PROIECT POS DRU/63/3.2.

/S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă” Avizat CMR,

PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU SCREENING ÎN CANCERELE DE COL UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL

CAIET DE CURS (MANUAL) PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI ÎN MEDICINĂ DE LABORATOR

INSTRUIRE SI PREVENTIE PENTRU O VIATA SANATOASA – PROIECT ID-20596 Screening pentru prevenirea cancerului de col uterin / citologie Prof. Dr. Maria Sajin Dr. Rodica Pais

PROIECT ID-20596
 Obiectivul general:

-cresterea gradului de formare a profesionistilor din sistemul sanitar pentru a raspunde:

- noilor prioritati ale politicilor si programelor de sanatate, - urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor, - prin dobandirea de cunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon si san.

Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening pentru o mai buna utilizare a fondurilor alocate din bugetul de stat in Politicile si Strategiile de sanatate ale Aplicantului 3.Cresterea nivelului de informare al Aplicantului si a altor decidenti din domeniul sanitar in ceea ce priveste resursele implicate in derularea Programelor de Screening pentru cele trei tipuri de cancer 2.Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) si eficacitatii (transmiterea acelor cunostinte necesare asigurarii nevoilor de instruire pentru participarea la program) cursurilor de instruire pentru tot personalul medical implicat in Programele de Screening -/-    .PROIECT ID-20596 Rezultate:  Rezultate:  1.Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute de Aplicant referitoare la nevoile de instruire pentru personalul medical implicat in Programele de Screening 4.

Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect 8. dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si a celor de informare (6). si a importantei pe care o au efectele economice ale diferitelor tipuri de afectiuni oncologice -Cresterea gradului de constientizare de catre populatia generala a rolului activ care ii revine in derularea Programelor de Screening Educarea populatiei in spiritul unei conduite preventive 7. in conditii de eficacitate si eficienta   . col uterin si colon.PROIECT ID-20596 Rezultate:   5.Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derularea Programelor de Screening 6.Derularea intregului proiect.Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importantei Programelor de Screening pentru cancerul de san.

iar în cazul confirmării diagnosticului se instituie tratamentul adecvat .DEFINIŢIA SCREENING-ULUI  persoanele asimptomatice testate sunt clasificate după probabilitatea de a avea o boală sau o condiţie particulară în:  persoane probabil afectate de boală şi persoane probabil sănătoase   persoanele cu rezultat pozitiv la screening urmează testele diagnostice.

Ofelia Şuteu: Catedra de Epidemiologie UMF “I.NIVELURILE PROFILAXIEI: de la Populaţie sănătoasă Agent cauzal Absenţa bolii Sănătate Debut real Şef de lucrări Dr. Haţieganu” Cluj-Napoca Pacienţi Debut aparent Boală clinic manifestă Ameliorat Agravat Recidive Perioada de incubaţie Latenţă Boală asimptomatică Prodrom Perioada Consecinţele bolii de stare PRIMORDIALĂ PRIMARĂ SECUNDARĂ TERŢIARĂ CUATERNARĂ Cel mai mare beneficiu .

.Etapa de screening in prevenirea cancerului de col uterin = PAP / tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Indicatii . specialitati inrudite. ginecolog. planning familial.pentru femeile care si-au inceput viata sexuala: de la 25 – 65 ani  Recomandare la minim doi – trei ani de medic familie.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Adenocarcinomul de tip endometrial : Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001   Clasic / conventional: cel mai ieftin Mediu lichid /monostrat:  -avantaj conservare celule eliminare detritus realizare strat uniform cantitate celule mai mare procesare automata  Testare HPV    1. .HIBRIDIZAREA -RISC SCAZUT/CRESCUT 2.PCR Identifica AND viral-izoleaza 35 tipuri 3.Hibridizarea in situ –decelarea AND in tesuturi.

frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou Sensibilitate (= procentul de paciente care au boala si un rezultat pozitiv al testului)= 65-85%.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1.testare HPVSensibilitate = 75-100%. screenig-ul cancerului de col uterin: . Specificitate = 85-96% . Specificitate (procentul de paciente care nu au boala si un rezultat negativ al testului) = 9095% .

Trebuie să existe un sistem standard computerizat eficient. care să înregistreze toate datele necesare şi care ar trebui să includă de asemenea orice test recoltat în manieră oportunistă Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizate   .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Utilizarea unei baze de date corespunzătoare  Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional coerent. uniform şi de încredere. care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor componentelor programului.

.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor   PROPUN=DE DISCUTAT LEZIUNILE ATIPICE SA FIE RAPORTATE LA UN RESPONSABIL / CHIAR ODATA CU CNP. PENTRU A FI VERIFICATA CORESPONDENTA CITOHISTOPATOLOGICA REGISTRUL DE CANCER pentru leziuni atipice ??????  . LA DECONTAREA DE CATRE CNAS.

etc. biologi.screening citologic. sub verificarea unui medic anatomopatolog  .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Personalul responsabil de interpretarea frotiurilor cervico-vaginale:  Medici anatomopatologi: au responsabilitatea diagnosticului cito-patologic si sunt raspunzatori directi in verificarea activitatii de screening (minim verificarea a 1/10 lame) si diagnosticul citologic al atipiilor (international) Medici de laborator.

in urma discutiilor din reteaua de anatomie si citologie patologica: In general in orase s-a efectuat screeningul dar faptul ca suntem in continuare pe primul loc la mortalitatea prin cancer de col uterin (date raportate de registrele de stare civila inca din 2009).Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor  PROPUN=DE DISCUTAT   De remarcat. IN AFARA ORASELOR . in conditii standard. demonstreaza ca este fff importanta PRELEVAREA de celule din zona de transformare a colului uterin.

deja banii dati de CNAS sunt suficienti . obligatoriu insotite de CNP. pentru a aprecia: .evaluare operaţională / nu este cazul.evaluarea impactului programului pe termen lung / se va realiza prin raportarea lunara.EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING nu de cancer invaziv (apare exceptional deoarece are acuze) PROPUN=DE DISCUTAT Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite.16.rezultatele . prin e-mail a cazurilor atipice.componentele programului. conf.datelor internationale .

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Conditii de recoltare pentru un frotiu satisfacator:    La mijlocul ciclului menstrual Sa contina celule din toata zona de transformare ( importanta este calitatea nu cantitatea ) Etalare uniforma .

.PAP test / tehnica de coloratie Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Instrumente pentru recoltare: Tampon de vata Cytobrush Spatula bifida Ayre Intinderea pe lama: -dintr-o singura miscare (nu in zigzag!) -prin rotirea periei endocervicale (nu prin stergere!).

. care apare in 10 sec. citochimice esentiale diag.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  FIXAREA imediata a materialului recoltat . poate face ca frotiul sa fie dificil sau eronat de interpretat. Scopul: păstrarea caracteristicilor citomorfologice cât mai apropiate de cele in vivo si mentinerea elem. Atentie ! Fixatorul prin uscare in aer. de la intinderea frotiului.primul pas esential pentru acuratetea diagnosticului citologic.

