PROIECT POS DRU/63/3.2.

/S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă” Avizat CMR,

PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU SCREENING ÎN CANCERELE DE COL UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL

CAIET DE CURS (MANUAL) PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI ÎN MEDICINĂ DE LABORATOR

INSTRUIRE SI PREVENTIE PENTRU O VIATA SANATOASA – PROIECT ID-20596 Screening pentru prevenirea cancerului de col uterin / citologie Prof. Dr. Maria Sajin Dr. Rodica Pais

PROIECT ID-20596
 Obiectivul general:

-cresterea gradului de formare a profesionistilor din sistemul sanitar pentru a raspunde:

- noilor prioritati ale politicilor si programelor de sanatate, - urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor, - prin dobandirea de cunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon si san.

Cresterea nivelului de informare al Aplicantului si a altor decidenti din domeniul sanitar in ceea ce priveste resursele implicate in derularea Programelor de Screening pentru cele trei tipuri de cancer 2.Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening pentru o mai buna utilizare a fondurilor alocate din bugetul de stat in Politicile si Strategiile de sanatate ale Aplicantului 3.Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute de Aplicant referitoare la nevoile de instruire pentru personalul medical implicat in Programele de Screening 4.Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) si eficacitatii (transmiterea acelor cunostinte necesare asigurarii nevoilor de instruire pentru participarea la program) cursurilor de instruire pentru tot personalul medical implicat in Programele de Screening -/-    .PROIECT ID-20596 Rezultate:  Rezultate:  1.

dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si a celor de informare (6).PROIECT ID-20596 Rezultate:   5. in conditii de eficacitate si eficienta   . si a importantei pe care o au efectele economice ale diferitelor tipuri de afectiuni oncologice -Cresterea gradului de constientizare de catre populatia generala a rolului activ care ii revine in derularea Programelor de Screening Educarea populatiei in spiritul unei conduite preventive 7.Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derularea Programelor de Screening 6.Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect 8.Derularea intregului proiect. col uterin si colon.Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importantei Programelor de Screening pentru cancerul de san.

iar în cazul confirmării diagnosticului se instituie tratamentul adecvat .DEFINIŢIA SCREENING-ULUI  persoanele asimptomatice testate sunt clasificate după probabilitatea de a avea o boală sau o condiţie particulară în:  persoane probabil afectate de boală şi persoane probabil sănătoase   persoanele cu rezultat pozitiv la screening urmează testele diagnostice.

NIVELURILE PROFILAXIEI: de la Populaţie sănătoasă Agent cauzal Absenţa bolii Sănătate Debut real Şef de lucrări Dr. Haţieganu” Cluj-Napoca Pacienţi Debut aparent Boală clinic manifestă Ameliorat Agravat Recidive Perioada de incubaţie Latenţă Boală asimptomatică Prodrom Perioada Consecinţele bolii de stare PRIMORDIALĂ PRIMARĂ SECUNDARĂ TERŢIARĂ CUATERNARĂ Cel mai mare beneficiu . Ofelia Şuteu: Catedra de Epidemiologie UMF “I.

ginecolog. .Etapa de screening in prevenirea cancerului de col uterin = PAP / tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Indicatii . specialitati inrudite.pentru femeile care si-au inceput viata sexuala: de la 25 – 65 ani  Recomandare la minim doi – trei ani de medic familie. planning familial.

Hibridizarea in situ –decelarea AND in tesuturi.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Adenocarcinomul de tip endometrial : Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001   Clasic / conventional: cel mai ieftin Mediu lichid /monostrat:  -avantaj conservare celule eliminare detritus realizare strat uniform cantitate celule mai mare procesare automata  Testare HPV    1. .HIBRIDIZAREA -RISC SCAZUT/CRESCUT 2.PCR Identifica AND viral-izoleaza 35 tipuri 3.

screenig-ul cancerului de col uterin: .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1. Specificitate (procentul de paciente care nu au boala si un rezultat negativ al testului) = 9095% . Specificitate = 85-96% .frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou Sensibilitate (= procentul de paciente care au boala si un rezultat pozitiv al testului)= 65-85%.testare HPVSensibilitate = 75-100%.

care să înregistreze toate datele necesare şi care ar trebui să includă de asemenea orice test recoltat în manieră oportunistă Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizate   .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Utilizarea unei baze de date corespunzătoare  Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional coerent. Trebuie să existe un sistem standard computerizat eficient. uniform şi de încredere. care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor componentelor programului.

.

LA DECONTAREA DE CATRE CNAS.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor   PROPUN=DE DISCUTAT LEZIUNILE ATIPICE SA FIE RAPORTATE LA UN RESPONSABIL / CHIAR ODATA CU CNP. PENTRU A FI VERIFICATA CORESPONDENTA CITOHISTOPATOLOGICA REGISTRUL DE CANCER pentru leziuni atipice ??????  .

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Personalul responsabil de interpretarea frotiurilor cervico-vaginale:  Medici anatomopatologi: au responsabilitatea diagnosticului cito-patologic si sunt raspunzatori directi in verificarea activitatii de screening (minim verificarea a 1/10 lame) si diagnosticul citologic al atipiilor (international) Medici de laborator.screening citologic. etc. biologi. sub verificarea unui medic anatomopatolog  .

demonstreaza ca este fff importanta PRELEVAREA de celule din zona de transformare a colului uterin. in conditii standard. in urma discutiilor din reteaua de anatomie si citologie patologica: In general in orase s-a efectuat screeningul dar faptul ca suntem in continuare pe primul loc la mortalitatea prin cancer de col uterin (date raportate de registrele de stare civila inca din 2009).Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor  PROPUN=DE DISCUTAT   De remarcat. IN AFARA ORASELOR .

datelor internationale . obligatoriu insotite de CNP.EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING nu de cancer invaziv (apare exceptional deoarece are acuze) PROPUN=DE DISCUTAT Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite.evaluarea impactului programului pe termen lung / se va realiza prin raportarea lunara.componentele programului. prin e-mail a cazurilor atipice. conf.16.rezultatele . pentru a aprecia: . deja banii dati de CNAS sunt suficienti .evaluare operaţională / nu este cazul.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Conditii de recoltare pentru un frotiu satisfacator:    La mijlocul ciclului menstrual Sa contina celule din toata zona de transformare ( importanta este calitatea nu cantitatea ) Etalare uniforma .

PAP test / tehnica de coloratie Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Instrumente pentru recoltare: Tampon de vata Cytobrush Spatula bifida Ayre Intinderea pe lama: -dintr-o singura miscare (nu in zigzag!) -prin rotirea periei endocervicale (nu prin stergere!). .

. poate face ca frotiul sa fie dificil sau eronat de interpretat. care apare in 10 sec. Atentie ! Fixatorul prin uscare in aer.primul pas esential pentru acuratetea diagnosticului citologic.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  FIXAREA imediata a materialului recoltat . Scopul: păstrarea caracteristicilor citomorfologice cât mai apropiate de cele in vivo si mentinerea elem. citochimice esentiale diag. de la intinderea frotiului.

frotiurile se introduc imediat intr-o solutie fixatoare o anumita perioada de timp. fixarea umeda cu uscare in aer ulterioara . -alcool izopropilic 70-90% -alcool/eter (50/50) .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  - Exista trei tipuri de fixare : fixare umeda . se usuca si apoi se transporta in laborator. dupa care se scot din fixator.spray-urile fixatoare constau de obicei dintr-o substanta de baza alcoolica si o substanta ceroasa spray: sub unghi drept la 20cm.prin introducerea imediata a frotiurilor proaspăt recoltate intr-o solutie fixatoare. - fixarea cu spray . -alcool etilic 90-95%.

.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Metoda de colorare Papanicolaou Permite vizualizarea optima a celulelor exfoliate de la nivelul suprafetelor epiteliale ale corpului indiferent de prelevare:  - Avantajele coloratiei: .evidentierea detaliului nuclear – printr-o fixare si o colorare corespunzatoare a nucleilor .transparenta citoplasmatica – prin folosirea colorantilor alcoolici si o clarificare optima permitand vizualizarea clara a celulelor in ariile cu suprapuneri celulare cu mucus.posibilitatea evidentierii diferentierii celulare – datorita colorantilor policromatici - .

dar poate fi intâlnita in carcinomul keratinizant sau in leucoplazie).  Ea 50 .un amestec policrom compus din eozina. derivati de gudroni de cărbuni. cum ar fi celulele parabazale. verde de luimina si brun Bismarck. Verdele de lumina coloreaza citoplasma celulelor metabolic active. intermediare si cilindrice . ale căror formule chimice sunt standardizate.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Coloranti citoplasmatici:  sunt sintetici. Eozina coloreaza citoplasma celulelor scuamoase mature.  Orange G – primul colorant citoplasmatic folosit in metoda Papanicolaou care coloreaza intens keratina in portocaliu strălucitor (keratina nu se găseste in mod normal la nivelul epiteliului vaginal sau cervical. nucleolii si cilii.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Colorarea nucleilor:   Diagnosticul de atipii / malignitate se bazeaza in primul rând pe pattern-ul cromatinian . . Pentru a evidentia cel mai bine acest detaliu nuclear se foloseste hematoxilina Harris care are afinitate pentru nucleoproteine.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001       15 sec – 24 ore –alcool. eter 2 x apa distilata 3-5 min hematoxilina Harris 2 x apa distilata 10 – 20 sec HCL 5% in apa pentru diferentiere 2 ape curente ( se poate si in apa distilata ) -/- .

90. 96 grade 3 -4 min orange G 1 alcool 70 grade ( indeparteaza excesul de colorant ) 10 – 15 min EA 50 sau EA 51 2 alcooluri 96 grade 1 alcool absolut Xilol montarea lamelei peste lama frotiului .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001         30 sec alcool 70.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Factorii ce influenteaza tehnica Papanicolaou:         tipul de fixator folosit formula de hematoxilina selectata formulele celorlalti coloranti durata timpilor de colorare numarul frotiurilor colorate in fiecare colorant in parte pH si continutul chimic al apei de robinet folosite (excesul de clor) temperatura apei ph-ul colorantilor -/- .

.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001        vârsta colorantilor utilizati prezenta particulelor de colorant in solutiile nefiltrate variabilitatea metodei de colorare posibila contaminare a solutiilor de deshidratare calitatea frotiurilor obtinute de clinician (groase. subtiri. fixate prin uscare) ph-ul probei recoltate prezenta sau absenta modificarilor celulare inflamatorii.

.

Ransdell 1997: prelevatele au provenit in special de la paciente cu SIL sau carcinoame !!! .000 minim 10 cel endocol / metaplaziate Nesatisfacator: leucocite.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1.000 .Grd. hematii / lame sparte. etc.de evaluare: Satisfacator: celularitate minima pe frotiu conventional (CP): 8. in LBP: 5. neetichetate.000-12.

LBP. din mai 2009 / Novaprep Solutia Orphée / metoda semiautomata .

SISTEMUL BETHESDA 2001 Caracterizare generala: (­-) pentru lez. epiteliale Alte neoplasme Recomandari . intraepiteliala / maligna     Altele Anomalii ale cel.

HSV). organisme fungice / candida.Negativ pentru lez. modif. .SISTEMUL BETHESDA 2001 . intraepiteliala/maligna: (Tv. cocoizi. asoc. actinomyces.

.

SISTEMUL BETHESDA 2001 Modif.inflamatie / .DIU ./ . reactive celulare asociate cu: .iradiere .

scuamoase: ASC-US ASC-H LSIL HSIL Carcinom scuamos .SISTEMUL BETHESDA 2001 - Anomalii celulare cel.

.

ADK endometrial .AGC endocervicale endometriale NOS .AGC in favoarea unei neoplazii .SISTEMUL BETHESDA 2001 - Cel. glandulare: .ADK endocervical .AIS .ADK extrauterin .

Frotiu normal – noua prelevare dupa 2-3 ani .SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI 1.antiinflam-noua prelevare dupa 1 an 2. postmenop–trat. ASC-US :risc de 5-10% → HSIL / cc.6 luni.noua prelevare -/- .prelev dupa 3 .estrogenic.Inflamatie – trat.lez.intraepiteliala / maligna : . Negativ pt. in zilele 9-12 de ciclu pana se obtin 2 frotiuri consecutive in limite normale sau colposcopie imediata.invaziv .

ECC (-) si HPV(-) – noua prelevare PAP la 1 an b.testare HPV : a. ECC(+) si/sau HPV(+) – se repeta colposcopia ( pt.colposcopica: ECC +/.colposcopica: se indica curetaj endocervic. HSIL).o noua prelevare dupa 6 luni .JSC ) – . ( ECC ) + biopsie .SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI ASC-H – colposcopie imediata. LSIL .daca nu exista lez. HSIL : Colposcopie satisfacatoare ( se evid.LSIL) sau conizatie (pt. .daca exista lez.

fosta jonctiune scuamo-cilindrica = zona de metaplazie scuamoasa . catre menopauza ZTN se retrage in canalul endocervical. s-c. situata pe exocol.la nastere – pubertate (debut viata sexuala) este prezenta j. .HISTOLOGIA COLULUI UTERIN     HISTOLOGIA COLULUI UTERIN Exocol – epiteliu scuamos pavimentos stratificat nekeratinizat Endocol – epiteliu columnar mucosecretor unistratificat Zona de transformare (ZTN).

EXOCOL BOGAT IN GLICOGEN coloratie HE si PAS .

) .granular si Hkeratina / Leucoplazie (M.Exocol cu str.

ZONA DE TRANSFORMARE .

ENDOCOL .

4. 5. 1. Celule bazale ( B ) Celule parabazale ( PB ) Celule intermediate ( I ) Celule superficiale scuamoase ( S ) Celule cu origine in endocol Celule cu origine in endometru .CITOLOGIA COLULUI UTERIN 1. 2. 3. CITOLOGIA COLULUI UTERIN 2.

Alte celule prezente in frotiul normal         Alte celule prezente in frotiul normal Polimorfonucleare neutrofile Macrofage si histiocite Hematii Serozitate Mucus Spermatozoizii Bacili Doderlein ( Lactobacillus ) .

asociate cu inflamatia ! . cromatina densa Citoplasma cianofila ( verde albastruie ) redusa . voluminos. numai in carente hormonale mari si eroziuni imp.CELULELE BAZALE (Cel. B)      CELULE BAZALE (B) Talie mica Ø= 8 -10 µm Rotunde sau ovale Nucleu central.nu apar in frotiul normal.

in prezenta pr.CELULE PARABAZALE (Cel. .patologice vaginale si cervicale.ocazional mici vacuole N.B. asemanator nucleilor cel. Intermediate Citoplasma cianofila( bazofila ). PB)      CELULE PARABAZALE (PB) Ø= 15-25 μm Rotunde sau ovale Nucleul Ø= 8-9 μm. nr. Sunt rare in frotiul normal.lor ↑ dupa 35 ani.

Cel. B si PB .

Celule Intermediate (Cel.citoplasma cianofila. I adevarate: . dar nucleul mai mare. usor excentric . I mari : .nucleul ↓ in Ø= 6-7 μm . .aceiasi talie cu cel. cutata la periferie .citoplasma cianofila.cu acumulari de glicogen ( in partea centrala )  Cel.Ø= 35-60μm . vezicular. I)  Celule Intermediate (I)  Cel.nucleu 7-8 μm .Ø= 20-35 μm .S.

Cel. I adevarate .

Cel. I mari .

I adevarate: nuclei veziculari. citoplasma mai groasa. naviculare  Celule I adevarate / naviculare  varietate a cel. bogata in glicogen prezente in sarcina si in menopauza de tip dens  . bazofila.Cel.

mari Ø= 35-60μm Poligonale Nucleu picnotic Ø≤ 5μm Citoplasma roz palid sau orange sau verde albastrui. transparenta Caracterizeaza perioada de fertilitate feminina! .cu rare cutari.Cel. superficiale scuamoase ( S )  Celule I mari     Cel.

Cel. S .

in prelevatele citologice vulvare Inflamatii Prolaps uterin DIU Infectii cu HPV cu leucoplazie Carcinoame de col uterin ( valoare predictiva scazuta ). S cu citoplasma galbena sau portocalie In locul nucleului – arie centrala luminoasa N.B. . Tradeaza maturizarea completa a celulelor ( keratinizarea lor ).Scuame anucleate    Celule superficiale (S) Cel.

Scuame anucleate .

grafica a j. verticalei .Distributia anatomica. s – c: N=1-10 mm la dr.

s – c / metaplazia din zona de tranzitie .Distributia anatomica a j.

s – c / metaplazia din zona de tranzitie .Distributia anatomica a j.

I sau PB.endocolului  Celule de endocol     aspect columnar ( din profil ) sau in fagure de miere ( de sus ) formeaza grupuri compacte polul bazal efilat . aceiasi talie cu nucleii cel. 1-2 nucleoli mici . mai largi spre polul apical Citoplasma fin vacuolata si slab bazofila ( poate contine mucus clar )  Nucleul fin granular.Cel.

endocolului .Cel. endocolului Cel.

endocolului Cel. endocolului .Cel.

Celule de endocol. dediferentiate si metaplaziate Celule de endocol. dediferentiate si metaplaziate .

Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere .

Histologie / Citologie a celulelor metaplziate Histologie / Citologie a celulelor metaplaziate .

stromale 1.citoplasma putina. mai mici decit cele endocervicale.rotunde sau ovale ~ histiocitelor mici. endometriale  Apar in primele zile de la menstruatie 2 tipuri :1. margini celulare slab definite . densa. uneori cu vacuole mici . rasucite. fin vacuolata .alungite sau rotunde.PB sau I).nucleu reniform sau oval .citoplasma putina. endometriale Cel. Cel. .cromatina granulara.opac. 2. Cel. glandulare 2.nucleu oval (aceiasi talie cu nucleii cel.Cel.

endometriale N.Cel.B. endometriale Cel. Prezenta lor in a 2-a jumatate a vietii sau dupa menopauza indica anomalii endometriale !! .

endometriale epiteliale stromale Cel.Cel.endometriale epiteliale stromale .

Cel.endometriale Cel.endometriale .

Polimorfonucleare neutrofile Polimorfonucleare neutrofile   Nealterate nu definesc o infectie Frecvente in faza secretorie sau la femeile sub “pilula” – exces de progesteron .

Spermatozoizii Spermatozoizii  - Pe 10% din frotiuri la femei intre 25-40 ani Forme bine pastrate ( cu cap si coada ) Forme degenerate ( flagel distrus.cap marit ) Forme fagocitate de macrofage - - .

rosu pal spre albastru Utilizeaza glicogenul din citoplasma cel.Bacili Doderlein Bacili Doderlein   Gram pozitiv.PB si I – produce o citoliza normala Supravietuieste la un pH =5  .

Bacili Doderlein Bacili Doderlein .

Limfocitele LIMFOCITELE

Apar rar si semnifica o inflamatie cronica

Menopauza - date generale Menopauza - date generale
MENOPAUZA – DATE GENERALE

  

Intre 48-52 ani Se caracterizeaza prin ↓ estrogenilor circulanti La femeile “plinute” – cantitate mai mare de estrogeni prin aromatizarea hormonilor la nivelul cel.adipoase

TIPURI MENOPAUZA TIPURI MENOPAUZA
1. 2. 3. 4. Menopauza cu persistenta stimularii secretiei estrogenice Menopauza de tip dens Menopauza preatrofica Menopauza atrofica ( avansata ).

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

  

La femeile obeze, cu viata sexuala Frotiu ~ celui din perioada fertila, dar cu ▼ nr. de cel. S = 10-15% Cel. I – nuclei veziculari de talie normala

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

Menopauza de tip dens Menopauza de tip dens
   Numai cel. I = 100% Depozite groase de cel. I si rare cel. PB; citoplasma contine depozite de glicogen. Acelasi aspect cu cel din sarcina sau sub pilula contraceptiva

I ( 90-10% ). cel. B Acelasi aspect si la femeile care alapteaza .Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica    Evidentiaza o carenta hormonala Cel. PB si cel.

Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica .

.Menopauza atrofica Menopauza atrofica  1. 3. picnoza nucleara si kariorhexis. Cel. PB = 100% 3 tipuri: Menopauza atrofica cu celule izolate Menopauza atrofica cu descuamare in lambouri Vaginita atrofica – eozinofilie marcata a citoplasmei. 2.

Menopauza atrofica Menopauza atrofica .

Procese de dediferentiere epiteliala Fenomenul de keratinizare Postradioterapie Postchimioterapie . 3. 2. 4.LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie 1.

nu se descuameaza Sub actiunea iritantilor .columnare) se dediferentiaza= hiperplazia cel.de rezerva .Procese de dediferentiere epiteliala Procese de dediferentiere epiteliala   La nivelul endocolului.diferentiate nu se pot multiplica.cel. cel.de rezerva ( situate in strat discontinuu intre MB si cel.

greu de diferentiat de histiocitele mici. membrana nucleara bine vizibila. aspect sincitial nucleu cu cromocentrii si nucleoli vizibili.izolate sau in grupuri mici.CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE    Mici.PB Cel.cromatina fin granulara Citoplasma aerata. cel. slab bazofila  .endometriale stromale sau cel. cu mici picaturi de mucus.putin abundenta.

CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE .

rotunde sau ovalare Nucleu omogen.metaplaziate Cel. cianofila.dediferentiate si cel. nucleol putin vizibil ca si membrana nucleara Citoplasma omogena.CELULE REMANIATE CELULE REMANIATE     Stadiu intermediar intre cel. cu picaturi de mucus .

Celule de regenerare Celule de regenerare .

Celule de regenerare Celule de regenerare .

Celule metaplaziate Celule metaplaziate    Stelate. Macroscopic – zone de leucoplazie( aspect albicios ).carcinomul scuamos .fin pulverulent cu cromocentrii vizibili. cu punti intercelulare Citoplasma cianofila cu mici picaturi de mucus Nucleul omogen. in placarde.risc ↑ pt.

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Fenomenul de keratinizare Fenomenul de keratinizare
1. 2. 3. Ortokeratinizarea Parakeratinizarea Diskeratinizarea

nucleu negativ sau scuame anucleate.ORTOKERATINIZAREA ORTOKERATINIZAREA   Proces normal la nivelul epiteliului scuamos stratificat keratinizat( nu la nivelul colului uterin ) La nivelul cel. . I mari si S care se descuameaza – citoplasma galben-pai ( orangeofila) cu abundente granule de keratohialin.

Celule orangeofile Celule orangeofile .

Cel.cu granule de keratohialin Cel.cu granule de keratohialin .

care descuameaza izolat.ASCUS Intilnita in : .leucoplazii .Parakeratinizarea Parakeratinizarea     Reprezinta o keratinizare atipica Cel I mari eozinofile.preneoplazice .nuclei picnotici.Condylloma acuminatum . intunecati Se asociaza cu modif.procese iritative cronice( DIU ) .

cu nucleu picnotic.Diskeratinizarea Diskeratinizarea   Proces de keratinizare atipica pe o cel. citoplasma rosu intens.procese iritative cronice  .femeile la menopauza .rotunda .Ø= 15-20μm.PB Diskeratocit = cel. apare la : .

tardive – persista amfofilia. policromatofilie Lez.nuclear in raport cu citoplasma  . dupa 18-20 zile – nucleare si citoplasmatice. ↑vol. cu PMN pe suprafata . afinitate tinctoriala( dupa 18 zile ). falsa eozinofilie. hemoragie. vacuolizari. multinucleeri.nuclear ↑.nucleara neteda . vol. mb. ↑ volumul celular.N/C normal. amfofilie. Lez.rap.Leziuni distrofice postradioterapie Leziuni distrofice postradioterapie   Leziuni imediate : citoliza. inflamatie ( din a 12 a zi ).

gigante multinucleate Cel.Cel.gigante multinucleate .

Leziuni distrofice postchimioterapie Leziuni distrofice postchimioterapie      Lez.rar cel.~ cu cele de iradiere Apar dupa a 2-a sau a 3-a cura de citostatice Mai moderate Mai rare F.mari .

nuclear . citoplasmatic 2.INFLAMATII: Citologia proceselor inflamatorii acute cervico-vaginale  Alterari celulare determinate de agentul inflamator la nivel : 1.

N sau fuziforme. tetaroide. bizare.Modificari celulare inflamatorii Modificari celulare inflamatorii    Talia – normala sau ▲ ( 2x ). rap.. in butelie. nc/citopl = normal Forma cel. Vacuolizari citoplasmatice – in jurul nucleului ( halou perinuclear ) = Trichomonas sau fungi .

Halou perinuclear Halou perinuclear .

Alterari citoplasmatice Alterari citoplasmatice  Falsa eozinofilie.   Amfofilie – cel.este si rosie si verde in acelasi timp Policromatofilie – pe teritorii separate cel.este rosie si verde .I si PB devin eozinofile ( semn indirect de inflamatie caracteristic pt.cel. Trichomonas ).

Amfofilie si policromatofilie Amfofilie si policromatofilie .

Alterari nucleare inflamatorii Alterari nucleare inflamatorii
     Hipocromazie – in infectii virale Hipercromazie Talia – normala, ▲, anizocarioza sau ▼ (picnoza) Forma – normala sau deformata Structura – karioliza sau kariorhexis

Context inflamator Context inflamator
   acut ( PMN) subacut (PMN, limfomonocite, plasmocite) cronic (histiocite, macrofage) - PMN alterate, grupate. - Macrofage cu vacuole - saci de PMN – suspiciune carcinom !!!

AGENTI ETIOLOGICI AGENTI ETIOLOGICI
 Bacterii – 1.Lactobacilus ( bacilul Doderlein)
2.Gardnerella vaginalis (Haemophilus vaginalis) 3.Diphteroides 4.Coci gram +( √ Staphylococcus epidermis). 5.Coci gram - :Neisseria gonorrheae

Alti agenti etiologici Alti agenti etiologici Granuloma venerum Actinomyces israelii Leptotrix vaginalis Chlamydia( Bedsonia ) Mycobacterium Infectii fungice – Candida albicans Infectii parazitare – Trichomonas vaginalis Human Papilloma Virus ( HPV ) Herpes Simplex Virus ( HSV .

inaintea menstruatiei.I bogate in glicogen in faza secretorie. sarcina. menopauza precoce Bacili roz.drepti sau usor curbati.Bacili Doderlein Bacili Doderlein este obisnuit la nivelul tractului genital inferior Bacil gram(+) aerob Determina citoliza cel. cumargini drepte sau usor curbate Formeaza lanturi scurte - - .

scurt.in cuiburi pe suprafata cel.se poate asocia cu Trichomonas vaginalis . induce infiltrat neutrofilic si rari bacili  .Gardnerella vaginalis Gardnerella vaginalis -bacil gram (-) . albastru intens..cu aspect caracteristic de “cer innorat”.

SIL ! N.agregate – nebulare ( specifice) Dg.Chlamidia.metaplaziate cel.dif.B.endocolului si a cel.Chlamydia trachomatis Chlamydia trachomatis - µorganism gram (-) .se pune serologic !!! .corpi reticulati( perinucl) 3.corpi elementari( la nivel citopl.) 2. modificarile citologice nu sunt specifice pt.intracelular la nivelul cel.gazda sunt infectate prin 3 tipuri de incluzii: 1. cu vacuole de mucina si incluzii degenerative. ci doar sugestive – diag.

Chlamidia trachomatis Chlamidia trachomatis .

droguri Imunosupresive μ:. mici .spori (ovali.Frotiu cu abundent infiltrat neutrofil . brun-eozinofile .maronii) -filamente(pseudohife) lungi.Candida albicans Candida albicans -cea mai frecventa ciuperca in diabet zaharat. sarcina.posttratament antibiotic. subtiri.

Candida albicans Candida albicans .

piriforma. Ø=8-20 μm. gri-verde cu granulatii rosii .cu o extremitate mai mare si cu 4 flageli citoplasma cianofila.nucleu putin rosu.Trichomonas vaginalis Trichomonas vaginalis Protozoar flagelat Se transmite prin contact sexual forma ovalara .usor excentric cuiburi de PMN pe cel.scuamoase (canibalism) Se asociaza frecvent cu Leptotrix ( filamente) .

S sau PB . prezenta de atipii celulare : .parakeratoza . nuclei picnotici .kariorhexis in cel.B.falsa eozinofilie .halou perinuclear .variatii ale taliei nucleului .TV TV N.citoliza excesiva .macronuclei.binucleeri .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

plasmocite. histiocite  .cu zona centrala bazofila. densa( nu se vad AI) si o zona periferica in care se vad filamente ramificate.Actinomyces isrraeli Actinomyces isrraeli     Gram (+).filamentos. anaerob Obisnuit in orofaringe. tract digestiv inf. Se asociaza frecvent cu DIU Apare in cuiburi filamentoase. Ly.dispuse radiar = “raze de soare” Frotiu inflamator cu PMN.

ACTINOMYCES ACTINOMYCES .

Castle PE. Muñoz N. *Risc înalt.3 – HPV tipurile 16 şi 18 sunt răspunzătoare pentru majoritatea cancerelor cervicale din întreaga lume4  Tipuri non-oncogenice** – HPV tipurile 6 şi 11 sunt cel mai frecvent asociate cu condiloamele genitale externe. ** Risc scăzut 1. J Virol. 2002. Olson NH. Schiffman M. In: Knipe DM. . Douglas J. 4. Howley PM.68:4503–4505 with permission from the American Society for Microbiology Journals Department. Philadelphia. Howley PM.127:930–934. Castellsagué X. Galloway DA.111:278–285. Bakers TS. 1994. Reprinted from J Virol. 3. Int J Cancer. Beutner K. et al. 2004. 1994. Wiley DJ.2. Michael Hagensee. Clin Infect Dis. et al. by permission of the American Society for Microbiology and Dr. Arch Pathol Lab Med.HPV HPV Virus ADN dublu-catenar1 >100 tipuri identificate2 ~30–40 tipuri anogenitale2. 2003. 2001:2197–2229. 2.68:4503–4505. Lowy DR.3  ~15–20 oncogenice*. eds.35(suppl 2):S210–S224. Bosch FX. Pa: Lippincott-Raven.3 Reprinted from Hagensee ME.

1999:1–22. 1990. 2. WHO Office of Information.55:74–108. World Health Organization. Parkin DM. CA Cancer J Clin. WHO Features.Focus asupra bolii cervicale şi condiloamelor genitale Cancer cervical: 0. Bray F.493 milioane în 2002 Leziuni precanceroase de grad înalt: 10 milioane2 Estimarea afectării mondiale prin bolile cauzate de infecţia cu HPV Leziuni cervicale de grad redus: 30 milioane2 Condiloame genitale: 30 milioane3 Infecţie HPV fără anomalii detectabile: 300 milioane2 1. 3. Ferlay J. . Pisani P. World Health Organization. 2005.152:1–6. Geneva. Switzerland: World Health Organization.

2004. Rozendaal L. 2003. 1998. Kjaer SK. Rockville. Histopathology. 2.Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Conform Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite riscul de infecţie pe durata întregii vieţi pentru femeile şi bărbaţii activi sexual este de cel puţin 50%. Centers for Disease Control and Prevention. J Natl Cancer Inst Monogr. .3 1. Meijer CJLM.31:14–19.33:83–86. 3.* * Majoritatea infecţiilor HPV se vindecă cu ajutorul răspunsului imun celular natural al organismului.1. et al.2. Helmerhorst TJM. Md: CDC National Prevention Information Network. Schiffman M.

mici.Fondul frotiului moderat inflamator .Koilocite 2.Diskeratoza 3.PB atipice.Aspecte citologice asociate HPV Aspecte citologice asociate HPV Modificari caracteristice : 1.cu 1-2 nuclei hipercromi 4.Cel.

KOILOCIT KOILOCIT .

scuamoase mici. ovalare sau fuziforme. HPV !!! .cu nuclei picnotici.citoplasma orangeofila Apar izolate sau in grupuri Sunt sugestive dar nu diagnostice pt.DISKERATOCIT DISKERATOCIT Cel.

intraepiteliale scuamoase (SIL ) HPV si lez.HPV sunt amestecate cu SIL.  Asociere mixta –lez.HPV si lez. . de HPV in profunzime (asociatia inversa este mai rara ).intraepiteliale scuamoase (SIL )  Asociere orizontala – SIL alterneaza cu focare de infectie cu HPV  Asociere verticala – SIL in straturile superficiale. lez.

neteda  Pot aparea nuclei multiplii care se suprapun.Herpes Simplex Virus ( HSV ) Herpes Simplex Virus ( HSV )    Tipul II determina o infectie genitala destul de comuna cu risc neonatal Paraziteaza cel. . se intersecteaza cu aspect de “ teanc de farfurii ”./citoplasma nu se modifica.B. N.scuamoase Nucleul creste. aspect in “ geam mat ” sau granular cu incluzii nucleare eozinofile.mb. HSV se asociaza √ cu Chlamidiile.dar raportul nc.nucl.

HSV HSV .

I ) Mb.policromatofilie Vacuole.nucl.halou perinucl .N/C Citoplasma Normo-/Hipocromatica omogena Usor crescut Opaca.nucl. granulara Crescut Semitransparenta.diferential – modificari inflamatorii si SIL Modif.halou Cromatina Rap.groasa.diferential – modificari inflamatorii si SIL Diag.inflamatorii Nucleu Marit sau picnotic Mb. contur neted SIL Marit( 3x cel. Fara vacuole.subtire.Diag. contur ondulat Hipercromatica.

condilom plan.invazive ale epiteliului colului uterin clasificate dupa agresivitate: LSIL . CIN 1= displazia minora HSIL . CIS. 3= displazia moderata si severa. 1. 2. .CIN 2.SIL SIL  Anomalii ne .

dimensiuni ▲ cel putin de 3X fata de nucleul cel.membrana nucleara vizibila. Cel.▲rap.mature anormale inlocuiesc stratul bazal si parabazal ( 1/3 din grosimea epiteliului ) Cel.binucleere.moderata variatie in talie si forma . hipercromazie Mitoze tipice rare Diskeratoza asociata cu koilocitoza .LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic  Cel. multinucleere     . patata .I normale .hipercromazie . cu neregularitati mici sau inaparenta cind cromatina este patata (+ HPV). binucleeri. isi pierd polaritatea Nuclei mari si pleomorfi.cromatina uniform distribuita sau degenerata.N / C .S si I singure / in plaja Nuclei .nucleoli rari . raport N / C ▲ .

LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic .

postchimioterapie Deficienta de acid folic Frotiu atrofic Carcinomul verucos – prezenta de scuame anucleate asemanatoare cu hiperkeratoza benigna ( HPV pozitiva ) .N/C Lez. hipercromatici. 5. 4. cu pastrarea rap. 3. 2.Diagnostic diferential LSIL Diagnostic diferential LSIL 1. Lez.inflamatorii si reactive – nuclei mai mari.

4.I cu o usoara ▲a rap. decit SIL Lez.potential serioase ce nu pot fi clar clasificate Nucleu de 2.N/C. usor neregulata 1. 2. hipercromazie moderata.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS Anomalii mai marcate decit cele atribuite modif. pleomorfism usor. / calit. 5.reactive dar mai mici cant.ASCUS = cel. 3.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS ASCUS = cel. Atipii scuamoase Metaplazie atipica Atrofie atipica Regenerare atipica Parakeratoza atipica . binucleeri ocazionale. mb.nc.5-3 X cel. cromatina uniform distribuita. neteda.

scuamoase atipice de origine nedeterminata ASCUS = cel.scuamoase atipice de origine nedeterminata .ASCUS = cel.

5-2x cat N. cu citopl.nucleul . coezive atipice: cel Pb grupate. (nucleu de 1.. cu piederea polaritatii nucleare. predictiva pozitiva pt HSIL Diagnostic diferential: -Metaplazie scuamoasa imatura atipica: cel Pb cu raport N/C crescut. cromatina inegal distribuita.Gramezi compacte de cel.ASC-H Diagnostic diferential: . cel izolate sau in gramezi de minim 10 . hipercromatic. greu vizibile. sau metaplaziate imature . poligonale. decat glandulara. cromatina in gramezi). hipercromazie .densa . evocand o diferentiere mai mult malpighiana. contur neregulat -leziunile citolog au o parte din criteriile de HSIL (nu sunt suficiente pt diagnostic) -leziunile au val.modificarile survin in celulePb.

ASC-H ASC-H .

N / C ▲). poate fi chiar mai mic decit in LGSIL / aria citoplasm. delicata sau dens metaplazica Ocazional – “ matura” si dens keratinizata. hipercromazie. este mai mica ( rap. imature. . in plaje sau agregate sincitiallike. anormale peste 1/3: CIN 2 – CIS Celule de tip PB cu: pierderea polaritatii. mitoze anormale frecvente Asocierea cu infectia HPV Nucleoli in general absenti Limita nucleara neregulata Celule izolate.HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic  Inlocuirea epiteliului scuamos normal cu cel. din LSIL  Nucleul ▲. de tip PB. Nuclei cu: cromatina dispusa neregulat. metaplaziate < decat cel. Hipercromazie evidenta – cromatina fin sau grosolan granulara   Citoplasma – imatura. pleomorfism marcat.

HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic .

citoplasma spumoasa Cervicita foliculara limfocitara. uneori multinucleate HPV CIS sau carcinom invaziv .diferential HSIL 1. 2.mari. 5. hipercromi. 4. citoplasma palida.Ly mici.Diag. Cel.endometriale – nuclei mici.endometriale reactive . 6.histiocitare – nucleu excentric neuniform. tendinta de a forma gramezi DIU – cel. 3.diferential HSIL Diag.hipercrome Cel.

/cit colorabilitate cromatina repartitie mitoze + + ++ regulata omogena ++ ++ ++ pieptanata reticulata omogena -/+ grosiera + +++ +++ +++ pieptanata in dezordine CIN2 CIN3 .nc.CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CIN1 NUCLEU volum rap.

spre + +/+ spre ++ . uneori orangeofila CIN 3 putin cianofila. uneori orangeofila .( uneori mici colturi juxtanucleare ) + +++ + +/- +/.CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN Citoplasma volum colorabilitate glicogen placarde inflamatie CIN 1 abundent cianofila CIN 2 putin abundent cianofila.

rotund ovoide. pierderea polaritatii.maligne – “saci de PMN” Nucleu ▲./citopl. nuclei mari cu gramezi grosolane de cromatina. tip PB. hipercromazie. fara mitoze N.B. raport N / C▲. Nu depaseste membrana bazala !!! . mitoze √ frotiu curat cel. citoplasma cianofila / amfofila. marginatie cromatiniana. cu vacuolizari Cel. “in sir indian”.nc. anizocarioza. nucleoli multiplii.↑↑↑. rap. cromatina in gramezi.HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie   Toata grosimea epiteliului este afectata Cel.au hipercromazie marcata.

HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie .

dif.dif. Nucleu Mare. pieptanata Marginatie absenta Regulat ingrosata spre citopl.hipercrom Omogen Multinucleeri CIN 3 Nucleoli absenti Rap.Dg.N/C Cromatina Mb.ncl Neregulat ingrosata spre citopl.: CIS / CIN 3 Dg.hipercrom Zone optic vide Multinucleeri Nucleoli multiplii  In gramezi.dif.: CIS / CIN 3 Dg.neteda spre periferie . neregulata Marginatie periferica  Reticulata.rugoasa spre periferie CIS Mare.

mai frecvente f.dif.inflamat.dif.: CIS / CIN3 Dg.hemoragie Mitoze Placarde cel Mediul de prelevare absente Mici si rare Curat.dif. Citoplasma CIS -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Glicogen absent -Posibil orangeofilie CIN3 -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Colturi clare juxtanucleare de glicogen -Posibil orangeofilie Prezente.Dg.hemoragie .tipice Mici.: CIS / CIN3 Dg.necroza.fara necroza.citoliza.

mitoze atipice -cel.Carcinomul scuamos invaziv Carcinomul scuamos invaziv  Nu poate fi diagnosticat pe frotiuri Se suspecteaza in prezenta:  -pleomorfism marcat. descrise la CIS. fibrina. Separate -frotiu inflamator: cel. hematii. inflamatorii. detritusuri celulare . dar in plaja -keratinizare intensa pe cel.

cu o usoara suprapunere a nucleilor .AGC: AGC: Celule glandulare atipice . care nu indeplinesc criteriile diagnostice de adenocarcinom AGC-NOS : .dif: citologia cervicitei foliculare. de origine endocervicala. endometriala sau incerta . metaplazia tubara .usoara variabilitate in privinta taliei si conturului nucleilor .celulele formeaza agregate bi.cromatina usor granulara Dg. regenerarea endocervicala.sau tridimensionale .+/.

atipii sugestive dar insuficiente pentru diagnosticul de adenocarcinom in situ . nuclei de talie variabila .modificari mai pronuntate deca in AGC-NOS : hipercromazie nucleara .AGC “favor neoplastic” AGC “favor neoplastic” .

care formeaza agregate tridimensionale .nucleu rotund . cromatina neregulata . pseudopapile sau rozete . pierderea polaritatii . de talie variabila .AIS AIS . oval sau alungit .numar mare de celule glandulare atipice .

ADENOCARCINOMUL INVAZIV ADENOCARCINOMUL INVAZIV  Clasificare : 1. Adenocarcinom de tip endocervical 2. Adenocarcinom NOS . Adenocarcinom extrauterin 4. Adenocarcinom de tip endometrial 3.

cu raport N/C crescut .necroza .citoplasma eozinofila granulara . neregulata.celularitate bogata . cromatina grunjoasa. nucleoli proeminenti .fondul : +/.celule izolate sau sub forma de agregate tridimensionale neregulate ( morule ) . nuclei mariti de volum .Adenocarcinomul de tip endocervical: Adenocarcinomul de tip endocervical: .

rar cu nucleol .citoplasma vacuolara . cromatina mai putin grunjoasa . cianofila .nuclei de talie mai mica . cu hipercromazie mai redusa .celule in numar mai redus .Adenocarcinomul de tip endometrial : Adenocarcinomul de tip endometrial : .

Riscul pentru CIN.Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la infecţia HPV   Majoritatea infecţiilor HPV sunt asimptomatice şi trecătoare.  . AIS şi cancer este legat de infecţia persistentă cu tipuri HPV cu risc înalt (10 %). foarte puţine persoane infectate vor face cancer. În ciuda prevalenţei înalte a infecţiei cu HPV.

59. 70.Genotipurile HPV Asocierea cu cancerul de col Risc scăzut Genotipuri  Cele mai frecvente 6 şi 11  40. 44. 53 şi 66  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col Risc înalt  Cele mai frecvente 16 şi 18  31. 39. 82 . 54. 35. 45. 56. 68. 72. 73. 52. 33. 43. 42. 81 şi CP 6180 Efectele clinice posibile  Condiloame genitale Risc înalt probabil  26. 58. 51. 61.

.ORGANIZAREA LABORATORULUI DE CITOPATOLOGIE Laboratorul de citopatologie trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă şi astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi echipamentelor. d) o încăpere cu destinată depozitării timp de 5 ani a frotiurilor cervicovaginale. Spaţiul serviciului trebuie compartimentat astfel: a) încăpere pentru recepţia probelor si/sau pentru redactarea electronică / eliberarea buletinelor de diagnostic citopatologic. derularea fluentă a fluxurilor de probe. c) încăperi pentru diagnosticul microscopic dotate corespunzator. b) spaţii de lucru cu aerisire directă pentru coloratia Babes-Papanicolau. materiale şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor.

histotecă .centrifuga (optional) .frigider (optional) . asistenti medicali de laborator.microscop cu mărire x4.calculator cu imprimantă .PERSONAL . x20 x40 (uzual pentru diagnostic microscopic) . registrator medicali MIJLOACE FIXE .medic anatomopatolog.hotă .baterie de colorare manuală sau colorator automat (histochinetă de colorare) . x10.

-recipiente pentru colectarea in vederea neutralizarii tuturor lichidelor uzate infectate. inflamabile si precursori de droguri utilizate (legea 300 /2002 anexa 1 cap. IV). instrumentar si personal.CONSUMABILE: -cuve si stative pentru coloratie ( rezistente la solventi organici) -sticlarie -suporturi pentru transportul lamelor din laboratorul de prelucrat in cabinetul medical de diagnostic microscopic si apoi transportul lor la histoteca. -dezinfectanti pentru suprafete. -echipamente de protectie . -reactivi pentru fixare. colorare uzuala. deshidratare. asubstantelor toxice. a categoriilor de reactivi utilizati.

cu discutarea frotiurilor citologice. ginecologii. a imaginilor colposcopice şi a frotiurilor histologice - - . protocoalele prevăzute şi normele de securitate Rapoartele histologice trebuie să permită comparaţiile şi corelarea cu citolgia şi colposcopia Efectuarea de şedinţe regulate.Controlul calităţii laboratorului de antomie patologică Controlul intern al calităţii: - Întregul personal trebuie să respecte ghidul de lucru în laborator. pentru training şi schimb de opinii în cazul cazurilor dificile Şedinţe interdisciplinare la care să participe anatomopatologii. pentru discutarea problemelor de ordin tehnic. citotehnicienii.

a masteranzilor Monitorizarea ratelor raportate de personal şi compararea lor cu standardele naţionale .Sesiuni regionale de interpretări inter-laboratoare .Participarea la simpozioane .Participarea la formarea rezidenţilor anatomopatologi.Controlul extern al calităţii: Educaţia continuă a personalului: .

) di Aviano (Institutl de Cancer Aviano – Italia) Institutul National de Sanatate Publica Colegiul Medicilor din Romania ACREDITAREA SI CALIFICAREA PERSOANELOR CU ATRIBUTII DE INSTRUIRE TEORETICA SI PRACTICA (CADRE DIDACTICE SI/SAU FORMATORI): cadre didactice universitare si personal cu experienta in programe organizate de screening Lista instructori DATA SAU PERIOADA DE DESFASURARE: Ianuarie-iunie 2012 .CURRICULUM DE FORMARE A MEDICILOR SPECIALISTI IN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICA PENTRU DERULAREA PROGRAMELOR DE SCREENING IN CANCERUL DE COL UTERIN SI COLORECTAL FURNIZORI EMC PRINCIPALI: Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti Institutul Oncologic “ Prof.O. Chiricuta” Cluj Napoca PARTENERI IN PROIECT: Ministerul Sanatatii Centro di Riferimento Oncologico (C. Dr.R. I.

. colorectal. acest lucru nu s-a desfasurat. la nivel populational.Asigurarea calitatii intr-un program de screening. . ANALIZA ACESTOR NEVOI SI MOTIVATIA ORGANIZARII: . . . .Utilizarea sistemului informational intr-un program de screening. elaborarea raportului intr-un program de screening. cel putin pentru depistarea precoce a cancerelor de col uterin. MAXIM SI OPTIM): Instructori 8. constientizarea pe grupuri tinta intr-un program de screening.Planificarea si organizarea unui program de screening la nivel national/local. pana in prezent. . . IDENTIFICAREA CERINTELOR DE FORMARE: .Comunicarea.TIPUL SI NUMARUL DE PARTICIPANTI ESTIMAT (MINIM.Analiza rezultatelor.In prezent.la nivelul Uniunii Europene exista din anul 2003 Recomandarea CE nr. san. la nivel decizional si operational. care incurajeaza statele membre sa implementeze programe de screening populational. Participanti 220.In Romania.Monitorizarea si evaluarea unui program de screening.Este necesara crearea capacitatii pentru organizarea si implementarea acestor programe in judete. desi exista programe nationale de sanatate care vizeaza implementarea de programe de screening. se incearca organizarea de programe de screening populational. . 878/2003.Diseminarea informatiei. . .

. . .aplicatii practice si teoretice asistate de calculator. . folosind mijloace multimedia/retroproiector.referate.expunerea interactiva a matrialului conform programei analitice. . .studii de caz.recenzii de literature de specialitate. . . .rezumate articole.dezbateri.filme didactice. .cursuri magistrale.METODOLOGIE DIDACTICA UTILIZATA (mijloacele si metodele prin care se asigura transmiterea si asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor practice) .prezentari powepoint.

planificarea sesiunilor.ajustarea programului. . . INTRARI.desfasurarea propriu-zisa a programului de formare. . . in functie de feed-back-ul oferit de participant.STRATEGIA DE ORGANIZARE (PASI. IESIRI.identificarea participantilor.evaluarea participantilor. .convocarea participantilor. RESURSE. . COSTURI) Pasi: .evaluarea programului de catre participant. .

a programului. materiale.umane. . pre si post curs. Costuri: suportate in cadrul proiectului ID 20596 “Instruire si preventive pentru o viata sanatoasa” derulat in cadrul Axei prioritare 3 “ Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreperinderilor”-Domeniul major de interventie 3.Resurse: . .chestionar de opinie (stea). . financiare. Evaluare: -a formabililor (cunostinte si abilitati): chestionar cu intrebari si raspunsuri a alegere.a lectorilor (a formatorilor).2 “Formare profesionala si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”.

SUBIECTE PROPUSE PENTRU TEST FINAL                    Caracteristicile frotiului cervico-vaginal satisfacator pentru evaluare conform Sistemului Bethesda 2001. Conditiile de aparitie pe frotiul cervico-vaginal a celulelor endometriale. Caracterele celulelor de endocol.caracteristici. Celulele parabazale . Caracteristicile frotiului cervico-vaginal nesatisfacator pentru evaluare Tipuri celulare normale intilnite pe un frotiu cervico-vaginal: enumerare . Diagnostic diferential intre celulele parabazale si celulele metaplaziate. Conditiile de aparitie a celulelor bazale pe frotiul cervico-vaginal.caracteristici. Conditiile de recoltare satisfacatoare pentru un frotiu cervico-vaginal. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de lactatie. Scuame: descriere si semnificatie.caracteristici. Celule naviculare: descriere si conditii de aparitie. Conditiile de aparitie a celulelor parabazale pe frotiul cervico-vaginal. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de sarcina.caracteristici. Celulele superficiale . Celulele intermediate . Celulele bazale . Caracterele celulelor endometriale. Aspectul frotiului cervico-vaginal la utilizatoarele de contraceptive orale .

Celule dediferentiate – definitie. Koilocitul – definitie. Menopauza cu persistenta stimulului estrogenic – caracteristici. Entitati clasificate ca ASC-US. Menopauza preatrofica – caracteristici. ASC-H – definitie. Fenomenul ASC . caracteristici. Leziuni distrofice postradioterapie. Menopauza de tip dens – caracteristici. Leziuni distrofice postchimioterapie. Candida albicans – aspecte microscopice.US – definitie. caracteristici. caracteristici. criterii de diagnostic. Menopauza atrofica – caracteristici.                     Modificari celulare la purtatoarele de DIU Tipuri de menopauza – enumerare si scurta descriere. Gardnerella vaginalis – aspecte microscopice. Modificari celulare inflamatorii. Celule metaplaziate – definitie. Herpes Simplex Virus – aspecte microscopice. Fenomenul de keratinizare. . criterii de diagnostic. Fenomenul de displazie. Trichomonas vaginalis – aspecte microscopice.

Diagnosticul diferential al HSIL. HSIL – definitie. criterii de diagnostic citopatologic. criterii de diagnostic citopatologic.              LSIL – definitie.vaginal normal Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat ASC – H Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Diagnosticul diferential dintre modificarile reactive (inflamatorii) si LSIL AGC – definitie. criterii de diagnostic. Diagnosticul diferential al HSIL (CIN3) cu HSIL (CIS) Diagnosticul diferential al HSIL (CIS) cu carcinomul scuamos invaziv Diagnosticul diferential al LSIL.vaginal diagnosticat LSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat HSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat ASC – US Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat AGC .

Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la screening  Femeile vaccinate trebuie să efecteze în continuare examen citologic Babeş-Papanicolaou. .

CURRICULA DE LABORATOR IN SCREENING-UL CANCERULUI COLO-RECTAL Testele de depistare a sângerărilor oculte din scaun .

Capitolul 4 .Ghidul European de Asigurare a Calităţii pentru screeningul şi diagnosticul cancerului colorectal .

Recomandări referitoare la testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale    Ce test să fie utilizat şi de ce? Cum să fie utilizat ca să se obţină rezultatele clinice? Cum să fie obţinute rezultate de calitate? .

Recomandări  Testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale a fost demonstrată ca o metodă cu caracteristicile necesare pentru a fi utilizată în screeningul populaţional  DNA şi alţi markeri noi nu sunt deocamdată recomandaţi .

Recomandări Guaiac FOBT  gFOBT nu este testul preferat pentru screeningul unei populaţii moderne. totuşi. poate fi un test mai practicabil şi pe care comunitatea şi-l poate permite mai bine decât testul imunochimic . în funcţie de costurile locale şi de mecanismul de distribuire şi colectare a kit-ului de testare.

iFOBT este testul preferabil pentru screeningul populaţional  Este mai sensibil şi mai specific din punct de vedere analitic şi clinic  Poate fi automatizat  Poate fi ajustat pragul de pozitivitate .

Testul imunochimic (iFOBT) Metoda Imunocromatografica  Dispozitive de colectare disponibile:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

Testul imunochimic (iFOBT)  Aparatură pentru analiză:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

 Specimen recoltat – materie fecala in orice moment al zilei  Recipient adecvat  Cantitate – 3 portiuni din puncte diferite ale bolului fecal  Prelucrare – se lucreaza in aceeasi zi  Stabilitatea probei – o zi la temperatura camerei .

Limite si interferente  Reactii fals pozitive – contaminarea fecalelor cu sange menstrual sau urina hematurica  Reactii fals negative – difuzarea sangelui din bolul fecal in apa din WC  Interactiuni medicamentoase – reactii pozitive – medicamente care produc sangerare gastro intestinala  Interferenta analitica – testul nu prezinta reactie incrucisata cu hemoglobina de animale . globina umana fiind unica .

.Recomandări NU restricţii la administrarea medicamentelor  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte administrarea de medicamente populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic.

.Recomandări NU restricţii în dietă  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte dieta populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic.

.Recomandări  Până când vor fi publicate mai multe date despre stabilitatea testului este recomandabil să se ţină cont de condiţiile de păstrare şi perioada de garanţie descrise în instrucţiunile producătorului.

.Selectarea testului este foarte importantă       Distribuirea testului Etichetarea Instrucţiunile de folosire Uşurinţa utilizării Proba Un program pilot local este util pentru alegerea dispozitivului de prelevare şi a modului de distribuire şi colectare a probelor.

iFOBT – Alegerea pragului pentru concentraţia hemoglobinei şi numărul de probe necesare trebuie să urmeze concluziile unui studiu pilot local .

Controlul calităţii interpretării testelor de depistare a sângerărilor oculte din scaun ? .

Organizarea laboratoarelor  Numărul laboratoarelor implicate  Personalul laboratoarelor  Acreditarea laboratoarelor şi monitorizarea calităţii  Distribuirea şi colectarea kit-urilor FOBT  Identificarea participanţilor şi a rezultatelor testelor  Asigurarea calităţii .

 Minimizarea numărului de laboratoare implicate  Automatizarea  Utilizarea unor proceduri de testare comune .

Organizarea laboratorului – monitorizarea rezultatelor  Toate aspectele legate de performanţa laboratorului privitoare la screening trebuie să facă parte dintr-un sistem riguros de asigurare a calităţii.  Intervalul de timp de la colectarea probei până la analiza ei  Performanţa analitică  Rata de pozitivitate  Probe nesatisfăcătoare etc. .

coordonat de un chimist/ biochimist pregătit şi cu experienţă în tehnicile utilizate pentru analiză şi în procedurile de asigurare a calităţii .Personalul laboratorului  Laboratorul .

.Identificarea corectă a participanţilor şi a rezultatelor testelor  Trebuie implementate protocoale automate de verificare pentru identificarea corectă a populaţiei participante şi a rezultatelor testelor.

Acreditarea laboratoarelor  ISO 15189  Control intern de calitate  Participare la scheme externe de control de calitate .

.Rolul colaborării multidisciplinare în screeningul colorectal  Programele de screening pentru cancerul colorectal trebuie gestionate de o echipă multidisciplinară pregătită în mod corespunzător .

 Succesul unui program de screening al cancerului colorectal depinde de personalul specializat implicat în implementarea. şi  Specialişti în sănătate publică. furnizarea şi evaluarea unui serviciu eficient şi de calitate. . Echipa multidisciplinară responsabilă cu programul de screening colorectal include:  Personal administrativ şi de birou  Epidemiologi  Personal de laborator  Medici generalişti  Medici endoscopişti  Medici radiologi  Medici anatomopatologi  Medici chirurgi  Asistente medicale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful