PROIECT POS DRU/63/3.2.

/S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă” Avizat CMR,

PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU SCREENING ÎN CANCERELE DE COL UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL

CAIET DE CURS (MANUAL) PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI ÎN MEDICINĂ DE LABORATOR

INSTRUIRE SI PREVENTIE PENTRU O VIATA SANATOASA – PROIECT ID-20596 Screening pentru prevenirea cancerului de col uterin / citologie Prof. Dr. Maria Sajin Dr. Rodica Pais

PROIECT ID-20596
 Obiectivul general:

-cresterea gradului de formare a profesionistilor din sistemul sanitar pentru a raspunde:

- noilor prioritati ale politicilor si programelor de sanatate, - urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor, - prin dobandirea de cunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon si san.

Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) si eficacitatii (transmiterea acelor cunostinte necesare asigurarii nevoilor de instruire pentru participarea la program) cursurilor de instruire pentru tot personalul medical implicat in Programele de Screening -/-    .Cresterea nivelului de informare al Aplicantului si a altor decidenti din domeniul sanitar in ceea ce priveste resursele implicate in derularea Programelor de Screening pentru cele trei tipuri de cancer 2.Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening pentru o mai buna utilizare a fondurilor alocate din bugetul de stat in Politicile si Strategiile de sanatate ale Aplicantului 3.PROIECT ID-20596 Rezultate:  Rezultate:  1.Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute de Aplicant referitoare la nevoile de instruire pentru personalul medical implicat in Programele de Screening 4.

Derularea intregului proiect. col uterin si colon. si a importantei pe care o au efectele economice ale diferitelor tipuri de afectiuni oncologice -Cresterea gradului de constientizare de catre populatia generala a rolului activ care ii revine in derularea Programelor de Screening Educarea populatiei in spiritul unei conduite preventive 7.Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importantei Programelor de Screening pentru cancerul de san.Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derularea Programelor de Screening 6.Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect 8. in conditii de eficacitate si eficienta   .PROIECT ID-20596 Rezultate:   5. dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si a celor de informare (6).

iar în cazul confirmării diagnosticului se instituie tratamentul adecvat .DEFINIŢIA SCREENING-ULUI  persoanele asimptomatice testate sunt clasificate după probabilitatea de a avea o boală sau o condiţie particulară în:  persoane probabil afectate de boală şi persoane probabil sănătoase   persoanele cu rezultat pozitiv la screening urmează testele diagnostice.

Haţieganu” Cluj-Napoca Pacienţi Debut aparent Boală clinic manifestă Ameliorat Agravat Recidive Perioada de incubaţie Latenţă Boală asimptomatică Prodrom Perioada Consecinţele bolii de stare PRIMORDIALĂ PRIMARĂ SECUNDARĂ TERŢIARĂ CUATERNARĂ Cel mai mare beneficiu .NIVELURILE PROFILAXIEI: de la Populaţie sănătoasă Agent cauzal Absenţa bolii Sănătate Debut real Şef de lucrări Dr. Ofelia Şuteu: Catedra de Epidemiologie UMF “I.

pentru femeile care si-au inceput viata sexuala: de la 25 – 65 ani  Recomandare la minim doi – trei ani de medic familie. planning familial.Etapa de screening in prevenirea cancerului de col uterin = PAP / tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Indicatii . specialitati inrudite. . ginecolog.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Adenocarcinomul de tip endometrial : Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001   Clasic / conventional: cel mai ieftin Mediu lichid /monostrat:  -avantaj conservare celule eliminare detritus realizare strat uniform cantitate celule mai mare procesare automata  Testare HPV    1.PCR Identifica AND viral-izoleaza 35 tipuri 3. .HIBRIDIZAREA -RISC SCAZUT/CRESCUT 2.Hibridizarea in situ –decelarea AND in tesuturi.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1.frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou Sensibilitate (= procentul de paciente care au boala si un rezultat pozitiv al testului)= 65-85%.testare HPVSensibilitate = 75-100%. Specificitate (procentul de paciente care nu au boala si un rezultat negativ al testului) = 9095% . screenig-ul cancerului de col uterin: . Specificitate = 85-96% .

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Utilizarea unei baze de date corespunzătoare  Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional coerent. uniform şi de încredere. care să înregistreze toate datele necesare şi care ar trebui să includă de asemenea orice test recoltat în manieră oportunistă Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizate   . care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor componentelor programului. Trebuie să existe un sistem standard computerizat eficient.

.

PENTRU A FI VERIFICATA CORESPONDENTA CITOHISTOPATOLOGICA REGISTRUL DE CANCER pentru leziuni atipice ??????  . LA DECONTAREA DE CATRE CNAS.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor   PROPUN=DE DISCUTAT LEZIUNILE ATIPICE SA FIE RAPORTATE LA UN RESPONSABIL / CHIAR ODATA CU CNP.

biologi. sub verificarea unui medic anatomopatolog  .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Personalul responsabil de interpretarea frotiurilor cervico-vaginale:  Medici anatomopatologi: au responsabilitatea diagnosticului cito-patologic si sunt raspunzatori directi in verificarea activitatii de screening (minim verificarea a 1/10 lame) si diagnosticul citologic al atipiilor (international) Medici de laborator.screening citologic. etc.

demonstreaza ca este fff importanta PRELEVAREA de celule din zona de transformare a colului uterin. in urma discutiilor din reteaua de anatomie si citologie patologica: In general in orase s-a efectuat screeningul dar faptul ca suntem in continuare pe primul loc la mortalitatea prin cancer de col uterin (date raportate de registrele de stare civila inca din 2009). in conditii standard. IN AFARA ORASELOR .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor  PROPUN=DE DISCUTAT   De remarcat.

prin e-mail a cazurilor atipice. pentru a aprecia: . conf.datelor internationale .componentele programului.evaluare operaţională / nu este cazul.evaluarea impactului programului pe termen lung / se va realiza prin raportarea lunara.rezultatele .EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING nu de cancer invaziv (apare exceptional deoarece are acuze) PROPUN=DE DISCUTAT Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite. deja banii dati de CNAS sunt suficienti .16. obligatoriu insotite de CNP.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Conditii de recoltare pentru un frotiu satisfacator:    La mijlocul ciclului menstrual Sa contina celule din toata zona de transformare ( importanta este calitatea nu cantitatea ) Etalare uniforma .

PAP test / tehnica de coloratie Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Instrumente pentru recoltare: Tampon de vata Cytobrush Spatula bifida Ayre Intinderea pe lama: -dintr-o singura miscare (nu in zigzag!) -prin rotirea periei endocervicale (nu prin stergere!). .

Scopul: păstrarea caracteristicilor citomorfologice cât mai apropiate de cele in vivo si mentinerea elem. de la intinderea frotiului. poate face ca frotiul sa fie dificil sau eronat de interpretat. Atentie ! Fixatorul prin uscare in aer.primul pas esential pentru acuratetea diagnosticului citologic. care apare in 10 sec. .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  FIXAREA imediata a materialului recoltat . citochimice esentiale diag.