- fixarea cu spray . se usuca si apoi se transporta in laborator. fixarea umeda cu uscare in aer ulterioara . -alcool etilic 90-95%. dupa care se scot din fixator.prin introducerea imediata a frotiurilor proaspăt recoltate intr-o solutie fixatoare.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  - Exista trei tipuri de fixare : fixare umeda . -alcool izopropilic 70-90% -alcool/eter (50/50) .frotiurile se introduc imediat intr-o solutie fixatoare o anumita perioada de timp.spray-urile fixatoare constau de obicei dintr-o substanta de baza alcoolica si o substanta ceroasa spray: sub unghi drept la 20cm.

transparenta citoplasmatica – prin folosirea colorantilor alcoolici si o clarificare optima permitand vizualizarea clara a celulelor in ariile cu suprapuneri celulare cu mucus. .posibilitatea evidentierii diferentierii celulare – datorita colorantilor policromatici - .evidentierea detaliului nuclear – printr-o fixare si o colorare corespunzatoare a nucleilor .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Metoda de colorare Papanicolaou Permite vizualizarea optima a celulelor exfoliate de la nivelul suprafetelor epiteliale ale corpului indiferent de prelevare:  - Avantajele coloratiei: .

 Orange G – primul colorant citoplasmatic folosit in metoda Papanicolaou care coloreaza intens keratina in portocaliu strălucitor (keratina nu se găseste in mod normal la nivelul epiteliului vaginal sau cervical. ale căror formule chimice sunt standardizate. Eozina coloreaza citoplasma celulelor scuamoase mature.un amestec policrom compus din eozina. cum ar fi celulele parabazale.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Coloranti citoplasmatici:  sunt sintetici. Verdele de lumina coloreaza citoplasma celulelor metabolic active. nucleolii si cilii. dar poate fi intâlnita in carcinomul keratinizant sau in leucoplazie).  Ea 50 . derivati de gudroni de cărbuni. intermediare si cilindrice . verde de luimina si brun Bismarck.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Colorarea nucleilor:   Diagnosticul de atipii / malignitate se bazeaza in primul rând pe pattern-ul cromatinian . Pentru a evidentia cel mai bine acest detaliu nuclear se foloseste hematoxilina Harris care are afinitate pentru nucleoproteine. .

eter 2 x apa distilata 3-5 min hematoxilina Harris 2 x apa distilata 10 – 20 sec HCL 5% in apa pentru diferentiere 2 ape curente ( se poate si in apa distilata ) -/- .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001       15 sec – 24 ore –alcool.

90. 96 grade 3 -4 min orange G 1 alcool 70 grade ( indeparteaza excesul de colorant ) 10 – 15 min EA 50 sau EA 51 2 alcooluri 96 grade 1 alcool absolut Xilol montarea lamelei peste lama frotiului .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001         30 sec alcool 70.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Factorii ce influenteaza tehnica Papanicolaou:         tipul de fixator folosit formula de hematoxilina selectata formulele celorlalti coloranti durata timpilor de colorare numarul frotiurilor colorate in fiecare colorant in parte pH si continutul chimic al apei de robinet folosite (excesul de clor) temperatura apei ph-ul colorantilor -/- .

subtiri. . fixate prin uscare) ph-ul probei recoltate prezenta sau absenta modificarilor celulare inflamatorii.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001        vârsta colorantilor utilizati prezenta particulelor de colorant in solutiile nefiltrate variabilitatea metodei de colorare posibila contaminare a solutiilor de deshidratare calitatea frotiurilor obtinute de clinician (groase.

.

neetichetate.000-12. Ransdell 1997: prelevatele au provenit in special de la paciente cu SIL sau carcinoame !!! . in LBP: 5. etc.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1.Grd.000 minim 10 cel endocol / metaplaziate Nesatisfacator: leucocite.de evaluare: Satisfacator: celularitate minima pe frotiu conventional (CP): 8.000 . hematii / lame sparte.

LBP. din mai 2009 / Novaprep Solutia Orphée / metoda semiautomata .

intraepiteliala / maligna     Altele Anomalii ale cel. epiteliale Alte neoplasme Recomandari .SISTEMUL BETHESDA 2001 Caracterizare generala: (­-) pentru lez.

cocoizi. intraepiteliala/maligna: (Tv.SISTEMUL BETHESDA 2001 . HSV). .Negativ pentru lez. modif. organisme fungice / candida. actinomyces. asoc.

.

reactive celulare asociate cu: .DIU ./ .inflamatie / .SISTEMUL BETHESDA 2001 Modif.iradiere .

scuamoase: ASC-US ASC-H LSIL HSIL Carcinom scuamos .SISTEMUL BETHESDA 2001 - Anomalii celulare cel.

.

ADK endocervical .AIS .AGC in favoarea unei neoplazii .SISTEMUL BETHESDA 2001 - Cel. glandulare: .ADK extrauterin .AGC endocervicale endometriale NOS .ADK endometrial .

invaziv . in zilele 9-12 de ciclu pana se obtin 2 frotiuri consecutive in limite normale sau colposcopie imediata. Negativ pt.antiinflam-noua prelevare dupa 1 an 2.SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI 1.6 luni.lez.Frotiu normal – noua prelevare dupa 2-3 ani .intraepiteliala / maligna : . postmenop–trat.estrogenic.noua prelevare -/- . ASC-US :risc de 5-10% → HSIL / cc.prelev dupa 3 .Inflamatie – trat.

daca nu exista lez.colposcopica: se indica curetaj endocervic.LSIL) sau conizatie (pt. LSIL .JSC ) – .testare HPV : a.colposcopica: ECC +/. HSIL : Colposcopie satisfacatoare ( se evid.daca exista lez. ( ECC ) + biopsie . HSIL). ECC (-) si HPV(-) – noua prelevare PAP la 1 an b. ECC(+) si/sau HPV(+) – se repeta colposcopia ( pt.o noua prelevare dupa 6 luni .SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI ASC-H – colposcopie imediata. .

HISTOLOGIA COLULUI UTERIN     HISTOLOGIA COLULUI UTERIN Exocol – epiteliu scuamos pavimentos stratificat nekeratinizat Endocol – epiteliu columnar mucosecretor unistratificat Zona de transformare (ZTN). . s-c.la nastere – pubertate (debut viata sexuala) este prezenta j. catre menopauza ZTN se retrage in canalul endocervical. situata pe exocol. fosta jonctiune scuamo-cilindrica = zona de metaplazie scuamoasa .

EXOCOL BOGAT IN GLICOGEN coloratie HE si PAS .

Exocol cu str.granular si Hkeratina / Leucoplazie (M.) .

ZONA DE TRANSFORMARE .

ENDOCOL .

4. 5. Celule bazale ( B ) Celule parabazale ( PB ) Celule intermediate ( I ) Celule superficiale scuamoase ( S ) Celule cu origine in endocol Celule cu origine in endometru . 2. 3. CITOLOGIA COLULUI UTERIN 2.CITOLOGIA COLULUI UTERIN 1. 1.

Alte celule prezente in frotiul normal         Alte celule prezente in frotiul normal Polimorfonucleare neutrofile Macrofage si histiocite Hematii Serozitate Mucus Spermatozoizii Bacili Doderlein ( Lactobacillus ) .

voluminos. B)      CELULE BAZALE (B) Talie mica Ø= 8 -10 µm Rotunde sau ovale Nucleu central. asociate cu inflamatia ! .nu apar in frotiul normal. cromatina densa Citoplasma cianofila ( verde albastruie ) redusa .CELULELE BAZALE (Cel. numai in carente hormonale mari si eroziuni imp.

. PB)      CELULE PARABAZALE (PB) Ø= 15-25 μm Rotunde sau ovale Nucleul Ø= 8-9 μm.lor ↑ dupa 35 ani. asemanator nucleilor cel. nr.in prezenta pr. Sunt rare in frotiul normal.CELULE PARABAZALE (Cel.patologice vaginale si cervicale.B.ocazional mici vacuole N. Intermediate Citoplasma cianofila( bazofila ).

B si PB .Cel.

I adevarate: .nucleul ↓ in Ø= 6-7 μm . vezicular. I)  Celule Intermediate (I)  Cel.Ø= 20-35 μm .S. I mari : .Ø= 35-60μm . dar nucleul mai mare. usor excentric .nucleu 7-8 μm . .cu acumulari de glicogen ( in partea centrala )  Cel.aceiasi talie cu cel.Celule Intermediate (Cel.citoplasma cianofila. cutata la periferie .citoplasma cianofila.

I adevarate .Cel.

I mari .Cel.

I adevarate: nuclei veziculari. bazofila.Cel. citoplasma mai groasa. bogata in glicogen prezente in sarcina si in menopauza de tip dens  . naviculare  Celule I adevarate / naviculare  varietate a cel.

mari Ø= 35-60μm Poligonale Nucleu picnotic Ø≤ 5μm Citoplasma roz palid sau orange sau verde albastrui. superficiale scuamoase ( S )  Celule I mari     Cel.Cel. transparenta Caracterizeaza perioada de fertilitate feminina! .cu rare cutari.

S .Cel.

. in prelevatele citologice vulvare Inflamatii Prolaps uterin DIU Infectii cu HPV cu leucoplazie Carcinoame de col uterin ( valoare predictiva scazuta ). S cu citoplasma galbena sau portocalie In locul nucleului – arie centrala luminoasa N.Scuame anucleate    Celule superficiale (S) Cel.B. Tradeaza maturizarea completa a celulelor ( keratinizarea lor ).

Scuame anucleate .

Distributia anatomica. grafica a j. s – c: N=1-10 mm la dr. verticalei .

s – c / metaplazia din zona de tranzitie .Distributia anatomica a j.

s – c / metaplazia din zona de tranzitie .Distributia anatomica a j.

aceiasi talie cu nucleii cel.endocolului  Celule de endocol     aspect columnar ( din profil ) sau in fagure de miere ( de sus ) formeaza grupuri compacte polul bazal efilat .I sau PB. mai largi spre polul apical Citoplasma fin vacuolata si slab bazofila ( poate contine mucus clar )  Nucleul fin granular.Cel. 1-2 nucleoli mici .

Cel. endocolului Cel. endocolului .

endocolului . endocolului Cel.Cel.

Celule de endocol. dediferentiate si metaplaziate . dediferentiate si metaplaziate Celule de endocol.

Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere .

Histologie / Citologie a celulelor metaplziate Histologie / Citologie a celulelor metaplaziate .

citoplasma putina. uneori cu vacuole mici . glandulare 2. densa. Cel. endometriale  Apar in primele zile de la menstruatie 2 tipuri :1.rotunde sau ovale ~ histiocitelor mici. endometriale Cel. Cel. 2. margini celulare slab definite . mai mici decit cele endocervicale.Cel. rasucite. .opac.nucleu oval (aceiasi talie cu nucleii cel.PB sau I).nucleu reniform sau oval . stromale 1.citoplasma putina.cromatina granulara.alungite sau rotunde. fin vacuolata .

endometriale Cel.B. Prezenta lor in a 2-a jumatate a vietii sau dupa menopauza indica anomalii endometriale !! .Cel. endometriale N.

endometriale epiteliale stromale Cel.Cel.endometriale epiteliale stromale .

Cel.endometriale Cel.endometriale .

Polimorfonucleare neutrofile Polimorfonucleare neutrofile   Nealterate nu definesc o infectie Frecvente in faza secretorie sau la femeile sub “pilula” – exces de progesteron .

Spermatozoizii Spermatozoizii  - Pe 10% din frotiuri la femei intre 25-40 ani Forme bine pastrate ( cu cap si coada ) Forme degenerate ( flagel distrus.cap marit ) Forme fagocitate de macrofage - - .

PB si I – produce o citoliza normala Supravietuieste la un pH =5  .Bacili Doderlein Bacili Doderlein   Gram pozitiv. rosu pal spre albastru Utilizeaza glicogenul din citoplasma cel.

Bacili Doderlein Bacili Doderlein .

Limfocitele LIMFOCITELE

Apar rar si semnifica o inflamatie cronica

Menopauza - date generale Menopauza - date generale
MENOPAUZA – DATE GENERALE

  

Intre 48-52 ani Se caracterizeaza prin ↓ estrogenilor circulanti La femeile “plinute” – cantitate mai mare de estrogeni prin aromatizarea hormonilor la nivelul cel.adipoase

TIPURI MENOPAUZA TIPURI MENOPAUZA
1. 2. 3. 4. Menopauza cu persistenta stimularii secretiei estrogenice Menopauza de tip dens Menopauza preatrofica Menopauza atrofica ( avansata ).

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

  

La femeile obeze, cu viata sexuala Frotiu ~ celui din perioada fertila, dar cu ▼ nr. de cel. S = 10-15% Cel. I – nuclei veziculari de talie normala

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

Menopauza de tip dens Menopauza de tip dens
   Numai cel. I = 100% Depozite groase de cel. I si rare cel. PB; citoplasma contine depozite de glicogen. Acelasi aspect cu cel din sarcina sau sub pilula contraceptiva

PB si cel. B Acelasi aspect si la femeile care alapteaza . I ( 90-10% ).Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica    Evidentiaza o carenta hormonala Cel. cel.

Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica .

Menopauza atrofica Menopauza atrofica  1. picnoza nucleara si kariorhexis. PB = 100% 3 tipuri: Menopauza atrofica cu celule izolate Menopauza atrofica cu descuamare in lambouri Vaginita atrofica – eozinofilie marcata a citoplasmei. 3. . 2. Cel.

Menopauza atrofica Menopauza atrofica .

LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie 1. 3. Procese de dediferentiere epiteliala Fenomenul de keratinizare Postradioterapie Postchimioterapie . 2. 4.

nu se descuameaza Sub actiunea iritantilor .columnare) se dediferentiaza= hiperplazia cel.diferentiate nu se pot multiplica.Procese de dediferentiere epiteliala Procese de dediferentiere epiteliala   La nivelul endocolului.de rezerva .de rezerva ( situate in strat discontinuu intre MB si cel. cel.cel.

cu mici picaturi de mucus. membrana nucleara bine vizibila.izolate sau in grupuri mici.PB Cel. aspect sincitial nucleu cu cromocentrii si nucleoli vizibili. slab bazofila  . cel.cromatina fin granulara Citoplasma aerata. greu de diferentiat de histiocitele mici.CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE    Mici.putin abundenta.endometriale stromale sau cel.

CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE .

rotunde sau ovalare Nucleu omogen. nucleol putin vizibil ca si membrana nucleara Citoplasma omogena. cianofila.CELULE REMANIATE CELULE REMANIATE     Stadiu intermediar intre cel. cu picaturi de mucus .dediferentiate si cel.metaplaziate Cel.

