Ridicarea din pat in accidentul vascular

Imediat dupa ce persoana care a suferit un accident vascular cerebral devine constienta,
poate incepe programul de recuperare. Daca pacientul nu se poate ridica singur la
marginea patului, programul de recuperare incepe prin stabilirea acestui obiectiv. Este
foarte important acest pas deoarece cu fiecare zi in care pacientul sta intins in pat fara a se
ridica, musculatura antigravitationala se atrofiaza tot mai mult iar procesul de recuperare
ingreunandu-se simtitor. Pentru ca pacientul sa se poata ridica din pat pe propriile picioare
trebuiesc parcursi mai multi pasi, in functie de starea fiecarui pacient in parte. Voi descrie
in continuare un caz ipotetic, inspirat din experienta personala ca si kinetoterapeut.
Cresterea fortei musculare a mainii neparalizate
De cele mai multe ori mana neparalizata in urma accidentului vascular are destul de multa
forta ciar de la inceput. !unt situatii insa in care datorita varstei inaintate sau a slabirii
generale a organismului, forta musculara a mainii neafectate sa fie foarte scazuta.
"resterea fortei musculare a acesteia se realizeaza prin miscari active, constiente,
antigravitationale #pacientul isi ridica sindur mana deasupra capului, face flexii din cot, isi
roteste inceietura mainii$. Pe urma, miscarile se vor face contra unei rezistente
suplimentare #fie ridica pacientul o greutate sie kinetoterapeutul sau un membru a familiei
opune o rezistenta miscarii pacientului$.
Ridicarea in sezut cu ajutor
Dupa ce mana neafectata a obtinut o forta suficienta se vor executa ridicari in sezut cu
a%utor. &cest a%utor poate veni fie de la un membru al familiei care a%uta miscarea de
flexie a abdomenului pe coapse impingand umerii pacientului inspre directia de miscare,
fie ciar de la mana sanatoasa a pacientului care va trage de o curea prinsa de marginea
opusa a patului. "u alte cuvinte, pacientul fie se a%uta singur tragand cu putere de o curea
prinsa de partea opusa a patului fie este impins de la spate. &%utorul va descreste progresiv
pentru a intari musculatura abdominala.
Coborarea picioarelor la marginea patului
Dupa ce musculatura abdominala a obtinut putina forta, se coboara pasiv picioarele
pacientului la marginea patului. &ceasta este pozitia sezut la marginea patului. &ceasta
pozitie ofera o flexibilitate de lucru mult mai mare. &cum se pot face inclinari laterale,
anterioare, posterioare, miscari cu membrele.
Extensia si flexia piciorului
Din pozitia sezand la marginea patului, i se aseaza pacientului doua perne mari in spate si
este a%utat sa se lase incet pe spate. Din pozitia culcat dorsal, se executa flexii ale copselor
pe abdomen #ridicarea genuncilor la piept$. &cestor miscari li se aplica progresiv si o
rezistenta.
Ridicarea in picioare
!pri%init de catre doua persoane care il tin cu atentie, pacientul se ridica in picioare.
'asa%ul in accidentul vascular cerebral #&V"$
De multe ori consecinta unui accident vascular cerebral este emiplegia,
adica paralizia unei %umatati #dreapta sau stanga$ a corpului. &pare prin
afectarea neuronului motor de la nivelul creierului din cauza accidentului
vascular cerebral. In cadrul emiplegiei apare initial un stadiu flasc, cand
muscii sunt lipsiti de tonus, slabiti , moi, iar aproximativ dupa o luna
apare stadiul spastic, cand muscii sunt rigizi. (enicile de masa% difera in functie de
stadiu.
In stadiul initial, flasc se face masa% tonifiant, masa% trofic muscular si vascular.
In stadiul de spasticitate si dupa depasirea acestui stadiu se urmareste:
- combaterea spasticitatii prin vibratii ale musculaturii, masa% cu geata, masa%ul
sistemului nervos central
- combaterea dezaxarilor prin masa%ul sistemului nervos periferic, masa% ")riax, elongatii,
tractiuni ale coloanei vrtebrale si ale membrelor
- combaterea complicatiilor* a durerilor prin masa% antalgic, a dezaxarilor prin miscari
postmasa%, a edemelor prin masa% de drenare limfatica, a depresiei prin masa% sedativ
'asa%ul se poate incepe la cateva zile dupa accidentul vascular. Initial durata masa%ului
este de +, minute si se creste progresiv la -, de minute. !e fac .,-/, de sedinte de masa%.
Efectele masa%ului sunt* efect sedativ, efect de incalzire locala prin stimularea circulatiei,
drenarea limfatica, stimularea aparatului circulator si respirator, cresterea tonusului
muscular, cresterea metabolismului bazal, imbunatatirea somnului, indepartarea oboselii.
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
Reintegrarea sociala dupa un accident vascular cerebral #&V"$
In functie de zona creierului afectata si de extinderea leziunii post-
accident vascular cerebral, bolnavul poate avea diverse secele. Pe langa
afectarea motorie, pacientul poate pierde anumite abilitati, care ii pot
influenteaza viata personala si sociala intr-un mod negativ. In aceste
conditii, este necesara reintegrarea sa sociala alaturi de spri%inul familiei
si al persoanelor din %ur.
Printre tulburarile de perceptie care pot aparea post-!C se numara:
- reflexe si simturi diminuate
- reducerea campului vizual-ceea ce limiteaza orientarea spatiala a bolnavului, acesta
putand ciar sa se accidenteze
- tulburari de vorbire, de citit sau de scris- in aceste situatii, bolnavul trebuie sa reinvete
aceste activitati
- amnezie-bolnavul nu-si mai aminteste ce a facut, numele unor persoane, locuri sau
situatii
- incapacitate de concentrare-acest aspect poate sa interfereze cu procesul de recuperare
medicala. 0olnavul nu este capabil sa se concentreze asupra exercitiilor pe care trebuie sa
le faca.
- confuzie
- incapacitatea de a executa activitati uzuale, precum* igiena personala, mancat, imbracare
(oate aceste tulburari limiteaza activitatile bolnavului, facandu-l uneori dependent de
spri%inul familiei si ciar al societatii. In functie si de personalitatea fiecarui pacient,
acesta reactioneaza diferit in astfel de situatii. 1nii pot deveni ciar anxiosi sau depresivi,
necesitand consult de specialitate #psiiatru$ si medicatie adecvata* antidepresive,
anxiolitice #2anax$, sedative. Daca situatia este depasita, se poate apela si la un psiolog.
3amilia il poate a%uta pe bolnav oferindu-i spri%in emotional, conditii de viata adecvate,
astefl incat reintegrarea sa in societate sa fie cat mai facila. Poate sa-l a%ute cu imbracarea,
sa-l a%ute in privinta igienei personale. Daca bolnavul prezinta ingustarea campului vizual
sau tulburari de vedere, sa-i amena%eze un spatiu adecvat, astfel incat el sa nu se
accidenteze.
&tat bolnavul cat si familia trebuie sa fie constienti de durata in general lunga a procesului
de recuperare medicala post-accident vascular cerebral. In acest sens, ei trebuie sa aiba
rabdare, perseverenta si sa sesizeze modificarile zilnice ale recuperarii. 1n spri%in familial
sustinut impreuna cu recuperarea medicala vor reusi, in timp, sa reintegreze bolnavul in
societate.
