pseudohife) lungi. subtiri.Frotiu cu abundent infiltrat neutrofil . sarcina. mici .Candida albicans Candida albicans -cea mai frecventa ciuperca in diabet zaharat.spori (ovali.posttratament antibiotic. droguri Imunosupresive μ:.

Candida albicans Candida albicans .

cu o extremitate mai mare si cu 4 flageli citoplasma cianofila.scuamoase (canibalism) Se asociaza frecvent cu Leptotrix ( filamente) . Ø=8-20 μm.usor excentric cuiburi de PMN pe cel.piriforma. gri-verde cu granulatii rosii .nucleu putin rosu.Trichomonas vaginalis Trichomonas vaginalis Protozoar flagelat Se transmite prin contact sexual forma ovalara .

B.falsa eozinofilie .binucleeri .kariorhexis in cel. prezenta de atipii celulare : . S sau PB .halou perinuclear .TV TV N.macronuclei.variatii ale taliei nucleului .parakeratoza .citoliza excesiva . nuclei picnotici .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

dispuse radiar = “raze de soare” Frotiu inflamator cu PMN. anaerob Obisnuit in orofaringe.plasmocite.cu zona centrala bazofila.Actinomyces isrraeli Actinomyces isrraeli     Gram (+). densa( nu se vad AI) si o zona periferica in care se vad filamente ramificate. Se asociaza frecvent cu DIU Apare in cuiburi filamentoase. histiocite  . tract digestiv inf.filamentos. Ly.

ACTINOMYCES ACTINOMYCES .

Int J Cancer. In: Knipe DM. Beutner K. 2. 1994.3 Reprinted from Hagensee ME.3 – HPV tipurile 16 şi 18 sunt răspunzătoare pentru majoritatea cancerelor cervicale din întreaga lume4  Tipuri non-oncogenice** – HPV tipurile 6 şi 11 sunt cel mai frecvent asociate cu condiloamele genitale externe. Wiley DJ. Douglas J. ** Risc scăzut 1.127:930–934. Reprinted from J Virol. eds. Arch Pathol Lab Med. Pa: Lippincott-Raven.68:4503–4505 with permission from the American Society for Microbiology Journals Department. 2002. 4.2.35(suppl 2):S210–S224. .111:278–285. Olson NH. Clin Infect Dis. 2001:2197–2229. et al. J Virol. 3.HPV HPV Virus ADN dublu-catenar1 >100 tipuri identificate2 ~30–40 tipuri anogenitale2. Muñoz N. Galloway DA. 2004. Howley PM. Michael Hagensee. 1994. Philadelphia. et al. by permission of the American Society for Microbiology and Dr. Howley PM. Schiffman M. Castle PE. Castellsagué X. Bakers TS. Bosch FX. *Risc înalt.3  ~15–20 oncogenice*.68:4503–4505. 2003. Lowy DR.

2. . Parkin DM. 1990. World Health Organization.152:1–6. Ferlay J. World Health Organization. Switzerland: World Health Organization.493 milioane în 2002 Leziuni precanceroase de grad înalt: 10 milioane2 Estimarea afectării mondiale prin bolile cauzate de infecţia cu HPV Leziuni cervicale de grad redus: 30 milioane2 Condiloame genitale: 30 milioane3 Infecţie HPV fără anomalii detectabile: 300 milioane2 1.55:74–108. CA Cancer J Clin. WHO Features. 1999:1–22. WHO Office of Information.Focus asupra bolii cervicale şi condiloamelor genitale Cancer cervical: 0. 3. Pisani P. Bray F. Geneva. 2005.

J Natl Cancer Inst Monogr.3 1. Kjaer SK. et al. Md: CDC National Prevention Information Network. Centers for Disease Control and Prevention. 2003. Histopathology.* * Majoritatea infecţiilor HPV se vindecă cu ajutorul răspunsului imun celular natural al organismului. Meijer CJLM. 2004.31:14–19. Rozendaal L.2. Helmerhorst TJM. 3.1. 1998. Schiffman M. 2. . Rockville.Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Conform Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite riscul de infecţie pe durata întregii vieţi pentru femeile şi bărbaţii activi sexual este de cel puţin 50%.33:83–86.

mici.Aspecte citologice asociate HPV Aspecte citologice asociate HPV Modificari caracteristice : 1.Cel.Fondul frotiului moderat inflamator .Koilocite 2.PB atipice.cu 1-2 nuclei hipercromi 4.Diskeratoza 3.