Celule de regenerare Celule de regenerare .

Celule de regenerare Celule de regenerare .

carcinomul scuamos . in placarde.risc ↑ pt. Macroscopic – zone de leucoplazie( aspect albicios ).Celule metaplaziate Celule metaplaziate    Stelate.fin pulverulent cu cromocentrii vizibili. cu punti intercelulare Citoplasma cianofila cu mici picaturi de mucus Nucleul omogen.

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Fenomenul de keratinizare Fenomenul de keratinizare
1. 2. 3. Ortokeratinizarea Parakeratinizarea Diskeratinizarea

. nucleu negativ sau scuame anucleate. I mari si S care se descuameaza – citoplasma galben-pai ( orangeofila) cu abundente granule de keratohialin.ORTOKERATINIZAREA ORTOKERATINIZAREA   Proces normal la nivelul epiteliului scuamos stratificat keratinizat( nu la nivelul colului uterin ) La nivelul cel.

Celule orangeofile Celule orangeofile .

cu granule de keratohialin Cel.cu granule de keratohialin .Cel.

nuclei picnotici.ASCUS Intilnita in : .preneoplazice . intunecati Se asociaza cu modif.Parakeratinizarea Parakeratinizarea     Reprezinta o keratinizare atipica Cel I mari eozinofile.Condylloma acuminatum . care descuameaza izolat.leucoplazii .procese iritative cronice( DIU ) .

Ø= 15-20μm.procese iritative cronice  . apare la : . cu nucleu picnotic. citoplasma rosu intens.rotunda .femeile la menopauza .Diskeratinizarea Diskeratinizarea   Proces de keratinizare atipica pe o cel.PB Diskeratocit = cel.

dupa 18-20 zile – nucleare si citoplasmatice.nucleara neteda . Lez. afinitate tinctoriala( dupa 18 zile ). vacuolizari. inflamatie ( din a 12 a zi ).N/C normal. vol. ↑vol.nuclear ↑. cu PMN pe suprafata .tardive – persista amfofilia. mb. falsa eozinofilie. multinucleeri. hemoragie.Leziuni distrofice postradioterapie Leziuni distrofice postradioterapie   Leziuni imediate : citoliza. ↑ volumul celular.nuclear in raport cu citoplasma  . amfofilie.rap. policromatofilie Lez.

gigante multinucleate .Cel.gigante multinucleate Cel.

rar cel.Leziuni distrofice postchimioterapie Leziuni distrofice postchimioterapie      Lez.mari .~ cu cele de iradiere Apar dupa a 2-a sau a 3-a cura de citostatice Mai moderate Mai rare F.

citoplasmatic 2.INFLAMATII: Citologia proceselor inflamatorii acute cervico-vaginale  Alterari celulare determinate de agentul inflamator la nivel : 1. nuclear .

rap.N sau fuziforme. bizare.. tetaroide. Vacuolizari citoplasmatice – in jurul nucleului ( halou perinuclear ) = Trichomonas sau fungi . in butelie.Modificari celulare inflamatorii Modificari celulare inflamatorii    Talia – normala sau ▲ ( 2x ). nc/citopl = normal Forma cel.

Halou perinuclear Halou perinuclear .

  Amfofilie – cel. Trichomonas ).Alterari citoplasmatice Alterari citoplasmatice  Falsa eozinofilie.I si PB devin eozinofile ( semn indirect de inflamatie caracteristic pt.cel.este rosie si verde .este si rosie si verde in acelasi timp Policromatofilie – pe teritorii separate cel.

Amfofilie si policromatofilie Amfofilie si policromatofilie .

Alterari nucleare inflamatorii Alterari nucleare inflamatorii
     Hipocromazie – in infectii virale Hipercromazie Talia – normala, ▲, anizocarioza sau ▼ (picnoza) Forma – normala sau deformata Structura – karioliza sau kariorhexis

Context inflamator Context inflamator
   acut ( PMN) subacut (PMN, limfomonocite, plasmocite) cronic (histiocite, macrofage) - PMN alterate, grupate. - Macrofage cu vacuole - saci de PMN – suspiciune carcinom !!!

AGENTI ETIOLOGICI AGENTI ETIOLOGICI
 Bacterii – 1.Lactobacilus ( bacilul Doderlein)
2.Gardnerella vaginalis (Haemophilus vaginalis) 3.Diphteroides 4.Coci gram +( √ Staphylococcus epidermis). 5.Coci gram - :Neisseria gonorrheae

Alti agenti etiologici Alti agenti etiologici Granuloma venerum Actinomyces israelii Leptotrix vaginalis Chlamydia( Bedsonia ) Mycobacterium Infectii fungice – Candida albicans Infectii parazitare – Trichomonas vaginalis Human Papilloma Virus ( HPV ) Herpes Simplex Virus ( HSV .

cumargini drepte sau usor curbate Formeaza lanturi scurte - - .drepti sau usor curbati.inaintea menstruatiei.Bacili Doderlein Bacili Doderlein este obisnuit la nivelul tractului genital inferior Bacil gram(+) aerob Determina citoliza cel.I bogate in glicogen in faza secretorie. sarcina. menopauza precoce Bacili roz.

induce infiltrat neutrofilic si rari bacili  .Gardnerella vaginalis Gardnerella vaginalis -bacil gram (-) .cu aspect caracteristic de “cer innorat”.in cuiburi pe suprafata cel. scurt..se poate asocia cu Trichomonas vaginalis . albastru intens.

metaplaziate cel.Chlamydia trachomatis Chlamydia trachomatis - µorganism gram (-) .) 2. SIL ! N.se pune serologic !!! . modificarile citologice nu sunt specifice pt.gazda sunt infectate prin 3 tipuri de incluzii: 1. cu vacuole de mucina si incluzii degenerative.dif.agregate – nebulare ( specifice) Dg.Chlamidia.corpi reticulati( perinucl) 3. ci doar sugestive – diag.corpi elementari( la nivel citopl.endocolului si a cel.B.intracelular la nivelul cel.

Chlamidia trachomatis Chlamidia trachomatis .

Candida albicans Candida albicans -cea mai frecventa ciuperca in diabet zaharat.spori (ovali. droguri Imunosupresive μ:. sarcina. mici .posttratament antibiotic. subtiri.maronii) -filamente(pseudohife) lungi.Frotiu cu abundent infiltrat neutrofil . brun-eozinofile .

Candida albicans Candida albicans .

nucleu putin rosu.usor excentric cuiburi de PMN pe cel.Trichomonas vaginalis Trichomonas vaginalis Protozoar flagelat Se transmite prin contact sexual forma ovalara .piriforma. Ø=8-20 μm. gri-verde cu granulatii rosii .scuamoase (canibalism) Se asociaza frecvent cu Leptotrix ( filamente) .cu o extremitate mai mare si cu 4 flageli citoplasma cianofila.

falsa eozinofilie . S sau PB . prezenta de atipii celulare : .kariorhexis in cel.citoliza excesiva .binucleeri .B.variatii ale taliei nucleului .halou perinuclear . nuclei picnotici .macronuclei.TV TV N.parakeratoza .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

histiocite  . anaerob Obisnuit in orofaringe.filamentos. Ly. densa( nu se vad AI) si o zona periferica in care se vad filamente ramificate.dispuse radiar = “raze de soare” Frotiu inflamator cu PMN.plasmocite.Actinomyces isrraeli Actinomyces isrraeli     Gram (+).cu zona centrala bazofila. Se asociaza frecvent cu DIU Apare in cuiburi filamentoase. tract digestiv inf.

ACTINOMYCES ACTINOMYCES .

Galloway DA. *Risc înalt. Castellsagué X. 1994. Howley PM.3 – HPV tipurile 16 şi 18 sunt răspunzătoare pentru majoritatea cancerelor cervicale din întreaga lume4  Tipuri non-oncogenice** – HPV tipurile 6 şi 11 sunt cel mai frecvent asociate cu condiloamele genitale externe. et al.68:4503–4505 with permission from the American Society for Microbiology Journals Department. Bosch FX. Philadelphia. eds. Clin Infect Dis. Wiley DJ. In: Knipe DM. Michael Hagensee. 2003. Olson NH. 1994. . Reprinted from J Virol. 2001:2197–2229. 4. Int J Cancer.HPV HPV Virus ADN dublu-catenar1 >100 tipuri identificate2 ~30–40 tipuri anogenitale2.3  ~15–20 oncogenice*. Howley PM. Bakers TS. ** Risc scăzut 1. Beutner K. J Virol. et al.68:4503–4505. Schiffman M. 3. Lowy DR.3 Reprinted from Hagensee ME.127:930–934. Pa: Lippincott-Raven. Muñoz N. Arch Pathol Lab Med. Douglas J. by permission of the American Society for Microbiology and Dr.111:278–285. Castle PE. 2002. 2.2. 2004.35(suppl 2):S210–S224.

3. Parkin DM. . CA Cancer J Clin. 1990. Switzerland: World Health Organization. WHO Office of Information.Focus asupra bolii cervicale şi condiloamelor genitale Cancer cervical: 0. WHO Features. Geneva. Bray F.55:74–108. Ferlay J. 2. Pisani P. World Health Organization. 2005. World Health Organization.493 milioane în 2002 Leziuni precanceroase de grad înalt: 10 milioane2 Estimarea afectării mondiale prin bolile cauzate de infecţia cu HPV Leziuni cervicale de grad redus: 30 milioane2 Condiloame genitale: 30 milioane3 Infecţie HPV fără anomalii detectabile: 300 milioane2 1.152:1–6. 1999:1–22.

3 1. 2. Rockville.31:14–19. Meijer CJLM. Centers for Disease Control and Prevention. Kjaer SK.Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Conform Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite riscul de infecţie pe durata întregii vieţi pentru femeile şi bărbaţii activi sexual este de cel puţin 50%. et al.* * Majoritatea infecţiilor HPV se vindecă cu ajutorul răspunsului imun celular natural al organismului. . 1998. Histopathology. Schiffman M.1. Rozendaal L. Helmerhorst TJM. Md: CDC National Prevention Information Network. J Natl Cancer Inst Monogr. 3.33:83–86. 2003. 2004.2.

mici.Diskeratoza 3.Cel.Koilocite 2.Aspecte citologice asociate HPV Aspecte citologice asociate HPV Modificari caracteristice : 1.PB atipice.Fondul frotiului moderat inflamator .cu 1-2 nuclei hipercromi 4.

KOILOCIT KOILOCIT .

ovalare sau fuziforme.scuamoase mici.cu nuclei picnotici.DISKERATOCIT DISKERATOCIT Cel.citoplasma orangeofila Apar izolate sau in grupuri Sunt sugestive dar nu diagnostice pt. HPV !!! .

intraepiteliale scuamoase (SIL )  Asociere orizontala – SIL alterneaza cu focare de infectie cu HPV  Asociere verticala – SIL in straturile superficiale.  Asociere mixta –lez.intraepiteliale scuamoase (SIL ) HPV si lez. . de HPV in profunzime (asociatia inversa este mai rara ).HPV sunt amestecate cu SIL.HPV si lez. lez.

Herpes Simplex Virus ( HSV ) Herpes Simplex Virus ( HSV )    Tipul II determina o infectie genitala destul de comuna cu risc neonatal Paraziteaza cel.neteda  Pot aparea nuclei multiplii care se suprapun. aspect in “ geam mat ” sau granular cu incluzii nucleare eozinofile.nucl.scuamoase Nucleul creste.mb.dar raportul nc. se intersecteaza cu aspect de “ teanc de farfurii ”. HSV se asociaza √ cu Chlamidiile./citoplasma nu se modifica. N. .B.

HSV HSV .

Fara vacuole. granulara Crescut Semitransparenta.groasa.diferential – modificari inflamatorii si SIL Modif.diferential – modificari inflamatorii si SIL Diag.Diag.halou perinucl .subtire. contur neted SIL Marit( 3x cel.policromatofilie Vacuole.N/C Citoplasma Normo-/Hipocromatica omogena Usor crescut Opaca.inflamatorii Nucleu Marit sau picnotic Mb.nucl. contur ondulat Hipercromatica.nucl.I ) Mb.halou Cromatina Rap.

CIS. CIN 1= displazia minora HSIL . 2. . 1. 3= displazia moderata si severa.SIL SIL  Anomalii ne .condilom plan.CIN 2.invazive ale epiteliului colului uterin clasificate dupa agresivitate: LSIL .

hipercromazie Mitoze tipice rare Diskeratoza asociata cu koilocitoza . binucleeri.dimensiuni ▲ cel putin de 3X fata de nucleul cel. isi pierd polaritatea Nuclei mari si pleomorfi.cromatina uniform distribuita sau degenerata. multinucleere     . patata .hipercromazie .moderata variatie in talie si forma . Cel.N / C .nucleoli rari .LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic  Cel.binucleere.membrana nucleara vizibila. raport N / C ▲ .▲rap. cu neregularitati mici sau inaparenta cind cromatina este patata (+ HPV).I normale .S si I singure / in plaja Nuclei .mature anormale inlocuiesc stratul bazal si parabazal ( 1/3 din grosimea epiteliului ) Cel.

LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic .

postchimioterapie Deficienta de acid folic Frotiu atrofic Carcinomul verucos – prezenta de scuame anucleate asemanatoare cu hiperkeratoza benigna ( HPV pozitiva ) . 4. cu pastrarea rap. 2. Lez. 5. 3.N/C Lez.Diagnostic diferential LSIL Diagnostic diferential LSIL 1. hipercromatici.inflamatorii si reactive – nuclei mai mari.

ASCUS = cel.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS ASCUS = cel.5-3 X cel. usor neregulata 1.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS Anomalii mai marcate decit cele atribuite modif.potential serioase ce nu pot fi clar clasificate Nucleu de 2. mb. 2.N/C. decit SIL Lez. Atipii scuamoase Metaplazie atipica Atrofie atipica Regenerare atipica Parakeratoza atipica . / calit. binucleeri ocazionale. pleomorfism usor. neteda.nc. 4. hipercromazie moderata.I cu o usoara ▲a rap. cromatina uniform distribuita.reactive dar mai mici cant. 5. 3.

scuamoase atipice de origine nedeterminata ASCUS = cel.scuamoase atipice de origine nedeterminata .ASCUS = cel.

modificarile survin in celulePb. greu vizibile. hipercromatic. cel izolate sau in gramezi de minim 10 . cu piederea polaritatii nucleare. evocand o diferentiere mai mult malpighiana.nucleul . cromatina in gramezi). cu citopl. contur neregulat -leziunile citolog au o parte din criteriile de HSIL (nu sunt suficiente pt diagnostic) -leziunile au val.. sau metaplaziate imature .Gramezi compacte de cel. coezive atipice: cel Pb grupate. decat glandulara. hipercromazie .ASC-H Diagnostic diferential: . poligonale. (nucleu de 1. cromatina inegal distribuita.densa . predictiva pozitiva pt HSIL Diagnostic diferential: -Metaplazie scuamoasa imatura atipica: cel Pb cu raport N/C crescut.5-2x cat N.

ASC-H ASC-H .

poate fi chiar mai mic decit in LGSIL / aria citoplasm. mitoze anormale frecvente Asocierea cu infectia HPV Nucleoli in general absenti Limita nucleara neregulata Celule izolate. N / C ▲). Hipercromazie evidenta – cromatina fin sau grosolan granulara   Citoplasma – imatura. Nuclei cu: cromatina dispusa neregulat.HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic  Inlocuirea epiteliului scuamos normal cu cel. delicata sau dens metaplazica Ocazional – “ matura” si dens keratinizata. de tip PB. este mai mica ( rap. imature. din LSIL  Nucleul ▲. metaplaziate < decat cel. pleomorfism marcat. hipercromazie. . in plaje sau agregate sincitiallike. anormale peste 1/3: CIN 2 – CIS Celule de tip PB cu: pierderea polaritatii.

HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic .

citoplasma spumoasa Cervicita foliculara limfocitara. 4.histiocitare – nucleu excentric neuniform.endometriale reactive . uneori multinucleate HPV CIS sau carcinom invaziv . citoplasma palida. hipercromi.endometriale – nuclei mici. 3. tendinta de a forma gramezi DIU – cel.diferential HSIL 1. Cel.hipercrome Cel.Ly mici. 5.diferential HSIL Diag.mari. 6. 2.Diag.

nc.CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CIN1 NUCLEU volum rap./cit colorabilitate cromatina repartitie mitoze + + ++ regulata omogena ++ ++ ++ pieptanata reticulata omogena -/+ grosiera + +++ +++ +++ pieptanata in dezordine CIN2 CIN3 .

( uneori mici colturi juxtanucleare ) + +++ + +/- +/. uneori orangeofila .spre + +/+ spre ++ . uneori orangeofila CIN 3 putin cianofila.CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN Citoplasma volum colorabilitate glicogen placarde inflamatie CIN 1 abundent cianofila CIN 2 putin abundent cianofila.

mitoze √ frotiu curat cel. rap. raport N / C▲. hipercromazie.nc. rotund ovoide.B. anizocarioza.↑↑↑.au hipercromazie marcata. tip PB. Nu depaseste membrana bazala !!! .maligne – “saci de PMN” Nucleu ▲. pierderea polaritatii. marginatie cromatiniana. “in sir indian”./citopl. fara mitoze N. cu vacuolizari Cel.HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie   Toata grosimea epiteliului este afectata Cel. nuclei mari cu gramezi grosolane de cromatina. citoplasma cianofila / amfofila. nucleoli multiplii. cromatina in gramezi.

HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie .

ncl Neregulat ingrosata spre citopl.neteda spre periferie .: CIS / CIN 3 Dg.hipercrom Omogen Multinucleeri CIN 3 Nucleoli absenti Rap.hipercrom Zone optic vide Multinucleeri Nucleoli multiplii  In gramezi.N/C Cromatina Mb.: CIS / CIN 3 Dg.dif.dif. neregulata Marginatie periferica  Reticulata. Nucleu Mare.dif. pieptanata Marginatie absenta Regulat ingrosata spre citopl.rugoasa spre periferie CIS Mare.Dg.

: CIS / CIN3 Dg.necroza.dif.: CIS / CIN3 Dg.hemoragie .tipice Mici.inflamat.dif.hemoragie Mitoze Placarde cel Mediul de prelevare absente Mici si rare Curat. Citoplasma CIS -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Glicogen absent -Posibil orangeofilie CIN3 -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Colturi clare juxtanucleare de glicogen -Posibil orangeofilie Prezente.citoliza.fara necroza.dif.Dg.mai frecvente f.

mitoze atipice -cel. descrise la CIS. dar in plaja -keratinizare intensa pe cel. inflamatorii. hematii.Carcinomul scuamos invaziv Carcinomul scuamos invaziv  Nu poate fi diagnosticat pe frotiuri Se suspecteaza in prezenta:  -pleomorfism marcat. Separate -frotiu inflamator: cel. fibrina. detritusuri celulare .

usoara variabilitate in privinta taliei si conturului nucleilor .dif: citologia cervicitei foliculare.celulele formeaza agregate bi.AGC: AGC: Celule glandulare atipice .cromatina usor granulara Dg. cu o usoara suprapunere a nucleilor .+/. de origine endocervicala. regenerarea endocervicala. metaplazia tubara . care nu indeplinesc criteriile diagnostice de adenocarcinom AGC-NOS : . endometriala sau incerta .sau tridimensionale .

modificari mai pronuntate deca in AGC-NOS : hipercromazie nucleara . nuclei de talie variabila .AGC “favor neoplastic” AGC “favor neoplastic” .atipii sugestive dar insuficiente pentru diagnosticul de adenocarcinom in situ .

nucleu rotund . care formeaza agregate tridimensionale . de talie variabila . oval sau alungit . pierderea polaritatii .numar mare de celule glandulare atipice . pseudopapile sau rozete . cromatina neregulata .AIS AIS .

Adenocarcinom NOS . Adenocarcinom extrauterin 4. Adenocarcinom de tip endometrial 3.ADENOCARCINOMUL INVAZIV ADENOCARCINOMUL INVAZIV  Clasificare : 1. Adenocarcinom de tip endocervical 2.

celule izolate sau sub forma de agregate tridimensionale neregulate ( morule ) . cu raport N/C crescut .necroza . nucleoli proeminenti .celularitate bogata . nuclei mariti de volum . neregulata.citoplasma eozinofila granulara .Adenocarcinomul de tip endocervical: Adenocarcinomul de tip endocervical: .fondul : +/. cromatina grunjoasa.

citoplasma vacuolara . rar cu nucleol .celule in numar mai redus . cromatina mai putin grunjoasa .nuclei de talie mai mica . cianofila .Adenocarcinomul de tip endometrial : Adenocarcinomul de tip endometrial : . cu hipercromazie mai redusa .

AIS şi cancer este legat de infecţia persistentă cu tipuri HPV cu risc înalt (10 %).  . În ciuda prevalenţei înalte a infecţiei cu HPV. Riscul pentru CIN.Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la infecţia HPV   Majoritatea infecţiilor HPV sunt asimptomatice şi trecătoare. foarte puţine persoane infectate vor face cancer.

42. 53 şi 66  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col Risc înalt  Cele mai frecvente 16 şi 18  31. 81 şi CP 6180 Efectele clinice posibile  Condiloame genitale Risc înalt probabil  26. 45. 33. 59. 82 . 61. 72. 56.Genotipurile HPV Asocierea cu cancerul de col Risc scăzut Genotipuri  Cele mai frecvente 6 şi 11  40. 51. 54. 73. 44. 68. 70. 58. 52. 43. 39. 35.

materiale şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor. c) încăperi pentru diagnosticul microscopic dotate corespunzator. derularea fluentă a fluxurilor de probe. d) o încăpere cu destinată depozitării timp de 5 ani a frotiurilor cervicovaginale. Spaţiul serviciului trebuie compartimentat astfel: a) încăpere pentru recepţia probelor si/sau pentru redactarea electronică / eliberarea buletinelor de diagnostic citopatologic.ORGANIZAREA LABORATORULUI DE CITOPATOLOGIE Laboratorul de citopatologie trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă şi astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi echipamentelor. . b) spaţii de lucru cu aerisire directă pentru coloratia Babes-Papanicolau.

baterie de colorare manuală sau colorator automat (histochinetă de colorare) . asistenti medicali de laborator.microscop cu mărire x4.medic anatomopatolog. x20 x40 (uzual pentru diagnostic microscopic) . x10.centrifuga (optional) .calculator cu imprimantă .frigider (optional) .histotecă .PERSONAL .hotă . registrator medicali MIJLOACE FIXE .

IV). colorare uzuala. inflamabile si precursori de droguri utilizate (legea 300 /2002 anexa 1 cap.CONSUMABILE: -cuve si stative pentru coloratie ( rezistente la solventi organici) -sticlarie -suporturi pentru transportul lamelor din laboratorul de prelucrat in cabinetul medical de diagnostic microscopic si apoi transportul lor la histoteca. asubstantelor toxice. -echipamente de protectie . instrumentar si personal. deshidratare. -reactivi pentru fixare. a categoriilor de reactivi utilizati. -dezinfectanti pentru suprafete. -recipiente pentru colectarea in vederea neutralizarii tuturor lichidelor uzate infectate.

pentru training şi schimb de opinii în cazul cazurilor dificile Şedinţe interdisciplinare la care să participe anatomopatologii. citotehnicienii. ginecologii. cu discutarea frotiurilor citologice.Controlul calităţii laboratorului de antomie patologică Controlul intern al calităţii: - Întregul personal trebuie să respecte ghidul de lucru în laborator. a imaginilor colposcopice şi a frotiurilor histologice - - . protocoalele prevăzute şi normele de securitate Rapoartele histologice trebuie să permită comparaţiile şi corelarea cu citolgia şi colposcopia Efectuarea de şedinţe regulate. pentru discutarea problemelor de ordin tehnic.

Participarea la formarea rezidenţilor anatomopatologi. a masteranzilor Monitorizarea ratelor raportate de personal şi compararea lor cu standardele naţionale .Sesiuni regionale de interpretări inter-laboratoare .Controlul extern al calităţii: Educaţia continuă a personalului: .Participarea la simpozioane .

I.CURRICULUM DE FORMARE A MEDICILOR SPECIALISTI IN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICA PENTRU DERULAREA PROGRAMELOR DE SCREENING IN CANCERUL DE COL UTERIN SI COLORECTAL FURNIZORI EMC PRINCIPALI: Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti Institutul Oncologic “ Prof.O. Dr.) di Aviano (Institutl de Cancer Aviano – Italia) Institutul National de Sanatate Publica Colegiul Medicilor din Romania ACREDITAREA SI CALIFICAREA PERSOANELOR CU ATRIBUTII DE INSTRUIRE TEORETICA SI PRACTICA (CADRE DIDACTICE SI/SAU FORMATORI): cadre didactice universitare si personal cu experienta in programe organizate de screening Lista instructori DATA SAU PERIOADA DE DESFASURARE: Ianuarie-iunie 2012 .R. Chiricuta” Cluj Napoca PARTENERI IN PROIECT: Ministerul Sanatatii Centro di Riferimento Oncologico (C.

la nivel decizional si operational. .In Romania. la nivel populational.Analiza rezultatelor. . san.In prezent.Este necesara crearea capacitatii pentru organizarea si implementarea acestor programe in judete. colorectal.TIPUL SI NUMARUL DE PARTICIPANTI ESTIMAT (MINIM.Diseminarea informatiei. Participanti 220. cel putin pentru depistarea precoce a cancerelor de col uterin.Planificarea si organizarea unui program de screening la nivel national/local.Asigurarea calitatii intr-un program de screening. pana in prezent. 878/2003. .Comunicarea. . ANALIZA ACESTOR NEVOI SI MOTIVATIA ORGANIZARII: . IDENTIFICAREA CERINTELOR DE FORMARE: . . desi exista programe nationale de sanatate care vizeaza implementarea de programe de screening. . elaborarea raportului intr-un program de screening. . care incurajeaza statele membre sa implementeze programe de screening populational. constientizarea pe grupuri tinta intr-un program de screening. MAXIM SI OPTIM): Instructori 8. . .la nivelul Uniunii Europene exista din anul 2003 Recomandarea CE nr. se incearca organizarea de programe de screening populational. acest lucru nu s-a desfasurat. .Utilizarea sistemului informational intr-un program de screening.Monitorizarea si evaluarea unui program de screening.

. .prezentari powepoint. . .METODOLOGIE DIDACTICA UTILIZATA (mijloacele si metodele prin care se asigura transmiterea si asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor practice) .recenzii de literature de specialitate. . . . .cursuri magistrale.expunerea interactiva a matrialului conform programei analitice.aplicatii practice si teoretice asistate de calculator.studii de caz.dezbateri. .referate.filme didactice.rezumate articole. folosind mijloace multimedia/retroproiector. .

. . COSTURI) Pasi: .identificarea participantilor. in functie de feed-back-ul oferit de participant.convocarea participantilor. IESIRI.evaluarea programului de catre participant.STRATEGIA DE ORGANIZARE (PASI.desfasurarea propriu-zisa a programului de formare. . . . RESURSE.evaluarea participantilor. .ajustarea programului.planificarea sesiunilor. INTRARI. .

Evaluare: -a formabililor (cunostinte si abilitati): chestionar cu intrebari si raspunsuri a alegere. .a lectorilor (a formatorilor). .chestionar de opinie (stea).a programului. materiale. Costuri: suportate in cadrul proiectului ID 20596 “Instruire si preventive pentru o viata sanatoasa” derulat in cadrul Axei prioritare 3 “ Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreperinderilor”-Domeniul major de interventie 3.Resurse: . financiare. pre si post curs. .2 “Formare profesionala si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”.umane.

Caracterele celulelor endometriale. Conditiile de aparitie a celulelor bazale pe frotiul cervico-vaginal. Celule naviculare: descriere si conditii de aparitie. Celulele intermediate .caracteristici. Caracterele celulelor de endocol. Conditiile de aparitie pe frotiul cervico-vaginal a celulelor endometriale. Celulele bazale . Celulele parabazale . Caracteristica frotiului cervico-vaginal de lactatie.SUBIECTE PROPUSE PENTRU TEST FINAL                    Caracteristicile frotiului cervico-vaginal satisfacator pentru evaluare conform Sistemului Bethesda 2001. Scuame: descriere si semnificatie. Aspectul frotiului cervico-vaginal la utilizatoarele de contraceptive orale .caracteristici. Caracteristicile frotiului cervico-vaginal nesatisfacator pentru evaluare Tipuri celulare normale intilnite pe un frotiu cervico-vaginal: enumerare . Conditiile de recoltare satisfacatoare pentru un frotiu cervico-vaginal. Celulele superficiale .caracteristici.caracteristici. Diagnostic diferential intre celulele parabazale si celulele metaplaziate. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de sarcina. Conditiile de aparitie a celulelor parabazale pe frotiul cervico-vaginal.

Fenomenul de keratinizare. Menopauza preatrofica – caracteristici. criterii de diagnostic.US – definitie. Fenomenul de displazie. Modificari celulare inflamatorii. Fenomenul ASC . Candida albicans – aspecte microscopice. Leziuni distrofice postchimioterapie. Entitati clasificate ca ASC-US. Gardnerella vaginalis – aspecte microscopice. criterii de diagnostic. ASC-H – definitie.                     Modificari celulare la purtatoarele de DIU Tipuri de menopauza – enumerare si scurta descriere. caracteristici. caracteristici. Menopauza atrofica – caracteristici. Celule dediferentiate – definitie. Celule metaplaziate – definitie. Trichomonas vaginalis – aspecte microscopice. Menopauza cu persistenta stimulului estrogenic – caracteristici. . Menopauza de tip dens – caracteristici. Koilocitul – definitie. Leziuni distrofice postradioterapie. Herpes Simplex Virus – aspecte microscopice. caracteristici.

HSIL – definitie.vaginal diagnosticat ASC – US Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat AGC . Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Diagnosticul diferential dintre modificarile reactive (inflamatorii) si LSIL AGC – definitie. criterii de diagnostic citopatologic. criterii de diagnostic.              LSIL – definitie. Diagnosticul diferential al HSIL (CIN3) cu HSIL (CIS) Diagnosticul diferential al HSIL (CIS) cu carcinomul scuamos invaziv Diagnosticul diferential al LSIL.vaginal normal Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat ASC – H Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Diagnosticul diferential al HSIL.vaginal diagnosticat LSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat HSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. criterii de diagnostic citopatologic.

.Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la screening  Femeile vaccinate trebuie să efecteze în continuare examen citologic Babeş-Papanicolaou.

CURRICULA DE LABORATOR IN SCREENING-UL CANCERULUI COLO-RECTAL Testele de depistare a sângerărilor oculte din scaun .

Ghidul European de Asigurare a Calităţii pentru screeningul şi diagnosticul cancerului colorectal .Capitolul 4 .

Recomandări referitoare la testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale    Ce test să fie utilizat şi de ce? Cum să fie utilizat ca să se obţină rezultatele clinice? Cum să fie obţinute rezultate de calitate? .

Recomandări  Testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale a fost demonstrată ca o metodă cu caracteristicile necesare pentru a fi utilizată în screeningul populaţional  DNA şi alţi markeri noi nu sunt deocamdată recomandaţi .

totuşi.Recomandări Guaiac FOBT  gFOBT nu este testul preferat pentru screeningul unei populaţii moderne. în funcţie de costurile locale şi de mecanismul de distribuire şi colectare a kit-ului de testare. poate fi un test mai practicabil şi pe care comunitatea şi-l poate permite mai bine decât testul imunochimic .

iFOBT este testul preferabil pentru screeningul populaţional  Este mai sensibil şi mai specific din punct de vedere analitic şi clinic  Poate fi automatizat  Poate fi ajustat pragul de pozitivitate .

Testul imunochimic (iFOBT) Metoda Imunocromatografica  Dispozitive de colectare disponibile:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

Testul imunochimic (iFOBT)  Aparatură pentru analiză:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

 Specimen recoltat – materie fecala in orice moment al zilei  Recipient adecvat  Cantitate – 3 portiuni din puncte diferite ale bolului fecal  Prelucrare – se lucreaza in aceeasi zi  Stabilitatea probei – o zi la temperatura camerei .

globina umana fiind unica .Limite si interferente  Reactii fals pozitive – contaminarea fecalelor cu sange menstrual sau urina hematurica  Reactii fals negative – difuzarea sangelui din bolul fecal in apa din WC  Interactiuni medicamentoase – reactii pozitive – medicamente care produc sangerare gastro intestinala  Interferenta analitica – testul nu prezinta reactie incrucisata cu hemoglobina de animale .

Recomandări NU restricţii la administrarea medicamentelor  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte administrarea de medicamente populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic. .

.Recomandări NU restricţii în dietă  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte dieta populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic.

Recomandări  Până când vor fi publicate mai multe date despre stabilitatea testului este recomandabil să se ţină cont de condiţiile de păstrare şi perioada de garanţie descrise în instrucţiunile producătorului. .

Selectarea testului este foarte importantă       Distribuirea testului Etichetarea Instrucţiunile de folosire Uşurinţa utilizării Proba Un program pilot local este util pentru alegerea dispozitivului de prelevare şi a modului de distribuire şi colectare a probelor. .

iFOBT – Alegerea pragului pentru concentraţia hemoglobinei şi numărul de probe necesare trebuie să urmeze concluziile unui studiu pilot local .

Controlul calităţii interpretării testelor de depistare a sângerărilor oculte din scaun ? .

Organizarea laboratoarelor  Numărul laboratoarelor implicate  Personalul laboratoarelor  Acreditarea laboratoarelor şi monitorizarea calităţii  Distribuirea şi colectarea kit-urilor FOBT  Identificarea participanţilor şi a rezultatelor testelor  Asigurarea calităţii .

 Minimizarea numărului de laboratoare implicate  Automatizarea  Utilizarea unor proceduri de testare comune .

 Intervalul de timp de la colectarea probei până la analiza ei  Performanţa analitică  Rata de pozitivitate  Probe nesatisfăcătoare etc.Organizarea laboratorului – monitorizarea rezultatelor  Toate aspectele legate de performanţa laboratorului privitoare la screening trebuie să facă parte dintr-un sistem riguros de asigurare a calităţii. .

Personalul laboratorului  Laboratorul .coordonat de un chimist/ biochimist pregătit şi cu experienţă în tehnicile utilizate pentru analiză şi în procedurile de asigurare a calităţii .

Identificarea corectă a participanţilor şi a rezultatelor testelor  Trebuie implementate protocoale automate de verificare pentru identificarea corectă a populaţiei participante şi a rezultatelor testelor. .

Acreditarea laboratoarelor  ISO 15189  Control intern de calitate  Participare la scheme externe de control de calitate .

.Rolul colaborării multidisciplinare în screeningul colorectal  Programele de screening pentru cancerul colorectal trebuie gestionate de o echipă multidisciplinară pregătită în mod corespunzător .

furnizarea şi evaluarea unui serviciu eficient şi de calitate. şi  Specialişti în sănătate publică. Echipa multidisciplinară responsabilă cu programul de screening colorectal include:  Personal administrativ şi de birou  Epidemiologi  Personal de laborator  Medici generalişti  Medici endoscopişti  Medici radiologi  Medici anatomopatologi  Medici chirurgi  Asistente medicale. Succesul unui program de screening al cancerului colorectal depinde de personalul specializat implicat în implementarea. .