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
!ansele de recuperare dupa un accident vascular cerebral #&V"$
!tatistic, +4-.,5 dintre pacientii care au suferit un accident vascular
cerebral raman cu cel putin o dizabilitate pentru tot restul vietii, insa
peste /,5 dintre bolnavi reusesc sa se recupereze in totalitate. De
asemenea trebuie mentionat ca ma%oritatea dizabilitatilor se recupereaza
in cateva luni, iar altele au nevoie de un timp mai indelungat de
recuperare sau pot persista toata viata.
!ansele de recuperare in urma unui accident vascular cerebral sunt variabile, in functie de*
zona afectata a creierului, extinderea leziunilor precum si capacitatea creierului sanatos de
a prelua functiile zonei moarte si de bolile asociate ale pacientului. In unele cazuri, cand
leziunile cerebrale sunt foarte extinse sau emoragia patrunde in sistemul ventricular a
creierului, accidentul vascular cerebral este mortal.
"reierul are o capacitate mare de refacere si adaptare. (otusi, partea sa afectata in urma
unui accident vascular cerebral nu se mai poate reface. 6euronii din aceasta zona sunt
morti din cauza privarii de oxigen si substante nutritive #in cazul &V" iscemic$ sau din
cauza emoragiei #in cazul &V" emoragic$ si nu se mai pot reface. 3unctia lor poate fi
preluata de neuronii sanatosi, prin realizarea a noi conexiuni. &ceste sinapse se formeaza
in timp, prin exercitii repetate in cadrul recuperarii medicale. Practic bolnavul este obligat
sa re-invete anumite actiuni, ca de exemplu* sa ridice mana, sa umble.
!ansele de recuperare depind de asemenea de starea emotionala a pacientului. "u cat
starea sa psiica este mai buna, cu atat recuperarea va fi mai rapida si sansele de
recuperare mai mari. Perioada de recuperare este diferita, in functie de fiecare pacient. 7
influenta mare are si familia prin sustinerea morala a pacientului. In recuperarea post-
accident vascular cerebral este nevoie de rabdare si perseverenta.
Pentru ca sansele de recuperare sa fie maxime, recuperea medicala #prin kinetoterapie,
fizioterapie, masa%$ trebuie initiata cat mai devreme, ciar din faza acuta, daca starea de
sanatate generala a pacientului permite acest lucru.
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
(ratamentul in accidentul vascular cerebral #&V"$
(ratamentul accidentului vascular cerebral este diferit, in functie de tipul
sau* iscemic sau emoragic. Pentru a se determina cauza accidentului
vascular, bolnavul va face o examinare ("#computer tomograf$ sau
R'6#rezonanta magnetica nucleara$. Indiferent de cauza, este important
ca tratamentul de urgenta sa fie inceput cat mai devreme, pentru ca
leziunile creberale sa fie cat mai mici.
ccidentul vascular cerebral ischemic
In cadrul acestui tip de &V" se urmareste restabilirea fluxului sangvin la nivelul portiunii
afectate din creier si stabilizarea functiilor vitale. In aceasta situatie, un tromb obstrueaza
complet un vas, privand zona respectiva a creierului de oxigen si substante nutritive. "a si
tratament se utilizeaza* acticator tisular de plasminogen #t-P&$ pentru dizolvarea
ceagurilor, anticoagulante precum &spirina. In caz de &V" prin embolie cardiaca,
coagulopatii, se pot admisnistra eparine si eparinoizi. !e pot utiliza, la nevoie*
medicamente pentru controlul glicemiei, antipiretice #in febra$ sau anticonvulsivante.
ccidentul vascular cerebral hemoragic
!e urmareste oprirea emoragiei intracraniene, scaderea presiunii intracraniene,
stabilizarea functiilor vitale si a tensiunii arteriale.
Pentru emoragiile mici si mi%locii nu se recomanda interventie cirurgicala. In cazul unei
emoragii masive operatia este necesara, pentru indepartarea sangelui si scaderea
presiunii intracraniene. "a si medicatie se pot utiliza* medicamente pentru controlul
tensiunii arteriale#se recomanda sa nu se reduca brusc tensiunea$, pentru controlul
glicemiei, anticonvulsivante sau antipiretice. Pentru reducerea edemului
cerebral#tumefierea creieruui$ se folosesc* 'anitol, 3urosemid.
"ratamentul de intretinere
&re ca scop prevenirea unui alt accident vascular cerebral. "uprinde atat tratament
medicamentos, cat si tratament non-medicamentos. "a si medicatie se utilizeaza la
recomandarea medicului* &spirina sau alte anticoagulante, medicamente pentru controlul
glicemiei#la diabetici$ sau a colesterolului. 8ipertensiunea arteriala se trateaza cu*
inibitori ai enzimei de conversie, betablocante, blocanti ai canalelor de calciu, diuretice.
In cadrul profilaxiei, la tratamentul medicamentos se asociaza un stil de viata sanatos*
dieta fara grasimi, exercitii fizice zilnice, renuntarea la fumat, alcool.
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
9inetoterapia in accidentul vascular cerebral #&V"$
9inetoterapia reprezinta terapia prin miscare, utila in numeroase
afectiuni prntre care si in recuperarea post-accident vascular cerebral.
Procedurile recomandate de catre kinetoterapeut difera in functie de
etapele recuperarii. "ateva dintre obiectivele kinetoterapiei in ceea ce
priveste recuperarea accidentului vascular cerebral, sunt* pastrarea
amplitudinilor articulare, imbunatatirea tonusului muscular, cresterea fortei musculare,
refacerea scemelor motrice, imbunatatirea ecilibrului, reeducarea mersului, recuperarea
bratului afectat, stimularea neuromusculara, reintegrarea sociala, reintegrarea
profesionala.
#$ Recuperararea in faza acuta
Presupune proceduri pasive #miscarile sunt efectuate de catre kinetoterapeut$ de
pozitionare, de mentinere a gradului de miscare, elongatii. &cestea sunt utile pentru
prevenirea contracturilor. !e urmareste tratarea disfagiei #dificultatea la ingitire$ daca
aceasta este prezenta precum si tratarea tulburarilor sfincteriene. (ot in aceasta faza se
pozitioneaza si se asista pacientul la miscarile de intoarcere si asezare la marginea patului.
!e urmareste pozitionarea cat mai rapida in sezut pentru a se evita formarea trombilor si a
embolilor si a leziunilor de decubit.
%$ Recuperarea in faza postacuta
7data cu redobandirea tonusului muscular pacientul este capabil sa efectueze proceduri
active. &stfel, in aceasta faza se urmareste* controlul satisfacator al tulburarilor
sfincteriene, de deglutitie, capacitatea de realizare si mentinere a pozitiei asezat,
mentinererea ecilibrului in timpul efectuarii unor activitati #alimentatie, preensiune$,
realizarea unor activitati cotidiene #participarea la imbracat, transferul pe scaunul cu
rotile$, cresterea fortei musculare si pozitionarea corecta a articulatiilor.
9inetoterapeutul recomanada pacientului in aceasta faza exercitii de contractie excentrica
daca forta musculara nu este suficienta pentru contractii concentrice, exercitii pentru
ecilibru in pozitia asezat* miscari ale capului si trunciului, miscari de intindere pentru
luarea unui obiect situat la distanta, luarea unor obiecte de pe sol.
&$ Recuperarea in faza cronica precoce
"uprinde cele mai multe momente decisive ale tratamentului* redobandirea capacitatii de
a sta in picioare, a mersului,a miscarilor precise ale membrului superior, rezolvarea
tulburarilor de comunicare.Ridicarea in picioare se incepe cu partea superioara a
trunciului verticala si picioarle plasate putin posterior. Pacientul inclina anterior partea
superioara a corpului, din solduri, si se ridica. &proximativ :,-;,5 dintre pacientii cu
&V" redobandesc capacitatea de mers.
(ags*
accident vascular
accident vascular cerebral
accident vascular emoragic
accident vascular iscemic
cabinet kinetoterapie accident vascular
exercitii accident vascular
kinetoterapeut
kinetoterapeut accident vascular
kinetoterapie
kinetoterapie accident vascular
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
3izioterapia in accidentul vascular cerebral #&V"$
In afara de programul standard de recuperare medicala a deficitului
functional, pacientul poate urma un program de exercitii efectuate in
mod activ sau pasiv, cel pasiv constand in electrostimulare sau
gimnastica pasiva. 'iscarea in apa sau idrokinetoterapia are efecte
benefice si se alatura cu succes celorlalte mi%loace terapeutice aplicate
pacientului cu emipareza sau emiplegie secelara post- &V".
"ratament prin electroterapie
- curenti cu impulsuri* frecventa :,, cresterea I"R impulsuri <, intensitatea de --. m&,
durata ., de minute, o sedinta pe zi, +,-+- sedinte pe serie
- decontracturari pentru membre* electrodul negativ se plaseaza pe muscii antagonisti,
intensitatea de +,-+- m&, durata +,-+4 minute, o sedinta pe zi, +,-+- sedinte pe serie
-curenti interferentiali* initial la brat-se folosesc / electrozi, frecventa rapida, durata -, de
minute, intensitate usoara, apoi 4 minute frecventa lenta. 1lterior se muta electrozii la
nivelul gambei afectate.
- unde scurte pe articulatiile dureroase* durata -, de minute, o sedinta pe zi, doze calde III
si IV
- galvanizari descendente ale coloanei vertebrale* electrodul pozitiv se plaseaza la ceafa,
iar cel negativ la nivelul sacrului
- ionizari transversale cu sulfura de magneziu --+,5 sau clorura de magneziu /5* polul
pozitiv este bifurcat, iar cel negativ plasat la nivelul occipitalului, intensitatea de --. m&,
durata +,--, minute, o sedinta pe zi, +4 sedinte pe serie
- ionizari cu calciu clorat +-+,5* polul pozitiv bicuricular, iar cel negativ la nivelul
occipitalului, intensitatea de +-- m&, durata +,--, minute, o sedinta pe zi, +,--, sedinte
pe serie
"ratament prin hidro-termoterapie
- bai galvanice patrucelulare* polul pozitiv amplasat la membrele superioare, iar cel
negativ la membrele inferioare,intensitatea de +4 m&, durata +4--, minute, o sedinta pe
zi, -, de sedinte pe serie
- galvanizari deontracturante* electrodul negativ se aplica latero-cervical, iar cel pozitiv la
nivelul palmei sau al plantei, pe partea opusa emiplegiei, intensitatea de +,-+4 m&,
durata +,-+4 minute, o sedinta pe zi, +,-+- sedinte pe serie
- impacetari cu parafina* la 4,-:, grade pe articulatiile dureroase, durata -,-., minute, o
sedinta pe zi, +,-+4 sedinte pe serie
- baile caldute #.; de grade$ cu plante, cu durata de +,-+4 minute au efect trofic si previn
contractarile
- baile kinetoterapeutice* la .; grade celsius, cu durata de -, de minute au efect
decontracturant
- impacetarile cu namol* la /,-/+ de grade, cu durata de +4--, minute au deasemenea
actiune decontracturanta
(ags*
accident vascular
accident vascular cerebral
accidentul vascular
curenti accident vascular cerebral
electroterapie avc
fizioterapie
fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc
ionizari accident vascular
recuperare accident vascular
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
Etapele tratamentului accidentului vascular cerebral #&V"$
De cele mai multe ori recuperarea dureaza mai mult de + an, in functie de
gravitatea leziunilor produse de accidentul vascular cerebral si
capacitatea creierului sanatos de a prelua functiile neuronilor lezati.
Depinde de asemenea de varsa pacientului si de starea sa de sanatate.
Recuperarea poate fi totala sau partiala si uneori poate dura intreaga
viata.
Etapele recuperarii medicale in urma unui &V" sunt urmatoarele*
#$ 'aza acuta:
- este perioada imediat urmatoare accidentului vascular cerebral si dureaza .-/ saptamani
- este primul moment critic al recuperarii
- in aceasta perioada sistemul nervos este putin receptiv la reinvatare, fiind reprezentata de
perioada flasca #pacientul nu este in stare sa execute niciun fel de miscare cu portiunea
afectata a corpului= lipseste tonusul muscular$
- kinetoterapeutul utilizeaza in principal metode pasive de mobilizare- adica el insusi
executa miscarile segmentului de corp afectat al bolnavului
- se urmareste pozitionarea cat mai precoce in sezut, cu spri%in, in vederea reduce riscului
de tromboza si embolie, a leziunilor de decubit, si a ipotensiunii posturale
%$ 'aza postacuta
- este perioada de la .-/ saptamani pana la reaparitia miscarilor voluntare si a tonusului
muscular
- bolnavul recapata un oarecare control asupra membrului afectat
- la nivelul creierului incep sa se creeze noi sinapse, iar neuronii sanatosi vor prelua
functiile neuronilor lezati
- in aceasta faza kinetoterapeutul va utiliza in continuare manevre pasive si va face usor
trecerea spre manevre active
&$ 'aza cronica precoce
- dureaza pana la : luni, maxim + an dupa &V"
- functiile neuronilor pierduti au fost de%a preluate de creierul sanatos, aceste modificari
cerebrale functionale avand la baza plasticitatea neuronala. Procesul se datoreaza repetarii
exercitiilor stabilite de catre kinetoterapeut. Initial acestea sunt constientizate dar prin
repetare devin automatisme.
- cuprinde cele mai multe momente decisive ale recuperarii* redobandirea capacitatii de a
sta in picioare, a mersului, a miscarilor precise ale membrului superior, rezolvarea
tulburarilor de comunicare
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
&ccidentul vascular cerebral #&V"$ si operatia
Endarterectomia carotidiana-se efectueaza la pacientii care au suferit un
&V" iscemic. Prin aceasta interventie se indeparteaza placa de aterom
depusa pe peretii arterelor carotide, in cazul in care ingustarea lumenului
arterelor este medie sau severa. &stfel se mareste diametrul vasului si un
flux mai mare de sange iriga creierului, prevenindu-se prin aceasta
metoda un nou &V" iscemic. Endarterectomia carotidiana este contraindicata la
persoanele la care ingustarea arterelor carotide este minima #sub 4,5 din diametrul
vasului$ deoarecere riscurile intreventiei cirurgicale depasesc beneficiile.
&ngioplastia percutanata transluminala cerebrala-o alta procedura cirurgiacala aplicabila
tot dupa un &V" iscemic. Interventia presupune insertia unui tub metalic numit stent
impreuna cu un balon dezumflat in interiorul arterei carotide. "and stentul a%unge la
nivelul obstructiei #determinate de placile de aterom$ se umfla balonul care va mari
diametrul stentului si implicit al vasului ingustat. 1lterior balonul se retrage, stentul
ramane pe loc mentinand lumenul vasului descis. 'ontarea de stenturi este la fel de
eficienta ca si endarterectomia carotidiana.
In cazul unui &V" emoragic cand sangele a iesit din vas, acumulandu-se la nivelul
creierului, se poate realiza drenarea sau indepartarea sa cirurgical.
Embolizarea endovasculara-este o procedura cirurgicala care se aplica in cazul unui
&V" emoragic determinat de un anevrism #dilatare a peretelui vasului$ rupt. Presupune
introducerea in anevrism a unui mic carlig care il bloceaza.
1nele accidente vasculare cerebrale emoragice pot sa apara pe fondul unor malformatii
arteriovenoase de la nivelul creierului. Peretii acestor vase pot fi subtiri si se pot rupe
usor. Exista intervetii cirurgicale de reparare a vaselor malformate.
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
De evitat dupa un accident vascular cerebral #&V"$
Pesoanele care au suferit un accident vascular cerebral iscemic sau un
&I( #atac iscemic tranzitor$ pot sa repete aceste episoade, viata lor
putand fi pusa in pericol. &cestia precum si persoanele care nu au avut
un &V" sau &I(, dar care au un risc crescut de a dezvolta aceste
afectiuni trebuie sa evite anumite lucruri si sa adopte un stil de viata
sanatos.
Printre acestea se numara*
- controale medicale periodice-in special persoanele de varsta a .-a, cele care au
ipertensiune arteriala, diabet zaarat, colesterol crescut. Este importanta mentinerea
acestor parametri in limite normale printr-un stil de viata sanatos sau la nevoie prin
medicatie
- alimentatia-pentru reducerea colesterolului pacientul trebuie sa evite consumul
alimentelor bogate in grasimi. Este de preferat adoptarea unei diete bazate pe legume,
fructe, cereale. &stfel se mentine si o greutate corporala adecvata, obezii avand un risc
crescut de a dezvolta &V" sau &I(. Pacientii care au ipertensiune arteriala trebuie sa-si
limiteze consumul de sare, deoarece sarea retine apa in organism si creste tensiunea
arteriala.
- evitarea sedentarismului si adoptarea unui stil de viata activ, care presupune efectuarea
de exercitii fizice zilnice. Exercitiile fizice sunt benefice persoanelor cu ipertensiune
arteriala, deoarece scad tensiunea si cresc nivelul de 8D>-colesterol #colesterolul bun$
- la indicatia medicului se pot folosi si medicamente* aspirina, anticoagulante #de exemplu
la persoanele cu fibrilatie atriala sau care au suferit un infarct miocardic$, medicamente
care controleaza tensiunea arteriala #inibitori ai enzimei de conversie, diuretice$, care
scad nivelul de colesterol #statine$
- renuntarea la fumat-tutunul favorizeaza atat emoragia cat si tromboza cerebrala
- evitarea consumului de alcool-alcoolul favorizeaza tulburarile de ritm cardiac si
contractilitate, care la randul lor favorizeaza aparitia embolilor #mici ceaguri de sange
care pot a%unge la creier$. &lcoolul favorizeaza si agregarea placetara #formarea
ceagurilor$
- evitarea folosirii anticonceptionalelor, deoarece acestea cresc riscul formarii trombilor si
a embolilor care pot determina un &I( sau un &V" iscemic
- evitarea consumului de droguri, deoarece acestea cresc tensiunea arteriala si favorizeaza
aparitia tulburarilor de ritm
- evitarea terapiei de substitutie ormonala la femeile aflate la menopauza
(ags*
accident vascular
ait
alcool
avc
contraindicatii avc
de evitat dupa un accident vascular
grasimi
pericole avc
renuntarea la fumat
sedentarism
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
Recuperarea medicala in accidentul vascular cerebral #&V"$
0olile cerebro-vasculare #unde se incadreaza si &V"$ sunt o problema
de sanatate ma%ora in tarile dezvoltate. Reprezinta a treia cauza de
mortalitate, prima cauza de dizabilitate, +,5 dintre decese si prima cauza
de deces dupa varsta de :4 de ani. "ei care supravietuiesc raman cu
secele, necesitand ingri%ire si recuperare de lunga durata.
Recuperarea dupa &V" are ca scop recastigarea autonomiei si reintegrarea bolnavului in
mediul social*
- alimentarea, igiena, ingri%irea proprie #fara a fi dependent de persoanele din %ur$
- mersul
- vorbirea si intelegerea cuvintelor
- memoria, capacitatea de concentrare, capacitatea de a indeplini anumite sarcini
- interactiunea cu persoanele din %ur
Recuperarea neuromotorie este de apartenenta pluridisciplinara. In functie de gravitatea si
consecintele accidentului vascular cerebral, serviciile de care poate beneficia bolnavul
sunt*
- kinetoterapie, fizioterapie, masa%-a%uta la recuperarea capacitatii de miscare a bolnavului,
a mersului
- asistenta medicala din partea unui cadru mediu-daca pacientul se afla in imposibilitatea
de a avea gri%a de sine #nu se poate alimenta singur, nu se poate deplasa$ iar familia nu
poate avea gri%a de el
- terapie ocupationala-a%uta bolnavul sa reinvete activitati uzuale* mancat,imbracat, citit,
scris
- terapie recreationala
- consiliere vocationala-il indruma pe bolnav in alegerea unei noi slu%be compatibile cu
abilitatile sale
- logoped-reinvata bolnavul sa vorbeasca,sa scrie, sa citeasca
- asistenta nutritionala-oferita de un nutritionist. !tabileste dieta pacientului
- psiolog?psiiatru-in cazul in care bolnavul sufera de depresie, este anxios
- activitati sociale-pentru reintegrarea pacientului in mediul social
- suport emotional oferit de familie si prieteni
Perioada de recuperare variaza de la o persoana la alta. In general, in primii . ani se
recupereaza ma%oritatea secelelor post-&V", insa uneori procesul de recuperare dureaza
toata viata. Recuperarea cea mai eficienta este in primele . luni dupa &V", astfel ca
recuperarea medicala trebuie initiata cat mai repede pentru ca sansele de recuperare sa fie
maxime. Rata de recuperare variaza si in functie de aria lezata de la nivelul creierului,
deoarece fiecare zona are propriul ritm de recuperare. De exemplu* sensibilitatea tactila
este recastigata mai lent decat functia motorie, iar vorbirea poate necesita o perioada mai
lunga pentru a fi redobandita fata de deglutitie care se poate restabili in prima luna.
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
!ustinerea familiei in accidentul vascular cerebral
&ccidentul vascular cerebral este o boala care de cele mai multe ori lasa
secele, de gravitate diferita, cu repercursiuni atat asupra vietii sociale a
pacientului, cat si a familiei. (rebuie cunoscut faptul ca recuperarea unui
pacient care a suferit un &V" este de lunga durata si este nevoie de
multa rabdare si sustinere din partea familiei. Pacientul nu trebuie
invinovatit pentru afectiunea pe care o are. (rebuie spri%init moral si a%utat sa treaca peste
acest episod nefericit. Pe langa sustinerea morala, pacientul are nevoie si de o ingri%ire
adecvata pe perioada de recuperare. 1neori secelele unui &V" sunt atat de grave, incat
pacientul nu se poate alimenta singur, nu poate sa se deplaseze,nu poate vorbi sau nu
intelege sensul cuvintelor.
3amilia %oaca un rol important in recuperarea pacientului. Ingri%irea unei persoane care a
suferit un &V" poate crea stres in cadrul familiei, poate scimba modul in care membri
familiei interactioneaza si scimba ciar programul de rutina al acestora. Intr-o prima
faza, membri familiei pot fi speriati de boala si pot ciar sa nu se simta confortabili in
prea%ma bolnavului. In acest sens, poate fi utila o intalnire de familie, incluzandu-l si pe
bolnavul in cauza, in care sa se discute descis despre boala pacientului si sa se
stabileasca rolurile fiecaruia pe perioada de recuperare a bolnavului. In unele cazuri se
poate apela si la psiolog sau psiiatru.
!upravietuitorii unui &V" trebuie sa-si ridice moralul si sa-si redea sensul viatii. 3amilia
ii poate a%uta prin spri%inire si incura%are si adoptarea unei atitudini potrivite fata de
bolnav.
stfel( este indicat ca familia:
- sa permita bolnavului sa reziste singur pe cat posibil, sa nu-l a%ute mai mult decat e
cazul, lasandu-l sa se descurce pe cat posibil pe cont propriu. &stfel persoana isi va
recapata increderea in sine, in fortele sale si ii va spori autonomia
- sa puna in evidenta rezultatele pozitive si progresele bolnavului, spunandu-i ca se
descurca bine
- sa fie atenta la semnele de depresie sau de descura%are care influenteaza negativ
progresul
"omunicarea reusita necesita efort atat din partea familiei cat si a bolnavului. In acest
sens* este necesar sa existe respect de ambele parti, mesa%ul transmis sa fie clar, familia sa
cunoasca dorintele si necesitatile bolnavului, si invers, sa exista empatie de ambele parti.
Pentru bolnav, familia este cea mai importanta, deoarece depinde de ea, iar pentru familie
acest lucru este epuizant. Pentru a putea sa-si indeplineasca cat mai bine indatoririle fata
de bolnav, membri familiei trebuie sa aiba un ecilibru fizic si psiic bun. Pentru asta,
trebuie sa nu-si negli%eze preocuparile proprii, sa manance regulat si sanatos, sa-si
mentina o conditie fizica adecvata si sa ramana conectati la lumea reala.
Recuperarea unui bolnav ce a suferit un accident vascular cerebral este o munca de ecipa
ce cuprinde* persoana in cauza, familia si terapeuti.
Do@nload articol audio #mp.$
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
Profilaxia in accidentul vascular cerebral
Este important de stiut ca un &V" poate fi prevenit, intr-o oarecare
masura, prin adoptarea unui stil de viata sanatos. Prin controlarea
factorilor de risc care pot fi modificati, putem reduce riscul de aparitie a
accidentului vascular cerebral. Daca avem si factori de risc pe care nu ii
putem modifica #varsta inaintata, antecedente familiale sau personale de
&V", &I( sau infarct miocardic$ trebuie sa fim mult mai atenti la metodele de profilaxie.
cestea sunt:
- alimentatia sanatoasa-a%uta la combaterea a . factori de risc ai &V"* colesterolul
crescut, ipertensiunea arteriala si excesul de greutate. 7 alimentatie sanatoasa inseamna*
evitarea excesului de sare, grasimi, consumarea fructelor si a legumelor proaspete, a
cerealelor si a produselor lactate degresate. De asemenea este indicat sa se inlocuiasca
carnea rosie #porc, vita$ cu carne alba* pui si peste. 7 dieta sanatoasa presupune si
inlocuirea grasimilor saturate pe care le gasim in carnea grasa, branza, unt, smantana cu
grasimi mononesaturate #din uleiul de masline, rapita$ sau cu grasimi polinesaturate.
&cestea sunt reprezentate de omega-. si omega-: si le gasim in peste, nuci, soia, ulei de
peste. Prin inlocuirea grasimilor saturate su cele nesaturate, reducem nivelul colesterolului
ArauA din sange #>D>-colesterol$ si crestem nivelul colesterolului AbunA #8D>-colesterol$.
&stfel, scade riscul progresiei aterosclerozei si implicit, scade riscul de aparitie a unui
&V"
- activitatea fizica practicata regulat, in functie de varsta si de conditiile fizice ale fiecarei
persoane-a%uta la mentinerea unei greutati optime, imbunatateste circulatia sangelui, scade
tensiunea arteriala, creste colesterolul AbunA si scade colesterolul ArauA
- renuntarea la fumat. 6icotina contribuie la dezvoltarea ateroscleroze si la aparitia
ipertensiunii arteriale. 3umatul este principalul factor de risc modificabil pentru &V".
Riscul fumatorilor de a avea &V" este de --/ ori mai mare decat riscul nefumatorilor.
"iar si in cazul unui fumator inrait, dupa ce renunta la fumat, riscul &V" scade,
a%ungand pana la normal #egal cu riscul populatiei nefumatoare$
- controale medicale periodice. !unt controale simple* masurarea tensiunii arteriale,
determinarea nivelului de colesterol din sange, pe care fiecare persoana este recomandabil
sa le faca, mai ales daca persoana in cauza are si factori de risc nemodificabili #varsta
inaintata, antecedente personale si familiale de &V", &I( sau infarct miocardic$. Este
importanta cunoasterea valorilor acestor parametri, pentru a putea fi tinuti sub control
- evitarea consumului exagerat de alcool
- evitarea consumului de droguri. Drogurile determina cresterea tensinunii arteriale si
cresc riscul aparitiei unui &V" emoragic
- evitarea administrarii anticonceptionalelor orale, daca se asociaza si alti factori de risc*
fumat, tulburari de coagulabilitate #ipercoagulabilitate$, colesterol crescut
-evitarea stresului
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
'edicatia in accidentul vascular cerebral
'edicatia folosita la persoanele care au suferit un accident vascular
cerebral este diferita, in functie de tipul de &V". "u cat se
diagnosticeaza mai repede un &V" si se administreaza medicatia
corespunzatoare, cu atat leziunile vor fi mai mici, iar sansele de
recuperare mai mari. Exista medicamente care se administreaza si in
cadrul profilaxiei &V", urmarindu-se controlul ipertensiunii arteriale, scaderea nivelului
de colesterol din sange, controlul fibrilatiei atriale sau a diabetului.
In cazul !C ischemic:
(ratamentul acut depinde de localizarea &V" si de cauza formarii ceagului de sange
care a obstruat artera. "and apare un &V" iscemic, scopul este de a ameliora perfuzia
cerebrala a zonei iscemiate. In acest sens, daca diagnosticul a fost pus in primele . ore de
la debutul afectiunii se pot folosi medicamente care dizvolva ceagul de sange* activatori
tisulari de plasminogen #rt-P&$. (otusi acest medicament nu este recomandat tuturor
pacientilor cu &V" iscemic din cauza riscurilor sale, astfel ca bolnavii care vorbeneficia
de acest tratament trebuie atent selectati folosind un protocol strict.
In cadrul profilaxiei &V" iscemic se folosesc, la indicatia medicului, agentii
antiagreganti placetari care previn evenimentele aterotrombotice si implicit accidentul
vascular cerebral sau atacul iscemic tranzitor. "ei mai utilizati aenti antiplacetari sunt
aspirina si triclopidina. aceste medicamente iniba agregarea placetara si formarea
trombilor in interiorul arterelor, care se pot mobiliza, devenind emboli, si pot obstrua un
vas de sange.
"a si terapie anticoagulanta se foloseste eparina in Aatacul iscemic tranzitor instabilA
#de exemplu* &I( cu debut recent sau &I( in crescendo$ sau in &V" progresiv, cand
iscemia se agraveaza in ore sau zile. Pacientul cu acest tratament trebuie atent
monitorizata, deoarece eparina poate provoca emoragie. "a si anticoagulant pe termen
lung, se administreaza @arfarina.
In cazul !C hemoragic:
(ratamentul acut este dificil. !e urmareste oprirea emoragiei de la nivelul creierului,
scaderea presiunii intracraniene folosind manitol si alti agenti osmotici. !e stabilizeaza
semnele vitale si se controleaza ipertensiunea arteriala. Daca cefaleea si durerea
cervicala sunt severe, se recomanda sedarea usoara si administrarea de antialgice.
"a si tratament profilactic se urmareste controlul ipertensiunii arteriale. 'edicamentele
care scad tensiunea arteriala sunt reprezentate de* beta-blocante, inibitori ai enzimei de
conversie, blocanti ai receptorilor angiotensinei II, blocanti ai canalelor de calciu,
diuretice. !tatinele au de asemenea efect antiipertensiv, dar reduc si cantitatea de
colesterol din sange si stabilizeaza placa de aterom.
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
3actorii de risc in accidentul vascular cerebral
7rice persoana are un oarecare grad de risc pentru &V", dar studiile
medicale au identificat anumiti factori care cresc riscul.&cesti factori de
risc se pot imparti in - categorii. &cestia pot fi factori de risc care nu pot
fi modificati si factori de risc ce pot fi modificati.
#$ 'actori de risc care nu pot fi modificati:
- varsta inaintata-se stie ca incidenta &V" creste o data cu inaintarea in varsta
- sexul-barbatii sunt mai predispusi la a face &V". 3emeile sunt prote%ate de ormonii
feminini #estrogeni$. &ceasta protectie scade odata cu instalarea menopauzei, a%ungandu-
se ca dupa varsta de ;4 de ani femeile sa fie mai predispuse la &V"
- rasa-negri si ispanicii au un risc mai mare de &V" fata de alte rase
- antecedentele familiale de &V"-riscul de &V" este mai mare la persoanele care au rude
apropiate care au suferit un &V" sau &I(
- antecedente personale de &V", &I( sau infarct miocardic-persoanele care au suferit in
trecut un astfel de episod, au un risc mai mare de &V" decat celelalte persoane.
%$ 'actori de risc care pot fi modificati:
- ipertensiunea arteriala-este necesar sa fie tinuta sub control prin medicatie
corespunzatoare, deoarece este al doilea factor de risc ca importanta, dupa varsta
- diabetul zaarat ineficient controlat
- colesterolul crescut-este factor favorizant al aterosclerozei
- afectiuni cardiace sau arteriale-care pot duce la infarct miocardic si in consecinta la
cresterea riscului de &V"
- tulburari de ritm cardiac-in special fibrilatia atriala #se intalneste la .-45 dintre
persoanele de peste :4$. &proximativ -45 dintre persoanele care sufera un &V" prezinta
si fiblitatie atriala. Din cauza faptului ca atriul nu mai este capabil sa se contracte eficient
si sa impinga sangele in ventricul, in atriu ramane sange stagnant, care favorizeaza
aparitia ceagurilor. De la inima ceagul poate pleca spre creier, rezultatul fiind un
accident vascular cerebral
- tulburari ematologice
- anticonceptionalele orale asociate cu fumatul cresc considerabil riscul de aparitie a
ceagurilor de sange, care pot duce la &V"
- sedentarismul
- obezitatea
- fumatul
- consumul crescut de alcool
- abuzul de droguri
(ags*
alcool
avc
colesterol
colesterol accident vascular
colesterol avc
diabet accident vascular
factori de risc accident vascular
fumat
ipertensiune accident vascular
sedentarismul accident vascular
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
Efectele si evolutia accidentului vascular cerebral
Efectele accidentului vascular cerebral depind de zona din creier afectata
si extinderea sa. &V" pot aparea in aproape orice regiune a creierului.
3iecare portiune a creierului controleaza o anumita functie a
organismului. Daca un &V" bloceaza fluxul sangvin catre o arie care
controleaza o anumita functie, acea parte a organismului va fi afectata si
nu va mai functiona normal.
"reierul este format din - emisfere cerebrale* emisfera dreapta si emisfera stanga. Partea
de sus a emisferei drepte controleaza urmatoarele functii* miscarile voluntare,
sensibilitatea, personalitatea, dispozitia si comportamentul, iar partea de %os* memoria
vizuala, auzul si dispozitia. Partea de sus a emisferei stangi controleaza* miscarile
voluntare, vezica urinara, sensibilitatea, comportamentul si limba%ul, scrisul si cititul,
personalitatea si dispozitia. Partea de %os a acestei emisfere determina urmatoarele functii*
intelegerea limba%ului vorbit, dispozitia #agresivitatea$ si auzul. In functie de localizarea si
extinderea leziunilor provocate de un &V" vor fi afectate una sau mai multe functii dintre
cele prezentate mai sus. &stfel, un &V" poate afecta* capacitatea de miscare,
sensibilitatea, vorbirea si intelegerea cuvintelor, comportamentul, gandirea, memoria si
emotiile.
De cele mai multe ori, un accident vascular cerebral determina emipareza sau
emiparalizie #pe o %umatate de corp* dreapta sau stanga$. &cestea se pot ameliora in timp,
mergand ciar pana la vindecare completa, cu a%utorul terapiei de recuperare. &cest tip
particular de afectare a unei %umatati de corp apare datorita faptului ca fiecare %umatate de
creier controleaza %umatatea opusa a corpului. &stfel, este important care %umatate a
creierului este afectata de &V". Daca accidentul vascular se produce in %umatatea dreapta
a creierului, va fi afectata %umatatea stanga a corpului, si invers.
Evolutia unui !C cuprinde urmatoarele faze:
+. faza acuta-perioada imediat post-&V". !e caracterizeaza prin excitabilitate motorie
scazuta, astfel ca sistemul nervos si implicit musculatura controlata sunt putin receptivi la
Are-educareA prin diferite terapii.
-. faza subacuta-perioada de la .-/ saptamani post-&V" si pana la reaparitia miscarilor
voluntare si a tonusului membrelor paralizate. In aceasta faza pacientul recapata un
oarecare control asupra miscarilor corpului.
.. faza cronica precoce-se intinde de la .-/ saptamani pana la : luni, maxim + an dupa
&V". !e caracterizeaza prin modificari cerebrale functionale ce au la baza plasticitatea
neuronala.
(ags*
accident vascular cerebral
agresivitatea
capacitatea de miscare
ecilibrul
efectele accidentului vascular cerebral
emotiile
faza acuta avc
faza cronica accident vascular
faza subacuta avc
gandirea
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
Diagnosticarea accidentului vascular cerebral
Diagnosticul de &V" este pus de catre medic pe baza unei anamneze, a
examenului obiectiv si a unor explorari complementare. Pentru a afla
daca o persoana a avut un accident vascular cerebral, medicul va pune
intrebari despre simptomele pe care le are persoana in cauza, despre
istoricul sau medical #alte &V" in antecedente, infarct miocardic,
ipertensiune arteriala, diabet zaarat, ipercolesterolemie$, despre bolile altor membri ai
familiei. Daca pacientul a%unge la unitatea medicala inconstient, medicul va obtine aceste
informatii de la apartinatori #daca acest lucru este posibil$. &ceasta parte de interviu cu
pacientul presupune realizarea anamnezei.
1rmeaza o examinare fizica completa a pacientului. 'edicul va constata starea de
constienta a bolnavului, va masura tensiunea arteriala, pulsul si va examina inima,
plamanii, muscii si nervii. Vor fi evaluate* forta musculara, sensibilitatea la atingere,
coordonarea miscarilor, reflexele, memoria pacientului, vorbirea si gandirea sa.
"oroborand anamneza cu examenul obiectiv medicul se orienteaza asupra unui diagnostic,
in acest caz, existenta unui &V". (otusi, diagnosticul final, de certitudine, va fi pus in
urma unor examinari complementare, cu a%utorul "( #tomografie computerizata$ sau
R'6 #rezonanta magnetica nucleara$. "u acestea se obtin imagini ale creierului, care vor
fi interpretate de specialisti si vor confirma sau infirma diagnosticul de &V".
Investigatiile sunt complet nedureroase, arata cu precizie zona din creier afectata si a%uta
medicul sa decida care este cel mai bun tratament.
Exista si alte teste care se pot folosi in cazul unui !C:
- angiograma cerebrala-se in%ecteaza un colorant printr-un tub mic #cateter$ cu care
medicul patrunde intr-un vas de la nivelul membrului inferior si a%unge pana la vasele
gatului. "olorantul permite medicului sa vizualizeze toate vasele mari si mici din creier si
implicit localizarea unei obstructii care ar fi putut cauza un &V" iscemic
- punctia lombara-cu a%utorul unui ac introdus la nivelul coloanei vertebrale, se preleveaza
o cantitate din licidul ce incon%oara maduva spinarii. "u a%utorul acestui test se
evidentiaza existenta sangelui care ar putea proveni de la nivelul creierului in cazul unui
&V" emoragic
- ecografia sau ultrasonografia Doppler-este un dispozitiv care emite ultrasunete si aplicat
la nivelul gatului sau pe frunte permite vizualizarea circulatiei sangelui in vasele de la
nivelul gatului sau crebrale
(ags*
accident vascular emoragic
accident vascular iscemic
anamneza accident vascular
anamneza avc
angina pectorala
diagnostic accident vascular
ecografia accident vascular
examen obiectiv accident vascular
simptome accident vascular
r fi posibil sa va intereseze si urmatoarele articole
limentatia in accidentul vascular cerebral
&limentatia sanatoasa face parte din profilaxia accidentului vascular cerebral.
- -+:, B "ategoria* &limentatia in &V" B Data* -/ &prilie -,+,, ++.,:
)e evitat dupa un accident vascular cerebral *!C+
Pesoanele care au suferit un accident vascular cerebral iscemic sau un &I(
, +:;. B "ategoria* De evitat dupa un &V" B Data* +. Iulie -,+,, +-.+/
,inetoterapia in accidentul vascular cerebral *!C+
9inetoterapia reprezinta terapia prin miscare, utila in numeroase afectiuni
- +,-/ B "ategoria* 9inetoterapia in &V" B Data* +. Iulie -,+,, +-.-<
Ce este accidentul vascular cerebral
&ccidentul vascular cerebral #&V"$ este o boala cerebrovasculara, care afecteaza
, </< B "ategoria* Ceneralitati despre &V" B Data* -- &prilie -,+,, +-./D
'actorii de risc in accidentul vascular cerebral
7rice persoana are un oarecare grad de risc pentru &V", dar studiile medicale au
, <./ B "ategoria* 3actorii de risc in &V" B Data* -/ &prilie -,+,, ++.+.
Cele mai cautate expresii
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
"auzele accidentului vascular cerebral iscemic
In cazul accidentului vascular cerebral iscemic un ceag de sange
bloceaza un vas de sange care transporta oxigen si substante nutritive la
creier. "u cat ceagul este mai mare, el va obstrua o artera de calibru mai
mare, iar consecintele vor fi mai grave.
Cauzele formarii cheagului sunt:
- ateroscleroza-ingusteaza lumenul vasului si favorizeaza formarea ceagurilor. Principala
cauza a aterosclerozei este nivelul crescut de colesterol in sange. Daca se asociaza si
ipertensiunea arteriala si?sau diabetul zaarat riscul de aparitie a &V" iscemic creste
- afectiuni la nivelul valvelor inimii* valva cardiaca inlocuita #artificiala sau biologica$,
aparitia de vegetatii la nivelul valvelor, inflamatia lor #endocardite$, insuficienta mitrala,
stenoza mitrala #aparuta mai ales din cauza infectiei cu streptococ beta-emolitic$-sunt
factori favorizanti ai aparitiei embolilor #material obstruant$ care pot duce la blocarea
vaselor de sange din creier
- staza sangvina-intalnita in dilatari ale cavitatilor inimii, tulburari de ritm cardiac
#fibilatia atriala$
- tulburari de coagulare a sangelui-stari de ipercoagulabilitate* cancere, boli sistemice,
contraceptive orale
- inflamatia vaselor de sange #vasculite$-duc la ingustarea lumenului
- cardiomiopatie iscemica, infarct miocardic
- boli cardiace congenitale* foramen ovale patenta
7 alta cauza, mai rar intalnita ar fi ipotensiunea #tensiune arteriala scazuta$, prin
cantitatea insuficienta de sange transportata la creier.
(ags*
accident cerebral
accident vascular
accident vascular amoragic
accident vascular iscemic
colesterol
ipertensiune
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
"auzele accidentului vascular cerebral emoragic
In accidentul vascular emoragic se rupe un vas de sange din creier,
rezultand o emoragie cerebrala. !angerarea poate fi mica sau se poate
forma un ceag mai mare care comprima tesuturile din %ur. &desea
sangele poate patrunde in sistemul ventricular, aceasta situatie fiind
deosebit de grava.
Cauzele !C hemoragic sunt:
- in primul rand, ipertensiunea arteriala-valorile tensionale crescute pot rupe un vas de
sange din creier, peretele fragil al vasului nefiind adaptat sa suporte asemenea presiuni
crescute.
- anevrismul cerebral # dilatarea unui vas din creier$-creste riscul ca acel vas de sange
dilatat sa se rupa
- tulburari de coagulare-ipocoagulabilitate* emofilia
- tratamentul cu anticoagulante nesupravegeat corespunzator
- inflamatii ale vaselor de sange
- traumatisme craniene
- iradiere in tratamentul unor cancere ale capului
- cocaina, amfetamine
- sangerare in tumori cerebrale
(ags*
accident vascular
accident vascular emoragic
anticoagulante
emoragie
emoragie cerebrala
iscemic
tumori cerebrale
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
&limentatia in accidentul vascular cerebral
&limentatia sanatoasa face parte din profilaxia accidentului vascular
cerebral. Este indicat a fi adoptata de catre persoanele care au avut in
antecedente alte &V", &I( sau infarct miocardic sau de catre persoanele
sanatoase dar care au factori de risc pentru &V". &limentatia presupune
dieta care favorizeaza scaderea nivelului de colesterol ArauA din sange
#>D>-colesterol$ si dieta care a%uta la mentinerea sau scaderea tensiunii arteriale.
- alimentatie sanatoasa pentru bolnavii cu accident vascular cerebral( cuprinde:
- o dieta bazata pe cereale, fibre, produse animale sarace in grasimi si produse vegetale
- limitarea consumului de sare, atat prin limitarea adaugarii de sare in mancarurile
preparate acasa, cat si prin reducerea consumului alimentelor semi-preparate din comert
#care au o cantitate crescuta de sare$* supele la plic, sosurile din comert, branzeturile,
alimentele conservate, araide sarate
- fructele si legumele sunt bogate in fibre, vitamine si minerale si contin antioxidanti.
3ibrele sunt benefice in ipertensiunea arteriala si reduc nivelul colesterolului din sange
-o alta sursa de fibre sunt cerealele integrale, graul integral, pastele fainoase, care contin si
complexul de vitamine 0
- consumul exagerat de zaar sau produse dulci rafinate #pra%ituri, dulciuri$ este de evitat
- reducerea consumului de grasimi, mai ales a celor saturate, care se gasesc in* produsele
de origine animala, untura, unt, smantana, lapte, carne rosie, alimente pra%ite, oua.
Crasimile consumate cresc cantitatea de colesterol din sange si intretin procesul de
ateroscleroza. !e recomanda utilizarea uleiurilor vegetale de masline, soia. Crasimile
nesaturate care se gasesc in nuci, alune, seminte de florea soarelui sunt de asemenea
indicate a fi consumate. &ceste alimente contin si vitamina E care reduce procesul
aterosclerotic.
- consumul de carne de pui #fara piele, deoarece este bogata in colesterol$, vita, peste si
evitarea consumului de viscere #ficat, creier, rinici$
- consumul produselor degresate. &%uta la scaderea nivelului de colesterol si la diminuarea
procesului aterosclerotic
- reducerea consumului de alcool
(ags*
accident vascular cerebral
accident vascular emoragic
accident vascular iscemic
ait
alcool
alimentatie
alimentatie accident vascular
alimentatie avc
alimentatie sanatoasa
avc
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
!emnele si simptomele unui accident vascular cerebral
3oarte important de stiut este ce avem de facut in cazul in care
suspicionam ca noi sau altcineva sufera un &V", pentru ca &V" trebuie
tratat de urgentaEEE Intr-o astfel de situatie trebuie sa sunati de urgenta la
!alvare #++-$. 0olnavul trebuie sa a%unga, in cel mai scurt timp posibil,
la cel mai apropiat spital unde poate fi tratat accidentul vascular cerebral
si este importanta consultarea sa de catre un neurolog. "u cat se amana aceste proceduri,
cu atat creste riscul ca bolnavul sa decedeze sau sa ramana cu leziuni si secele
iremediabile.
.emnele si simptomele unui !C sunt:
- pareza? amorteala la nivelul fetei
- emipareza #paralizie usoara, incompleta, pe o %umatate a corpului* dreapta sau stanga$
- pierderea sensibilitatii pe o %umatate de corp #dreapta sau stanga$
- slabiciune sau amorteala aparute brusc, mai ales pe o %umatate a corpului #dreapta sau
stanga$
- cefalee #durere de cap$ severa
- tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor
- tulburari de vedere
- ameteala
- greturi, varsaturi
- dificultati la mers
- pierderea ecilibrului sau a coordonarii
- alterarea constientei, confuzie, mergand pana la coma
.emnele si simptomele unui I" *accident ischemic tranzitor+:
- sunt asemanatoare celor din &V", dar dispar dupa +,--, de minute #maxim -/ ore$
- apare scaderea acuitatii vizuale la un oci
Doar din analiza simptomelor nu se poate spune cu exactitate daca este vorba de un &V"
sau un &I(. De aceea, este nevoie de un consult de specialitate urgent.
!emnele si simptomele unui &V" se pot instala brusc #in cateva secunde$ sau gradat
#minute, ore, rar zile$ si difera in functie de localizarea la nivelul creierului a accidentului
vascular cerebral si, intr-o mai mica masura, difera si in functie de tipul de &V". 1nele
semne pot progresa si se pot agrava.
1n &V" mic este uneori greu de diagnosticat, deoarece simptomele pot fi diminuate sau
confundate cu simptomele unei alte afectiuni, care pot fi similare. In cazul instalarii unui
&V" iscemic pe fondul unei ateroscleroze care a ingustat de%a lumenul vasului,
simptomele se pot dezvolta gradat, in minute sau ore.
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
"e este accidentul vascular cerebral
&ccidentul vascular cerebral #&V"$ este o boala cerebrovasculara, care
afecteaza creierul, si in consecinta restul organismului, din cauza
intreruperii bruste a fluxului sangvin cerebral. Este o afectiune foarte
frecventa la adulti si varstnici, fiind a doua cauza de deces in Romania.
Incidenta sa creste cu varsta.
Din cauza ca afecteaza creierul, &V" poate avea urmari usoare sau grave, in functie de
localizarea si suprafata afectata a creierului. In creier se gasesc arii bine delimitate care
controleaza fiecare o anumita regiune a organismului. Daca o portiune din creier moare,
din cauza faptului ca sangele nu mai a%unge la acest nivel, si regiunea organismului
controlata de aceasta parte din creier va avea de suferit. &stfel, &V" poate duce la
imposibilitatea miscarii diferitelor segmenete ale corpului #paralizii$, afectarea vorbirii,
tulburari de vedere sau alte afectiuni, in functie de portiunea din creier afectata.
In functie de mecanismul de producere, exista - tipuri de &V"* &V" iscemic si &V"
emoragic.
#$ !C ischemic
&V" iscemic #dupa cum ii spune si numele* iscemieF diminuare a circulatiei sangvine
intr-o anumita regiune a corpului$ este un tip de accident vascular cerebral, care apare
atunci cand un vas sangvin din creier care transporta oxigen si substante nutritive, este
blocat de un ceag de sange. &stfel, portiunea din creier care ar fi trebuit sa primeasca
sangele transportat de artera blocata, ramane neoxigenata si fara rana, iar in foarte scurt
timp #cateva minute$ incepe sa moara.
<4-D,5 dintre &V" sunt de tip iscemic, in principal din cauza aterosclerozei si ale
complicatiilor ei.
7 forma de &V" iscemic este atacul iscemic tranzitor #&I(, sau Gmini-&V"H$. &pare
din cauza intreruperii de scurta durata a fluxului sangvin catre o portiune a creierului. !e
caracterizeaza prin faptul ca prezinta aceleasi semne si simptome ca un &V", dar dureaza
putin timp #secunde, minute$ si dispar, de regula, in mai putin de -/ de ore. De obicei,
&I( nu determina invaliditate permanenta, din cauza ca nu produce leziuni cerebrale
ireversibile #iscemia avand o durata scurta$.
&V" iscemic apare la <,-D,5 dintre bolnavi fara semne premonitorii, pe cand doar +,-
-,5 dintre &V" sunt precedate de unul sau mai multe episoade de &I(. Deci, cine a
suferit un &I( nu inseamna neaparat ca va face si un &V", dar &I( este un factor de risc
pentru &V". &stfel, persoana in cauza trebuie sa se prezinte la medic, pentru a se lua
masurile necesare si a fi atent supravegeat, ca sa nu se a%unga la un &V".
%$ !C hemoragic
&V" emoragic apare atunci cand un vas de sange din creier se rupe, determinand o
emoragie intracraniana.
Doar +,-+45 dintre &V" sunt de tip emoragic, iar cauza principala este ipertensiunea
arteriala.
&sa cum am vazut mai sus, &V" este o afectiune foarte frecventa si foarte grava, de
aceea este necesar sa se cunosca cauzele, metodele de prevenire si factorii de risc, iar
pentru cei care au suferit de%a un &V" este important sa cunoasca faptul ca exista
tratament si sanse de recuperare.
(ags*
accident vascular cerebral
ce este accidentul vascular