KOILOCIT KOILOCIT .

citoplasma orangeofila Apar izolate sau in grupuri Sunt sugestive dar nu diagnostice pt.scuamoase mici.DISKERATOCIT DISKERATOCIT Cel. HPV !!! .cu nuclei picnotici. ovalare sau fuziforme.

.intraepiteliale scuamoase (SIL )  Asociere orizontala – SIL alterneaza cu focare de infectie cu HPV  Asociere verticala – SIL in straturile superficiale.  Asociere mixta –lez. lez.HPV sunt amestecate cu SIL.HPV si lez. de HPV in profunzime (asociatia inversa este mai rara ).intraepiteliale scuamoase (SIL ) HPV si lez.

aspect in “ geam mat ” sau granular cu incluzii nucleare eozinofile. se intersecteaza cu aspect de “ teanc de farfurii ”. HSV se asociaza √ cu Chlamidiile.mb./citoplasma nu se modifica.Herpes Simplex Virus ( HSV ) Herpes Simplex Virus ( HSV )    Tipul II determina o infectie genitala destul de comuna cu risc neonatal Paraziteaza cel.neteda  Pot aparea nuclei multiplii care se suprapun. N.nucl.B. .scuamoase Nucleul creste.dar raportul nc.

HSV HSV .

diferential – modificari inflamatorii si SIL Diag.subtire. granulara Crescut Semitransparenta.N/C Citoplasma Normo-/Hipocromatica omogena Usor crescut Opaca. contur neted SIL Marit( 3x cel.nucl.groasa.policromatofilie Vacuole.diferential – modificari inflamatorii si SIL Modif. Fara vacuole.I ) Mb.halou perinucl .inflamatorii Nucleu Marit sau picnotic Mb. contur ondulat Hipercromatica.nucl.halou Cromatina Rap.Diag.

1. CIS.invazive ale epiteliului colului uterin clasificate dupa agresivitate: LSIL .SIL SIL  Anomalii ne . 3= displazia moderata si severa. CIN 1= displazia minora HSIL . .condilom plan. 2.CIN 2.

binucleere.cromatina uniform distribuita sau degenerata.dimensiuni ▲ cel putin de 3X fata de nucleul cel. hipercromazie Mitoze tipice rare Diskeratoza asociata cu koilocitoza .▲rap.moderata variatie in talie si forma . multinucleere     . binucleeri.I normale .membrana nucleara vizibila. isi pierd polaritatea Nuclei mari si pleomorfi.mature anormale inlocuiesc stratul bazal si parabazal ( 1/3 din grosimea epiteliului ) Cel. cu neregularitati mici sau inaparenta cind cromatina este patata (+ HPV). patata .N / C .S si I singure / in plaja Nuclei . Cel.hipercromazie .nucleoli rari .LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic  Cel. raport N / C ▲ .

LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic .

4. cu pastrarea rap.Diagnostic diferential LSIL Diagnostic diferential LSIL 1.inflamatorii si reactive – nuclei mai mari. postchimioterapie Deficienta de acid folic Frotiu atrofic Carcinomul verucos – prezenta de scuame anucleate asemanatoare cu hiperkeratoza benigna ( HPV pozitiva ) . 2.N/C Lez. Lez. 5. 3. hipercromatici.

Atipii scuamoase Metaplazie atipica Atrofie atipica Regenerare atipica Parakeratoza atipica . binucleeri ocazionale.ASCUS = cel. hipercromazie moderata.I cu o usoara ▲a rap. 3. decit SIL Lez. usor neregulata 1. 4.nc. pleomorfism usor. mb. cromatina uniform distribuita.N/C.potential serioase ce nu pot fi clar clasificate Nucleu de 2.5-3 X cel. / calit. 2.reactive dar mai mici cant.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS Anomalii mai marcate decit cele atribuite modif. neteda. 5.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS ASCUS = cel.

scuamoase atipice de origine nedeterminata .scuamoase atipice de origine nedeterminata ASCUS = cel.ASCUS = cel.

hipercromazie . decat glandulara. (nucleu de 1. cu piederea polaritatii nucleare. cromatina inegal distribuita.nucleul .modificarile survin in celulePb.5-2x cat N. evocand o diferentiere mai mult malpighiana. contur neregulat -leziunile citolog au o parte din criteriile de HSIL (nu sunt suficiente pt diagnostic) -leziunile au val. predictiva pozitiva pt HSIL Diagnostic diferential: -Metaplazie scuamoasa imatura atipica: cel Pb cu raport N/C crescut. cromatina in gramezi).ASC-H Diagnostic diferential: . cel izolate sau in gramezi de minim 10 .Gramezi compacte de cel. greu vizibile. hipercromatic. coezive atipice: cel Pb grupate.. cu citopl. sau metaplaziate imature .densa . poligonale.

