FAC.

DE INGINERIE MECANIC
Dep. de Autovehicule i Inginerie Mecanic


PROIECT
la
Construcia i calculul automobilelor I
Tema : Cutie de distributie autoturism de teren

Student: Custur Stefan
Secia AR IFR
Anul IV, grupa 1493
ndrumtor: prof.dr.ing.Ion Preda





Anul universitar 2012-2013






CUPRINS
1. Desen cutie de distributie
2. Schema cinematica
3. Studiu de nivel
4. Modalitati de reparare
5. Analiza comparativa
6. Materiale utilizate
7. Tehologii utilizate









1. DESEN








2. Schema cinematica








3. STUDIU DE NIVEL PRIVIND CUTIA DE DISTRIBUTIE PENTRU AUTOTURISM DE
TEREN

3.1 FUNCIUNILE

Automobilele destinate s lucreze in conditii grele de drum sau pe terenuri accidentale
au de invins rezistente mari si pentru a folosi intreaga greutate a lor drept greutate
aderent acestea se construiesc cu toate puntile motoare.
Pentru transmiterea momentului motor la toate puntile motoare, automobilele sunt
dotate cu un distribuitor sau un reductor disribuitor.
Distribuitorul are rolul de a distribui momentul motor la puntile motoare far a-l modifica
Reductorul distribuitor are rolul de a distribui momentul motor la puntile motoare si in
acelasi timp il si modific.In general reductorul distribuitor este prevazut cu 2 trepte ,
permitnd dublarea numrului de trepte ale cutiei de viteze. De regul, una din trepte
are raportul de transmitere egal cu unitatea, iar cealalt un raport de transmitere cuprins
intre 1,8 si 2,8. Astfel, prin mrirea raportului de transmitere si folosirea intregii greutati
ca greutate aderent, automobilul are posibilitatea s urce pante de 50 60 %, s
treac prin terenuri accidentale s.a.. Reductorul distribuitor se monteaz pe cadrul
automobilului, separate de cutia de viteze sau in acelasi carter cu aceasta. Momentul
de la arborele secundar al cutiei de viteze se transmite arborelui primar al reductorului
distribuitor fie direct, fie printr-o transmisie cardanic.Reductoarele distribuitoare se
clasific dup modul de prevenire a circulatiei de puteri in transmisia automobilelor.
Dac la un moment dat la una dintre punti nu este asigurat aderent, se poate ca rotile
de la o punte s patineze si de la cealalt s alunece (sa fie impinse). Prin aceasta,
fortele tangentiale de la rotile impinse isi schimb sensul, devenind din forte motoare
forte de frnare. In aceast situatie rotile rmase motoare, in afar rezistentelor la
inaintare trebuie s invinga si fortele de frnare aprute rezultnd o circulatie de
puteri.
Clasificarea CUTIILOR DE DISTRIBUTIE
In functie de modul de prevenire a circulatiei de puteri s-au realizat mai multe tipuri de
reductoare distribuitoare si anume:
- cu dispozitiv de cuplare a puntii motoare anterioare
- cu diferentialul interaxial
- cu cuplaje unidimensionale (unisens)
La autovehiculele care au mai multe puni motoare este nevoie de o cutie de distribuie.
Aceasta are rolul de a micarea micarea de la cutia de viteze spre punile motoare.


Fig.1
n figura 1 este prezentat schematic transmisia unui autovehicul care are dou puni motoare.
Acest lucru nseamn c vehiculul are patru roi i toate patru sunt roi motoare. Uzual aceasta
este simbolizat prin 4x4 , 4wd (four weel drive - patru roi motoare) sau awl (all weel drive -
toate roile motoare). Simbolizarea unui autovehicul care are dou puni dar numai una singur
este motoare se face astfel: 4x2 adic din patru roi numai dou sunt roi motoare.

3.2 SOLUII CONSTRUCTIVE
1.Reductor distribuitor cu diferential interaxial simetric blocabil (solutia aleasa).


2 Reductorul distribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea puntii anterioare .



Fig. 2 Reductor distribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea puntii anterioare

4 Reductorul distribuitor simplu fara diferential interaxial


3.3 OPERAII DE NTREINERE
Intretinerea reductorului Distribuitor consta in verificarea nivelului uleiului de
transmisie dupa fiecare 5000 km.
Daca nivelul uleiului este scazut, se vor elimina cauzele scurgerilor de lubrifiant si se
va completa cu cantitatea necesara.
Inlocuirea uleiului de transmisie din carterul reductorului distribuitor se face odata cu
inlocuirea uleiului din carterul schimbatorului de viteze.

4.MODALITI DE REPARARE

Carterul reductor distribuitoarelor se executa din fonta cenusie sau din aliaje de
aluminiu turnat sub presiune.
Acesta se reformeaza daca prezinta:
-sparturi si rupturi de orice natura si pozitie
-fisuri care leaga doua gauri pentru rulmenti
Tehnologia de reparare a carterului este aratata cum urmeaza:
1. Fisurile se constata prin examen vizual reparandu-se prin sudare oxiacetilenica sau
electrica
2. Uzura locasului rulmentului arborelui se stabileste cu un comparator cu cadran de
interior sau cu un calibru tampon la cota de 100,06 mm. Se repara prin alezarea
locasului, se preseaza o bucsa dupa care se alezeaza la dimensiunea nominala.

5.ANALIZA COMPARATIV

1. Reductor distribuitor cu diferential interaxial
La reductoarele distribuitoare cu diferential interaxial, vitezele unghiulare ale arborilor
de iesire pot sa varieze, iar distributia momentelor intre puntile motoare se
determina folosindu-se proprietatile mecanismului diferential.
La reductoarele distribuitoare ale automobilelor cu 3 punti motoare, diferentialul
poate fi dispus intre arborii care transmit momentul la puntea posterioare si puntea din
mijloc, fie intre arborii care transmit momentul la puntea anterioara si la ambele punti
din spate.
La deplasarea automobilului pe un teren cu un coefficient de aderenta care variaza
brusc, diferentialul interaxial reduce mult capacitatea de trecere.
2. Reductorul distribuitor cu dispozitiv pentru decuplarea puntii anterioare

In fig. 2 este reprezentat reductorul distribuitor utilizat la autoturismul ARO, avnd dou
trepte, una cu raportul de transmitere 1 si a doua cu raportul de transmitere 2.175 .
Treapta cu raportul de transmitere 1 se obtine prin cuplarea mufei 19 cu dantura
auxiliar a pinionului 21 de pe arborele primar 16 (care este si arborele secundar al
schimbtorului de viteze).
In felul acesta momentul se transmite direct de la arborele primar la arborele secundar
14 de antrenare a puntii din spate. In acelasi timp momentul se transmite de la pinionul
21 la pinionul 22 solidar
cu arborele intermediar 11. Cuplarea puntii din fat se efectuaz prin deplasarea spre
stnga a mufei de cuplare 5 pentru solidarizarea arborelui secundar 2 de antrenare a
puntii din fata cu pinionul 4. Pinioanele
21 si 4 avnd acelasi diametru, raportul de transmitere intre arborii 16 si 2 este 1.
Prin utilizarea reductorului distribuitor se poate obtine :
- cuplarea numai a puntii din spate far mrirea momentului motor
- cuplarea ambelor punti far mrirea momentului motor ;
- cuplarea ambelor punti cu mrirea momentului motor ;
Reductorul distribuitor are si un dispozitiv de zvorre, care impiedica cuplarea treptei
cu raportul de transmitere 2.10, cnd puntea din fat este decuplat, si elimin
posibilitate decuplarii puntii din fat, cnd este cuplat treapta inferioar.

Avantaje
Unele dintre avantaje sunt :
La reductoarele distribuitoare cu diferential interaxial, vitezele unghiulare ale arborilor
de iesire pot sa varieze, iar distributia momentelor intre puntile motoare se determina
folosindu-
se proprietatile mecanismului diferential.
La deplasarea automobilului pe un teren cu un coefficient de aderenta care variaza
brusc, diferentialul interaxial reduce mult capacitatea de trecere.
Pentru inlaturarea acestui neajuns diferentialul interaxial este prevazut cu un dispozitiv
de blocare.
Dezavantaje
La automobilele cu tractiune integral apar urmatoarele dezavantaje:
- uzura sporit a pneurilor si a organelor transmisiei din cauz c prin ele se
transmit puteri mult mai mari dect in cazul deplasrii normale;
- se mreste consumul de combustibil al motorului si uzura pieselor sale;
- scade randamentul transmisiei;

6. MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCIA CUTIEI DE DISTRIBUTIE A UNUI
AUTOTURISM DE TEREN

Elementele principale ale unui reductor, indiferent de tip sunt urmatoarele: carcasa
(corp + capac); angrenajele, arborii, lagarele si elemente auxiliare. Carcasele se
executa in general din fonta prin turnare. Este prevazuta cu nervuri care au urmatoarele
scopuri: maresc rigiditatea ansamblului, reduc zgomotul si vibratiile, maresc suprafata
efectiva de racire a reductorului.
Din punct de vedere constructiv reductorul conico-cilindric are urmatoarele elemente
principale:
Carcasa trebuie sa asigure pozitia relativa corecta a arborilor (prin intermediul lagarelor)
si rotilor dintate servind ca si baie de ulei. Carcasa se compune din doua parti: corp si
capac protejand angrenajului fata de mediul exterior.
Carcasele reductoarelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele functiuni : sa asigure
preluarea sarcinilor ce apar in timpul functionarii; sa asigure inchiderea liniilor de
fortaprin fundatie; sa proiecteze angrenajele contra unor factori externi; sa pastreze
lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor.

sa asigure transmiterea caldurii spre exterior.
Tinand seama de cerintele aratate mai sus, prin forma lor constructiva, carcasele
reductoarelor trebuie sa satisfaca conditii ca: rezistenta si stebilitate corespunzatoare;
posibilitatea de prelucrare si asamblare simpla; ungerea buna a angrenajelorsi
rulmentiilor; racire corespunzatoare; posibilitatea de control si supraveghere in
functionare; forma estetica moderna; etc.
Carcasa se sprijina pe picioare numite si talpi prevazute cu gauri pentru fixare in
fundatie. Carcasa se asambleaza prin suruburi si se centreaza cu ajutorul unor stifturi
cilindrice sau conice. Formele constructive ale carcaselor de reductoare au evoluat
destul de mult in timp, dar intotdeauna proiectantii au tinut seama de factorii tehnologici
si functionali. Angrenajele constituie partea functionala principala a unui reductor.

TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE

Materialul pentru roti dintate se alege in functie de conditiile in care lucreaza angrenajul.
Din acest punct de vedere trebuie sa se cunoasca bine fortele care solicita angrenajul,
viteza periferica, caracterul solicitarilor (constante sau cu socuri), conditiile de
functionare fara zgomot, conditiile de mediu. Pentru marirea duratei de functionare,
rotile dintate sint supuse unui tratament termochimic (cementare sau cianurare), urmat
de tratamentul termic corespunzato. In cazul rotilor dintate care se cementeaza, se
utilizeaza otelurile aliate de tipul 15 CO 8,18 MC 10, 18 MoCN 13X, 21 MoMc 12X, 13
CN 30 X, 21 TMC 12 sau 28 TMC 12 (STAS 791-66). Pentru rotile dintate care se
cianureaza se folosesc, in general, otelurile aliate cu Cr-Ni-Mo.
Arborii cutiei de distributie sunt executati, in general, din oteluri aliate. Pentru arborii
executati dintr-o bucata cu rotile dintate, se recomanda acelasi material ca si rotile
dintate, iar pentru ceilalti arbori, oteluri aliate cu un continut mediu de carbon, de tipul:
41 MoC 11X, 40 C 10,50 VC 11 etc.

Arborii drepti si osiile se executa, de regula, din oteluri carbon sau aliate, iar n cazul
unor dimensiuni foarte mari din fonta. Otelurile aliate se recomanda n cazul cnd
pinionul este executat din astfel de oteluri si este corp comun cu arborele, la turatii de
functionare foarte ridicate, n cazul arborilor puternic solicitati si cu restrictii de gabarit.
Pentru arbori, se recomanda:
oteluri de uz general pentru constructii (OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2), pentru
arborii care nu necesita tratament termic;
oteluri carbon de caliate de mbunatatire (OLC 45, OLC 60 STAS 880) sau oteluri
aliate de mbunatatire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic
solicitati si/sau durata mare de functionare impusa lagarelor sau canelurilor;
oteluri carbon de calitate de cementare (OLC 10, OLC 15 STAS 880) sau oteluri aliate
de cementare (13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic
solicitati si pentru arbori care functioneaza la turatii ridicate.
Semifabricatele pentru arbori pot fi: bare laminate, pentru diametre sub 140 mm; bare
laminate cu forjare ulterioara; bare laminate cu matritare ulterioara, n cazul productiei
de de serie mare; semifabricate turnate, n cazul arborilor si osiilor de dimensiuni foarte
mari.
Carterul cutiei de distributie este executat, de obicei, din fonta cenusie, nealiata de
rezistenta medie. Pentru reducerea greutatii se utilizeaza si cartere din aliaje de
aluminiu . Carterele cutiilor de viteze ale autoturismelor si autoutilitarelor usoare se
toarna din aliaje de aluminiu. Compozitia chimica depinde de procedeul de turnare.
Astfel se utilizeaza aliajul:
AS10U4 la turnarea sub presiune a pieselor de serie mare;
AS9U4 la turnarea statica n cochila metalica a pieselor de serie medie;
AS5U3 la turnarea n forma de nisip a pieselor prototip si serie foarte mica
REZISTENE ADMISIBILE


In vederea inlocuirii materialelor scumpe si deficitare , se folosesc pulberi metalice ale
unor materiale mai ieftine, semifabricatele obtinandu-se prin metalurgia pulberilor.
Se utilizeaza pulberi ale unor metale pure, compusi chimici ai metalelor, sau amestecuri
metalice, care prin presare si sinterizare asigura formarea semifabricatelor pentru roti
dintate.
Calitatea materialelor metalice folosite la realizarea unei masini sau unei constructii
determina alaturi de conceptia de proiectare si de tehnologia de fabricatie nivelul
performantelor tehnico-economice pe care aceasta le poate atinge.
Pe plan mondial asistam la o sporire continua a preocuparilor pentru utilizarea rationala
a materialelor in general avand ca obiectiv cresterea eficientei si competitivitatii
masinilor, utilajelor si constructiilor.
- OLC 45
- OLC 60
- 18 Mo Cr Ni 13
- 21 Mo Mn Cr 12
- 33 Mo Cr 11
2.3 MODURI DE PRELUCRARE POSIBILE
1.Tehnologia de prelucrare a rotilor dintate cilindrice prin copiere cu freza-disc
modul La danturarea rotilor dintate se folosesc freze-disc modul, care se construiesc
pana la modulul de 24 mm. Din cauza dimensiunilor mari la care ajung aceste freze,
este indicat ca, peste valoarea de 24 mm, ele sa se inlocuiasca cu frez-deget modul.
Aceasta, datorita faptului ca frezele-disc modul sunt o constructie monobloc, fapt ce
impune utilizarea unei cantitati ridicate de otel de scule si care nu este justificata
economic. Frezele-deget modul, din acest punct de vedere, sunt mai economicoase,
fapt pentru care in multe cazuri sunt realizate si pentru module mai mici m = 1012
mm. Operatia de frezare se executa pe masini de frezat orizontale, freze universale,
echipate cu cap divizor.
Tehnologia de prelucrare a rotilor dintate cilindrice prin copiere cu freza-deget
modul
Tehnologia de prelucrare cu freza-deget modul se aplica rotilor dintate cilindrice cu dinti
drepti, inclinati, in V sau W, la module in general mari dar in unele cazuri si pentru
module mai mici.
Danturarea acestor roti se realizeaza pe masini de frezat orizontale, verticale si
universale; de asemenea operatia se mai poate executa si pe masini de gaurit si alezat
orizontale (Bohrwerk-uri) sau pe masini speciale.
Vitezele de aschiere medii sunt de ordinul a 8-15 m/min si chiar mai mici.
Frezele-deget modul nu se construiesc in seturi. Ele se deosebesc in functie de tipul
danturii de prelucrat. Astfel, frezele-deget modul destinate prelucrarii rotilor dintate
evolventice cu dinti drepti nu se pot utiliza pentru prelucrarea rotilor dintate cu dinti
elicoidali sau in V.

Tehnologia de prelucrare a carcasei reductorului distribuitor














7.TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCIA CUTIEI DE DISTRIBUTIE A UNUI
AUTOTURISM DE TEREN
TEHNOLOGII DE FABRICARE
Dupa modul de obtinere a danturii, rotile dintate pot fi realizate:
- prin turnare
- prin presare
- prin stantare
- prin trefilare
- prin deformare plastica superficiala
- prin presarea pulberilor metalice sau a carburilor metalice
- prin aschiere
- prin electrocoroziune
- prin coroziune chimica
- prin procedee combinate
Prelucrarea danturii prin mortezare , generarea danturii prin mortezare poate fi realizata
prin doua metode :cu cutit roata si cu cutit pieptene.
In ambele cazuri generarea danturii se bazeaza pe principiul rostogolirii intermitente.
Procesul de severuire ,finisarea prin severuire a rotilor dintate este o prelucrare de
aschiere foarte fina , folosindu-se drept scula fie un sever-roata dintata , fi un sever-
cremaliera
Prin severuire se imbunatateste atat rugozitatea ct si precizia flancurilor active ale rotilor
dintate cilindrice cu dinti drepti si inclnati.
Severuirea se carcaterizeaza printr-o mare productivitate , fiind aplicata pt prelucrarea
fina a danturilor netratate termic .
Procesul de honuire este o metoda de prelucrare fina a rotilor dintate tratate sau
netratate termic.Principial operatia consta din angrenarea fortata a rotii care se
prelucreaza cu una sau mai multe roti dintate-scula in prezenta unui material abraziv de
granulatie foarte fina.
Rodarea se executa cu roti-scula cu axe incrucisate sau cu axe paralele.Prin rodare se
obtine o mare precizie de prelucrare si o calitate foarte buna a suprafetelor flancurilor.
Rectificarea, finisarea prin rectificare este o prelucrare de mare precizie care asigura
eliminarea abaterilor dimensionale si de forma a dintilor provenite din taierea danturii
sau din tratamentele termice.
Rectificarea prin copiere se executa cu pietre abrazive profilate special pentru fiecare
numar de dinti si pentru fiecare deplasare de profil.La rectificarea prin copiere o mare
importanta se acorda profilarii corpului abraziv.La masinile moderne aceasta se face
automat cu o serie de diamante conduse de un mecanism special.
Rectificarea prin rostogolire continua ,inlatura neajunsul semnalat anterior , metoda fiind
comparata cu freza danturii cu freza melc.
Honuirea ,prelucrarea de finisare prin honuire este asemanatoare cu severuirea si se
aplica rotilor dintate cu dinti drepti sau inclinati severuiti si tratate termic anterior.
Se asigura o calitate superioara a suprafortelor prelucrate si o precizie corespunzatoare
a profilului dintelui ceea ce conduce la micsorarea zgomotului in functionare cu 13dB.
Tehnologia de fabricare a arborilor consta n: strunjirea suprafetelor cilindrice sau
conice si a filetelor, frezarea canalelor de pana sau a canelurilor operatii executate
nainte de tratamentul termic rectificarea fusurilor, a portiunilor de calare, a
suprafetelor canelurilor operatii executate dupa tratamentul termic.
Partile componente ale unui arbore sunt :
corpul arborelui (a);
portiunile de calare (b);
portiunile de reazem (c) numite si fusurile arborelui.

Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din care se
executa arborii, putnd fi: mbunatatire sau mbunatatire si calire superficiala a fusurilor,
canelurilor, portiunilor de calare etc.; cementare urmata de calire a fusurilor, portiunilor
de calare si a canelurilor; nitrurare etc.
RECOACEREA
Acest tratament termic se aplica mai des materialelor pentru roti dintate in scopul
imbunatatirii prelucrarii lor prin aschiere.
Pentru anumite oteluri recoacerea ce se face la o temperatura mai scazuta (7400C)
este mai economica decat cea efectuata la temperatura mai ridicata (9000C). Este
recomandabil ca recoacerea la temperaturi mai joase, sa se aplice otelurilor din care se
vor confectiona roti dintate, fara preturi prea mari privind sarcinile pe care le transmit.
NORMALIZAREA
Tratamentul termic de normalizare este de fapt o varianta a recoacerii, aplicat pe scara
larga pentru imbunatatirea prelucrarii prin aschiere a otelurilor din care se fabrica roti
dintate. Temperaturile la care se face normalizarea sunt hotaratoare. Dupa operatia de
normalizare se face o revenire, realizandu-se structuri care permit viteze de aschiere
marite.
Numai prin aplicarea unei simple normalizari nu se pot obtine rezultate spectaculoase
privind prelucrarea otelurilor destinate confectionarii de roti dintate, fapt ce conduce la
un consum mare de scule si energie.
Piesele de tip carcase din constructia autovehiculelor in majoritatea cazurilor se executa
prin turnare , mai putin prin sudare si in unele cazuri prin metode combinate.
In cazul general la prelucrarea pieselor de tipul carcaselor se disting urmatoarele etape:

prelucrarea suprafetelor de bazare
prelucrarea gaurilor tehnologice
prelucrarea suprafetelor exterioare
prelucarea de degrosare si de finisare a alezajelor de baza
prelucrarea diferitelor gauri
executarea filetelor necesare
prelucrarea de finisare a suprafetelor plane de baza
Prelucrarea suprafetelor plane prin brosare ,in productia de serie mare si de masa se
utilizeaza uneori bronsarea suprafetelor exterioare datorita conditiilor avantajoase pe
care le ofera , legate de productivitatea ridicata , precizia dimensionala , calitatea
suprafetelor superioara .
TEHNOLOGII DE ASAMBLARE
Arborii cutiilor de distributie se monteaza pe carter tinnd seama de organizarea
ansamblului si de particularitatile de functionare ale fiecaruia dintre arbori.
De aceea, la proiectare trebuie realizata posibilitatea dilatarilor termice, pentru a nu se
influenta marimea jocurilor din lagare. Lund n considerare deformatiile termice precum
si necesitatea preluarii eforturilor axiale, rezultate din utilizarea angrenajelor cu roti
dintate cu dantura nclinata si din mecanismele de cuplare, rezulta ca regula generala
faptul ca lagarele pe care se sprijina arborii se monteaza unul fix n directie axial, pentru
preluarea fortelor axiale, iar celalalt liber n directie axiala, pentru preluarea deformatiilor
termice.
Asamblarea componentelor ce urmeaza a fi solidarizate cu arborii se realizeaza prin
caneluri. Cel mai utilizat tip de caneluri este cel cu profil evolventic. Centrarea
elementelor asamblate pe arbori se face pe canelurilor sau pe diametrul exterior.
Centrarea pe flancuri este utilizata pentru componentele fara miscare relativa fata de
arbore (roti fixe); centrarea pe diametrul exterior se utilizeaza n cazul rotilor montate
liber.
Montarea rulmentilor este dependenta de tipul lor. La rulmentii cu bile sau cu role
cilindrice nu se monteaza niciodata cu strngere ambele inele, deoarece exista riscul
deteriorarii lagarului prin diminuarea jocului de functionare. Pentru arbore (cazul general
al rulmentilor cutiei de viteze) inelul interior se monteaza cu strngere, iar inelul
exterior cu cu alunecare.
Rulmentii cu role conice, n general, se monteaza pe arbore n pereche si n opozitie, n
X.
Fortele axiale pot fi preluate si printr-un rulment compus rulment biconic. Conceptia
acestui tip de rulment simplifica constructia ansamblului. Jocul de functionare,
determinat constructiv, este marcat pe rulment, fara a se putea intervenii asupra marimii
lui.
Carterul mecanismului reductor reuneste elementele ansamblului cutiei de viteze si le
mentine n pozitia de functionare; protejeaza organele interne de mediul exterior si
conserva uleiul necesar ungerii si racirii elementelor aflate n miscare relativa; permite
fixarea ansamblului transmisiei pe carterul motorului n cazul grupului motopropulsor
compact; n cazul transmisiilor organizate dupa solutia totul fata, nglobeaza
mecanismele centrale ale puntii motoare: transmisia principala si diferentialul.




BIBLIOGRAFIE:
1 WWW. GOOGLE.RO
2 Alegerea si utilizarea otelurilor - Ion Chesa , s.a. Editura Tehnica Bucuresti 1984
3 Manualul Inginerului mecanic - Editura Tehnica, Bucuresti
4 WWW.SOFTEDU.EU