Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hernia
Hernia
EVISCERATII
CONFERENTIAR
DR.TRAIAN PATRASCU
HERNIILE
GENERALITATI
GENERALITATI
TREBUIE DEOSEBITE DE :
EVENTRATII
EVISCERATII
HERNII DIAFRAGMATICE
HERNII INTERNE
ETIOPATOGENIE
6.
7.
ANATOMIE PATOLOGICA
ORICE HERNIE ARE CA ELEMENTE CONSTITUTIVE:
TRAIECT
INVELISURI
CONTINUT
TRAIECTUL
4.
5.
6.
7.
INVELISURILE
SACUL:
-diverticul peritoneal care trece prin traiect si in care se
angajeaza viscerele prolabate
-lipseste in herniile congenitale si in herniile prin alunecarea
unui viscer subperitoneal
-in herniile vechi prezinta ingrosari la nivelul coletului
-poate avea o forma complexa cu ingustari etajate, divericuli ,
cloazonari longitudinale
INVELISURILE EXTERNE:
-lipom preherniar
-fascia transversalis
-tesut celular subcutanat
-piele
CONTINUT
PROBLEME DE DIAGNOSTIC
EXAMENUL CLINIC
INSPECTIE: tumefactie herniara mai ales in ortostatism
PALPARE:
-se determina consistenta si pediculul
-se cauta reductibilitatea, reaparitia la manevrele de presa
abdominala
-se exploreaza traiectul herniar
ESTE OBLIGATORIE CERCETAREA TUTUROR ZONELOR
HERNIARE MAI ALES CELE SIMETRICE CONTROLATERALE!
PERCUTIE
EXAMEN GENERAL AMANUNTIT(HERNIA POATE
REPREZENTA UN EPIFENOMEN)
TUSEU RECTAL
INDICATIILE OPERATORII
RISCUL OPERATOR:
-starea generala
-varsta
-tare individuale
RISCUL CONSERVARII HERNIEI:
-cresterea in timp a dimensiunilor pana la pierderea dreptului la
domiciliu
-boli cronice asociate (ex. Hernia ombilicala asociata cu ciroza)
TRATAMENT ORTOPEDIC NUNAI IN CAZURILE CU
CONTRAINDICATII ABSOLUTE
SCOPUL INTERVENTIEI CHIRURGICALE:
-reintegrarea viscerelor herniate
-suprimarea sacului
-refacerea solida a peretelui
INTESTIN SUBTIRE
EPIPLOON
COLON
APENDICE
DIVERTICUL MECKEL
VEZICA URINARA
EPIPLOON
COLON
DIVERTICUL MECKEL
COMPLICATIILE HERNIILOR
STRANGULAREA
PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU
IREDUCTIBILITATEA
CONTUZIA HERNIARA
TUBERCULOZA HERNIARA
TUMORILE HERNIARE
I.STRANGULAREA HERNIEI
4.
5.
6.
10.
11.
12.
STRANGULAREA HERNIEI
STADIUL CONGESTIV:
-jena a circulatiei venose de intoarcere
-ansa edematiata , destinsa , rosu inchis
-la piciorul ansei apare inelul de strangulare
-leziuni reversibile
STADIUL ISCHEMIC:
-se intrerupe si circulatia arteriala
-Intestinul devine violaceu-negricios cu numeroase sufuziuni
hemoragice subseroase
-leziunea cea mai severea e la colet
-straturile cele mai atinse sunt musculara si mucoasa
-lichidul din jurul ansei este intens hematic
-leziuni ireversibile , necesita rezectie
STADIUL DE GANGRENA SI PERFORATIE:
-placarde de sfacel la nivelul ansei
-procesul de gangrena incepe din santul de strictiune
-in mezenter infarct localizat
-intestin in amonte destins hidro-gazos
-in marea cavitate lichid de ocluzie
STRANGULAREA HERNIEI
FORME ANATOMICE SPECIALE
CIUPIREA LATERALA
STRANGULAREA RETROGRADA
STRANGULAREA-ETIOLOGIE
MECANISMUL STRANGULARII
INCRIMINATI MAI MULTI FACTORI:
Factorul vascular
CLINICA
SEMNE FUNCTIONALE:
Durere
Colici repetate
Greturi si varsaturi
Oprirea gazelor
Oprirea fecalelor poate lipsi(golirea intestinului din aval, ciupire
laterala)
SEMNE FIZICE:
Bombarea herniei
Hernie dura , sub tensiune, dureroasa , mai ales la palparea
pedicolului
Hernie ireductibila
Fara impulsiune si expansiune la tuse
Matitate la percutie prin prezenta lichidului in sac
Abdomen meteorizat
Stare generala initial buna(primele ore)
EVOLUTIE
4.
5.
6.
TRATAMENT
Operatie de urgenta
II.PIERDEREA DREPTULUI DE
DOMICILIU
IV.CONTUZIA HERNIARA
V.TUBERCULOZA HERNIARA
IV.TUMORILE HERNIARE
Complicatie rara
HERNIILE INGHINALE
GENERALITATI
ANATOMIE
CANALUL INGHINAL-interstitiu intre planurile musculoaponevrotice ale regiunii inghinale prin care la barbat trece
funiculul spermatic iar la femeie ligamentul rotund al
uterului
PERETELE ANTERIOR-aponevroza oblicului extern
PERETELE POSTERIOR-tendonul conjunct si fascia
transversalis intarite de ligamentul Hesselbach , ligamentul
Henle intern si bandeleta ileo-pubiana in jos
ORIFICIUL PROFUND-situat la cca un lat de deget deasupra
mijlocului ligamentului inghinal
ORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL-imediat si deasupra
spinei pubelui , delimitat de pilierii tendinosi intern si
extern ai aponevrozei oblicului extern
VASELE EPIGASTRICE INFERIOARE-merg subperitoneal si
impart peretele posterior al caalului inghinal in 2 zone:
-foseta externa
-foseta mijlocie
Intre uraca si cordonul fibros al arterei ombilicale se
gaseste foseta interna
EMBRIOLOGIE
Aspect globulos
Frecvent bilaterala
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
-ectopia testiculara
-chistul de cordon
-adenopatia inghinala
-varicocelul
-hidrocelul
TRATAMENT
PRINCIPIILE OPERATIEI:
REINTEGRAREA CONTINULUI
REZECTIA SACULUI
TEHNICA OPERATORIE
REFACEREA PERETELUI
PROCEDEE ANATOMICE
PROCEDEE RETROFUNICULARE
PROCEDEE PREFUNICULARE
PROCEDEE PLASTICE
HERNIILE FEMURALE
ETIOLOGIE
Hernie de slabiciune
Hernie mica
ANATOMIE PATOLOGICA
SE PRODUCE PRIN INELUL FEMURAL CHIRURGICAL:
-anterior ligamentul inghinal
-lateral vena femurala
-posterior muschiul pectineu si creasta pectineala acoperita
de ligamentul Cooper
-medial ligamentul lacunar Gimbernat
COLETUL SACULUI ESTE DE OBICEI INGUST , PRINS IN
INELUL FEMURAL RIGID
FORME RARE:
-prevasculara inaintea vaselor femurale
-Laugiet prin ligamentul Gimbernat
-multiloculara
-pectineala
CLINICA
SIMPTOMATOLOGIE:
-dureri de tip nevralgic la radacina coapsei exagerate de
extensie si calamte de flexie
INSPECTIE:
-tumefactie herniara sub linia Malgaigne
PALPARE:
-consistenta moale
-pedicul subtire care patrunde sub ligamentul inghinal
-lateral se percep pulsatiile arterei femurale
-frecvent ideructibila chiar in afara strangularii
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL(HERNIA NECOMPLICATA):
-adenopatia crurala
-dilatatia ampulara a crosei safenei
-abces rece vertebral osifluent migrat de-a lungul muschiului
psoas
COMPLICATII
TRATAMENT
CALEA INGHINALA:
-nu se sectioneaza ligamentul inghinal
-dupa deschiderea canalului inghinal se abdominalizeaza
sacul pe sub arcada
-deschiderea , ligatura si rezectia sacului
-inchiderea inelului femural se face prin sutura tendonului
conjunct la ligamentul Cooper
CALEA INGHINO-FEMURALA:
-necesita sectiunea ligamentului inghinal
!RAPOARTE PERICULOASE CU VENA FEMURALA!
PROCEDEE PLASTICE
HERNIILE OMBILICALE
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Metastazele ombilicale
TRATAMENT
HERNIILE RARE
HERNIA SPIEGEL
HERNIA LOMBARA
Foarte rara
Apare prin trigonul Petit:
-oblic extern
-creasta iliaca
-dorsal mare
Si prin parulaterul Grynfelt:
-coasta a XII-a
-oblic intern
-micul dintat
-masa musculara sacro-lombara
Colet larg
HERNIA OBTURATORIE
HERNIA ISCHIATICA
De obicei mica
HERNIILE PERINEALE
HERNIILE MEDIANE:
-de obicei congenitale datorita profunzimii anormale a
fundului de sac Douglas
-doua variante:
4.
Hedrocelul-bombeaza in rect si se asociaza cu prolapsul
rectal
5.
Elitrocelul bombeaza in vagin si se asociaza cu prolapsul
genital
HERNIILE LATERALE:
-foarte rare
-pot ajunge anterior in reginea vulvara sau posterior in zona
ischiorectala
EVENTRATII
DEFINITIE
SE IMPART IN :
5. SPONTANTE
6. TRAUMATICE:
-ACCIDENTALE
-POSTOPERATORII
EVENTRATIILE SPONTANE
SUNT APLAZII RARE ALE PERETELUI ABDOMINAL DE
DIVERSE CAUZE
a.Malformatii congenitale la nou-nascut si copilul
mic(omfalocel , laparocel)
b.Rahitismul
c.Poliomielita
EVENTRATIILE TRAUMATICE
SURVIN IN ANUMITE CIRCUMSTANTE:
TRAUMATISME ACCIDENTALE
POSTOPERATOR- CAUZE:
Perete abdominal slab , obezitate
Denutritie si hipoproteinemie
Coexistenta unor boli care cresc presiunea
intraabdominala
Sutura cu material inadecvat
Anumite incizi in zone mai slabe ale peretelui
Anumite incizii nesistematizate
Greseli tehnice
Supuratia
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
ANATOMIE PATOLOGICA
DEFECTUL , CARE POATE AVEA DIMENSIUNI VARIABILE ,
PREZINTA:
CLINICA
COMPLICATII:
-CRESTEREA IN VOLUM
-PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU
-IREDUCTIBILITATE
-STRANGULARE
TRATAMENT
IZOLAREA SACULUI
TRATAREA CONTINUTULUI
EVISCERATIILE
EVISCERATIILE
ETIOLOGIE:
6.
8.
10.
CLINICA
Evolutie grava
TRATAMENT
HERNIILE SI EVENTRATIILE
DIAFRAGMATICE
GENERALITATI
HERNIILE DIAFRAGMATICE
TRAUMATICE
MECANISME:
-DIRECT
-INDIRECT
ANATOMIE PATOLOGICA:
-caracteristic este absenta sacului
-mai frecvente pe hemidiafragmul stang
-cel mai frecvent ruptura apare radiar de la hiatusul esofagian
-foarte rar apare ruptura ambelor cupole
-foarte rar hernia dubla diafragmatica si
intercostala(Moreaux)
CLINICA
I.ETAPA ACUTA
-dominata de semnele socului traumatic sau hemoragic
-interventie chirurgicala de urgenta
II.ETAPA CRONICA
-oligosimptomatica
-dureaza luni-ani
-bolnavul poate prezenta disfagie , dipnee , tuse , cianoza ,
palpitatii, tulburari dispeptice in special dupa mese
-diagnostic radiologic
III.ETAPA COMPLICATIILOR
-strangularea
TRATAMENT
HERNIILE DIAFRAGMATICE
NETRAUMATICE
I.CONGENITALE
II.DOBANDITE
HERNIILE DIAFRAGMATICE
CONGENITALE
DIAFRAGMUL SE FORMEAZA IN VIATA INTRAUTERINA DIN:
-septul transvers
-mezenterul dorsal
-pliurile pleuro-peritoneale
-peretele lateral
HERNIILE HIATALE
HERNIILE RETROCOSTOXIFOIDIENE
DIAGNOSTICUL
-radiografie toracica
-tranzit baritat
-irigografie
STRANGULAREA HERNIILOR
DIAFRAGMATICE
ETIOPATOGENIE:cel mai frecvent in herniile posttraumatice
Cauze:
-sclerozarea marginilor defectului
-volvularea organelor herniate
-aderente
De obicei apare dupa un efort care creste presiunea
intraabdominala
CLINICA
-semne de ocluzie
-dureri toraco-abdominale
-hematemeza in cazul strangularii stomacului
-dispnee
-zgomote hidroaerice toracice
-matitate in baza hemotoracelui
STRANGULAREA HERNIILOR
DIAFRAGMATICE
DIAGNOSTICUL
-explorari radiologice
TRATAMENT
-chirurgical de urgenta
-interventie prin toracofrenolaparatomie
PROGNOSTIC GRAV
EVENTRATIA DIAFRAGMATICA
GENERALITATI
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG
SEMNELE DIGESTIVE:
Varsaturi alimentare
Balonare
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG
SEMNELE CARDIACE:
Palpitatii
Dureri pseudoanginoase
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
DREPT
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
DREPT
CLINICA:
-frecvent asimptomatice
-rar dureri in baza hemitoracelui drept , dispnee si tuse
DIAGNOSTICUL radiologic
TRATAMENT:
-bine tolerate nu au indicatie chirugicala
-la copii se opereaza cazurile cu insuficienta cardiorespiratorie
-pe cale abdominala cand se adreseaza si organelor eventrate
sau pe cale toracica daca se adreseaza doar relaxarii.