ASC-H ASC-H .

metaplaziate < decat cel. din LSIL  Nucleul ▲. in plaje sau agregate sincitiallike. N / C ▲). de tip PB. pleomorfism marcat. Hipercromazie evidenta – cromatina fin sau grosolan granulara   Citoplasma – imatura. . mitoze anormale frecvente Asocierea cu infectia HPV Nucleoli in general absenti Limita nucleara neregulata Celule izolate. anormale peste 1/3: CIN 2 – CIS Celule de tip PB cu: pierderea polaritatii. Nuclei cu: cromatina dispusa neregulat. poate fi chiar mai mic decit in LGSIL / aria citoplasm. delicata sau dens metaplazica Ocazional – “ matura” si dens keratinizata. hipercromazie.HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic  Inlocuirea epiteliului scuamos normal cu cel. este mai mica ( rap. imature.

HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic .

hipercromi. 6.diferential HSIL 1. 5. tendinta de a forma gramezi DIU – cel. 3. uneori multinucleate HPV CIS sau carcinom invaziv .diferential HSIL Diag.Diag. 4.histiocitare – nucleu excentric neuniform.endometriale – nuclei mici. 2.hipercrome Cel. citoplasma palida. citoplasma spumoasa Cervicita foliculara limfocitara.endometriale reactive .Ly mici. Cel.mari.

CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CIN1 NUCLEU volum rap.nc./cit colorabilitate cromatina repartitie mitoze + + ++ regulata omogena ++ ++ ++ pieptanata reticulata omogena -/+ grosiera + +++ +++ +++ pieptanata in dezordine CIN2 CIN3 .

uneori orangeofila .spre + +/+ spre ++ . uneori orangeofila CIN 3 putin cianofila.CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN Citoplasma volum colorabilitate glicogen placarde inflamatie CIN 1 abundent cianofila CIN 2 putin abundent cianofila.( uneori mici colturi juxtanucleare ) + +++ + +/- +/.

nuclei mari cu gramezi grosolane de cromatina.au hipercromazie marcata. rap.B. mitoze √ frotiu curat cel. Nu depaseste membrana bazala !!! . tip PB.HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie   Toata grosimea epiteliului este afectata Cel. fara mitoze N. marginatie cromatiniana. raport N / C▲. “in sir indian”. cu vacuolizari Cel./citopl. anizocarioza. citoplasma cianofila / amfofila. cromatina in gramezi. hipercromazie. pierderea polaritatii. nucleoli multiplii.nc.maligne – “saci de PMN” Nucleu ▲.↑↑↑. rotund ovoide.

HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie .

N/C Cromatina Mb.neteda spre periferie .hipercrom Omogen Multinucleeri CIN 3 Nucleoli absenti Rap.dif.ncl Neregulat ingrosata spre citopl.hipercrom Zone optic vide Multinucleeri Nucleoli multiplii  In gramezi.Dg. neregulata Marginatie periferica  Reticulata.rugoasa spre periferie CIS Mare.dif.: CIS / CIN 3 Dg. pieptanata Marginatie absenta Regulat ingrosata spre citopl.: CIS / CIN 3 Dg. Nucleu Mare.dif.

: CIS / CIN3 Dg.mai frecvente f.: CIS / CIN3 Dg.hemoragie Mitoze Placarde cel Mediul de prelevare absente Mici si rare Curat.necroza.tipice Mici.inflamat.Dg.hemoragie .dif.fara necroza.citoliza.dif. Citoplasma CIS -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Glicogen absent -Posibil orangeofilie CIN3 -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Colturi clare juxtanucleare de glicogen -Posibil orangeofilie Prezente.dif.

detritusuri celulare . mitoze atipice -cel. dar in plaja -keratinizare intensa pe cel. inflamatorii. Separate -frotiu inflamator: cel.Carcinomul scuamos invaziv Carcinomul scuamos invaziv  Nu poate fi diagnosticat pe frotiuri Se suspecteaza in prezenta:  -pleomorfism marcat. descrise la CIS. fibrina. hematii.