- fixarea cu spray .prin introducerea imediata a frotiurilor proaspăt recoltate intr-o solutie fixatoare.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  - Exista trei tipuri de fixare : fixare umeda . -alcool izopropilic 70-90% -alcool/eter (50/50) .spray-urile fixatoare constau de obicei dintr-o substanta de baza alcoolica si o substanta ceroasa spray: sub unghi drept la 20cm. fixarea umeda cu uscare in aer ulterioara . se usuca si apoi se transporta in laborator. dupa care se scot din fixator.frotiurile se introduc imediat intr-o solutie fixatoare o anumita perioada de timp. -alcool etilic 90-95%.

.posibilitatea evidentierii diferentierii celulare – datorita colorantilor policromatici - .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Metoda de colorare Papanicolaou Permite vizualizarea optima a celulelor exfoliate de la nivelul suprafetelor epiteliale ale corpului indiferent de prelevare:  - Avantajele coloratiei: .transparenta citoplasmatica – prin folosirea colorantilor alcoolici si o clarificare optima permitand vizualizarea clara a celulelor in ariile cu suprapuneri celulare cu mucus.evidentierea detaliului nuclear – printr-o fixare si o colorare corespunzatoare a nucleilor .

dar poate fi intâlnita in carcinomul keratinizant sau in leucoplazie). derivati de gudroni de cărbuni.un amestec policrom compus din eozina. ale căror formule chimice sunt standardizate. verde de luimina si brun Bismarck.  Orange G – primul colorant citoplasmatic folosit in metoda Papanicolaou care coloreaza intens keratina in portocaliu strălucitor (keratina nu se găseste in mod normal la nivelul epiteliului vaginal sau cervical. nucleolii si cilii. Verdele de lumina coloreaza citoplasma celulelor metabolic active.  Ea 50 . Eozina coloreaza citoplasma celulelor scuamoase mature.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Coloranti citoplasmatici:  sunt sintetici. cum ar fi celulele parabazale. intermediare si cilindrice .

Pentru a evidentia cel mai bine acest detaliu nuclear se foloseste hematoxilina Harris care are afinitate pentru nucleoproteine. .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Colorarea nucleilor:   Diagnosticul de atipii / malignitate se bazeaza in primul rând pe pattern-ul cromatinian .

eter 2 x apa distilata 3-5 min hematoxilina Harris 2 x apa distilata 10 – 20 sec HCL 5% in apa pentru diferentiere 2 ape curente ( se poate si in apa distilata ) -/- .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001       15 sec – 24 ore –alcool.

90.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001         30 sec alcool 70. 96 grade 3 -4 min orange G 1 alcool 70 grade ( indeparteaza excesul de colorant ) 10 – 15 min EA 50 sau EA 51 2 alcooluri 96 grade 1 alcool absolut Xilol montarea lamelei peste lama frotiului .

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Factorii ce influenteaza tehnica Papanicolaou:         tipul de fixator folosit formula de hematoxilina selectata formulele celorlalti coloranti durata timpilor de colorare numarul frotiurilor colorate in fiecare colorant in parte pH si continutul chimic al apei de robinet folosite (excesul de clor) temperatura apei ph-ul colorantilor -/- .

subtiri.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001        vârsta colorantilor utilizati prezenta particulelor de colorant in solutiile nefiltrate variabilitatea metodei de colorare posibila contaminare a solutiilor de deshidratare calitatea frotiurilor obtinute de clinician (groase. fixate prin uscare) ph-ul probei recoltate prezenta sau absenta modificarilor celulare inflamatorii. .

.

000 minim 10 cel endocol / metaplaziate Nesatisfacator: leucocite. in LBP: 5.000 .de evaluare: Satisfacator: celularitate minima pe frotiu conventional (CP): 8.000-12. hematii / lame sparte. Ransdell 1997: prelevatele au provenit in special de la paciente cu SIL sau carcinoame !!! . etc.Grd.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1. neetichetate.

LBP. din mai 2009 / Novaprep Solutia Orphée / metoda semiautomata .

intraepiteliala / maligna     Altele Anomalii ale cel. epiteliale Alte neoplasme Recomandari .SISTEMUL BETHESDA 2001 Caracterizare generala: (­-) pentru lez.

cocoizi. organisme fungice / candida.SISTEMUL BETHESDA 2001 . intraepiteliala/maligna: (Tv. .Negativ pentru lez. HSV). asoc. modif. actinomyces.

.

reactive celulare asociate cu: ./ .iradiere .DIU .SISTEMUL BETHESDA 2001 Modif.inflamatie / .

SISTEMUL BETHESDA 2001 - Anomalii celulare cel.scuamoase: ASC-US ASC-H LSIL HSIL Carcinom scuamos .

.

AIS .SISTEMUL BETHESDA 2001 - Cel.ADK extrauterin . glandulare: .ADK endocervical .AGC in favoarea unei neoplazii .AGC endocervicale endometriale NOS .ADK endometrial .

prelev dupa 3 .Inflamatie – trat.intraepiteliala / maligna : .antiinflam-noua prelevare dupa 1 an 2. Negativ pt. ASC-US :risc de 5-10% → HSIL / cc.Frotiu normal – noua prelevare dupa 2-3 ani . postmenop–trat.6 luni.SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI 1.estrogenic.lez.noua prelevare -/- . in zilele 9-12 de ciclu pana se obtin 2 frotiuri consecutive in limite normale sau colposcopie imediata.invaziv .

daca exista lez. ECC (-) si HPV(-) – noua prelevare PAP la 1 an b.colposcopica: se indica curetaj endocervic.colposcopica: ECC +/.testare HPV : a. .o noua prelevare dupa 6 luni .JSC ) – .daca nu exista lez. HSIL). HSIL : Colposcopie satisfacatoare ( se evid.LSIL) sau conizatie (pt. LSIL .SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI ASC-H – colposcopie imediata. ( ECC ) + biopsie . ECC(+) si/sau HPV(+) – se repeta colposcopia ( pt.

fosta jonctiune scuamo-cilindrica = zona de metaplazie scuamoasa . situata pe exocol.la nastere – pubertate (debut viata sexuala) este prezenta j.HISTOLOGIA COLULUI UTERIN     HISTOLOGIA COLULUI UTERIN Exocol – epiteliu scuamos pavimentos stratificat nekeratinizat Endocol – epiteliu columnar mucosecretor unistratificat Zona de transformare (ZTN). catre menopauza ZTN se retrage in canalul endocervical. s-c. .

EXOCOL BOGAT IN GLICOGEN coloratie HE si PAS .

Exocol cu str.granular si Hkeratina / Leucoplazie (M.) .

ZONA DE TRANSFORMARE .

ENDOCOL .

2.CITOLOGIA COLULUI UTERIN 1. 4. Celule bazale ( B ) Celule parabazale ( PB ) Celule intermediate ( I ) Celule superficiale scuamoase ( S ) Celule cu origine in endocol Celule cu origine in endometru . 1. CITOLOGIA COLULUI UTERIN 2. 5. 3.

Alte celule prezente in frotiul normal         Alte celule prezente in frotiul normal Polimorfonucleare neutrofile Macrofage si histiocite Hematii Serozitate Mucus Spermatozoizii Bacili Doderlein ( Lactobacillus ) .

B)      CELULE BAZALE (B) Talie mica Ø= 8 -10 µm Rotunde sau ovale Nucleu central. cromatina densa Citoplasma cianofila ( verde albastruie ) redusa . asociate cu inflamatia ! .nu apar in frotiul normal.CELULELE BAZALE (Cel. numai in carente hormonale mari si eroziuni imp. voluminos.

lor ↑ dupa 35 ani. nr. .ocazional mici vacuole N. asemanator nucleilor cel. Sunt rare in frotiul normal. Intermediate Citoplasma cianofila( bazofila ).in prezenta pr.patologice vaginale si cervicale. PB)      CELULE PARABAZALE (PB) Ø= 15-25 μm Rotunde sau ovale Nucleul Ø= 8-9 μm.CELULE PARABAZALE (Cel.B.

Cel. B si PB .

Ø= 35-60μm .citoplasma cianofila. .nucleul ↓ in Ø= 6-7 μm . I adevarate: .citoplasma cianofila. I mari : .cu acumulari de glicogen ( in partea centrala )  Cel.Celule Intermediate (Cel.aceiasi talie cu cel. usor excentric . dar nucleul mai mare.Ø= 20-35 μm .nucleu 7-8 μm . I)  Celule Intermediate (I)  Cel.S. vezicular. cutata la periferie .

I adevarate .Cel.

I mari .Cel.

citoplasma mai groasa. bogata in glicogen prezente in sarcina si in menopauza de tip dens  . bazofila. naviculare  Celule I adevarate / naviculare  varietate a cel.Cel. I adevarate: nuclei veziculari.

Cel. superficiale scuamoase ( S )  Celule I mari     Cel. transparenta Caracterizeaza perioada de fertilitate feminina! .mari Ø= 35-60μm Poligonale Nucleu picnotic Ø≤ 5μm Citoplasma roz palid sau orange sau verde albastrui.cu rare cutari.

S .Cel.

. in prelevatele citologice vulvare Inflamatii Prolaps uterin DIU Infectii cu HPV cu leucoplazie Carcinoame de col uterin ( valoare predictiva scazuta ). Tradeaza maturizarea completa a celulelor ( keratinizarea lor ).Scuame anucleate    Celule superficiale (S) Cel. S cu citoplasma galbena sau portocalie In locul nucleului – arie centrala luminoasa N.B.

Scuame anucleate .

s – c: N=1-10 mm la dr. verticalei . grafica a j.Distributia anatomica.

s – c / metaplazia din zona de tranzitie .Distributia anatomica a j.

s – c / metaplazia din zona de tranzitie .Distributia anatomica a j.

1-2 nucleoli mici .I sau PB.endocolului  Celule de endocol     aspect columnar ( din profil ) sau in fagure de miere ( de sus ) formeaza grupuri compacte polul bazal efilat . mai largi spre polul apical Citoplasma fin vacuolata si slab bazofila ( poate contine mucus clar )  Nucleul fin granular. aceiasi talie cu nucleii cel.Cel.

endocolului .Cel. endocolului Cel.

endocolului .Cel. endocolului Cel.

Celule de endocol. dediferentiate si metaplaziate . dediferentiate si metaplaziate Celule de endocol.

Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere .

Histologie / Citologie a celulelor metaplziate Histologie / Citologie a celulelor metaplaziate .

endometriale  Apar in primele zile de la menstruatie 2 tipuri :1.opac. stromale 1.cromatina granulara.Cel. densa. mai mici decit cele endocervicale. fin vacuolata . endometriale Cel.alungite sau rotunde.PB sau I). 2. margini celulare slab definite .nucleu oval (aceiasi talie cu nucleii cel.citoplasma putina. Cel. rasucite.nucleu reniform sau oval . Cel. glandulare 2.rotunde sau ovale ~ histiocitelor mici.citoplasma putina. . uneori cu vacuole mici .

Prezenta lor in a 2-a jumatate a vietii sau dupa menopauza indica anomalii endometriale !! . endometriale Cel. endometriale N.Cel.B.

endometriale epiteliale stromale .endometriale epiteliale stromale Cel.Cel.

endometriale .endometriale Cel.Cel.

Polimorfonucleare neutrofile Polimorfonucleare neutrofile   Nealterate nu definesc o infectie Frecvente in faza secretorie sau la femeile sub “pilula” – exces de progesteron .

cap marit ) Forme fagocitate de macrofage - - .Spermatozoizii Spermatozoizii  - Pe 10% din frotiuri la femei intre 25-40 ani Forme bine pastrate ( cu cap si coada ) Forme degenerate ( flagel distrus.

Bacili Doderlein Bacili Doderlein   Gram pozitiv.PB si I – produce o citoliza normala Supravietuieste la un pH =5  . rosu pal spre albastru Utilizeaza glicogenul din citoplasma cel.

Bacili Doderlein Bacili Doderlein .

Limfocitele LIMFOCITELE

Apar rar si semnifica o inflamatie cronica

Menopauza - date generale Menopauza - date generale
MENOPAUZA – DATE GENERALE

  

Intre 48-52 ani Se caracterizeaza prin ↓ estrogenilor circulanti La femeile “plinute” – cantitate mai mare de estrogeni prin aromatizarea hormonilor la nivelul cel.adipoase

TIPURI MENOPAUZA TIPURI MENOPAUZA
1. 2. 3. 4. Menopauza cu persistenta stimularii secretiei estrogenice Menopauza de tip dens Menopauza preatrofica Menopauza atrofica ( avansata ).

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

  

La femeile obeze, cu viata sexuala Frotiu ~ celui din perioada fertila, dar cu ▼ nr. de cel. S = 10-15% Cel. I – nuclei veziculari de talie normala

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

Menopauza de tip dens Menopauza de tip dens
   Numai cel. I = 100% Depozite groase de cel. I si rare cel. PB; citoplasma contine depozite de glicogen. Acelasi aspect cu cel din sarcina sau sub pilula contraceptiva

Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica    Evidentiaza o carenta hormonala Cel. cel. PB si cel. I ( 90-10% ). B Acelasi aspect si la femeile care alapteaza .

Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica .

Menopauza atrofica Menopauza atrofica  1. 2. picnoza nucleara si kariorhexis. Cel. PB = 100% 3 tipuri: Menopauza atrofica cu celule izolate Menopauza atrofica cu descuamare in lambouri Vaginita atrofica – eozinofilie marcata a citoplasmei. . 3.

Menopauza atrofica Menopauza atrofica .

2.LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie 1. Procese de dediferentiere epiteliala Fenomenul de keratinizare Postradioterapie Postchimioterapie . 3. 4.

de rezerva .de rezerva ( situate in strat discontinuu intre MB si cel. nu se descuameaza Sub actiunea iritantilor . cel.columnare) se dediferentiaza= hiperplazia cel.cel.Procese de dediferentiere epiteliala Procese de dediferentiere epiteliala   La nivelul endocolului.diferentiate nu se pot multiplica.

cu mici picaturi de mucus.endometriale stromale sau cel.putin abundenta.izolate sau in grupuri mici.CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE    Mici. aspect sincitial nucleu cu cromocentrii si nucleoli vizibili. membrana nucleara bine vizibila. greu de diferentiat de histiocitele mici. cel.cromatina fin granulara Citoplasma aerata. slab bazofila  .PB Cel.

CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE .

rotunde sau ovalare Nucleu omogen.metaplaziate Cel.CELULE REMANIATE CELULE REMANIATE     Stadiu intermediar intre cel.dediferentiate si cel. cu picaturi de mucus . nucleol putin vizibil ca si membrana nucleara Citoplasma omogena. cianofila.

