HERNII , EVENTRATII,

EVISCERATII
CONFERENTIAR
DR.TRAIAN PATRASCU

HERNIILE

GENERALITATI

HERNIE-ORICE EXTERIORIZARE A UNUI ORGAN DIN LOCUL

SAU OBISNUIT
IN CHIRURGIA ABDOMINALA-EXTERIORIZARE SPONTANA
SUBCUTANATA SAU INTRAPARIETALA , TEMPORARA SAU
PERMANENTA A UNUIA SAU MAI MULTOR VISCERE CARE
IMPING SI DISOCIAZA ELEMENTELE PERETELUI
ABDOMINAL LA NIVELUL UNUI PUNCT SLAB PREFORMAT ,
DECI PREVIZIBIL.
HERNIILE VERITABILE SUNT CELE DE LA NIVELUL
ZONELOR HERNIARE CORESPUNZATOARE ACESTOR PUNCTE
SLABE
SUNT SISTEMATIZABILE SI DESCRIPTIBILE CA ORIFICII SI
TRAIECT PENTRU CA SE PRODUC INTOTDEAUNA PRIN
ACELEASI LOCURI

GENERALITATI
TREBUIE DEOSEBITE DE :

EVENTRATII

EVISCERATII

HERNII DIAFRAGMATICE

HERNII INTERNE

ETIOPATOGENIE

6.
7.

AFECTIUNE INTALNITA LA 3-5% DIN INDIVIZI

BARBATI/FEMEI 3/1
FRECVENTA LA COPIL , RARA LA ADOLESCENTI , FECVENTA
CRESTE DE LA ADULTI LA VARSTNICI
PREDISPOZITIE EREDITARA
DOUA VARIETATI ETIOLOGICE
HERNIA CONGENITALA
HERNIA DOBANDITA:
a)structura slabeste prin denutritie, slabire rapida, obezitate,
sarcini repetate, distrofia nervoasa, defect de colagen
b)cresterea efortului fizic brusca sau cronica (tusitori, constipati,
prostatici)
EXISTA TIPURI CONSTITUTIONALE SAU ANATOMICE
PREDISPUSE LA HERNIE: ABDOMENUL IN DESAGA AL OBEZULUI,
TRIPLADISTENSIE A LUI MALGAIGNE , DUBLA DISTENSIE
ABDOMINALA A LUI BERGER

ANATOMIE PATOLOGICA
ORICE HERNIE ARE CA ELEMENTE CONSTITUTIVE:

TRAIECT

INVELISURI

CONTINUT

TRAIECTUL

a)un simplu orificiu(hernia epigastrica)

b)un canal care comporta:

un orificiu(inel) intern sau profund , peritoneal
un traiect intraparietal
un orificiu (inel) extern sau superficial
traiect subcutan dupa ce a iesit prin orificiul
superficial

4.
5.
6.
7.

INVELISURILE

SACUL:
-diverticul peritoneal care trece prin traiect si in care se
angajeaza viscerele prolabate
-lipseste in herniile congenitale si in herniile prin alunecarea
unui viscer subperitoneal
-in herniile vechi prezinta ingrosari la nivelul coletului
-poate avea o forma complexa cu ingustari etajate, divericuli ,
cloazonari longitudinale
INVELISURILE EXTERNE:
-lipom preherniar
-fascia transversalis
-tesut celular subcutanat
-piele

CONTINUT

Poate fi reprezentat de aproape orice organ cu exceptia

pancreasului

Continutul obisnuit este format din epiploon , intestin

subtire si , mai rar , colon

PROBLEME DE DIAGNOSTIC

Diferite la hernia simpla fata de cea complicata

Semne functionale in raport invers cu marimea:

-herniile mici, cu colet stramt , pot fidureroase cu exacerbare
la mers , ortostatism prelungit si effort
-herniile mari sunt adesea tolerate bine , dar pot deveni o
infirmitate

EXAMENUL CLINIC
INSPECTIE: tumefactie herniara mai ales in ortostatism
PALPARE:
-se determina consistenta si pediculul
-se cauta reductibilitatea, reaparitia la manevrele de presa
abdominala
-se exploreaza traiectul herniar
ESTE OBLIGATORIE CERCETAREA TUTUROR ZONELOR
HERNIARE MAI ALES CELE SIMETRICE CONTROLATERALE!
PERCUTIE
EXAMEN GENERAL AMANUNTIT(HERNIA POATE
REPREZENTA UN EPIFENOMEN)
TUSEU RECTAL

INDICATIILE OPERATORII
RISCUL OPERATOR:
-starea generala
-varsta
-tare individuale
RISCUL CONSERVARII HERNIEI:
-cresterea in timp a dimensiunilor pana la pierderea dreptului la
domiciliu
-boli cronice asociate (ex. Hernia ombilicala asociata cu ciroza)
TRATAMENT ORTOPEDIC NUNAI IN CAZURILE CU
CONTRAINDICATII ABSOLUTE
SCOPUL INTERVENTIEI CHIRURGICALE:
-reintegrarea viscerelor herniate
-suprimarea sacului
-refacerea solida a peretelui

VARIETATIELE HERNIEI DUPA CONTINUT

INTESTIN SUBTIRE
EPIPLOON
COLON
APENDICE
DIVERTICUL MECKEL
VEZICA URINARA

EPIPLOON

COLON

DIVERTICUL MECKEL

COMPLICATIILE HERNIILOR

STRANGULAREA
PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU
IREDUCTIBILITATEA
CONTUZIA HERNIARA
TUBERCULOZA HERNIARA
TUMORILE HERNIARE

I.STRANGULAREA HERNIEI

4.
5.
6.

10.
11.
12.

Complicatia cea mai frecventa si mai grava

Realizata prin constrictia brutala a viscerelor in sacul
herniar cu compromiterea irigatiei
Agentii anatomici ai strangularii pot fi
Inelul fibros al orificiului profund
Coletul sacului
Coletul diverticulilor intrasaculari
Leziunile intereseaza invelisurile herniei si organul
strangulat; sacul este destins , cu lichid initial citrin , apoi
rosietic , puriform si in final pio-gazos , chiar fecaloid
In stadiul final se produce si inflamarea invelisurilor
externe
Leziunile ansei trec prin 3 stadii evolutieve:
Stadiul congestiv
Stadiul ischemic
Stadiul de gangrena si perforatie

STRANGULAREA HERNIEI
STADIUL CONGESTIV:
-jena a circulatiei venose de intoarcere
-ansa edematiata , destinsa , rosu inchis
-la piciorul ansei apare inelul de strangulare
-leziuni reversibile
STADIUL ISCHEMIC:
-se intrerupe si circulatia arteriala
-Intestinul devine violaceu-negricios cu numeroase sufuziuni
hemoragice subseroase
-leziunea cea mai severea e la colet
-straturile cele mai atinse sunt musculara si mucoasa
-lichidul din jurul ansei este intens hematic
-leziuni ireversibile , necesita rezectie
STADIUL DE GANGRENA SI PERFORATIE:
-placarde de sfacel la nivelul ansei
-procesul de gangrena incepe din santul de strictiune
-in mezenter infarct localizat
-intestin in amonte destins hidro-gazos
-in marea cavitate lichid de ocluzie

STRANGULAREA HERNIEI
FORME ANATOMICE SPECIALE

CIUPIREA LATERALA

STRANGULAREA RETROGRADA

STRANGULAREA-ETIOLOGIE

Apare mai frecvent , adulti si batrani

Predispuse la strangulare herniile cu colet subtire , lung si

scleros

In herniile mari strangularea se produce mai ales

intrasacular, pe brida

MECANISMUL STRANGULARII
INCRIMINATI MAI MULTI FACTORI:

Distensia gazoasa brusca a intestinului sau cudura ansei

eferente

Factorul vascular

CLINICA
SEMNE FUNCTIONALE:
Durere
Colici repetate
Greturi si varsaturi
Oprirea gazelor
Oprirea fecalelor poate lipsi(golirea intestinului din aval, ciupire
laterala)
SEMNE FIZICE:
Bombarea herniei
Hernie dura , sub tensiune, dureroasa , mai ales la palparea
pedicolului
Hernie ireductibila
Fara impulsiune si expansiune la tuse
Matitate la percutie prin prezenta lichidului in sac
Abdomen meteorizat
Stare generala initial buna(primele ore)

EVOLUTIE

4.

5.

6.

Fara operatie : moarte in 3-5 zile prin ocluzie complicata

cu peritonita difuza
Rar flegmon piostercoral
FORME PARTICULARE:
Forme supraacute-in hernii mici , foarte stranse , evolutie
rapida cu sindrom hiperalgic, varsaturi fecaloide, semnte
toxinfectioase grave , letale in 36-48 ore
Forme subacute-mai ales in herniile mari cu strangulari
intrasaculare; hernie dura , dureroasa, se opreste
tranzitul , dar starea generala este buna , pacientul nu
varsa si ,eventual, totul intra in normal dupa cateva ore
Forme latente-manifestari herniare minime sau
inexistente , dar exista semnele ocluziei;apar mai ales la
batrani , debilitati, femei obeze.

TRATAMENT

Operatie de urgenta

Manevrele de taxis sunt periculoase

Viscerul herniat nu se reintegreaza decat dupa o atenta

examinare

In flegmonul piostercorala abordul este dublu:abdominal si

local

II.PIERDEREA DREPTULUI DE
DOMICILIU

Apare in hernia giganta care ar putea fi reintegrata dar nu

poate fi mentinuta

Reducerea se insoteste de dispnee , dureri abdominale si

tulburari de ritm cardiac

Infirmitate grava care expune la complicatii: contuzia

viscerelor herniate , strangulari intrasaculare

Necesita pregatire preoperatorie speciala

III.IREDUCTIBILITATEA PRIN ADERENTE

Poate avea doua cauze:
1.Hernia unui organ acolat(cecoascendent , colon ileopelvin in
stanga)
-se mai numesc si hernii prin alunecare
-sacul peritoneal lipseste
-voluminoase , partial reductibile
-prezenta colonului poate fi obiectivata prin irigografie
2.Aderente inflamatorii
-apare in herniile vechi , voluminoase

Risc mare de strangulare

Tentativele de reducere sunt periculoase

Timpul operator specific este desfacerea aderentelor

IV.CONTUZIA HERNIARA

Posibila mai ales in anumite tipuri de hernii(inghinoscrotala)

ORICE HERNIE CARE RAMANE DUREROASA CHIAR DUPA UN

TRAUMATISM MINIM TREBUIE OPERATA

V.TUBERCULOZA HERNIARA

Extensia intrasaculara a unei peritonite TBC

Tratament chirurgical asociat cu tratament antituberculos

IV.TUMORILE HERNIARE

Se dezvolta la nivelul organelor herniate

Complicatie rara

VARIETATI TOPOGRAFICE ALE

HERNIILOR

HERNIILE INGHINALE

GENERALITATI

80-90% din toate herniile

De 4 ori mai frecventa la barbati

Se produce prin canalul inghinal

ANATOMIE
CANALUL INGHINAL-interstitiu intre planurile musculoaponevrotice ale regiunii inghinale prin care la barbat trece
funiculul spermatic iar la femeie ligamentul rotund al
uterului
PERETELE ANTERIOR-aponevroza oblicului extern
PERETELE POSTERIOR-tendonul conjunct si fascia
transversalis intarite de ligamentul Hesselbach , ligamentul
Henle intern si bandeleta ileo-pubiana in jos
ORIFICIUL PROFUND-situat la cca un lat de deget deasupra
mijlocului ligamentului inghinal
ORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL-imediat si deasupra
spinei pubelui , delimitat de pilierii tendinosi intern si
extern ai aponevrozei oblicului extern
VASELE EPIGASTRICE INFERIOARE-merg subperitoneal si
impart peretele posterior al caalului inghinal in 2 zone:
-foseta externa
-foseta mijlocie
Intre uraca si cordonul fibros al arterei ombilicale se
gaseste foseta interna

EMBRIOLOGIE

Canalul peritoneo-vaginal-evaginare a peritoneului care

insoteste testiculul in migrarea sa in abdomen

In mod normal se oblitereaza in prima luna dupa nastere

Hernia congenitala este intotdeauna o hernie oblica

externa formata prin persistenta canalului peritoneovaginal:
-testiculara cand coboara pana la testicul
-funiculara cand persista numai o parte din canal
-chist de cordon cand persista o zona intermediara a canalului
peritoneo-vaginal

HERNIA INGHINALA DOBANDITA

HERNIA OBLICA EXTERNA

-prin foseta externa
HERNIA DIRECTA

-prin foseta mijlocie

-sac total extrafunicular
HERNIA OBLICA INTERNA
-prin foseta interna
-foarte rara

HERNIA INGHINALA OBLICA EXTERNA

SIMPTOME
-jena la efort sau mers
-dureri inghinale moderate
SEMNE
INSPECTIE
-tumefactie herniara
PALAPARE
-delimitarea formatiunii , precizarea consistentei si marimii
pedicolului
-aprecierea dimensiunilor defectului dupa reducere
PERCUTIA
-mat (epiploon) , sonor(intestin)
DUPA MARIME SI POZITIE POATE FI:
-varf de hernie-apare in orificiul profund
-interstitiala-in canalul inghinal
-bubonocel-la orificiul inghinal superficial
-inghino-funiculara pana la radacina bursei
-inghino-scrotala coboara pana in scrot

HERNIE INGHINALA DIRECTA

Aspect globulos

Deasupra si lateral de spina pubelui

Frecvent bilaterala

Se stranguleaza foarte rar

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

-ectopia testiculara
-chistul de cordon
-adenopatia inghinala
-varicocelul
-hidrocelul

TRATAMENT

PRINCIPIILE OPERATIEI:

REINTEGRAREA CONTINULUI

REZECTIA SACULUI

REPARAREA DEFECTULUI PARIETAL

TEHNICA OPERATORIE

INCIZIE IN REGIUNEA INGHINALA

DESCOPERIREA APONEVROZEI OBLICULUI EXTERN
DESCHIDEREA TRAIECTULUI INGHINAL
IZOLAREA CORDONULUI
DESCHIDEREA FASCIEI SPERMATICE EXTERNE
IDENTIFICAREA ELEMENTELOR FUNICULULUI SI SACULUI
HERNIAR
DISECTIA SACULUI
DESCHIDEREA SACULUI
ELIBERAREA CONTINUTULUI
LIGATURA SI REZECTIA SACULUI LA BAZA

REFACEREA PERETELUI

PROCEDEE ANATOMICE

PROCEDEE RETROFUNICULARE

PROCEDEE PREFUNICULARE

PROCEDEE PLASTICE

HERNIILE FEMURALE

ETIOLOGIE

Mai frecvente la femeie

De doua ori mai frecvente pe dreapta

Hernie de slabiciune

Hernie mica

Strangulare frecventa si grava

ANATOMIE PATOLOGICA
SE PRODUCE PRIN INELUL FEMURAL CHIRURGICAL:
-anterior ligamentul inghinal
-lateral vena femurala
-posterior muschiul pectineu si creasta pectineala acoperita
de ligamentul Cooper
-medial ligamentul lacunar Gimbernat
COLETUL SACULUI ESTE DE OBICEI INGUST , PRINS IN
INELUL FEMURAL RIGID
FORME RARE:
-prevasculara inaintea vaselor femurale
-Laugiet prin ligamentul Gimbernat
-multiloculara
-pectineala

CLINICA
SIMPTOMATOLOGIE:
-dureri de tip nevralgic la radacina coapsei exagerate de
extensie si calamte de flexie
INSPECTIE:
-tumefactie herniara sub linia Malgaigne
PALPARE:
-consistenta moale
-pedicul subtire care patrunde sub ligamentul inghinal
-lateral se percep pulsatiile arterei femurale
-frecvent ideructibila chiar in afara strangularii
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL(HERNIA NECOMPLICATA):
-adenopatia crurala
-dilatatia ampulara a crosei safenei
-abces rece vertebral osifluent migrat de-a lungul muschiului
psoas

COMPLICATII

Foarte frecvent strangulare

Necroza ansei strangulate este de obicei rapida

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL HERNIEI STRANGULATE:

-adenoflegmon femural
-tromboflebita a crosei safenei

TRATAMENT
CALEA INGHINALA:
-nu se sectioneaza ligamentul inghinal
-dupa deschiderea canalului inghinal se abdominalizeaza
sacul pe sub arcada
-deschiderea , ligatura si rezectia sacului
-inchiderea inelului femural se face prin sutura tendonului
conjunct la ligamentul Cooper
CALEA INGHINO-FEMURALA:
-necesita sectiunea ligamentului inghinal
!RAPOARTE PERICULOASE CU VENA FEMURALA!
PROCEDEE PLASTICE

HERNIILE OMBILICALE

HERNIILE OMBILICALE ALE COPILULUI

Apare in primele luni de viata

Favorizata de stare generala mediocra si rahitism
Sac peritoneal foarte subtire
De obicei de dimensiuni mici
Uneori se asociaza cu diastazisul dreptilor abdominali
Nu se stranguleaza niciodata
Se poate vindeca spontan
Asociat se trateaza rahitismul si denutritia

HERNIA OMBILICALA LA ADULT

Mai frecventa la femeile obeze cu sarcini multiple si tesuturi slabe
Sacula re de obicei cloazonari se septuri
Continut reprezentat de intestin subtire, colon transvers si epiloon,
frecvent aderente intre ele si de sac
Hernia mica:
-de obicei reductibila
-prost tolerata, produce dureri colicative
Hernia mare:
-neregulata
-piele subtiata
-de obicei ireductibila
Complicatii
-strangularea
-complicatii cutanate
-ruptura herniei
-cancerul organelor herniate

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Papilomul benign al pielii ombilicului

Metastazele ombilicale

Dilatarea inelului ombilical prin ascita

Permeabilizarea venei ombilicale

TRATAMENT

Hernia mica se repara la fel ca la copil

Hernia mare necesita omfalectomie

Deschiderea sacului se face la vedere

Rezectia sacului se face in bloc

HERNIILE LINIEI ALBE

Se produc prin orificiile vasculonervoase formate prin

incrucisarea fibrelor aponevrotice ale tecilor muschilor
drepti abdominali

Clinic dureri abdominale

Interventia inchiderea orificiului

HERNIILE RARE

HERNIA SPIEGEL

Se produce printr-un punct

slab situat la locul unde teaca
posterioara a muschiului drept
inceteaza ( arcada Douglas)
Clinic-apare la incrucisarea
intre marginea laterala a
muschiului drept abdominal cu
o linie care uneste spina iliaca
antero-superioara cu ombilicul
Poate da dureri si se poate
strangula
Se opereaza prin abord direct

HERNIA LOMBARA
Foarte rara
Apare prin trigonul Petit:
-oblic extern
-creasta iliaca
-dorsal mare
Si prin parulaterul Grynfelt:
-coasta a XII-a
-oblic intern
-micul dintat
-masa musculara sacro-lombara
Colet larg

HERNIA OBTURATORIE

Se produce prin canalul obturator subpubian

Apare aproape exclusiv la femeia varstnica

Diagnostic imposibil in afara strangularii

Semnul Romberg : durere pe fata interna a coapsei , coapsa

in flexie si rotatie interna

Operatia: eliberarea si tratare a continutului

HERNIA ISCHIATICA

Se produce prin marea sau mica incizura sciatica

De obicei mica

Sub masa fesierilor

Greu de recunoscut in afara strangularii

Tratament pe cale abdominala sau combinata

HERNIILE PERINEALE
HERNIILE MEDIANE:
-de obicei congenitale datorita profunzimii anormale a
fundului de sac Douglas
-doua variante:
4.
Hedrocelul-bombeaza in rect si se asociaza cu prolapsul
rectal
5.
Elitrocelul bombeaza in vagin si se asociaza cu prolapsul
genital

HERNIILE LATERALE:
-foarte rare
-pot ajunge anterior in reginea vulvara sau posterior in zona
ischiorectala

Se opereaza de obicei prin abord combinat abdominal si

perineal

EVENTRATII

DEFINITIE

EXTERIORIZARI SUBCUTANATE ALE VISCERELOR

ABDOMINALE LA NIVELUL UNEI ZONE SLABE ,
NESISTEMATIZATE A PERETELUI

SE IMPART IN :
5. SPONTANTE
6. TRAUMATICE:
-ACCIDENTALE
-POSTOPERATORII

EVENTRATIILE SPONTANE
SUNT APLAZII RARE ALE PERETELUI ABDOMINAL DE
DIVERSE CAUZE
a.Malformatii congenitale la nou-nascut si copilul
mic(omfalocel , laparocel)
b.Rahitismul
c.Poliomielita

La adulti ,mai ales la femeile cu sarcini multiple si batrani

obezi cu hipotonie musculara apare eventratia prin
diastasisul muschilor drepti

EVENTRATIILE TRAUMATICE
SURVIN IN ANUMITE CIRCUMSTANTE:

TRAUMATISME ACCIDENTALE

POSTOPERATOR- CAUZE:
Perete abdominal slab , obezitate
Denutritie si hipoproteinemie
Coexistenta unor boli care cresc presiunea
intraabdominala
Sutura cu material inadecvat
Anumite incizi in zone mai slabe ale peretelui
Anumite incizii nesistematizate
Greseli tehnice
Supuratia

6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

ANATOMIE PATOLOGICA
DEFECTUL , CARE POATE AVEA DIMENSIUNI VARIABILE ,
PREZINTA:

Pielea , de obicei subtiata, cu cicatricea vechii interventii

O lipsa de tesut gras subcutanat impins si dislocat de sac

Sacul peritoneal liber sau aderent la piele , uni sau

multiloculat , alunecat pe sub tegumente

Orificiul de eventratie unic sau multiplu

CLINICA

APARE DUPA SAPTAMANI-LUNI-ANI DE LA INTERVENTIE

SAU TRAUMATISM SUB FORMA UNEI TUMEFACTII
SUBCUTANATE CU CARACTERE FOARTE ASEMANATOARE CU
ALE HERNIEI

COMPLICATII:
-CRESTEREA IN VOLUM
-PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU
-IREDUCTIBILITATE
-STRANGULARE

TRATAMENT

INTERVENTIE LA CEL PUTIN 6 LUNI DE LA PRIMA

OPERATIE

INCIZIE PE LOCUL VECHII CICATRICI

IZOLAREA SACULUI

TRATAREA CONTINUTULUI

EVENTRATIILE MARI NECESITA TEHNICI SPECIALE DE

PLASTIE

EVISCERATIILE

EVISCERATIILE

DEFINITIE: exteriorizarea completa la suprafata

tegumentelor a viscerelor prin desfacerea unei plagi
operatorii recent suturate

ETIOLOGIE:

6.

Cauze favorizante generale:denutritie , hipoprpteinemie,

anemi, cancer, diabet

8.

Cauze tehnice: incizii incorecte, afrontare defectuoasa ,

sutura cu fire resorbabile

10.

Cauze locale: infectia si tensionarea suturilor

CLINICA

Se produce de obicei in zilele 5-10 postoperator

Se manifesta prin secretie abundenta seroasa prin plaga ,

care este deprimata, daca mai exista firele de sutura

Cand firele de sutura nu mai exista viscerele apar intre

versantii plagii hiperemice si cu depozite fibrinoase

Semne digestive: greata , varsaturi , pareza intestinala

Semne generale: febra , stare se soc

Evolutie grava

TRATAMENT

Marginile devitalizate se excizeaza pana in tesut sanatos

Sutura solida , intr-un singur plan cu fire neresorbabile

Pansament sub forma de centura

Ingrijire postoperatorie sustinuta

HERNIILE SI EVENTRATIILE
DIAFRAGMATICE

GENERALITATI

HERNIA DIAFRAGMATICA: patrunderea unui viscer

abdominal in cavitatea toracica printr-un orificiu
diafragmatic preformat sau posttraumatic

EVENTRATIA DIAFRAGMATICA: proeminenta anormala a

diafragmului in torace prin atrofia fibrelor musculare dar
fara sa existe o solutie de continuitate

HERNIILE DIAFRAGMATICE SE IMPART IN :

6.
TRAUMATICE
7.
NETRAUMATICE:
-CONGENITALE
-DOBANDITE

HERNIILE DIAFRAGMATICE
TRAUMATICE
MECANISME:
-DIRECT
-INDIRECT

ANATOMIE PATOLOGICA:
-caracteristic este absenta sacului
-mai frecvente pe hemidiafragmul stang
-cel mai frecvent ruptura apare radiar de la hiatusul esofagian
-foarte rar apare ruptura ambelor cupole
-foarte rar hernia dubla diafragmatica si
intercostala(Moreaux)

Diaphragmatic rupture. A: CT image at the

level of the heart demonstrates an air
contrast level within stomach (ST) which is
herniated into the thorax. B, C: CT images
more caudally demonstrate thickened,
disrupted left hemidiaphragm (straight
arrow) with herniated intraabdominal fat
and descending colon (curved arrow)
located lateral to the diaphragm.

Diaphragmatic rupture. A: A 5mm helical CT section

demonstrates herniation of a
portion of the right lobe of the
liver through the diaphragmatic
defect (arrows). Small,
incidental pulmonary nodule is
noted in the right posterolateral
lung base. B: Coronal
reformation demonstrates
herniated liver in the right lower
chest.

CLINICA

ETAPELE EVOLUTIVE(CARTER SI GUISEFFI)

I.ETAPA ACUTA
-dominata de semnele socului traumatic sau hemoragic
-interventie chirurgicala de urgenta
II.ETAPA CRONICA
-oligosimptomatica
-dureaza luni-ani
-bolnavul poate prezenta disfagie , dipnee , tuse , cianoza ,
palpitatii, tulburari dispeptice in special dupa mese
-diagnostic radiologic
III.ETAPA COMPLICATIILOR
-strangularea

TRATAMENT

Calea de abord de obicei toracica , rar mixta

Ruptura diafragmatica se sutureaza cu fire neresorbabile

In defectele mari e necesara protezarea

Sparturile periferice se rezolva prin reinserarea

diafragmului

HERNIILE DIAFRAGMATICE
NETRAUMATICE

I.CONGENITALE

II.DOBANDITE

HERNIILE DIAFRAGMATICE
CONGENITALE
DIAFRAGMUL SE FORMEAZA IN VIATA INTRAUTERINA DIN:
-septul transvers
-mezenterul dorsal
-pliurile pleuro-peritoneale
-peretele lateral

HERNIILE EMBRIONARE: apar inaintea formarii seroaselor

pleurala si peritoneala

HERNIILE FETALE: se produc prin oprirea dezvoltarii partii

dorsale a diafragmului in luna a III-a

TRATAMENTUL CHIRURGICAL SE FACE INDATA CE S-A PUS

DIAGNOSTICUL

HERNIILE HIATALE

HERNIILE RETROCOSTOXIFOIDIENE

ANATOMIE PATOLOGICA se produc intre insertiile

fibritendinoase ale diafragmului pe xifoid si la nivelul
insertiilor musculare ale diafragmului pe coasta a VII-a ;
pot fi uni-sau bilaterale si se pot asocia cu lipsa de
dezvoltare a xifoidului

CLINICA redusa si variabila

DIAGNOSTICUL
-radiografie toracica
-tranzit baritat
-irigografie

TRATAMENTUL de obicei pe cale abdominala

STRANGULAREA HERNIILOR
DIAFRAGMATICE
ETIOPATOGENIE:cel mai frecvent in herniile posttraumatice
Cauze:
-sclerozarea marginilor defectului
-volvularea organelor herniate
-aderente
De obicei apare dupa un efort care creste presiunea
intraabdominala
CLINICA
-semne de ocluzie
-dureri toraco-abdominale
-hematemeza in cazul strangularii stomacului
-dispnee
-zgomote hidroaerice toracice
-matitate in baza hemotoracelui

STRANGULAREA HERNIILOR
DIAFRAGMATICE
DIAGNOSTICUL
-explorari radiologice

TRATAMENT
-chirurgical de urgenta
-interventie prin toracofrenolaparatomie

PROGNOSTIC GRAV

EVENTRATIA DIAFRAGMATICA

GENERALITATI

DEFINITIE: ridicarea permanenta a unui hemidiafragm sau

a unei parti din acesta fara existenta unei solutii de
continuitate

Poate fi congenitala sau dobandita

Poate apare ca fenomen secundar in cazul unor boli care

afecteaza nervul frenic

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG

SE PRODUC PRIN RIDICAREA ANORMALA A

HEMIDIAFRAGMULUI STANG

DE OBICEI VISCERELE AFECTATE SUNT STOMACUL SI

COLONUL

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG
SEMNELE DIGESTIVE:

Dureri epigastrice postprandiale

Varsaturi alimentare

Balonare

Daca este jenat tranzitul prin cardie apar si semne

esofagiene:
-durere retrosternala
-disfagie
-sialoree

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG

SEMNELE RESPIRATORII: dispnee accentuata postprandial

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG
SEMNELE CARDIACE:

Palpitatii

Dureri pseudoanginoase

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG

EXAMENUL CLINIC: bombarea hemitoracelui stang cu

excavarea hemiabdomenului stang

EXAMENUL RADIOLOGIC: ascensionarea hemidiafragmului

cu contur pastrat

IRIGOGRAFIA SI TRANZIRUL BARITAT : diagnostic

diferential cu hernia diafragmatica

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
DREPT

Ascensionarea hemidiafragmului drept la persoane cu

predispozitie congenitala

Favorizate de efort fizic repetat si obezitate

Intereseaza mai ales regiunea antero-mediala

Cele mai afectate ficatul si colonul transvers

EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
DREPT
CLINICA:
-frecvent asimptomatice
-rar dureri in baza hemitoracelui drept , dispnee si tuse
DIAGNOSTICUL radiologic
TRATAMENT:
-bine tolerate nu au indicatie chirugicala
-la copii se opereaza cazurile cu insuficienta cardiorespiratorie
-pe cale abdominala cand se adreseaza si organelor eventrate
sau pe cale toracica daca se adreseaza doar relaxarii.