AGC: AGC: Celule glandulare atipice . endometriala sau incerta . cu o usoara suprapunere a nucleilor .cromatina usor granulara Dg.sau tridimensionale . de origine endocervicala. care nu indeplinesc criteriile diagnostice de adenocarcinom AGC-NOS : .dif: citologia cervicitei foliculare.+/. regenerarea endocervicala. metaplazia tubara .usoara variabilitate in privinta taliei si conturului nucleilor .celulele formeaza agregate bi.

nuclei de talie variabila .modificari mai pronuntate deca in AGC-NOS : hipercromazie nucleara .AGC “favor neoplastic” AGC “favor neoplastic” .atipii sugestive dar insuficiente pentru diagnosticul de adenocarcinom in situ .

pierderea polaritatii .numar mare de celule glandulare atipice .AIS AIS . oval sau alungit . pseudopapile sau rozete . de talie variabila . care formeaza agregate tridimensionale . cromatina neregulata .nucleu rotund .

Adenocarcinom NOS . Adenocarcinom extrauterin 4. Adenocarcinom de tip endocervical 2. Adenocarcinom de tip endometrial 3.ADENOCARCINOMUL INVAZIV ADENOCARCINOMUL INVAZIV  Clasificare : 1.

cu raport N/C crescut .Adenocarcinomul de tip endocervical: Adenocarcinomul de tip endocervical: .necroza .citoplasma eozinofila granulara . cromatina grunjoasa. nucleoli proeminenti .celularitate bogata . nuclei mariti de volum .fondul : +/.celule izolate sau sub forma de agregate tridimensionale neregulate ( morule ) . neregulata.

cianofila .Adenocarcinomul de tip endometrial : Adenocarcinomul de tip endometrial : .citoplasma vacuolara .celule in numar mai redus .nuclei de talie mai mica . cu hipercromazie mai redusa . rar cu nucleol . cromatina mai putin grunjoasa .

 . foarte puţine persoane infectate vor face cancer.Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la infecţia HPV   Majoritatea infecţiilor HPV sunt asimptomatice şi trecătoare. Riscul pentru CIN. AIS şi cancer este legat de infecţia persistentă cu tipuri HPV cu risc înalt (10 %). În ciuda prevalenţei înalte a infecţiei cu HPV.

45. 43. 33. 44. 54. 68. 51. 59. 70. 42. 39. 53 şi 66  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col Risc înalt  Cele mai frecvente 16 şi 18  31. 61. 82 .Genotipurile HPV Asocierea cu cancerul de col Risc scăzut Genotipuri  Cele mai frecvente 6 şi 11  40. 56. 35. 81 şi CP 6180 Efectele clinice posibile  Condiloame genitale Risc înalt probabil  26. 72. 58. 73. 52.

b) spaţii de lucru cu aerisire directă pentru coloratia Babes-Papanicolau. derularea fluentă a fluxurilor de probe. d) o încăpere cu destinată depozitării timp de 5 ani a frotiurilor cervicovaginale.ORGANIZAREA LABORATORULUI DE CITOPATOLOGIE Laboratorul de citopatologie trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă şi astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi echipamentelor. materiale şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor. Spaţiul serviciului trebuie compartimentat astfel: a) încăpere pentru recepţia probelor si/sau pentru redactarea electronică / eliberarea buletinelor de diagnostic citopatologic. . c) încăperi pentru diagnosticul microscopic dotate corespunzator.

PERSONAL . x20 x40 (uzual pentru diagnostic microscopic) .baterie de colorare manuală sau colorator automat (histochinetă de colorare) .centrifuga (optional) .microscop cu mărire x4.medic anatomopatolog.calculator cu imprimantă . x10.frigider (optional) .histotecă . registrator medicali MIJLOACE FIXE .hotă . asistenti medicali de laborator.