Celule de regenerare Celule de regenerare .

Celule de regenerare Celule de regenerare .

fin pulverulent cu cromocentrii vizibili. in placarde.carcinomul scuamos . cu punti intercelulare Citoplasma cianofila cu mici picaturi de mucus Nucleul omogen.risc ↑ pt. Macroscopic – zone de leucoplazie( aspect albicios ).Celule metaplaziate Celule metaplaziate    Stelate.

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Fenomenul de keratinizare Fenomenul de keratinizare
1. 2. 3. Ortokeratinizarea Parakeratinizarea Diskeratinizarea

I mari si S care se descuameaza – citoplasma galben-pai ( orangeofila) cu abundente granule de keratohialin. . nucleu negativ sau scuame anucleate.ORTOKERATINIZAREA ORTOKERATINIZAREA   Proces normal la nivelul epiteliului scuamos stratificat keratinizat( nu la nivelul colului uterin ) La nivelul cel.

Celule orangeofile Celule orangeofile .

Cel.cu granule de keratohialin Cel.cu granule de keratohialin .

nuclei picnotici.leucoplazii .preneoplazice .ASCUS Intilnita in : .Parakeratinizarea Parakeratinizarea     Reprezinta o keratinizare atipica Cel I mari eozinofile. intunecati Se asociaza cu modif.Condylloma acuminatum .procese iritative cronice( DIU ) . care descuameaza izolat.

apare la : .rotunda . cu nucleu picnotic.femeile la menopauza . citoplasma rosu intens.Diskeratinizarea Diskeratinizarea   Proces de keratinizare atipica pe o cel.procese iritative cronice  .Ø= 15-20μm.PB Diskeratocit = cel.

mb. multinucleeri. afinitate tinctoriala( dupa 18 zile ).nuclear in raport cu citoplasma  . ↑vol. inflamatie ( din a 12 a zi ). falsa eozinofilie. vol.nucleara neteda . cu PMN pe suprafata . dupa 18-20 zile – nucleare si citoplasmatice.tardive – persista amfofilia.N/C normal. ↑ volumul celular.rap. amfofilie. hemoragie. vacuolizari. Lez.nuclear ↑. policromatofilie Lez.Leziuni distrofice postradioterapie Leziuni distrofice postradioterapie   Leziuni imediate : citoliza.

gigante multinucleate .gigante multinucleate Cel.Cel.

~ cu cele de iradiere Apar dupa a 2-a sau a 3-a cura de citostatice Mai moderate Mai rare F.rar cel.mari .Leziuni distrofice postchimioterapie Leziuni distrofice postchimioterapie      Lez.

nuclear . citoplasmatic 2.INFLAMATII: Citologia proceselor inflamatorii acute cervico-vaginale  Alterari celulare determinate de agentul inflamator la nivel : 1.

bizare. in butelie.N sau fuziforme.. tetaroide. nc/citopl = normal Forma cel.Modificari celulare inflamatorii Modificari celulare inflamatorii    Talia – normala sau ▲ ( 2x ). rap. Vacuolizari citoplasmatice – in jurul nucleului ( halou perinuclear ) = Trichomonas sau fungi .

Halou perinuclear Halou perinuclear .

  Amfofilie – cel.Alterari citoplasmatice Alterari citoplasmatice  Falsa eozinofilie.este rosie si verde .I si PB devin eozinofile ( semn indirect de inflamatie caracteristic pt.este si rosie si verde in acelasi timp Policromatofilie – pe teritorii separate cel.cel. Trichomonas ).

Amfofilie si policromatofilie Amfofilie si policromatofilie .

Alterari nucleare inflamatorii Alterari nucleare inflamatorii
     Hipocromazie – in infectii virale Hipercromazie Talia – normala, ▲, anizocarioza sau ▼ (picnoza) Forma – normala sau deformata Structura – karioliza sau kariorhexis

Context inflamator Context inflamator
   acut ( PMN) subacut (PMN, limfomonocite, plasmocite) cronic (histiocite, macrofage) - PMN alterate, grupate. - Macrofage cu vacuole - saci de PMN – suspiciune carcinom !!!

AGENTI ETIOLOGICI AGENTI ETIOLOGICI
 Bacterii – 1.Lactobacilus ( bacilul Doderlein)
2.Gardnerella vaginalis (Haemophilus vaginalis) 3.Diphteroides 4.Coci gram +( √ Staphylococcus epidermis). 5.Coci gram - :Neisseria gonorrheae

Alti agenti etiologici Alti agenti etiologici Granuloma venerum Actinomyces israelii Leptotrix vaginalis Chlamydia( Bedsonia ) Mycobacterium Infectii fungice – Candida albicans Infectii parazitare – Trichomonas vaginalis Human Papilloma Virus ( HPV ) Herpes Simplex Virus ( HSV .

inaintea menstruatiei.I bogate in glicogen in faza secretorie.drepti sau usor curbati. menopauza precoce Bacili roz. cumargini drepte sau usor curbate Formeaza lanturi scurte - - .Bacili Doderlein Bacili Doderlein este obisnuit la nivelul tractului genital inferior Bacil gram(+) aerob Determina citoliza cel. sarcina.

scurt. albastru intens.in cuiburi pe suprafata cel.Gardnerella vaginalis Gardnerella vaginalis -bacil gram (-) .se poate asocia cu Trichomonas vaginalis .. induce infiltrat neutrofilic si rari bacili  .cu aspect caracteristic de “cer innorat”.

SIL ! N.) 2.agregate – nebulare ( specifice) Dg. cu vacuole de mucina si incluzii degenerative. modificarile citologice nu sunt specifice pt.Chlamydia trachomatis Chlamydia trachomatis - µorganism gram (-) .se pune serologic !!! .corpi reticulati( perinucl) 3.corpi elementari( la nivel citopl. ci doar sugestive – diag.Chlamidia.intracelular la nivelul cel.gazda sunt infectate prin 3 tipuri de incluzii: 1.dif.metaplaziate cel.endocolului si a cel.B.

Chlamidia trachomatis Chlamidia trachomatis .

Frotiu cu abundent infiltrat neutrofil . sarcina. mici . subtiri. droguri Imunosupresive μ:.posttratament antibiotic.Candida albicans Candida albicans -cea mai frecventa ciuperca in diabet zaharat.maronii) -filamente(pseudohife) lungi. brun-eozinofile .spori (ovali.

Candida albicans Candida albicans .

gri-verde cu granulatii rosii .nucleu putin rosu.cu o extremitate mai mare si cu 4 flageli citoplasma cianofila. Ø=8-20 μm.scuamoase (canibalism) Se asociaza frecvent cu Leptotrix ( filamente) .usor excentric cuiburi de PMN pe cel.Trichomonas vaginalis Trichomonas vaginalis Protozoar flagelat Se transmite prin contact sexual forma ovalara .piriforma.

halou perinuclear .variatii ale taliei nucleului .parakeratoza .macronuclei.falsa eozinofilie . S sau PB . nuclei picnotici .kariorhexis in cel.TV TV N.binucleeri .B.citoliza excesiva . prezenta de atipii celulare : .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

tract digestiv inf. anaerob Obisnuit in orofaringe. Se asociaza frecvent cu DIU Apare in cuiburi filamentoase.dispuse radiar = “raze de soare” Frotiu inflamator cu PMN.Actinomyces isrraeli Actinomyces isrraeli     Gram (+). histiocite  .cu zona centrala bazofila.plasmocite. Ly.filamentos. densa( nu se vad AI) si o zona periferica in care se vad filamente ramificate.

ACTINOMYCES ACTINOMYCES .

Castellsagué X. Philadelphia. 1994. 4. 2.68:4503–4505 with permission from the American Society for Microbiology Journals Department. Bakers TS. Douglas J. ** Risc scăzut 1.3 Reprinted from Hagensee ME.HPV HPV Virus ADN dublu-catenar1 >100 tipuri identificate2 ~30–40 tipuri anogenitale2. *Risc înalt.2. Reprinted from J Virol. 2002.35(suppl 2):S210–S224. by permission of the American Society for Microbiology and Dr. 2004. Arch Pathol Lab Med. 2003. Pa: Lippincott-Raven. Olson NH. et al.3 – HPV tipurile 16 şi 18 sunt răspunzătoare pentru majoritatea cancerelor cervicale din întreaga lume4  Tipuri non-oncogenice** – HPV tipurile 6 şi 11 sunt cel mai frecvent asociate cu condiloamele genitale externe.111:278–285. In: Knipe DM. et al. 2001:2197–2229.127:930–934. Howley PM. Michael Hagensee. Howley PM. Bosch FX. Galloway DA.68:4503–4505. Wiley DJ. 1994. Clin Infect Dis. Castle PE. Schiffman M. Beutner K. Muñoz N. . Lowy DR. 3. J Virol. Int J Cancer. eds.3  ~15–20 oncogenice*.

Switzerland: World Health Organization. Pisani P.Focus asupra bolii cervicale şi condiloamelor genitale Cancer cervical: 0. 2005. 1990. 3. Geneva.55:74–108. World Health Organization. .493 milioane în 2002 Leziuni precanceroase de grad înalt: 10 milioane2 Estimarea afectării mondiale prin bolile cauzate de infecţia cu HPV Leziuni cervicale de grad redus: 30 milioane2 Condiloame genitale: 30 milioane3 Infecţie HPV fără anomalii detectabile: 300 milioane2 1. 1999:1–22. Bray F. Parkin DM. CA Cancer J Clin. WHO Features. 2. Ferlay J. WHO Office of Information.152:1–6. World Health Organization.

et al. 2. Helmerhorst TJM. Schiffman M. .Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Conform Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite riscul de infecţie pe durata întregii vieţi pentru femeile şi bărbaţii activi sexual este de cel puţin 50%. Rozendaal L. Centers for Disease Control and Prevention. 2003. Rockville. Meijer CJLM.1. 3. 2004.3 1.2. Histopathology.* * Majoritatea infecţiilor HPV se vindecă cu ajutorul răspunsului imun celular natural al organismului. Md: CDC National Prevention Information Network.33:83–86. J Natl Cancer Inst Monogr. Kjaer SK. 1998.31:14–19.

Koilocite 2.cu 1-2 nuclei hipercromi 4.Diskeratoza 3.PB atipice. mici.Fondul frotiului moderat inflamator .Aspecte citologice asociate HPV Aspecte citologice asociate HPV Modificari caracteristice : 1.Cel.

KOILOCIT KOILOCIT .

ovalare sau fuziforme.DISKERATOCIT DISKERATOCIT Cel. HPV !!! .cu nuclei picnotici.scuamoase mici.citoplasma orangeofila Apar izolate sau in grupuri Sunt sugestive dar nu diagnostice pt.

HPV si lez. lez. .intraepiteliale scuamoase (SIL )  Asociere orizontala – SIL alterneaza cu focare de infectie cu HPV  Asociere verticala – SIL in straturile superficiale.  Asociere mixta –lez.HPV sunt amestecate cu SIL.intraepiteliale scuamoase (SIL ) HPV si lez. de HPV in profunzime (asociatia inversa este mai rara ).

aspect in “ geam mat ” sau granular cu incluzii nucleare eozinofile.nucl.mb.Herpes Simplex Virus ( HSV ) Herpes Simplex Virus ( HSV )    Tipul II determina o infectie genitala destul de comuna cu risc neonatal Paraziteaza cel.scuamoase Nucleul creste./citoplasma nu se modifica.neteda  Pot aparea nuclei multiplii care se suprapun. N. HSV se asociaza √ cu Chlamidiile. se intersecteaza cu aspect de “ teanc de farfurii ”. .B.dar raportul nc.

HSV HSV .

groasa.I ) Mb. granulara Crescut Semitransparenta. contur neted SIL Marit( 3x cel.Diag.policromatofilie Vacuole.diferential – modificari inflamatorii si SIL Modif.N/C Citoplasma Normo-/Hipocromatica omogena Usor crescut Opaca.subtire.diferential – modificari inflamatorii si SIL Diag. Fara vacuole.halou perinucl .inflamatorii Nucleu Marit sau picnotic Mb.nucl. contur ondulat Hipercromatica.halou Cromatina Rap.nucl.

CIS.invazive ale epiteliului colului uterin clasificate dupa agresivitate: LSIL . CIN 1= displazia minora HSIL . 3= displazia moderata si severa. 1.condilom plan. .CIN 2. 2.SIL SIL  Anomalii ne .

hipercromazie Mitoze tipice rare Diskeratoza asociata cu koilocitoza .N / C .nucleoli rari . cu neregularitati mici sau inaparenta cind cromatina este patata (+ HPV).dimensiuni ▲ cel putin de 3X fata de nucleul cel.hipercromazie . Cel.▲rap.cromatina uniform distribuita sau degenerata. patata .mature anormale inlocuiesc stratul bazal si parabazal ( 1/3 din grosimea epiteliului ) Cel.binucleere. multinucleere     . binucleeri. raport N / C ▲ .I normale .S si I singure / in plaja Nuclei . isi pierd polaritatea Nuclei mari si pleomorfi.moderata variatie in talie si forma .membrana nucleara vizibila.LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic  Cel.

LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic .

2.Diagnostic diferential LSIL Diagnostic diferential LSIL 1. hipercromatici.inflamatorii si reactive – nuclei mai mari. 3. 4. Lez.N/C Lez. 5. cu pastrarea rap. postchimioterapie Deficienta de acid folic Frotiu atrofic Carcinomul verucos – prezenta de scuame anucleate asemanatoare cu hiperkeratoza benigna ( HPV pozitiva ) .

ASCUS = cel. cromatina uniform distribuita.reactive dar mai mici cant.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS ASCUS = cel. binucleeri ocazionale. 2.nc.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS Anomalii mai marcate decit cele atribuite modif. 4. usor neregulata 1. decit SIL Lez.potential serioase ce nu pot fi clar clasificate Nucleu de 2. hipercromazie moderata. pleomorfism usor. mb. Atipii scuamoase Metaplazie atipica Atrofie atipica Regenerare atipica Parakeratoza atipica . neteda.5-3 X cel. / calit.I cu o usoara ▲a rap. 5.N/C. 3.

scuamoase atipice de origine nedeterminata .ASCUS = cel.scuamoase atipice de origine nedeterminata ASCUS = cel.

cromatina in gramezi). coezive atipice: cel Pb grupate. greu vizibile.densa .nucleul .Gramezi compacte de cel. hipercromatic. contur neregulat -leziunile citolog au o parte din criteriile de HSIL (nu sunt suficiente pt diagnostic) -leziunile au val. evocand o diferentiere mai mult malpighiana. (nucleu de 1. cu citopl. cel izolate sau in gramezi de minim 10 . poligonale. sau metaplaziate imature . hipercromazie .modificarile survin in celulePb. cromatina inegal distribuita.5-2x cat N. cu piederea polaritatii nucleare.ASC-H Diagnostic diferential: . decat glandulara.. predictiva pozitiva pt HSIL Diagnostic diferential: -Metaplazie scuamoasa imatura atipica: cel Pb cu raport N/C crescut.

ASC-H ASC-H .

metaplaziate < decat cel. Hipercromazie evidenta – cromatina fin sau grosolan granulara   Citoplasma – imatura. imature. este mai mica ( rap. in plaje sau agregate sincitiallike. hipercromazie. pleomorfism marcat. delicata sau dens metaplazica Ocazional – “ matura” si dens keratinizata. de tip PB. poate fi chiar mai mic decit in LGSIL / aria citoplasm. . mitoze anormale frecvente Asocierea cu infectia HPV Nucleoli in general absenti Limita nucleara neregulata Celule izolate. Nuclei cu: cromatina dispusa neregulat. N / C ▲). din LSIL  Nucleul ▲. anormale peste 1/3: CIN 2 – CIS Celule de tip PB cu: pierderea polaritatii.HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic  Inlocuirea epiteliului scuamos normal cu cel.

HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic .

citoplasma palida.mari.Diag.endometriale – nuclei mici.diferential HSIL 1. uneori multinucleate HPV CIS sau carcinom invaziv .Ly mici.hipercrome Cel.histiocitare – nucleu excentric neuniform. hipercromi.diferential HSIL Diag. tendinta de a forma gramezi DIU – cel. 3. Cel. 2. 4. citoplasma spumoasa Cervicita foliculara limfocitara.endometriale reactive . 6. 5.

CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CIN1 NUCLEU volum rap.nc./cit colorabilitate cromatina repartitie mitoze + + ++ regulata omogena ++ ++ ++ pieptanata reticulata omogena -/+ grosiera + +++ +++ +++ pieptanata in dezordine CIN2 CIN3 .

uneori orangeofila .( uneori mici colturi juxtanucleare ) + +++ + +/- +/.CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN Citoplasma volum colorabilitate glicogen placarde inflamatie CIN 1 abundent cianofila CIN 2 putin abundent cianofila.spre + +/+ spre ++ . uneori orangeofila CIN 3 putin cianofila.

citoplasma cianofila / amfofila. cromatina in gramezi.HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie   Toata grosimea epiteliului este afectata Cel. hipercromazie./citopl. fara mitoze N.maligne – “saci de PMN” Nucleu ▲. rap.B. rotund ovoide. anizocarioza.nc. Nu depaseste membrana bazala !!! .au hipercromazie marcata.↑↑↑. nucleoli multiplii. marginatie cromatiniana. nuclei mari cu gramezi grosolane de cromatina. raport N / C▲. mitoze √ frotiu curat cel. “in sir indian”. cu vacuolizari Cel. pierderea polaritatii. tip PB.

HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie .

pieptanata Marginatie absenta Regulat ingrosata spre citopl. neregulata Marginatie periferica  Reticulata.hipercrom Omogen Multinucleeri CIN 3 Nucleoli absenti Rap.ncl Neregulat ingrosata spre citopl.rugoasa spre periferie CIS Mare.neteda spre periferie .dif.: CIS / CIN 3 Dg.hipercrom Zone optic vide Multinucleeri Nucleoli multiplii  In gramezi.N/C Cromatina Mb. Nucleu Mare.dif.dif.Dg.: CIS / CIN 3 Dg.

dif.dif.hemoragie .fara necroza.hemoragie Mitoze Placarde cel Mediul de prelevare absente Mici si rare Curat.citoliza.Dg.necroza.: CIS / CIN3 Dg.inflamat.: CIS / CIN3 Dg.dif.tipice Mici. Citoplasma CIS -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Glicogen absent -Posibil orangeofilie CIN3 -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Colturi clare juxtanucleare de glicogen -Posibil orangeofilie Prezente.mai frecvente f.

fibrina. descrise la CIS. detritusuri celulare . mitoze atipice -cel. dar in plaja -keratinizare intensa pe cel. inflamatorii.Carcinomul scuamos invaziv Carcinomul scuamos invaziv  Nu poate fi diagnosticat pe frotiuri Se suspecteaza in prezenta:  -pleomorfism marcat. hematii. Separate -frotiu inflamator: cel.

care nu indeplinesc criteriile diagnostice de adenocarcinom AGC-NOS : . regenerarea endocervicala. de origine endocervicala.usoara variabilitate in privinta taliei si conturului nucleilor . endometriala sau incerta . metaplazia tubara .cromatina usor granulara Dg.dif: citologia cervicitei foliculare. cu o usoara suprapunere a nucleilor .celulele formeaza agregate bi.+/.sau tridimensionale .AGC: AGC: Celule glandulare atipice .

modificari mai pronuntate deca in AGC-NOS : hipercromazie nucleara .atipii sugestive dar insuficiente pentru diagnosticul de adenocarcinom in situ . nuclei de talie variabila .AGC “favor neoplastic” AGC “favor neoplastic” .

pierderea polaritatii . cromatina neregulata . pseudopapile sau rozete . care formeaza agregate tridimensionale . de talie variabila .AIS AIS .numar mare de celule glandulare atipice .nucleu rotund . oval sau alungit .

ADENOCARCINOMUL INVAZIV ADENOCARCINOMUL INVAZIV  Clasificare : 1. Adenocarcinom de tip endocervical 2. Adenocarcinom de tip endometrial 3. Adenocarcinom extrauterin 4. Adenocarcinom NOS .

celularitate bogata . cu raport N/C crescut .celule izolate sau sub forma de agregate tridimensionale neregulate ( morule ) .citoplasma eozinofila granulara .Adenocarcinomul de tip endocervical: Adenocarcinomul de tip endocervical: . cromatina grunjoasa.fondul : +/. nucleoli proeminenti . neregulata. nuclei mariti de volum .necroza .

Adenocarcinomul de tip endometrial : Adenocarcinomul de tip endometrial : .celule in numar mai redus .citoplasma vacuolara . cromatina mai putin grunjoasa . rar cu nucleol . cianofila . cu hipercromazie mai redusa .nuclei de talie mai mica .

foarte puţine persoane infectate vor face cancer. AIS şi cancer este legat de infecţia persistentă cu tipuri HPV cu risc înalt (10 %).  .Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la infecţia HPV   Majoritatea infecţiilor HPV sunt asimptomatice şi trecătoare. Riscul pentru CIN. În ciuda prevalenţei înalte a infecţiei cu HPV.

72. 58. 43. 68. 35. 73. 51. 81 şi CP 6180 Efectele clinice posibile  Condiloame genitale Risc înalt probabil  26. 45. 42.Genotipurile HPV Asocierea cu cancerul de col Risc scăzut Genotipuri  Cele mai frecvente 6 şi 11  40. 61. 33. 56. 44. 70. 54. 52. 53 şi 66  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col Risc înalt  Cele mai frecvente 16 şi 18  31. 82 . 59. 39.

Spaţiul serviciului trebuie compartimentat astfel: a) încăpere pentru recepţia probelor si/sau pentru redactarea electronică / eliberarea buletinelor de diagnostic citopatologic. . derularea fluentă a fluxurilor de probe. b) spaţii de lucru cu aerisire directă pentru coloratia Babes-Papanicolau. materiale şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor. d) o încăpere cu destinată depozitării timp de 5 ani a frotiurilor cervicovaginale. c) încăperi pentru diagnosticul microscopic dotate corespunzator.ORGANIZAREA LABORATORULUI DE CITOPATOLOGIE Laboratorul de citopatologie trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă şi astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi echipamentelor.

PERSONAL .medic anatomopatolog.baterie de colorare manuală sau colorator automat (histochinetă de colorare) .hotă .frigider (optional) .microscop cu mărire x4. x20 x40 (uzual pentru diagnostic microscopic) .centrifuga (optional) . registrator medicali MIJLOACE FIXE .calculator cu imprimantă . x10.histotecă . asistenti medicali de laborator.

deshidratare. -echipamente de protectie . -recipiente pentru colectarea in vederea neutralizarii tuturor lichidelor uzate infectate. colorare uzuala. IV). inflamabile si precursori de droguri utilizate (legea 300 /2002 anexa 1 cap.CONSUMABILE: -cuve si stative pentru coloratie ( rezistente la solventi organici) -sticlarie -suporturi pentru transportul lamelor din laboratorul de prelucrat in cabinetul medical de diagnostic microscopic si apoi transportul lor la histoteca. -reactivi pentru fixare. asubstantelor toxice. -dezinfectanti pentru suprafete. a categoriilor de reactivi utilizati. instrumentar si personal.

protocoalele prevăzute şi normele de securitate Rapoartele histologice trebuie să permită comparaţiile şi corelarea cu citolgia şi colposcopia Efectuarea de şedinţe regulate. a imaginilor colposcopice şi a frotiurilor histologice - - . ginecologii. cu discutarea frotiurilor citologice.Controlul calităţii laboratorului de antomie patologică Controlul intern al calităţii: - Întregul personal trebuie să respecte ghidul de lucru în laborator. citotehnicienii. pentru training şi schimb de opinii în cazul cazurilor dificile Şedinţe interdisciplinare la care să participe anatomopatologii. pentru discutarea problemelor de ordin tehnic.

Participarea la formarea rezidenţilor anatomopatologi.Sesiuni regionale de interpretări inter-laboratoare . a masteranzilor Monitorizarea ratelor raportate de personal şi compararea lor cu standardele naţionale .Participarea la simpozioane .Controlul extern al calităţii: Educaţia continuă a personalului: .

O. Dr.CURRICULUM DE FORMARE A MEDICILOR SPECIALISTI IN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICA PENTRU DERULAREA PROGRAMELOR DE SCREENING IN CANCERUL DE COL UTERIN SI COLORECTAL FURNIZORI EMC PRINCIPALI: Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti Institutul Oncologic “ Prof.R. Chiricuta” Cluj Napoca PARTENERI IN PROIECT: Ministerul Sanatatii Centro di Riferimento Oncologico (C.) di Aviano (Institutl de Cancer Aviano – Italia) Institutul National de Sanatate Publica Colegiul Medicilor din Romania ACREDITAREA SI CALIFICAREA PERSOANELOR CU ATRIBUTII DE INSTRUIRE TEORETICA SI PRACTICA (CADRE DIDACTICE SI/SAU FORMATORI): cadre didactice universitare si personal cu experienta in programe organizate de screening Lista instructori DATA SAU PERIOADA DE DESFASURARE: Ianuarie-iunie 2012 . I.

pana in prezent. . cel putin pentru depistarea precoce a cancerelor de col uterin. . constientizarea pe grupuri tinta intr-un program de screening. . care incurajeaza statele membre sa implementeze programe de screening populational.Analiza rezultatelor. MAXIM SI OPTIM): Instructori 8.Asigurarea calitatii intr-un program de screening. .TIPUL SI NUMARUL DE PARTICIPANTI ESTIMAT (MINIM. la nivel populational. desi exista programe nationale de sanatate care vizeaza implementarea de programe de screening.Planificarea si organizarea unui program de screening la nivel national/local.Monitorizarea si evaluarea unui program de screening. . 878/2003.Diseminarea informatiei.Utilizarea sistemului informational intr-un program de screening. ANALIZA ACESTOR NEVOI SI MOTIVATIA ORGANIZARII: . . elaborarea raportului intr-un program de screening. . se incearca organizarea de programe de screening populational.In prezent. la nivel decizional si operational.la nivelul Uniunii Europene exista din anul 2003 Recomandarea CE nr. Participanti 220. .Este necesara crearea capacitatii pentru organizarea si implementarea acestor programe in judete. san.In Romania. acest lucru nu s-a desfasurat. IDENTIFICAREA CERINTELOR DE FORMARE: . .Comunicarea. colorectal. .

.referate.METODOLOGIE DIDACTICA UTILIZATA (mijloacele si metodele prin care se asigura transmiterea si asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor practice) . . .aplicatii practice si teoretice asistate de calculator. .cursuri magistrale.filme didactice.prezentari powepoint. .dezbateri.recenzii de literature de specialitate. . .rezumate articole.studii de caz.expunerea interactiva a matrialului conform programei analitice. . . . folosind mijloace multimedia/retroproiector.

identificarea participantilor. . .STRATEGIA DE ORGANIZARE (PASI. COSTURI) Pasi: . .convocarea participantilor.evaluarea programului de catre participant. . . in functie de feed-back-ul oferit de participant. .planificarea sesiunilor.desfasurarea propriu-zisa a programului de formare. .evaluarea participantilor. IESIRI.ajustarea programului. INTRARI. RESURSE.

2 “Formare profesionala si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”.a lectorilor (a formatorilor). Costuri: suportate in cadrul proiectului ID 20596 “Instruire si preventive pentru o viata sanatoasa” derulat in cadrul Axei prioritare 3 “ Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreperinderilor”-Domeniul major de interventie 3. . pre si post curs.umane. materiale.Resurse: .chestionar de opinie (stea). .a programului. . Evaluare: -a formabililor (cunostinte si abilitati): chestionar cu intrebari si raspunsuri a alegere. financiare.

Diagnostic diferential intre celulele parabazale si celulele metaplaziate.SUBIECTE PROPUSE PENTRU TEST FINAL                    Caracteristicile frotiului cervico-vaginal satisfacator pentru evaluare conform Sistemului Bethesda 2001. Conditiile de aparitie pe frotiul cervico-vaginal a celulelor endometriale. Celule naviculare: descriere si conditii de aparitie. Conditiile de recoltare satisfacatoare pentru un frotiu cervico-vaginal. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de lactatie. Celulele parabazale . Caracteristicile frotiului cervico-vaginal nesatisfacator pentru evaluare Tipuri celulare normale intilnite pe un frotiu cervico-vaginal: enumerare . Conditiile de aparitie a celulelor parabazale pe frotiul cervico-vaginal. Caracterele celulelor endometriale.caracteristici. Caracterele celulelor de endocol. Celulele intermediate . Aspectul frotiului cervico-vaginal la utilizatoarele de contraceptive orale . Scuame: descriere si semnificatie. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de sarcina.caracteristici. Conditiile de aparitie a celulelor bazale pe frotiul cervico-vaginal. Celulele superficiale .caracteristici.caracteristici. Celulele bazale .

. Fenomenul de displazie. Koilocitul – definitie. ASC-H – definitie. Leziuni distrofice postchimioterapie. Candida albicans – aspecte microscopice. caracteristici. caracteristici. criterii de diagnostic.                     Modificari celulare la purtatoarele de DIU Tipuri de menopauza – enumerare si scurta descriere. Celule metaplaziate – definitie. criterii de diagnostic. Trichomonas vaginalis – aspecte microscopice. Modificari celulare inflamatorii. caracteristici. Menopauza cu persistenta stimulului estrogenic – caracteristici. Herpes Simplex Virus – aspecte microscopice. Leziuni distrofice postradioterapie. Gardnerella vaginalis – aspecte microscopice. Menopauza de tip dens – caracteristici. Menopauza preatrofica – caracteristici. Fenomenul ASC . Celule dediferentiate – definitie. Menopauza atrofica – caracteristici. Fenomenul de keratinizare. Entitati clasificate ca ASC-US.US – definitie.

criterii de diagnostic citopatologic. HSIL – definitie.vaginal normal Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. criterii de diagnostic citopatologic. Diagnosticul diferential al HSIL (CIN3) cu HSIL (CIS) Diagnosticul diferential al HSIL (CIS) cu carcinomul scuamos invaziv Diagnosticul diferential al LSIL.vaginal diagnosticat AGC .vaginal diagnosticat ASC – US Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat ASC – H Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.              LSIL – definitie.vaginal diagnosticat LSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. criterii de diagnostic. Diagnosticul diferential al HSIL.vaginal diagnosticat HSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Diagnosticul diferential dintre modificarile reactive (inflamatorii) si LSIL AGC – definitie.

Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la screening  Femeile vaccinate trebuie să efecteze în continuare examen citologic Babeş-Papanicolaou. .

CURRICULA DE LABORATOR IN SCREENING-UL CANCERULUI COLO-RECTAL Testele de depistare a sângerărilor oculte din scaun .

Capitolul 4 .Ghidul European de Asigurare a Calităţii pentru screeningul şi diagnosticul cancerului colorectal .

Recomandări referitoare la testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale    Ce test să fie utilizat şi de ce? Cum să fie utilizat ca să se obţină rezultatele clinice? Cum să fie obţinute rezultate de calitate? .

Recomandări  Testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale a fost demonstrată ca o metodă cu caracteristicile necesare pentru a fi utilizată în screeningul populaţional  DNA şi alţi markeri noi nu sunt deocamdată recomandaţi .

totuşi.Recomandări Guaiac FOBT  gFOBT nu este testul preferat pentru screeningul unei populaţii moderne. în funcţie de costurile locale şi de mecanismul de distribuire şi colectare a kit-ului de testare. poate fi un test mai practicabil şi pe care comunitatea şi-l poate permite mai bine decât testul imunochimic .

iFOBT este testul preferabil pentru screeningul populaţional  Este mai sensibil şi mai specific din punct de vedere analitic şi clinic  Poate fi automatizat  Poate fi ajustat pragul de pozitivitate .

Testul imunochimic (iFOBT) Metoda Imunocromatografica  Dispozitive de colectare disponibile:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

Testul imunochimic (iFOBT)  Aparatură pentru analiză:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

 Specimen recoltat – materie fecala in orice moment al zilei  Recipient adecvat  Cantitate – 3 portiuni din puncte diferite ale bolului fecal  Prelucrare – se lucreaza in aceeasi zi  Stabilitatea probei – o zi la temperatura camerei .

Limite si interferente  Reactii fals pozitive – contaminarea fecalelor cu sange menstrual sau urina hematurica  Reactii fals negative – difuzarea sangelui din bolul fecal in apa din WC  Interactiuni medicamentoase – reactii pozitive – medicamente care produc sangerare gastro intestinala  Interferenta analitica – testul nu prezinta reactie incrucisata cu hemoglobina de animale . globina umana fiind unica .

Recomandări NU restricţii la administrarea medicamentelor  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte administrarea de medicamente populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic. .

.Recomandări NU restricţii în dietă  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte dieta populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic.

Recomandări  Până când vor fi publicate mai multe date despre stabilitatea testului este recomandabil să se ţină cont de condiţiile de păstrare şi perioada de garanţie descrise în instrucţiunile producătorului. .

Selectarea testului este foarte importantă       Distribuirea testului Etichetarea Instrucţiunile de folosire Uşurinţa utilizării Proba Un program pilot local este util pentru alegerea dispozitivului de prelevare şi a modului de distribuire şi colectare a probelor. .

iFOBT – Alegerea pragului pentru concentraţia hemoglobinei şi numărul de probe necesare trebuie să urmeze concluziile unui studiu pilot local .

Controlul calităţii interpretării testelor de depistare a sângerărilor oculte din scaun ? .

Organizarea laboratoarelor  Numărul laboratoarelor implicate  Personalul laboratoarelor  Acreditarea laboratoarelor şi monitorizarea calităţii  Distribuirea şi colectarea kit-urilor FOBT  Identificarea participanţilor şi a rezultatelor testelor  Asigurarea calităţii .

 Minimizarea numărului de laboratoare implicate  Automatizarea  Utilizarea unor proceduri de testare comune .

 Intervalul de timp de la colectarea probei până la analiza ei  Performanţa analitică  Rata de pozitivitate  Probe nesatisfăcătoare etc.Organizarea laboratorului – monitorizarea rezultatelor  Toate aspectele legate de performanţa laboratorului privitoare la screening trebuie să facă parte dintr-un sistem riguros de asigurare a calităţii. .

coordonat de un chimist/ biochimist pregătit şi cu experienţă în tehnicile utilizate pentru analiză şi în procedurile de asigurare a calităţii .Personalul laboratorului  Laboratorul .

Identificarea corectă a participanţilor şi a rezultatelor testelor  Trebuie implementate protocoale automate de verificare pentru identificarea corectă a populaţiei participante şi a rezultatelor testelor. .

Acreditarea laboratoarelor  ISO 15189  Control intern de calitate  Participare la scheme externe de control de calitate .

.Rolul colaborării multidisciplinare în screeningul colorectal  Programele de screening pentru cancerul colorectal trebuie gestionate de o echipă multidisciplinară pregătită în mod corespunzător .

Echipa multidisciplinară responsabilă cu programul de screening colorectal include:  Personal administrativ şi de birou  Epidemiologi  Personal de laborator  Medici generalişti  Medici endoscopişti  Medici radiologi  Medici anatomopatologi  Medici chirurgi  Asistente medicale. furnizarea şi evaluarea unui serviciu eficient şi de calitate. Succesul unui program de screening al cancerului colorectal depinde de personalul specializat implicat în implementarea. . şi  Specialişti în sănătate publică.