-recipiente pentru colectarea in vederea neutralizarii tuturor lichidelor uzate infectate. IV). instrumentar si personal. a categoriilor de reactivi utilizati.CONSUMABILE: -cuve si stative pentru coloratie ( rezistente la solventi organici) -sticlarie -suporturi pentru transportul lamelor din laboratorul de prelucrat in cabinetul medical de diagnostic microscopic si apoi transportul lor la histoteca. inflamabile si precursori de droguri utilizate (legea 300 /2002 anexa 1 cap. colorare uzuala. deshidratare. -reactivi pentru fixare. -echipamente de protectie . -dezinfectanti pentru suprafete. asubstantelor toxice.

cu discutarea frotiurilor citologice. a imaginilor colposcopice şi a frotiurilor histologice - - . citotehnicienii. protocoalele prevăzute şi normele de securitate Rapoartele histologice trebuie să permită comparaţiile şi corelarea cu citolgia şi colposcopia Efectuarea de şedinţe regulate. pentru discutarea problemelor de ordin tehnic. pentru training şi schimb de opinii în cazul cazurilor dificile Şedinţe interdisciplinare la care să participe anatomopatologii. ginecologii.Controlul calităţii laboratorului de antomie patologică Controlul intern al calităţii: - Întregul personal trebuie să respecte ghidul de lucru în laborator.

Sesiuni regionale de interpretări inter-laboratoare .Participarea la formarea rezidenţilor anatomopatologi.Controlul extern al calităţii: Educaţia continuă a personalului: . a masteranzilor Monitorizarea ratelor raportate de personal şi compararea lor cu standardele naţionale .Participarea la simpozioane .

CURRICULUM DE FORMARE A MEDICILOR SPECIALISTI IN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICA PENTRU DERULAREA PROGRAMELOR DE SCREENING IN CANCERUL DE COL UTERIN SI COLORECTAL FURNIZORI EMC PRINCIPALI: Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti Institutul Oncologic “ Prof. Chiricuta” Cluj Napoca PARTENERI IN PROIECT: Ministerul Sanatatii Centro di Riferimento Oncologico (C. Dr.) di Aviano (Institutl de Cancer Aviano – Italia) Institutul National de Sanatate Publica Colegiul Medicilor din Romania ACREDITAREA SI CALIFICAREA PERSOANELOR CU ATRIBUTII DE INSTRUIRE TEORETICA SI PRACTICA (CADRE DIDACTICE SI/SAU FORMATORI): cadre didactice universitare si personal cu experienta in programe organizate de screening Lista instructori DATA SAU PERIOADA DE DESFASURARE: Ianuarie-iunie 2012 .O.R. I.

Analiza rezultatelor. elaborarea raportului intr-un program de screening. . acest lucru nu s-a desfasurat. .In Romania. Participanti 220.Diseminarea informatiei. constientizarea pe grupuri tinta intr-un program de screening.In prezent. desi exista programe nationale de sanatate care vizeaza implementarea de programe de screening. MAXIM SI OPTIM): Instructori 8.la nivelul Uniunii Europene exista din anul 2003 Recomandarea CE nr.Utilizarea sistemului informational intr-un program de screening. la nivel decizional si operational. care incurajeaza statele membre sa implementeze programe de screening populational. . .Comunicarea. cel putin pentru depistarea precoce a cancerelor de col uterin. ANALIZA ACESTOR NEVOI SI MOTIVATIA ORGANIZARII: . . . la nivel populational. . .TIPUL SI NUMARUL DE PARTICIPANTI ESTIMAT (MINIM.Planificarea si organizarea unui program de screening la nivel national/local. IDENTIFICAREA CERINTELOR DE FORMARE: . pana in prezent. 878/2003. san. se incearca organizarea de programe de screening populational.Monitorizarea si evaluarea unui program de screening.Este necesara crearea capacitatii pentru organizarea si implementarea acestor programe in judete. colorectal.Asigurarea calitatii intr-un program de screening. . .

.cursuri magistrale. folosind mijloace multimedia/retroproiector.studii de caz.filme didactice.referate. .METODOLOGIE DIDACTICA UTILIZATA (mijloacele si metodele prin care se asigura transmiterea si asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor practice) .aplicatii practice si teoretice asistate de calculator.recenzii de literature de specialitate. .dezbateri. . . . . . .rezumate articole.expunerea interactiva a matrialului conform programei analitice.prezentari powepoint. .

IESIRI. . . . .STRATEGIA DE ORGANIZARE (PASI.planificarea sesiunilor. in functie de feed-back-ul oferit de participant.evaluarea programului de catre participant. .desfasurarea propriu-zisa a programului de formare. COSTURI) Pasi: .identificarea participantilor. INTRARI.ajustarea programului. .convocarea participantilor. RESURSE. .evaluarea participantilor.

2 “Formare profesionala si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”. . Costuri: suportate in cadrul proiectului ID 20596 “Instruire si preventive pentru o viata sanatoasa” derulat in cadrul Axei prioritare 3 “ Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreperinderilor”-Domeniul major de interventie 3.Resurse: .a lectorilor (a formatorilor). financiare. materiale. Evaluare: -a formabililor (cunostinte si abilitati): chestionar cu intrebari si raspunsuri a alegere. pre si post curs. . .umane.a programului.chestionar de opinie (stea).

Conditiile de recoltare satisfacatoare pentru un frotiu cervico-vaginal. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de sarcina. Diagnostic diferential intre celulele parabazale si celulele metaplaziate. Celule naviculare: descriere si conditii de aparitie. Celulele parabazale . Caracteristicile frotiului cervico-vaginal nesatisfacator pentru evaluare Tipuri celulare normale intilnite pe un frotiu cervico-vaginal: enumerare . Aspectul frotiului cervico-vaginal la utilizatoarele de contraceptive orale .SUBIECTE PROPUSE PENTRU TEST FINAL                    Caracteristicile frotiului cervico-vaginal satisfacator pentru evaluare conform Sistemului Bethesda 2001.caracteristici. Caracterele celulelor endometriale.caracteristici. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de lactatie. Caracterele celulelor de endocol. Celulele bazale .caracteristici. Scuame: descriere si semnificatie. Celulele superficiale . Conditiile de aparitie pe frotiul cervico-vaginal a celulelor endometriale. Celulele intermediate . Conditiile de aparitie a celulelor parabazale pe frotiul cervico-vaginal. Conditiile de aparitie a celulelor bazale pe frotiul cervico-vaginal.caracteristici.

Herpes Simplex Virus – aspecte microscopice. Menopauza atrofica – caracteristici. Menopauza cu persistenta stimulului estrogenic – caracteristici. Fenomenul ASC . Celule metaplaziate – definitie. caracteristici.                     Modificari celulare la purtatoarele de DIU Tipuri de menopauza – enumerare si scurta descriere. Candida albicans – aspecte microscopice. Celule dediferentiate – definitie. ASC-H – definitie. Menopauza de tip dens – caracteristici. Koilocitul – definitie. Gardnerella vaginalis – aspecte microscopice. criterii de diagnostic. Leziuni distrofice postradioterapie. Modificari celulare inflamatorii. Leziuni distrofice postchimioterapie. Fenomenul de displazie. caracteristici. Fenomenul de keratinizare. . Menopauza preatrofica – caracteristici. caracteristici. Entitati clasificate ca ASC-US.US – definitie. criterii de diagnostic. Trichomonas vaginalis – aspecte microscopice.

criterii de diagnostic citopatologic. Diagnosticul diferential al HSIL (CIN3) cu HSIL (CIS) Diagnosticul diferential al HSIL (CIS) cu carcinomul scuamos invaziv Diagnosticul diferential al LSIL.vaginal diagnosticat ASC – US Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Diagnosticul diferential dintre modificarile reactive (inflamatorii) si LSIL AGC – definitie.              LSIL – definitie. HSIL – definitie. criterii de diagnostic citopatologic.vaginal diagnosticat ASC – H Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal normal Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. criterii de diagnostic. Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat LSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat AGC .vaginal diagnosticat HSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Diagnosticul diferential al HSIL.

.Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la screening  Femeile vaccinate trebuie să efecteze în continuare examen citologic Babeş-Papanicolaou.

CURRICULA DE LABORATOR IN SCREENING-UL CANCERULUI COLO-RECTAL Testele de depistare a sângerărilor oculte din scaun .

Ghidul European de Asigurare a Calităţii pentru screeningul şi diagnosticul cancerului colorectal .Capitolul 4 .

Recomandări referitoare la testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale    Ce test să fie utilizat şi de ce? Cum să fie utilizat ca să se obţină rezultatele clinice? Cum să fie obţinute rezultate de calitate? .

Recomandări  Testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale a fost demonstrată ca o metodă cu caracteristicile necesare pentru a fi utilizată în screeningul populaţional  DNA şi alţi markeri noi nu sunt deocamdată recomandaţi .

poate fi un test mai practicabil şi pe care comunitatea şi-l poate permite mai bine decât testul imunochimic . în funcţie de costurile locale şi de mecanismul de distribuire şi colectare a kit-ului de testare. totuşi.Recomandări Guaiac FOBT  gFOBT nu este testul preferat pentru screeningul unei populaţii moderne.

iFOBT este testul preferabil pentru screeningul populaţional  Este mai sensibil şi mai specific din punct de vedere analitic şi clinic  Poate fi automatizat  Poate fi ajustat pragul de pozitivitate .

Testul imunochimic (iFOBT) Metoda Imunocromatografica  Dispozitive de colectare disponibile:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

Testul imunochimic (iFOBT)  Aparatură pentru analiză:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

 Specimen recoltat – materie fecala in orice moment al zilei  Recipient adecvat  Cantitate – 3 portiuni din puncte diferite ale bolului fecal  Prelucrare – se lucreaza in aceeasi zi  Stabilitatea probei – o zi la temperatura camerei .

Limite si interferente  Reactii fals pozitive – contaminarea fecalelor cu sange menstrual sau urina hematurica  Reactii fals negative – difuzarea sangelui din bolul fecal in apa din WC  Interactiuni medicamentoase – reactii pozitive – medicamente care produc sangerare gastro intestinala  Interferenta analitica – testul nu prezinta reactie incrucisata cu hemoglobina de animale . globina umana fiind unica .

.Recomandări NU restricţii la administrarea medicamentelor  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte administrarea de medicamente populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic.

Recomandări NU restricţii în dietă  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte dieta populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic. .

Recomandări  Până când vor fi publicate mai multe date despre stabilitatea testului este recomandabil să se ţină cont de condiţiile de păstrare şi perioada de garanţie descrise în instrucţiunile producătorului. .

.Selectarea testului este foarte importantă       Distribuirea testului Etichetarea Instrucţiunile de folosire Uşurinţa utilizării Proba Un program pilot local este util pentru alegerea dispozitivului de prelevare şi a modului de distribuire şi colectare a probelor.

iFOBT – Alegerea pragului pentru concentraţia hemoglobinei şi numărul de probe necesare trebuie să urmeze concluziile unui studiu pilot local .

Controlul calităţii interpretării testelor de depistare a sângerărilor oculte din scaun ? .

Organizarea laboratoarelor  Numărul laboratoarelor implicate  Personalul laboratoarelor  Acreditarea laboratoarelor şi monitorizarea calităţii  Distribuirea şi colectarea kit-urilor FOBT  Identificarea participanţilor şi a rezultatelor testelor  Asigurarea calităţii .

 Minimizarea numărului de laboratoare implicate  Automatizarea  Utilizarea unor proceduri de testare comune .

.Organizarea laboratorului – monitorizarea rezultatelor  Toate aspectele legate de performanţa laboratorului privitoare la screening trebuie să facă parte dintr-un sistem riguros de asigurare a calităţii.  Intervalul de timp de la colectarea probei până la analiza ei  Performanţa analitică  Rata de pozitivitate  Probe nesatisfăcătoare etc.

coordonat de un chimist/ biochimist pregătit şi cu experienţă în tehnicile utilizate pentru analiză şi în procedurile de asigurare a calităţii .Personalul laboratorului  Laboratorul .

.Identificarea corectă a participanţilor şi a rezultatelor testelor  Trebuie implementate protocoale automate de verificare pentru identificarea corectă a populaţiei participante şi a rezultatelor testelor.

Acreditarea laboratoarelor  ISO 15189  Control intern de calitate  Participare la scheme externe de control de calitate .

.Rolul colaborării multidisciplinare în screeningul colorectal  Programele de screening pentru cancerul colorectal trebuie gestionate de o echipă multidisciplinară pregătită în mod corespunzător .

furnizarea şi evaluarea unui serviciu eficient şi de calitate. . şi  Specialişti în sănătate publică. Echipa multidisciplinară responsabilă cu programul de screening colorectal include:  Personal administrativ şi de birou  Epidemiologi  Personal de laborator  Medici generalişti  Medici endoscopişti  Medici radiologi  Medici anatomopatologi  Medici chirurgi  Asistente medicale. Succesul unui program de screening al cancerului colorectal depinde de personalul specializat implicat în implementarea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful