MaruAr{A BRANDU$A Popa

ESTPTICA
IlT
GI}OITTOTERAPIA
RESTA{JRATOARE

Editura Universitarfr "Carol Davila"

Bucure$ti 2005

I
t
I
.dtr

T'ilR:

conf Dn MARIANA BR4NDU{A POPA _ medic primar stomatolog, doctor in

rnedicind,

$eful Catedrei de Odontorerapie Restauratoare,

Faculiatea de Siomatologie, Universitatea de
Medicintr gi Farrnacie,,Carol Davila", BucureEti.

COLABORATORI:
Prof, Dn Rodica Luca

Asist

Dn Narcis Marcot,

medic primar stomatolog, doctor in medicina,

$eful Catedrei de Pedodonfie, Facultatea de
Stomatologie, Universitatea de Medicini si
'Farmacie "Carol Davila", Bucuregti;

medic primar stomatolog, doctorand in medicin{

asistent universitar la Catedra de Odontoterapie

Restauratoare, Universitatea de Medicin6

Farmacie "Catol Davila", Bucureqti;
Asist. Dn

Dana Cristino Bodnsr

,si

medic specialist stomatolog, doctorand in medi-

cin6, aqistent universitar la Catedra

de

Odontoterapie Restauratoare, Universitatea de

Medicini gi Farmacie "Carol Davila", Bucuregri.

Copyright O 2005 Toah drepturile sunt rezervate Edi&uii Universitare

"Carcl Davilan
Format 210x297, Bun de ripar Febntarie 2A05, Apdrut 2005

ISSNI 973:t08-{22-]{l

I
I
I
t
I
I
I
t

:
:

I'
I

li

i
t

l'

di
rt

I
_t

cuvANr inseri\Tn

:3

I?
E

I: =

I
I

a
?

-I

r
I

Yolumul "Estetica in Odontoterapia Restauratoare" elaborat de Conf,, Dr. papa

Iv{ariana Brdndusa, $ef al Catedrei de Odontoterapie Restauratoare din cadrul Facuttipr
de Stomatologie, UMF "Carol Davila" Bucuresti, apdrut la Editura Llniversitard "Carol
Davila", BttcureSli, reprezintd o lucrare de interes major pentru fnvdsdmdntul stomatologic, aborddnd o problematicd tle foarte mare actualitate gi in deplind dezvoltare in
ultimele decenii.
Structuratd in 9 capitole, in lucrare sunt prezentate intr-un concept unitar aspecte
Iegate de estetic gi inestetic tn odontoterapia restaurataare, modalrtdfile-de examinare ole
paciennlui cu disfuncgii fiztonomice, matertalele restauratoare folasite precum
Si
diferitele ntodalitdli de refacere ale faionomiei cu diferite materiale gi metade, fn strfrnsd interdependenld cu etiologio disfunegiei. Lucrarea este adusd Io zi prin sbardarea unor
mijloace de fi'atament minimal-invaziv prin procedee speciale,
Canceputd in scopul orientdrii gi desfdgurdrii tnvdgdmdntului de stomatologie cu
privire la esteticq in odontaErapia restauratoare, Iucrerea este utild in egald mdsurd ca
material informativ universitar si postuniversitar, pentru cercetfrre Si, desigur, pentnt
asistenla stomatologicd tn general.
Sabliniem abordcrea problemelar de esteticd in contextul bialogiei aparatului
dento-maxilar Si intr-o rela[ie patrivitd cu dezvoltarea actuald a tehnotigiei biomaterialelor dentare. AEa se explicd desJdsurarea logicd si modernri a strategiilir de tratsment
cu privire Ia inb'eaga patologie odontald cauzataare de disfuncgii
fizionomice.
Cititorul are posibilitatea sd foloseascd tnformaliile bszate pe o bibliografie
vastd, la zi,.tn strictd relalie cw copitolele lucrdrii.
Volumul este elaborut de autoare dupd o experienld in fnvdgdmdnt de peste 30 de
ani Si cce*sta se poete obser ,,a in soliditatea modului de selectare a vastuiui material bib_
liografic- Aceastd experien(d iqi spune cuvdntul gi in prrzentarea didacticd a fntregului
meterial care permite cititorului sd primeascd usar inforrnalii cu privire la eletnentele de
orientare practicd in problemele de esteticd in odontoteropia restauratoare-

I:
I
I

t
=

PROE

DR, ANDREESCU CONSTANTIN,

Paorzsoa cowswr.avr LA 1ATEDRA ae ooourorERAprE Rasauxero,Enz

Meusnu on Owomt *Ac,nruru or $nu7r Mrorcatt.

J
l1

ll
ll
1j

l;
l3

t;

li
l;

li

t
I,

l
I

I'
:

ti
-

'.!

'.t I

IT
-i

-,i

Ai
I:_

PREFATA

r!;i

r;
-i

-i
-t
:!

=
-i

i=

-.
-?
I
-

Estetica in odontoterapia restauratoare reprezinta rnobilul in sine al

unei importante ponderi din activitatea zilnica a oricirui stomatolog.
Cerintele functionale ale tratamentelor odontale moderne presupun o abordare din ce in ce mai atentd a aspectului fizionomic aI refacerilor coronare,
conditie care inhA de altfel gi in contextul obiectivelor contemporzme de
crestere a calititii vietii.
Rezolvarea terapeuticd estetica a patologiei tesuturilor dure dentare nu
reprezlntd o preocupare recentE, eafiintanci <ie ia inceputurile stomatologiei.
Noutatea o constituie cresterea ponOerii utilizirii materialelor de obturale
fizionomici in ultimele decenii ca si introducerea si perfecflonarea continud
a tehnicilor adezive.
Cartea de fald se inscrie-in buna traditie medicali a Scolii bucurestene
de stomatologie, abordind tratamentul leziunilor odontale dintr-o ampla perspectivd biologici si clinicdr.
Mesajul pe care autoarea, dlstinsa gi apreciata rrrea colegd, d-na Conf.
Dr. Flariana Brindusa Popa, il transmite cititorilor este acela al responsabilitilii
pentru actul medical storaatologic ca gi al autoperfec.tiondrii permanente in
contextul avalangei de noi materiale gi tehnici de tratament odontal, dintre
care multe reclami o mare sensibili[atl in execufie.
' Aceastd noui aparifie editoriala reprezinti in acelagi timp un excelent
ghid al sfudentului gi rnedicului stomatolog in individualizarea tratamentelor
odontale cat gi un adinc subiect de rneditalie asupra delimitdrii modernului
de monden, in slujba exercitirii in cea mai buni tradi$ie hipocratici a nobilei
noasr"re profesii.

Bucunr-srr
i r ttr.l
rylAl .&ullz

-i
-a

I
=
=:

I
=

PROE DR. ANDREI ILIESCA

Meunxu rrrur,AR Ar, Ac.annuw or $ruayr Mnotcerc
Mnotc PNMAR srowlToLoc

I
a

1.
t.

$ervt Dtprtnraunwrutw nr OponrorERApIE Cousnnueroenn

UMF "C.ARnL Dlttua" BucuFc;Tt

';
iti

I
I
I
I
I
l,
]t

tj

ll
lj
tl

lj
li
l3

li
'lj

li

t
t

t
t

'l.
:

ri
I

ri

CUPRINS

l:

li
II

I'
::

r:
t
,i

Introducere

d=

I
E

t
i
:

I-

t
=

I
:-

Estetico,frumosul, urta - entitdyi filozofice cu aplicabilitate

tn medicind 1Con1. Dn Msriuno BrfrnduSa popa) ..._............ ..........1
Estetic si inestetic tn odontoterapia restiluraroare

popa)

(Conf Dn Msianu Brdndusa

.....-...-.-3

f{-'l*;+h

facial .......p
dento-facial
$Aspectul

Ll. {Aspe*ul
1.2.

............5
-.-........"6

llgspqctul dinlilor
l. ^g:r-da:!
J:t. Lezlunt denrare apdrute dupd eruplia

1.3.

'-'.-..-..-'...8
..-........-............10
t.3.i.1. Caria
........10
1.3'l-2- Leziuni dentare cu pierdere de substanld duri dentard de etiologie necarioastr ....12
1.3.1.2.1. Uzura
....-......._......-....12

dinlilor

denuri

dentarn..............
dentari
dentar[
dentari

1.3.1.2.1.1. Arrilia
1.3.1.2.1.2. Abraziunea
1.3.1.2.1.3. Eroziunea
1.3.1.2.?. Principiile de rrararnent ale

J:
J

I-

capitolul

l=

..........13

leziunilornecarioase

........-.-....-......15
..-.-..-....-...........25
.,..........-.."..,.--..2g

1.3-1.3. Leziunile rraumatice ale dinlilor (prtf, Dr. Rttdica Lucu,

Qonf,, Dn Mnrtana BrfrnduEa

coronari

popa)

1.3.1.3.1. Fisura
1.3-1.3.2. Fraetura cdtonari simpli de
1-3.1.3.3. Fractura coronari simpli de smalg pi de
1'3-2- Anornalii dentare de dezvolrare (Fraf Dn Rodica

l-?.z.i.

smal{

Clasificare

dentini
Lacs|

-.--.......29
-.-.-..---......2g
...-..-30
.......31
.......32

-.....-..-..i2

l-3 -2-2. Anomalii dentare de dezvoltare care bsneficiazl de odontoterapie restauratoare ..34
1.3.2.2.1. Ancmaliile de structurd ale smalfului
-....,34
1.3.3- Modificiri dentare datorate
......-....-........40
1.4. Aspectul parodonliului
.-...........40

BihtiograJie

....--...-...-...

virstei
maryinal

....-..........42

Capitclal 2 - Modalildli de exawinnre

(Con[. Dn Msrtans BrfrnduSa

pscienlilor

Anamneza
Exameriul ciinic."..=...."
2-2.1. Examenul exfraoral
2-2.7- Examenul intraoral

2.1.
2.2.

2-2-3.

cst disfErnclii fizi*prounice

popt]-^-..."...

Examene conplcmentare (Dr, Narcis lgfarcou)

...-.-.........-...47

..-...^.-._...-...i.

...---..47
.-......49

..-........-...........4g

........--

......49
-...........49

2.2.3.1. Coloranlii derectori de carie

..............,-......49
2.2.3.2. Teerele de vitalitare
.....^-..-.......50
2.2.3.3. Transiluminarea cu fibrd optici IFOTI)
......52
2.2.3.4. Fluorescenla laser...........
..........,....,.... ........53
2.2.3.5- Conduciivitarea eieetrici
-.......54
2.2.3.6. Examenele radiologice convenlionale gi imagistica digitalI
.........-....54
2.2.3-1- Imaginea forografictr
-..........._.5g
2.2.3.8. Modelul de srudiu

2-3.

,.**%-^'-*,,::-\

Qapitotul
---"*--3.1.

periodic
...-..,-......

Etapa postrestauratoare a func$ei fizionomice gi controrur

24. Modalilili de tratament al disfuncliei

Bibliograf;e

3!

fizionomice

...-...._.-.-...59

.........60
..........-......62

Materiule restaaratoare utilizflte tn estetica dentard

(Conf,, Dr.

Marirna Brfrndaga

popa)

compozite
chimici
3-l.l.l. Faza organici ...-._..-_..-3.i.l.i_i- Monomerii principaft
3.1.1.1_2- Monomerii de dilulie
3.1.L2- Faza anorganici..........-.
Materialele
Compozilia

3.1.1.

..-.---.65

.....-.65
.............-.....-.-.66

........-...66
-......66
----...67

...-.......67

3.1.I.2.1- Compozite cu macroparticule, convenlionale

^-.....-6g
3.1.1.2.2. Compozite couvenfionale modeme
3-1.1.2.3. Compozite hibride
..-.......69
3.1.1.3. Agengii de cuplare (de legnt*rr)
.......:::.:...._.:....:...:::........ ................78
3.1.2. Polimerizareardginilorcompozite
3.1.2.r. sistemul de activare chirnici a polimeriztrrfi .:........::...:....:..::::-.:...:.......:....::-:::.13
3'1'2'2' Siste_mul de activare a polimerizirii prin radiagii (foropolimeriz*.) ................,...2i
1'1'2.2-l- Inilierea polimerizlrii prin radi{ii incoerente ultaviolete .....-......-......
.,-.....7L
3'1'2'2.2- Inilierea polimerizirii prin radialii hrminoase incoernte, in spectrul
viztbrl....72
3'l '2'2'3-.Ini{ierea fotopotirneriznrii prin radialii coerenre viabile
tipi.ser ..-...-.-..-.....73
3't'2'3. Iniiierea polimerizirii cu ajutorul unor sisteme cu dubltr activare ..-.........-..-........74
3.1.3. Proprietilile rdginilor compczite
3.1.3.1. propriettr;ile mecanice
.......--.-..74
3.1.3_1.1. Duritatea
3.1.3.1-2. Rezisrendla uzuri
.--.--...--74
3.1.3.i.3. Modulul de elasticitate..-..-.--..--..
.........75
3.1.3.1.4. Rezisrens
.................-......7J
3-l3Z- proprietd!ile fizice .-.-.....
.-..-....,.-.........
.-.-...-..75
3-1.3-2.1- Coeficientul de dilatare terrnici
..........25
3.1-3-2.2- Rafioopacitatea ..-_-..-...
-.............,........76
3-1-3.2-3- Absorblia apei gi solubilitatea
.............76
3.1.3-2-4, Degradarea in mediul bucal .-...--...
.,..-..........-..:.'.--"'"'.'.;;
3.1.3.2.5- Srabilitatea coloristicl
......-.................77
3.1.3.2.6- C-ontractia de polimerizare
.----.-..-..-....-77
3-1.3-3. koprietl1ile biologice
..,..........2g
3-2- Cimenturile ionomeri de sicll @n Danu Cristins Boikar) ..--..-.----.....,..-------.jg
f .2.I. Clasificarea cimenturilor ionomeri de sticlf
........-............,......11
3.2?-^ Compozilie chimic[ ....................
...-..........-.._....80
^
3-2.2-1.
Cimenhri ionomeri de sticld corventionale -----......-....
...............-.-....g0
3.2.2.2. Cimenturi ionomeri de sticl{ anhidre
.........,.....;....-..-.-..g1
3'2.2-3. cimenruri ionomeri de sticrtr fotopolimerizabile
3'?'2'4. Cimenturi ionorneri de sticll modificate cu particule metalice
3.2.3. Proprie.tilile cime,nturilor ionomeri de sticltr .....-....-.........- ..-_-_.--:............-. .-.......g2
...........g,
- compomerii @n Dana crisrina Bodn*)
3.3.
......................:..::..::..::::.:::.:::::..:::::.......................tr

Bibtiografie

.................-.

t
t
I
I
I

I
t
I

l,

t
I,

.... .......................:...::..::.................85

I
I

t
I
ri
Ii

I
t
f.

l1
I
?

I
Modalititri de refocere a Jizionomiei d^entare cu njatorul

materialelor compozite
5-

15

r
--=

t-:
I

I
I

1- Metode de restaurare

(conf,, Dn Marisno Brfrndugapopa)..................il r

directi cu materiale compozite a dinlilor cu lezirmi carioase ..........i i

5.1.1. Obiectivele restauririlor cu materiale compozire

5.1.2. Indicatiile restaulrilor directe cu ri5ini compozite

5'l-3-

...........-....111

.-...--..-.tl?

compozite

Etapele plasdrii restauraliilor cu materiale

-..--...i 13
5.1.3.1- Diagnosricul corect al
-.......--.....,..1i3
5.1-3.2. Alegerea culo?ii
...-..,...-.--.......1l3
5.1.3.3. Realizarea unui cAmp operator corespunztrtor
.-.._.---.-.-.-.1I4
5.1-3-4. Preparafia
.-..-.....-,....114
5.1.3.5. Realizarea adeziunii amelo-dentinare
......-...-.--..124
5.1.3.6, Plasarea rnate-rialului de restauralie
-...,........125
5.1.3-?. Adaptarea qi finisarea
.-.--......-125
5.2. Resraurari ale dintilor cu leziuni carioase prin inlay-uri din compozit ....-..,..--..., ..,,..........126
5.2.1. Prepararea
.-..127
5-2.2- Metode de realizare a
--......-.............12g
5.2-2-1. Metoda sernidirecti (directl.indirecri)
.-.......-.....128
5.2-2.2. Meroda
............,-.....129
5.2.2.2.1. Metoda inriirecttr
....."."."......129
5.2.2.2-2. Metoda indirecti in doui gedinle de tratament
...---..129
5-2-2-3. Realizarea inlay-ului cu ajutoml metodei de reconsrr.rcfie .......-.....-.,-..-..-.,..-.--..130
5.3" Tehnici tie air:ngire a dinlilor
---.-.--...-.......-.131
5.4- Inchiderea unor treme sau diasteme cu rI;ini cornpozite prin metoda directl..-,....-............1i2
5.5. Tehnica faletirilor cu materiale
"-..--_..,...134
5.5'1- ,Iadicaliile gi contraindicafiiie fafetirilor cu rigini
,.-..-...--..--.135
5.5-2 Tebnica de realizare a faptelor
......136

leziunii
.........:..........

....--.....-.....

rlintelui

..-...---..
........--.......
restauraliei

dintelui
inlay-ului

indire.ctd
imetiiatf,.

.--....-.

---....-......-.-

frontali

I
-==

I
a

compozite

eompozite
5.5.2.1. tLnnica directi de faptare
5.5.2.2- Tehrica indirecti de faletare

compozite

.-..1j7
..--................140

I
Capitolul 6

R e stau

ro--- ren
fit n rti
-J

pi fir\cv.-v..t.j*
: i nn nnt j po

et

n i t t ln .6j
rt t I .4.*b9t
*r nt o i Lstujvt
n I ol n o

Cersmice gonf Dr. Muianatsrdndrg*hpa)

....-.-145

t-:l !

I
7

6"1"
6

Incrusralii rip inlay din

t.l.

ceramicl

-..-....--145

Indica;iile gi contraindica{iile incrustafiiior ceramice

(r.J -2. Avantajele gi
dezavantajele inlay_urilor ceramice
b'.}-3.Tehnicaderealizareaprepara1iilor.'.............

6.1.4. Realizarea inlay_ului

5.1.5. Adaptarea $i cimentarea incrustagiei ..........-..-....

6.2.

Fa{etele laminate din ceramici

-,.......-.....-.-..

6-2.1. tndicaJiile gi contraindicaliile faletelor laminare ceramice

6.2.2. Avantaje-gi dezavantaje ale faletelor laminate din ceramici
6.2-3. Diagnostic Ai ptan de trarament

Tehnica de preparare a dinlilor in vederea fateririi

. 9::
b.2.5. Restaurarea provizorie
6.2-6. Adaptarea gi cimentarea fagetei laminate din ceramici
6.3" Sistemele CAD-CAM in realizaiea inlay_urilor ceramice
B!!ffqs,q\e
.-'1r - AIte metode de restaurare a esteticii dentare
@nitotut
\v
(Conf,, Dn Mariana BrfrnduEo popn).-........

.--.--...146
.-.-..,......-147
.....--........-...150
........--...-...151
.------.....152
..-....--..-..-,.....152
...........-....-.153
_.--..--..-.-...-.--...i53

............154
...-.....-......159
...--.160
-.........161

.............16i

.................169

-1. Ameloplastia ...,......-..-.........

2.2. rehnicide arbire Jrilii;;;ilr'.:.....:..:..........::..._ """""""'r6e
7.2.r. subsrante ei "meroiade albire a dinlilor
n .:....:........:..:.......:........_......:.-.:..::...:....:li;
"it
7.2,1-1. Indicagiile tehnicilor de albire a din;ilor
7

-2-l.l.l. Modificirile de culoare dererminate de tetraciclinl .-..-.......-...-.--.......,.,.......1

Z3
7-2.1.1.2. Modificirile deculoare dererminatede
fluoroztr
.-..._..............175
7.2.1.1.3. Modificeri de euloare de cauze necunoscute
..-.....175
,
7.2-1.1.4- Modificnri de culoare de naturi hemoragic{
...-..;....-j..--.-. ....-..-176
7_2-l.l.S- Coloraliile*dinfilor la persoanele in v6n-t{
.-.........-..-...-....-:.:............. .........-.176
7.2.1.\.t pata albb (white spor)...............-............-.
.:-:.-.......176
7'2'l'l'7' Discmrniile dentare det:rminate de mineralizarea secundard .....:.-.....-........177
'12-l.l.g. Defe*e de smalf
7_2.2. Albirea dia;ilor vitali r.<.r..--.._...-.-.
-:-'"'
"w'
n .
^
-^I 'z'z'l'
Efwtele secundare ce pot si apari ca unrxre a ahirii din$lor
vitati ................-.17g
7 -2-2-z- Tehnica de albire
a ainlitor in cabiner f.in office breacbing')
........1?g
7.2.2-3. Tehnici de albire a diniilor la domiciliu (*home
bleacUingi ...._.......................Ig1
7-i. Albirea dinflor deyitali """"""'-"-'
-...-.'......'..'....-.i84
at.J.r.
I a Eiapele
:-"'-'
-- .--:de tratanent *power bleach.
.....-.-:............igS
7-3.2. Etapele ds lratailent ambularoriu (.1valkin9il"h1
.::.......:....-..:..:...........-..,.._......187
7 "4" Microabraziunea ..............
7

.___-..1........:.::...::..::.:.:...................:.:.i87

f----Bibliogrefie
_ .4
capitotul
8'

1'

..... ..

:. .:..

:,...:::.::::::.:: ,:.:.:. ..

Dn

, .. ,.... r8e

Norcis Marcou) .._.-.......-.......-........-....193

sistemul aer-abraziv in tratamentul pierderilor

de substanltr dwr

denrara
restauratoare
8-3" Utilizarea laserului in odontoterapia restauratoare
.....-...
Bibliogr*fie -.'--......:.......
8.2.

Maode de trotameflt rninimal-invaziue prin procedee speciale

(Conf, Dn hlariqna Brfrndugapopa,

Sonoabraziunea in odontoterapia

......-lg4
..---.201

.,..20g
.............2t6

capitoilul g - Decizie {i respons*bilitste tn actul

medical
(Coni Dn &Iarinna Brfrndaga popa)

vllt.

...-............

I
t
I
I
I
I

..........219

l'

II
lj

i
r1

I.
rl:i
t
,i

II{TRODTICERE
ESTETICA, FRUMOSUL, ARTA, ENTtrTATI

Frr,osorrcr cu ApLrcABILrrars iN
MEDrcrivA

;-i

r
:

:5

I
=

::

I
=

t
*

I
=

I
=

I::
I
=

Estetica este gtiin{a care studiazi legile gi categoriile acelei aritudini specifice fa!tr de realitate
pe care o numim "atitudine estetici" gi a clrei expresie superioartr gi concentrati
este arta.
Atitudinea estetici este una dintre atitudinile umane fundamentale fafi de aspectele colorate gi

expresive ale realitilii nahrrale, corelate insl cu reacliile afective gi intelective p.

tive le fezesc in congtiinla umantr.

"*."

aspectele respec-

Preocupicle estetice se intilnesc la gdnditorii din cele rnai vechi timpuri. Estetica a trtrit
sute
de ani ca gtiinta filozoficl a frumosului natural gi estetic in condi;iile unitn$i i"oto, doui variet$i
ale
frumosului- Estetica se naste in antichitate ca problemi, da: nu ca qtiinll.
Platon este cel dint6i care recunoa$te existenta unui "frumos in sine", adici a unei realit6li a
cirei valoare nu rezulti din raportarea la o alti ordine de valori. in textele sale referitoare la esteticl,
Platon (citat de Hanu) ne sEtuiegte: 'comiderati toate figurile ca gi cum ar fi drepte sau curbe, corpuri
sau planuri, obqinute prin compai rigltr sau echer"- Nu-numai fsnnele
inrrl in domeniul
cstetic, ci oricare alte fornre, intrucit sunt considerate ca gi fomiele geornetrice, srb raporrul ..ega-

g*."ti""

litiigri", "propo4iunii" etc-

Punctul de vedere platonian duce la ideea ci sti in puterea unei activitAgi omenegti specifice si
purifice lucnnile de elementele lor neconforme cu fnrmosul, si le apropie de modelele lor ixterne, sd
le sporeascd realitatea gi aceasti tendinid igi gdsegle reflectarea in incercarea medicilor de a interveni
in modelarea frumuselii fizice a omului.
Estetica apare ca qtiintl apartq in paralel cu snr,Ciile psihologice, in secolul al )CflIllea" caild
A. Baumgarten (citat de Vianu) introduce termenul de "estetiC'. Acum estetica va iocerca str-gi precizeze.
domeniul ei. Englezul Francis Hutcheson {citat de viaou) postrileaztr edstenfa unui "sim} esietii', adic6
a unei sensibiliti;i specifice, menite si inregisteze calitilile frumoase ale obiectelor, fiinplor.
Frumosul, categcrie fundamentalf, a esteticii reprezintl o insugire obiectivr a lucrurilor gi ceea
ce frumosul trezeste in zufletul nostnr, noi spunem ci este sentiment estetic, este armonie- Arsronic
, reprezinti coezfi'me, concordan|5, acord, potrivire a elementelor componente ale unui intFeg.
Fnrmuselea in arf{ dar gi fiumusefea umand constau in anumite insugiri ale obiecru}ui, chipului
finrmos, ca de pildl ocordul sau simetria pa4ilor intre ele gi a acestora cu intregu! integrarea totala
a elementelor difuze ?ns-un intreg in care, fiecare dintre ele e adecvat nu numai vecinului rdu, d* gi totctufui
din care face parte. Existi anunite aparenle trmroase ale corpului, ale chipului uman, ale arrnoniei sale.
Cdnd fn$nospl e aparen{a naturall a unui om, spunem ctr incerclm arlmiraqie pentru acel
aspect' admirafia fiind un aspect estetic, chiar gi atunci cdnd frumusefea nu are valoare estetictr. Dac6
aceeagi frumuseie, acelagi ansarrrblu al pdrlilor gi aceeasi unitate a lor ar fi fost atribuite aitei pemoane,
ea ar fi trebuit sd le inspire aceeaSi aCrniralie esteticd.
Existi o formd exterioari care e ca veqmAntul materiei, formi pe care indrrstria sau arta qi din
A,^^--^--.:.12:
^.- a^^ *^:
ce
in ce
mai i-'recvent
in -uitimii
ani meiiicui o pot reproduce, fie ci omui morieieazd un vas de argiii, a
pdriza, piatri, lemn sau chipul gi corpul uran.
;

--'
1

I
=

Moriana BrdnduSa Popa

- Estetica ia odontotzrapia rcstaurs1oare

si apari" obiectul trebuie intr-adevtrr, sI manifeste unilale in varietate, lipsi de conrradictii, finalittrli funclionale, conrraste bine maneyrate etc.
care impreuntr cu caPentru ca plicerea esteticl

fite{ile agreabile ale insuqirilor senzoriale ale obiectului, ind,ividului alcbniescfactorul

direct din care
,
se nufi:Ete pltrcerea estetic[- Aceasti teorie imperech eaz|faaontl asociativ,adici

proprietilile obiec-

I
I
I

tuiui estetic de a stirni asocialii pl5cute din domeniul impresiitor cu care el

s-a asociat gi care,
fuzionind intr-o kiire unici, alcituiesc cuioarea spirinrali.

Apare acirm conceptul de simpatie esteticl. Atitudinea estetica se referd la

sentimentpl fericit gi
obiectivat al propriei noastre valori, in limitele individruliti{ii noastre. Individualitatea
este un termen
atribuit, ln general, ansamblului de trisihiri caracteristice ale unui indiyi{ prin
care acesta apare distinct
in raport cu alfi indivizi. Individualiatea se caracteri zeazitpinunicitate gi
aceasta construieEte o stare psihologrci proprie, in care valorile frumosului sunt valori ale sentimentului.
Impresiile pe care Ie primim de
[a frumos stimuleazi

lafa in plan organic,

intelecnral, arta reproduce plenitudinea Ei armonia vie;ii.

zub numele de 'ifrumos" e obiectul unei dorinle
Bmanate din adincurile individuafdfi fird de care acest frumos
ar fi mort, fdr6 expresie. Fmmosul
neface in fa{a ochilor nogtri' pas cu pas, palpabil, aspiratia
spre perfec{iune pentru a se implini pe sine.
Esteticienii au optat pe4tru o identificare a frumosului cu esteticul
in accepfia lui cea mai largtr
originea placerii eskrice, ca plicere specific omeneascf, sti
bucuria omului de se vedea
-- !u
oglindindu-se in obiectul fdurit de el prirpropria fui forfd
cretoare sau de a-gi vedea reflectat chipul gi
corpul armonios alcifuite- La originile sale frumosul e nemijlocit legat
de util, de nevoile omului.
Dezvoltarea ulterioari a atitudinii estetice, una din atitudinile umane
fundamentalg legltura dintre frumos gi interesele sociale ale omului, legitura cu realitate" determini
Ceea ce estetica

i}i propune str shrdieze

extinderea manifestirii acestei atitudini estetice gi in alte sfere de activitatg in particular specifice. Ea
depinde in mare misurl de educa{ia estetici care este un prcces complex, prin intennediul ctrruia se
dezvolttr sensibilitatea esteticiEducafia estetictr inseamni formarea rmui gust estetic menit
str reacfioneze spootan la finmos, prin
aprobare sau dezaprobare gi totodatl formarea capaciti;ii dejudecati
estetici, in stare sd poatd argumenta preferinlgle pebazaunor sriterii conturate ca valorizarq
legare de idealul estetic al aceluia care
fonnuleaztr judecata de valoare. *
Arta ca forrni a activitdlii umane, frlractanzatlprin constrrirea
de stuchd expresive, capabile
si comunice o emolie umani caraetedsticl in prezenta ieatitd$i, a fost legati
de-a lungul istoriei de categoria frumosului. Artistul este destinat str construiasci forme
fiumoase, str tindi ci11e ceea ce este .
estetic, spre perfecfune.
o sfer[ de activitate in care, gra]ie dezvoltarii gtiinlei gi tehnicii estetica a ptrtnms din ce in
ce
mai mulq este medicina, aceasta fiind privitn drept artl torrtar,* in
care cunogtintele gi principiile
aplicirii lor sunt valorificate diversificat gi nuaniat. Medicul devine un ..artist,
nr:nrai anmci c6nd
sesizeazi circunastanlele proprii {iecnrui' Loloon,- intuiegte condifionarea
concrettr a suferinfelor gi
intrevede cele mai oporfune resorturi terapeuticeMedicina este--arta de a aplica gtiinta conservlrii gi
redobandirii sdn{tii1ii. Achrl medical
intnmegte o certtr condilie estetici, este imperativut frumosului,
al eehilibrulu! al arrncniei. Medicina
este prin definifie un demers estetizant, *up[ anm
boala este inesteticd. Medicii au primit gustul frumosului prin opfiune",l:-t p:* sdnltatea gi uiu1" semenilor
lor (Dumitragcu D. 19g6)Desi Preocrryarile firndarnentale cu privire la aqpectul
estetic al individului sunt de datl relativ
rccent5' inpractici ele au existat de foarte multtr weme. in
sromatologie, care se a&eseazl unei zone cu
largi implicalii estetice, rxtaurfrile dentare, indiferent de zona
in care se gisesc, trebuie str respecte iutegrarea perfect{ in aosamblul aparah:lui dento-maxilar
atAt din punct de vedere firnclional dar gi estetic.
Se cunosc de mult p-reocupdrile cu privire la aspectul
cosmetic, urmooios ai din;ilor, in special
atr dinflor auteriori, ele datind inee a;n *ii"hitut".
sJcrmoagte faptul ctr romanii erau preocupali de
culoarca albtr a dinfilor, in special a dinfilor anteriori, ei folosind
p"o,ro albirea dinliloiqiea, cu rezultatc bune" Birbierii Evului Mediu se ocupau, pe ldngtr extraclia
iingilor gi de albirea acestoraculoarea 9i aspectu! cirflor se modifica
f.t*uo"nt in tin-rpuf vieiii gi aceasia fie datoriti
vdrstei dar gi unor cauze ce pot sd aparl pe parcursul
funcfiunii lor, dupd cum, datoriti unor cauze care
pot acliona in iiinpul ior-rnerii gi mineralizhrii <iingilor, pot
si apad o ,r.i" de deviafii de Ia norrnal, atit
in ceea ce privegte mrmirul, forma sau volumul lor c6i gi colorafi gi
aranjamennrl lor pe arcadi etc.
a
L

I
I
I
I
t

I,
l.
l,

t
I

t
t

CAPITOLUL

trSTETIC $I INESTETIC IN OI}ONTOTERAPIA

RESTATIRATOARE

Estetica in medicina dentartr reprezintd un concept medical relativ recent, care urmireSte nu
doar analiza cauzelor ce pot determina o disfuncfie fizionomicl de o anumiti gravitate gi cu o anumiti
evolulie in timp, ci gi rneiodologia de tratament adecyatl_
In ziiele noastre aspetuI estetic devine din ce in ce mai mult o preocupare prioriartr pentru
pacienfi care nu se mai mullumesc doar si de1intr dinli gi un parodongiu si"ndtos, frrnctii neuro-musculare normale, ei iqi doresc in acelagi timp dingi frumoqi gi un zurds c5t mai fermecdtor, care sA le dea
incredere in sine.
Dimensiunea, forma, pozilia, culoarea dinlilor, trebuie si se armonizbze, si aibi raporturi propo4ionale gi simetrice cu ceilalli dinli dar rsi cu structuriie vecine: buze, gingii, trtrstrnrile fe{ei. Toate
aceste elemente creeazd un aspect esletic, armonios al fe[ei.
in odontoterapia restauratoare, medicul stomatolog se inl6lneEte cu o multitudine de elemente
care modific.i armonia dento{entari gi dento-faciaii a pacientului gi, in consecin}i, aspectrrl fizionomic al acestuia. De cele mai multe ori, ccmpromiterea aspectului fizionomic al paciennrlui este
determinati de abaterile de la norfial, aspectul fizionomic armonios al acesfuia fiind deterrninat de o
serie de etementc:

I.1.

I
I
I

aspeciul facial;
aspectul dento-facial;

dinlilor;

aspectul
'
aspectul parodonliului marginal.

ASPECTUL FACIAI,

Aspectui facial al pacienhrlui se referl la aspectul felei in ansamblul sirr Pentm a putea aprecia corect aspectul facial este necesari o examinare atenti, din fali gi profit, sub o luminl corespunzlloarc, capabil5 si pun6 in evidenftr toate zuprafqele necesare aprecierii aspectului individual, specific,
corelat cu personalitatea pacientului examinat.
O infrliqare plicuttr rezuitd dintr-o dezvoltare armon:oas[, echilibrattr, a celor trei etaje ale
felei: superior, mijlociu qi inferior care snnt egale intre ele (55-65 mm)- De asemenea, pentru a realiza
un sxamen facial corect, examen in timpul cIruia pot apirea erori determinate de gradul de srrbiectivitate al medicului gi de grosirnea gi mobilitatea p[4ilor moi, medicul ilomatolog tretuie si ia in calcul unele constante precum:

linia de inserfie a pirului:

linia interspr6ncenaasi;
linia interyupilartr;
t:-:^
^-^ r:
iiiiia -ildLatd,
linia cornisuraltr.

Maiana Brindusa popa

Estetica in odontoterapia restaurotoore

Aceste linii orizontale ar trebui si fie paralele inre

ele gi linia sagitali sd fie perpendiculari pe
toate acestea pentru a da un aspect esletic ideal
al fefei. De asemenea,Iinia inreqpupiiari ssre o linie de
referinli pentru planul ocltual gi incizal al dinlilor, marginea
in cizal1 adinfilor anteriori trebuind sI fie
paraleli cu ea gi in acelagi rimp perpendicurarl pe rinia
mediantr a fe1ei.

simeria lefei constituie un element esentrialin aspectul estetic al

individului care se apreciazt

astfel (Ivtilicescu)

(3

5):

Pacienful va

fi

agezat

in pozilie corectd, cu coloana vertebrali verticall, perpendiculari

pe

sol gi pe scaunul dentar;

Examinatorul va fi plasat in fa(a paciennrlui gi se va materializa

planul de simetriE sau planul median reprezentat de o linie in:aginarl
rr-", prin nasion (r6dtrcina
nasuiui, sifuat

"*

cam t2 1 cm mai sus de punctul cel mai infirndat

al bazei nasului) gi iubnazale (ce se giseqte
labaza spinei nazale anterioare) m ajutonrl unei rigle
fine, din material hansparenl

in plan transversal, la o fa$ simetrici, Iinia bipupilari, iinia

bicomisurali qi linia menronieri

sunt paralele intre ele.

in ceea ce privegte nonna sagitald, daci vom trasa o linie imagina.d
prin vdrful rasului gi btrrbiei, buza superioari ar trebui se se gaseas ctrla 4rrrm
in spatele acesteia, iar buza inferioari la 2 mnr
Faeiorul <ieiemrinant to-p.o-zlttl buzetr o reprezinttr
pozilia dinlilor incisivi, mai cu seamr pozilia

sivilor centali superiori (fig.

Fig-

I-I

.
1.2,

inci-

l-l).

Aspectul bwelor din prafil gi raportul lor cu

Iiniu medtand, afeyei {gnation_ponasale).

ASPECTUL DENTO-EACIAL

Aspecnrl deato-facial este determinat de relaliile

care existi inhe diferitele elemente struct'rale
aie acestui complex gi care trebuie s[ intruneascl
anurnite cerinfe:

F Raportul oqtim di1lre buze qi dinli ftuzele pling de exemplq

ctr din punct de vedere cosruetic prezenfalnor dinfi mari)' Dinlii anteriori
r*poriora
buzelor gi mu5chilor asociafi
gi orice modificare a aranjamentului
""pr*lpozilia de posturtr
dinfilor frontali modifici
a buzelor.
ln repaus buzele in mla norma! vin in conta$
astfbl incil dinfii nu treb,are s6 fie vizi.,rili.
La un suris discret vizibilitatea coroanei
dentare diferi in raport cu sexul pacientului in
sensul e-5 !a &.mei ''rizibilitatee di*flcr este
mai *u.r
f3,4 mm) riecit ia terbali (i,9 mmi.
.'.;

I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
1

l'
I

I'

a\

Capitolul

I - Estetic fi

inestetic in odontoterapio restaurstoare

Vizibilitatea dinlilor mai este legatl gi de vdrstd, in sensul ci, o datl cu inaintarea in v6rsti
a pacientului, datoriti abraziunii, partea vizibili a dinlilor se reduce faln de virstele linere
la care zimbetul dezvdluie o suprafali mai mare a dinfilor-maxilari.
Elementele expuse vederii prin zdmbet sunt (fig. 1.2):

:,

I'
:,

I'
J
-

f
,=

Fig- L2

:;'

r
=

Analiza zdmbenlui ideal c-tt ajutorul

axelor verticale Si oizontale.

Margbea incizall a dfilitor frontali stipeiipri care hebuie sf, se armonizeze cubuza inferioad, si se afle a:proape de aceasta sau in contact cu ea. sI fie paraleltr cu podeaua gi perpendiculard pe linia medio-sagitald. a fefei- Aceasti rela$e se stabilegte prmAnd pacicntul sd
pronunle consoanele F sau V Din profil, din{ii ating sau sunt situali lingual fagi de verrnillion (linia ce delimiteazi mucoasa intemh de cea externi a buzelor) {fig. 1.3).

J
J
:

r
r
4

J
I

I
I
I
I
:

tris I ?-

Relc1ia dinSilor

inferiocrd

ftontali superioi cu buza

Ia pranunSia consaanelor

F Si

iI

Maiana Brdndusa Popa - Estaicu tn odontoterryis restasmloore

buzn superioartr scurttr, concavd determind o expunere inestetica a gingiilor:

AB
Fig' l-4

ttzibilitatea dinyilor

gi

simeaia arcadei

in

sur6s

(dinfagd).

' B Excursia buzeror

si vizibiritotea dinliror in sur6s (dtn profr)-

Inll;imea 9i confurul gingiei, trebuie si unneze conturul buzei superioare gi

se afla fie la
nivelul acesteia fie sub ea. DacI mucoasa gingival[ e sihratl la nivele
diferite la grupul de
dinli frontali, acest lucru creeazd un aspect nahual zdmbetului(fig. 1.4).

Ambraanrile incizale qi gingivale se observ[ la suris. Unghiul mezio-incizal

al dinfllor e
rotunjit gi punctul de contact dinke dinfi se afli in apropiere a ll3 incuale
gi a li3 vestibulare' Distal' ambrazura e mai adiinci gi ea cregte qi ie accentu
eazh pem6surtr ce ne
plrtlrl de incisivul central spre canin. Ambrazurile orale sunl mai targi gi mai adanci indedecdt
cele vestibulare care sunt mai asculite datoriti faptului cd fe;ele
vestibulare ale din;ilor
fi

-^

sunt mai late decdt celr orale-

Ambraztrile addnci, rotunjite sunt specifice femeilor, pe cind ambrazurile

scurte,

inguste sunt caracteristice birbatilor.

Ambrazura gingivald este ocupati de papila interdentari care, la
r6"ndul siu e propo4ionald cu buzele gi dinlii.
Punctul de contact interproximal are influen{i asupra raportului
dentar ltr}irne/indlfime
gi aspectul lui variazi in raport cu versta pacientului.

I
t

l
I
I
I
I
I
I
I
I
I

Alte elemente detern:iii:nte in estetica denro-faciali sunt:

F Culoarea dinlilor care frebuie si se annonizeze cu coloritril tegumentelor pacientului, cu
culoarea oc.hilor gi a $rului, servind astfel la armonizarea
culoilor;
F Gradul de vizibilitate a dinfilor care este dependent de:

tonicitatea musculaturii oro_faciale;

dirnensiunea bazei osoase a maxilarurui gi a mandiburei;
mdrimea

dinflor frontali.

Raportul dintre dimensiunile dinflor qi dimensiunile fe1ei. general,

in
persoanele scunde au
dinti scurfi' p[tra1i, iar persoanele inalte au din]i lungi. OriJe
mcdificare in acest raporr
poate afecla aspectul cosmetic al pacienfului. Dupi
Neisson (citat de preoteasa) {46), exist[
coreJafrg intre forma fe1ei, forma arcadelor gi for*o
dinlilor. Aceste relafii inhe forma
9
fetei-qi cea a dinlilor a dus, in timp, la o serie de studii
antnopometrice care au incercat sd
stabileasci anumite-criterii care sI permittr compararea gi incadrarea
tipului individual
facial cu cel al din{ilor, o aseminare inlre sonhrru! fegei gl contur,:l
dinlitr, cu predominen{i a incisiwlui central superior. De asemenea, s-au incercat
diferenlieri ale aspectului
din{ilor in raport cu zona geograficd din caie pmvine pacieni,;l,
cu tipui rasiai.

I
I
I

-t
!_

Ii

Capilolul

- Estetic Si inestetic in odontoterapis rernuratoare

-]
a3
-?

t
-.
.g

l=
:F

t
I
3

I
==

'=

J
E

I
j:'

Forma ideali a dinlilor care determini un aspect estetic optim pacientului se refertr in primul
r6nd la dinlii frontali gi tine seami de raportul dintre dimensiunea verticali pi cea tranwenaltr
a acestora, respectiv raportul ltrfime/inillime carq, in mod rorrnal, trebuie sd fie T5o/o,lungimea fiind
sa Z5yo
mai mare decf;t ldlimea la niveltri incisivului central.

De asemenea, se cunoagte faptul ctr existi diferenfe sesizabile ale dinlilor in raport cu sexul
pacientului' La femei unghiurile mezial gi, respectiv, distal ale dinlilor frontali sunt mai
rotunjite decit
Ia bdrbafi, rnarginile incizale sunt mai translucide. Birbalii au dinfii mai angulali,
mai inchigi la culoare
qi marginea lor incizal[ este mai pulin translucidtr dec6t la femei.

La fel de irnporrantd este penlru aspech:l fizionomic tiiferenfa dintre inil$mea coroanei incisirului central superior qi cea a incisivrrlui lateral care, cu c6t este urai micl cu atet aspectul estetic este
mai bun gi invers. $i inclinalia dinlilor maxilari trebuie sd fie astfel incit maryinile lor incizale
s[ convearg6 spre mezial, spre linia interincisivi
Existi unele particularitili de aranjare a dinlilor pe arcadd care pot determina un aspect pl6cut,
atmonios, al arcadelor dentare, un surds plicut. C6.nd :lceste particularititri sufertr perrurbnri de la normal, apar disfunclii fizionomice importante in zona frontali a arcadelorModul in care sunt alinia;i dinfii pe arcade, axul lor de inclinare, creeaz{ aspectul estefie al
zonei frontale. Concordanla dintre linia interincisivl superioari gi cea inferioari precum gi cea dintre
linia incizali 1i buza supei'ioari, concuri la realizarca unui aspeet estetic.
Modificbrile de pozilie ale diniilor, ectopiile dentare, rotafiile in ax, incongruenfa dento-alveolarii su spatiere sau ?nghesuire,linguo sau vestibulo-pozilia diniililr etc. reprezintl tot at6tea elemente
ce pot perturbr estetica pacienhrlui.
- Ocluzia, gradul de acoperire a dinlilor au, de asemenea, rolul lor in realizarea aspectuiui cosmetic. Inocluzia verticalA detendlni aparilia unei tbnte labiale reale, in ocluzia addnci apare o
micgorare a etajului inferior al fe1ei, ocluzia inversl frontal drrce la inversarea treptei tabiale gi tout*
acestea se traduc prin:r'.uo aspect insstctic. pin lipsa armoniei faciale.
Aspectul dinlilor este un element deosebit de important in estitica dentara gi el se referi la o
serie de caracteristici cunoscute care sunt legate de:

I
I=

II
.-

r
I

ASPECTUL DINTILOR

1.3.

integritatea anatornicb a coroanei dentare:

mirimea qi fonna dinlilor;

volumul corcanei:

numirul dintiloq
pozilia gi alinierea, simetria dintrilor pe arcad6;
.culoarea dinfilor, cu prechdere a celor anreriori:
aspecte iegate de structrrra diniilor gi care deterr,rini modificarea morfologiei normale a
acestorE cu efecte inestehce-

lui

gi,

O.modificare a uneia dintrc aceste caracteristici ahage dupl sine tutbu.eri in estetica pacientuacestea Fot apirea ca unnare a unoi:

in funcfie de factcru! etiologic,

Leziuni dentare aptrrute

determinate de:
procesq carioa-se;

dupi erupiia dinlllar, cu modificlri ale structurilor durE dentare

etiologie necarioasi, dobindite prin:

-+ uzuri dentard:

- atdlie;
- abraziule;

_ vt^-wztullL
-:., - ^.I

I.
I
I

.:

-+ traumatis**,l"or"a*-

fufariana Brandusa Popa

Modificfui dentare aplrute ca ufinare

- Esteticaia

a unor defecre de dezvoltare a

anomalii denlare izolate:

de

odontoteraltia restouratoate

dinliloc

formi;

de mdrime;
de numdr;
de structuri.

Elernente dentare de patorogie ortodontictr cu

pozi;ia dinglor;
aliniere, simetrie;

-"':il:**:"to-alveo

. - treme;
* lncongruenli

lari cu sPalieri

modificiri in:

dento_alveolari cu inghesuiri.

F Mcdificiri

ale culorii dinlilo4 apirute inainte sau duptr eruplia dintilor pe arcadd.
Ele apar evidente in momentul erupliei dinlilor pe arcadi fac parte
din categoria le9i
ziunilor cunoscute sub denumirea de distrofii dentare.

Modificirile dentare datorate v6rstei.

1.3.1f .3.1.1.

Lnzrum

DENTARE

arAnurs

DUpA ERUprrA DINTTLoR

CARIA EENTARA

Cele mai frecvente modificlri ale structurilor dure dentare care

apar dupd erup{ia dintilor pe
prin aspecnrl lor inestetic determind disfuncfi fizionomice, mai
ales atunci cind sunt
localizate in regiunea anterioar{ a arcadelor dentare, sunt deierminare
de procesele

arcadtr 9i care,

carioase.

De etiologie'rnci destul dgconhoversati, caria dent:rb a fost

definitl de Harndt (citat de Gafar
M') (24) drept -un Pruces distructiv cronic, care evolueaztr fdri fenomene inflamatorii
tipice,
provocind nscroza lesuturilor dure dentare gi, in final, infeciarea pu!pei-.
Este un proces patologic unic
qi f6ri analogie in organism
Considerattr astizi o boala multifactoriall, caracteiratiprin
distmc;ia localizati a {esuturilor
dure dentare sub ac$unea microorganismelor, aparilia cariei ditare
impune prezenla a trei factori
esenliali cu acliune codplementara favorizind ieciproc efectul
unuia asupra celuilalq int-o str6nsi
interdependenln 9i deslaSurare simultanr (Iliescu 2002) (L7).Acegti
factori suur:

existenla unui teren susceptibil, favorabil;

prezenla alimentelor ferrrentabile;
prezenla florei microbiene cariogene-

Prin acfiunea celor 3 factori se ajunge Ia demineral karealesuturilor

dure dentarc cu liza zub'
stanlei organice gi alterarea prisrnelor de smal], ca unnare
a acliunii acizilor organici rezultaf gi cu
scoaterea 9i legarea iorilor de calciu in legtrturi stabile prin
fenomenul de chelare.
Caria dentard este rm proces dinamic, desf{5urat la interfala
dinte / placi bacteriad gi transformarea unei leziuni carioase inilial necavitar5, reversibiltr,
in una
ireversibild, apare ca
urmare a perturbrrii echilibrutui dintre procesele de demineralizare"uvitar;,
qi remineralizare ale diniilor
(Iliescu, Velcescu 2001) (2S).
Manifestirile.clinice ale cariei dentare simple sunt foarte variate
astfel inc6t o clasificare a
acestor forme clinice trebuie s[
lini seama de o serie de aspecte legate de evolulie, profirnzime, shatul
dentar afctal suprafefere pe care e rocalizatr, posibilitifte
terapeitice etc.
Decelarea proceselor carioase se faee pnn examen clinic
uzual, cu nijloace de investigare
obiSnuite, semnele clinice evidente {iind uqor de remarcatExisti totuqi dificulttrfi in eviden}ierea unor
Pffesi carioase cu pierdere minirni de iesut dentar, situaie in zone mai pulin accesibiie examenuiui
clinic direct, situalii in care se recurge ia mijloace suplimentare
d6 investisare.

l0

I
I
I

l,
I
I
I

l
ll
I
t
I
t
I
I
I
I
I

I
I

I,

l;.,
I'.i

rI

Capitotul 1 - Estetic Si inestetic in odonbrerapia restouratoare

Zonele de interes pentru apari;ia cariei dentare (lliescu, Velcescu 2001) (28) sunt:
P Suprafelele cu ganpri gi fosete, greu de decelat vintalqi unde putem intdlni:

r-)

ll

I3

I
i

I
,i

J
=

J
Ie

Caria secundari gi reci<iiva de carie.

Avdnd in vedere c{ zonele laterale ale arcadelor dentare sunt mai pugin vizibile, evoluEia proceselor earioase in aceasti zoni nu determini modifichri importante din punct de vedere estetic, care

s{ necesite o restaurare fizicromiqi. chiar rlaci, in ultimii ani, asistlm tot mai frecvent la solicitarea
pacieniilor de a-gi restaura gi dinlii posteriori cu materiale fizionomice.
La nivelul dinlilor frontaliuin raport cu localizarea procesului carios indlnim:

Carii in gropilele orale qi foseteie supracingulare, cu evolulie rapidi in profunzime,

frecvente
pe fefele palatinale ale incisivilor cenhali Ei laterali superiori (foramen coecum);
F Carii pe felele proximale care por fi:
- in raport cu localizarea lor fa$ de pulctul de contact interdentar:
+ la nivelulpunchrlui de contact;
-> sub puncfol de contact ;
-+ deasupn plnctului de ccntact.
in
- raport cu creasta marginali:
->

cu creasta rnarginali integrl;

-)

cu creasta marginaltr subrnicati;

-+.cu creasta marginail intreruptl spre:

- vestibular;
- oral.

It
-

I
-=

in raport cu integritatea unqhiului incizal:

-+ cu unghiul incizal integni;
+ cu unghiul incizal subminat;
-> cu unghiul incizal distrus.

carii cu logalizare la nivelul coletului dentar:

joncliunii smal !-cemenq

la nivelul joncfiuuii small-cement;

deasupra

cavitdfi cu. evolulie:

+ gingivald;

-+ vestibulari;
-+ orald;
-+ circularl.

pe suprafelele proximale ale tuturor dinf lor, cu prezenta de:

-+ proccse carioase incipiente, necavitare;
-+ procese carioase cu prezenla cavitafii.

Suprafe;ele radicuiare, urde apar:

pete albe cretoase;

,3

la nivelul felelor vestibulare sau orale:

carii in smal; precavitare;

-+ carii stafionare;
-+ procese carioase cayitare-

f
f

procese carioase incipiente, necavitare;

procese carioase cu prezenla cavitdlii.

Suprafe;ele dentare netede:

,fi
Ii

r';rrie rnr{icrrlr"tr
crrnlrrtia oi in
sra, crr
vu vrvrulrw
^omont
tr rrt v!rrrvtit.

-a

tr

I
:
j

Maiana Brdnd4a Popa - Estetiu in odontoteropia restaaratoore

Dupi profunzimea proceselui carios se disting, din punct de vedere clinic, mai mulre lezi-

uni carioase:

-- superficiale - cu afectarea minima a lesuturilor dure dentare

- carii de adfrncime medie care se extind pintr la joncf iunea amelo-dentinard,
minine in stratul de dentind
.- carii profunde- la care smal;ul qi dentina sunt afectate in totalirate rimf;nind
sublire de dentini care acoperl pulpa dentard.

cu modificiri
un strat foarle

in func1ie de evolulie pot fi:

D carii stafionare, oprite in evolutie, stagnante;
F carii evolotive:
- cu eyolu;ie ienti (uscate, cronice);
- cu evolulie rapid[ {umede, acute).
Terapia cariei dentare este dificili gi limitarl de o serie de factori (Llc5tugra
lggg) (32):
- unele dificultlii in diagnosticul leziunii 9i identificarea factorilor etiologici;
- dificult{1i ce apar din punct de vedere clinic in diferenfierea dentinei s[niltoase de cea afectattr;
- absenla unor mijloace eficiente de sterilizare a focarelor de carle;

*
-

instrumenta[ia grosiertr a lesuhrilor dure dentare;

cicatrizarea aleatorie a complexului pulpo-dentinar prin deniina
de reaclie;
absenla unui rnaterial restaurator care si. permitd o etangeizare perfecli
a reslaurafiei Ia
Flerefii preparaliei.

Tratamentul proceselor carioase este imperios necesar, nu numai

din punct de vedere a! aspec-

tului neplacut, inestetic pe care il produc dar, cel pulin in egall mrsrni,
pentm consecinlele p ciue
lipsa unui tratament corect in tinp util le poate orovoca. El trebrie
si fie cil mai conservator cu putinli
gi si refaca, duptr realizarea restauraliei, cnt mai
corect morfologia gi funclionalitatea dhtel*i restaurat,
;inand seama de particularitifle morlblogice ale zonei p.erui gi de rlsunetul parodontal pe
care o
restaurare necorespunzitoare
PoatesE il produci, mai alei in refacerea zonei proximale a dintilor, pre-

cum gi cerin[ele estetice determinate de zona in care aceasta

a evoluat.

1'3't'2" LEzIaNr DENTARE CU PIERDERE DE SUBSTANTI DaRl

DENTA7
ETIOLOGIE NECARIOAS.4

i np

Le2irrnile dentare cu pierdere de substanf[ durtr dentari de etiologie

necarioasi reprezinrtr un
procent destul de ridicat in categoria factorilor cauzatori
ai disfunc;iei fizionomice. Aceste leziuni pot
fi gnrpate dupi cum urineazi:

_
-

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Il

lj

atri;ia;
abraziunea;
eroziunea.

Leziunile kaumatice ale:

- smal;ului;
: smalfului gi deniinei, flri interesarea pulpei dentare.
1.3,1.2.1. Uzana DENanl
Denumitl 9i leziune deutarX necarioasi, este considerati,
in genera! drept o consecinli a
evolufiei funcfionale a dinlilor dar poate si fie determinati qi
de factori patologici, algii dec6t cei care
determini earia simpli dentari sau cauzatori ds rraumatisme
dentare. grl caraJterizate prin reducerea
structurilor dure dentare qi duce Ia modificarea morfologiei
comanei dentare qi/sau a ri'ddcinii. uzura
dentari este fenomenul
apare la suprafa{a de contact a
material gi deteriorarea

t2

3re
fitici, chimic[, morfoiogici

atrilia dentar[;
abraziunea;
eroziunea.

doud suprafege dentare, cu desprindere de

a aeestsra, qi cunoagte hei entitili clinice::

I
I
I

lr
I

l; '
I

Capitotul

- Estetic Si inestetic fn otlantoterapia reslouratoare

in raport cu etiologia sa, uzura dentari poate fi:

:{t

ll

fizici;

chirn:ci.

Uata dcntardfzicd este cauzatd de mipnrile masticatorii ale aparatului

dento-maxilar, affreazi felele ocluz-ale, marginile incizale sau felele interproximate ate Ainglor

ri

rE

gi determind

,'3

rg

I
-g'

G=

I
-- =
I

I=

I.

I
-

endogeni" asociate

unor afec{iuni gener.iie, ambele f}n[ irrpticalia ec;iuuii microbicr.e a plicii

bacte.ieri,:.
Aceldqi dictionar de termeni protetici definegte ih 1999 eroziunea
dentarl ca o pierdere
de substanli datorati ulor procese chimice care detennini defecte
structurale caracteristice

ale tesututrilor dure dentare.

1,3.t.2.1.f

Termenul de atrilieeste folosir pentm a defuri aclunea de uzr-rni sau tocire

a $$stanlci dure rlentare
datoratl contactelor dentodentare direcle, ftrri interpozilia bolului
alimentar sau a altor factori extern!.
Se considerd cd rolul determinant in realizarea atriliei il au fragmentele
microscopice care se
detaqeazr din zonele exlerne ale prismelor de small din cauza presiuniloiocluzale

I
B

I
:

I
:

I
2
a

I
:

Arp,ryn nnxraRA

gi care acfioneazi ca
material abraziv. Perikymatiile de pe suprafa{a smalplui aciioneazl pe
suprafala denirrd ca o perie gi
prin ruperea lor, se dizloci mici particule de cristale de hidroxiapatiir
ate prirmelor de *mal1 gi asrfel
suprafa{a devine rugoasd gi apare un mediu abraziv cu parricule
ce au margini ascufite. Acest lucru se
pefrece gi c6nd existl restauriri cororare.
Atrilia a fost definitd in l9?2 de Every {citat de Kaidonis, Richands qi Townsend 1999) (30)
ca
"u7sp cauzatl de materiale endogene precum particrrle microfine de prisme
de smal1 prinse inhe doui
suprafele dentare antagoniste"Azi majoritatea autorilor accepti ci atri;ia este un proces fiziologic ce se produce la
nivelul
ma{ginilor incizale qi proximale, prin exerc:tai'ea principalelor func1ii aG
aparatuiui dento-maxilac
masticalia, deglutilia- Abifia poate fi extinsi pdni la cote patologice in
urma unor modificiri structurale
de mineralizare ale dinfilor sau prin disfunc;ii.
Atrilia indeplinegte imporrante roluri funclionale (Dumitriu 1999) (15):
- Atrilia suptafelelor ocluzale ale dinlilor permanenli determini reducerea reliefului ocluzal
accidentat care, prin forma sa, constitue factor important in retenfionarea plicii
dentare
microbiene gi a reshrrilor alimentare fermentabile gi deci previne aparifia proc*selor
ioase;

=.

I
l

modifi-

ctrri calitative ale complexului dento-maxilar in absenfa unui

rispuns adaptativ al structurilor
asociate' Aceasti pierdere de
iesuhrri dure dentare se datoreazi unor cauze, altele dec6t cele
care produc can-a dentari, roziunea
Ei in afara agenlilor etiologici ai traumatismelor dentareIn mare mdsurl este consecinla evolufiei funcgionaie a dinlilor
i'ar existi gi cauze patologice.
Este o uzurd progresivi, dinamici, cuprinzdn d, ztilia gi
abraziunea dentar6.
ln ceea ce privegie terminologia de atrilie gi abraziune dentarl,
in literanra de specialitate nu existl o unilate de vederi gi aceasta datoriti in
mare misurtr fapfului c], din punct
de vede're clinic, ele sunt foarte asemdnitoare, putdnd fi
confundate cu uqurinl6 Ei, nu de
putine ori, ele se pot gisi simultan sau apar succesiv
la acelagi dinre sau gn4p de dinii.
"The Glossary of Prostbodontic Terins" al Academy of
Prosthodonric, ed.a 6-a, ap5ruti
in 1994, definegte abraziunea drept un proces mecanic de uzuri al substanlei
dure dentare
in urma fricliunii cu un corp abraziv, pe cind atrifia este un proces
de uanra sau iocire a
suprafelelor dentare prin fric{iune dento-dentarlln acelagi "The glossary of Prothodontic Termes" din anul 1999, abrziunoa apare
deserisi ca o rrymri anormala a lesuturilor dure dentare in afara rnasticaliei.
Al1; autori (Dciu
2000, Rusu 2001) (14,53) definescabratiunea drept consecinli a
masticaliei (fiziologicn)
sau ca urmare a unor parafunclii (patologictr).
Uzuro dentard chimicd apare sub ac;iunea unor substan{e acide asupra (esuhnilor
dure dentarg
substanle ce pot fi aduse prin aport alimentar exogen sau pot
fi de naturE

car-

La dinlii permanen{i reduce bratul de pdrghie extraalveoler repreze.ntat de

coroana clinici
a dintelui care, io cursul erupliei r.;ontinue, are tendinla de alungire gi suprasolicitare
a pa-

rodonliului profund;

r:1

I
l

Moiana Brdndusa Popa

Estetica

?n

odontoterapia restturstoare

Reduce planul de inclinare al pantelor cuspidiene

Ei astfel se reduc rezultanlele oblice gi orizontale ale forfelor axiale gi paraaxiale, nocive.
eiradul de uzuri prin atrilie esle variabil, el depinde de:
- fc4ele exercitate intre suprafelele dentare;
calitatea fesufurilor dure dentare;
*- durata de acfiune.
Pe suprafala dentartr supusi

uzurii apar la,rnicroscopul"elecronic..striafii.paralele.fine, caracte-

ristice, aranjate intr-o singurI direclie in limitele unor falete gi care se potriveic perfecr
cu cele ale
dintilor antagonigli ce au la rdndul lor strialii orientate in acelagi sens. Ele r" opr"r"
net la limita conrurului faletei- orientarea lor este daitr de direcfia in care acfioneaza fo4ele
ce produc deplasarea
din{ilor (Kaidonis, Richards giTownsend 1999) (30).

Clinic in atrilie apare o faleti de uzurtr cu suprafa;tr aplatu,ath,ugor addnciti gi circumscrisi

de

margini netede, bine delirnitate.

in funqie de locaiizare, arrilia poate fi:

- ocluzal6 sau incizali;
- interprcximall

Atrifia ocluzaltr sau incizall

Atrifia incizal| apare la fin1ii incisivi superiori

pe marginea incizalf dar ea poate si aparl qi pe

fa;a palatinali a acestora, pe cind atrilia ocluzali ce apire la dinlii
laterali, pe fafa tor ocluzal6 poate fi
corelat[ cu prezenfa de contacte directe dento-dentare in pozdie stadci ol, diou-i"i
gi e corelatl cu

relaliile mandibulo-maxilare.

Clkic

se obserr[ aparifia unor faletc foa$e fine, cu suprafa]i aplatizati.,

ugor ad6nciti, circumscrisi de margini bine delimitate (fig. 1.5).

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

t
Ij

li
Fig. 1.5

Atrifia

interproximall

Aspect clinic de

,rritt* II Si 2L
.

Ani$a interpmximali apare pe fefele proxiuoale ale dinlilor, la locul de

contacl cu dinfii vecini
datorit[ fticliunii care bansformi contactui interdentar dint-o
zon{ redusl, cum erte inilial, intr-o zon6
extinsi, ceea ce duce la ?mbunitilirea deIlec$ei alimentelor in
mod progresiv citre zonele externg periferise ale venanfilor gingivali, asigurflnd o bund proteclie papilei
intredentare (Dumirriu 1999) (15).
Atrilia suprafelelor proximale se datoreazl migclrii celor doui suprafele
dentare vecine una
spre alta' migcare facilitatd de fo4ele exercitate gi de mobilitatea
fiziologictr a dintelui. La aceast6
deplasare, la dinlii cu parcdanliul sbn[tos, indemn de leziune,
gradui de mobilitate este iimitat gi se
rnanilestd frecvenl ?n sens axial- Ca ulmare, se produce o scurtare
a arcadei dentare in sens mezio{isial, scuriare negiijabii5, exprimati in sutimi de mm, precum
gi trans-formarea punctelorde contact interdentare inh-o supryfali netedi' cu posibititigi de igienizare'maii{ificitari
gideci o cregtere a riscului
I4

I,

I
I
t

I
I

capilolul
de carie

- Estetic si inestetic fn odontoterapia restouratoore

(fig. 1-6)' Prin atrilia suprafe{elor proximale gi mezializarea fiziologictr

liul liber datorat retracliei papilei interdentare gi astfel

Fig. 1.6

se

Atrigie interproimald

se compenseazA spa-

previne instalarea infiamaiiei.

(Dunitiu

lggg).

Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv al atriliei dentare se face prin:

Observarea prezenlei unor suprafele lucioa.se, bine delimitate pe suprafa{a

dentartr, care.6e
potrivesc cu altele ale dinlilor antagoiritti. Uneori acestea pot sI apari pe
zone aparent
imposibile frecarii (felele vestibularc ale caninilor superiori) prin bruxismi

Aparilia unor durerj ?n articulaiia temporo-mandibuiarl, <iureri musculare diurne;

Prin aplicarea unei guriere pe timpul noptii, scop in care se realizeazl o gutieri finisatl pdntr
cdnd suprafafa sa devine mat[. Dac[ existi contacte dento-dentare active ele apar pe
suprafala gutierei ca suprat'efe delimitate,lucioase, de uzur[.

1.3,1,?,1.2.

AnzuauNEA nnnr,rnA
Abraziunea dentari e definiti drept uzura mecanici ireversibili a substanfei dure dentare,
ca
rezultat al fricfiunii cu orice corp abraziv exogen, strlin dintelui- Ea apare pe suprafelele
der:tareimplicat; ln prcce:ll di apucarc, incizie, trinrrare, la care se adaugd uzrra dcterminatE Ce manoirr.,rele
de ig1.
enizart individuald prin periaj dentar. Abraziunea dentartr e prezenti totdeauna cdnd supraietele
dentare
sunt in fricliune gi se uzeazd in cosiact cu o substanfn skii;e (Every citat de f-acaugi
iegg) (31).
CunoscutE pini nu demult ca un fenomen fiziologic, astlzi putem vorbi de o delimitare mai
precis[ a granilelor sale rlestul de nesigure rlintre fuaclionul fiziolo[i.: gi parafinclional patologic.
' Intr-o anumiti limiti abrazir:nea trebuie considerati ca o adaptare ce contribuie- 1a nrnclia
armonisasi a sistemului masticator din punct de vedere morfo-firncfional dar, intre anumite limite,
ea
poate imbrica forme excesive, localizate sau generalizate gi care reprezinti abraziunea patologic{.
Uzuia patologici, localizati in ppecial la nivelul marginilor incizale ale dinlilor anterior! poate
determina per\rbtrri foarte irnportante ale aspectului estetic al pacientului.
Abraziunea este rezultatul mai multor factori convergenli care prodrrc o uzurd dentari in principal prin frecarea dinlilor cu diferite alimentc mai pulin prin conacte dinte pe dinte, care,
in mod
Ai
normal, apar doar in timpul deglutitici.
Factorii ce sunt implica[i in func1ia sistemului masticator srrilt reprezentali rie:

)-

factori activi precum:

''-

gererarea de energie care duce Ia uzura |esuzurilor dure dentare;

contactul inke suprafelele dentare sau intre suprafelele dentare un alt material;
Ei
prixiunea exercitatd pe suprafelele de contact;
fricliunea dintre suprafeiele de ccntact;
timpul de contacr intre suprafelele ocluzale/rnargini incizale;
dieta alimentartr gi consisten;a alimentelor.

factori pasivi:
- duritateq gradul de mineralizare al structnrilor dure dentare;
-- starea suprafefelor dentare care suni sup[se abraziunii;

natura rapoartelor ocluzale;

siereoiipui masticator;
caractereie elernentelor abrazive-

'

.-

,.-,;

Maiano Brdndasa Popa

Estetica in odontoterapia rcstoaratoatz

Materialele exogene care pot detennina abraziunea sunt:

Diferite alimente dure. cu putere abrazivd (covrigi, pesmeli, fructe gi legume libroase etc.);
Folosirea unor pulberi dentifrice cu particule rnari, grosolane, perii de dinf foarte
aspre gi
un periaj individual impropriu;
Mestecatul de tutun, gumi de mesteca! onicofagie;
Substanie striine, gisite in mod acci<Iental in bolul alimentar (nisip, pieficele la popuiafiile din degert);
Orice material striin prins intre arcadele dentare (piptr, creion, ace, rarna ochelarilor
etc.);
Pilirea voluntari a dintilor prin abraziune cu o piatrtr sau ralizareaunor fracturi
tipice in
cursul unor ritualuri religioase, perforalii urmate de incrustafii cu diferite materiaL,
mai
ales pe felele vestibulare ale dinlilor frontali superiori, in scop de infnrmuselare.

clinice

Semnele
l
Abraziunea dentard nu aDare selectiv pe o anumiti suprafafd dentar{. Influenfa
bolului alimbntar in timpul masticatiei igi face simlitr acliunea pe toati suprafaia
dentari Ea poate

I
I

I
I
I

si apar6 la nivelul:

felelor ocluzale ale dinlilor laterali:

pe vdrfirile cuspizilor activi:
-+ palatinali la maxilag
+ vestibulari la mandibuli.
in fosetele de sprijin gi pe pantele cuspidiene.
ts pe muchiile incizale ale dinlilor fronrali inferiori;

ts

pe felele palatinale ale frontalilor superiori, uneori qi pe crestele

marginale;

intr-o rnirsurl :r:ai redusi zonele de pe fetele vestibulare sau orale ale dintilor
aflate !6ngi
marginea incizali sau ociuzald.

CAnd dinlii seryesc pentruapucarea unui obiect (ac, creion, rami

de ochelari etc.) poate apirea
o abrazirme mai severtr a dinlilor ce servesc Ia apucarea u.oto*.
Abraziunea se Poate manifesta sub forma unor fagete sau arii de uzurl
denbrtr c nu au margini bine delimitate qi imbrac[ diferite forme in raport cu virsta qi
extinderea, in funclie de care sunt
considerate stfui normale sau
--'-Din punct de vedere clinic se remarci tendinta de rotunjire a pantelor
cuqpidiene, a marginilor
incizaldocluzale, ceea ce face ca suprafap dentari secapete
unlpect denivelaq ad6ncit, excavat, firi
maqgitri bine delimitate
de prcfunzimi ciferite. Atunci cdni strat:l de small a dispirut, apere
_Ei
exPuuerea dentinei care, fiind mai pr4in duri decAt smal;ul, poate
pruz enta o accerituare rrarcatd a acestor excavalii. Uneori prin avansare, stratul de dentini
devine foarte sublire qi prin transparenfa lui apare
culoarea roz a lesutului pulpar' Acest lucm se petrece ahmci
cfind uzura dentar{ e rapidi gi posibilitilile
adaptative ale pulpei dextare nu se mai pot petrece
aceasta
este uzura patologici.
La nivelul dinfilor frontali abraziunea are anumite particularitifi
date de forma Ei pozifia
dinlilor frontali gi prezintd mai rnulte stadii:
Stadiul inilial care-apare pe marginile incizale ale dinfilor
care devin netede gi pe crestele
marginale gi cingulum; zuprafala de abraziune poate d perpendiculari
p, u*t dintelui, iar
suprafelele abrazate se pokivesc perfect in pozifra mandibulei

'

patologice.

I
I
I
I
l1

in care s-a produs abraziunea;

Stadiul de abraziune moderati in care, la dintii frontali superiori

a dispnrut smalful, dentina
este supustr uzurii sub influenla marginilor ttrioase
ale smallului di4iLr inferiori;
Stadiul de'abraziune avansatb, caracteristic penoanelor in
vflrsti la care dintii frontali superiori pot fi rrza;i pin[ la nivelul colehrlui, pe cflnd cei mandibulari pot
coroane
r
destul de

Jir".i"o

inalte.

abraziune' precum qi localizarea lor la din[ii frontali sunt detenninate

de strucrura
, . f"y-Jt-de
smalllrlut,
trpu! de L-cluzie;i tipu! de

mi;care mandibulari.

..;
r6

t_

I
I
I

t
Ctpitolal I - Estetic Si inestelc tn odontoterap[a resknratoare

Astlzi se afirmd cl existd:

Abraziune fuiologici cn'erepreztnti fenomentul de pierdere lentd, graduali, fiziologicl a smalqului qi uneori a dentinei, rezultat al contactului interdentar din timpul mastica;iei gi
deglutigiei;

Abraziune patologici, caracterizati prin pierdre mare a lezuturilor dure dentare gi care
poate fi insoliti de aparilia unor complicalii pulpare, parodontale, articulare- Ea poate fi
generalizattr sau localizatd sub formi de fatete
Ei apare in contextul unor tulbureri daborate
interferer-rlelor qi crrntactelor prernature Ei depinde de o serie de factori precum:
- vdrsta pacientuiui;

I
:

I
!

Ia

I
I
5

I
=

gradul de abraziune determinat de alimentalie in timpul actului masticaror;

prezenfa unor parafunc[ii cum ar fi bruxismul;
reducerea cimpului masticator prin edentalii;
calitatea lesuturilor dure dentare care pot

fi modificate in prezenla unor luziuni distrofice ale smalplui;

hiperaciditatea locali prin regin alimeniar sau regurgitalii abide care determini Ieziuni de eroziune;
fltxul salivar sclzut;
capacitatea abrazivi a materialelor dentare restauraroare.

in general, la dentiliile integre, flrb anomalii dento-maxilare gi {?iri dizarmonii ocluzale, marginile ocluzale ale frontalilor inferiori qi feiele palatinale ale celor superiori (la psalidodonfi) suferl un
proces lent Ei uniform de abraziune, neinsoliti de nici un semn subiectiv.
Concomitent se produce o reaclie pozitivi de depunere de dentiui secundaJl gi tergiarl ce duce
la micqorarea volurnului camerei pulpare- Cu cit vArsta pacientului este mai avansatd, deci gi perioada
de functiune a dinfilor e mai mare, cu atit abraziunea este mai importanttr, mai intenstr
ifig t.ia gi n).
Microscopie - pe suprafetele dentare abrazate apar stduri, zgdrieturi, orientate aleaio::,
numeroase creste gi diferite tipuri de excavalii (fosete,
$anfuri). Foarte ftu, aceste stduri pot fi paralele
intre ele, ahrnci cind materialele dbrazive tec de-a lungul intregii suprafele dentare intr-o anumiti
direclie (Mont 9i Hume l99S) (39) {fig.1.7 C)^

I-=
i

I
=

I
,

I-i
I
=

I'=
I:
I

Fig. 1.7
A - Aspect clinic de tbraziune la dinlii

fiontali

mandibulai.

Abraziune patologicd la nivehil lui 35, 36, 37,

ca afectarea parodonsi:iui m argi nal.
Aspectui suprafe1ei de abrtaiune pivita Ia futE
(dupd Mount 1998).

Ivtariana BrinduSa Popa

- Estetica in odonloteropio refraura1oare

Uzurr dentarl datorati parafuncflllor

Termenul de parafunclie a fost propus de cdhe Drum (citat
de Burlui l9Z9) (s) pentru a defini
"procesul autodistructiv al fodelor funqionale
exersate auiomat 9i spontan". oupi iraneu (cirat de
Burlui 1979) (8) parafuncliile sunt activittrli arbitrare ce se desfdgoartr
in afara firncliilor normale.
Drum clasificd parafuncfiile dupd etiologia loc

-*

parafunclii de origine psihici (bruxismur, spasmere muscurare);

parafunctii de sres;
parafunclii legate de unele obiceiuri vicioase (onicofagia,
mutcarea creionului, a ramelor
de cchelari, etc);
parafuncpi de origine endogend (hipocalcemii, epilepsie);
parafunctrii de cauzi periferici octuzald (in scopul
abrariurrii compensatorii a unei interferenle premahre).

I
t
I

I
I

Aceste parafuncfii pot sd determine tipare neobignuite

de uzurtr dentari-

Braxisnul este o activitate automatizati, o parafunc$e severi,

activitate in timpul cireia se
tealizeazd' contacte nefuirclionale intre arcadele
dentare gi consta in stransul, frecarea sau lovirea sacadati a dinfiior, repetitiv sau continuu, ziua sau noaptea, ln afara
mastica{iei qi afec,teazhg0-90% din
populalie, cu frecven|tr mai mars la copii. Pacienlii,
in general, nu sunt congtienli de acest obicei, iar
miqcdrile lor mandibulare au o frecventri crescuti gi
o u*ptitrcioe sctrzuttr. Este o parafuncfie aptrrutr
ca rtrspuns sau reacfie individuald a pacientului la

un dezechilibru ocluzo-articular exisrent. pE fondul

u:rei ocluzii dezechilibrate apar contacte dento-dentare
instabile at6t in intercuspidare maxini c6t gi in
relalie centrici' fari stopuri ocluzale stabile gi cu
n,mercrase contacte premature gi interferenfe ocluzale @ne' Bodnar 1989) (19)' dar gi ca ulmare a unor
cauze legate de rrnii facrori sistemici gi psihopat+.
logici Oe:erniE Balas 1985) (29'r.
Bruxismul se caraclerizeazi prin:
Stergerea

reliefirlui ochzal al din;iloq

reducerea intrl;imii coronare a dinlilor;

rnarirea, liqgirea suprafeletss ocluzale la

ecuatorul din;iloq

diniii laterali atunci c6r:d abraziutpi a ai.nq

16

inversarea curbei transversale de ocluzie;

boselarea proceselor alveolare.
De regda' dimensiunea
'rerticall de ocluzie nu este modificatl, uzura coronartr {iind insogittr de
migrarea verticali a dintilor impreuni cu procesur
alveorarLa nivelul din;ilor frontari, ra pacien{ii cu bruxisrn pot
aprrea aspecte variate:

I
T

I
I
I
I

Falete de abraziune care imbracl aspect de farfirioarr,

in care dentina este descoperiti, uneori inconjurati de-smalf gi se poate gtrsi Ia nivelul
tuturor fetelor ocluzale sau e marginilor
incizale ale unor dinf sau a tuturor dinfilor;
$anturi sau proeminenle, pe fetel3 ora]e ale dinlilor superiori, in l/3 mijlocie
sau aproape

de marginea-grngivali-

Daci parafunqia (bruxismul) dureazi de mult timp, cingulurnul

este

atiit de uzal jncat dinlii inferiori produc iritare qi

- inflamarea papilei
----'evr.*i cu care vin
E r--- interdentare,

l8

in contact direcl
uzura tip"foarfect'', aceasta afectdnd in special ielelepalatinale
aie dingilor frontati superiori' Prin abraziune, dimensiunea vestibulo-orati -a coroanei
acestor dinf esre micaorati
foarte mult' Uneori poate s{ fie afectatl
$i fata vestibularn a frontalilor inferiori.
Abraziunea "in semihmi" ce intereseazn 4-6 dinf
frontali superiori la car, *uchia incizaH este uzatf astfel incit creeazi imaginea unei
semilune de-a lungul unei linii care unegte
muchiile incizale ale diniilor, de la canin Ia caniu. La
acegti paciengi mandibula este
frecvent in prognalie ugoari.
Abraziuae s1u jo{ni de ia;ete plane, aga numita *abqaziune
plati uniformr,, ce apare la
rnuchiile incizale qi felele ocluzare are tuturor dintilot;

l.

I
t

t
I
I

.i

)
i

-l

Ii
i:

la

t
I
-i=

:
a

I
:
I

I
'.

I
:

r
I
i

i
:

fracturi coronare, corono-radiculare, radiculare;

lracturarea unor restaurafii existente pe acegti dinli

obnnalii;
coroane de acoperire;

pun{i, proteze.

durere dentinari;

complicafii pulpare;

deplasdri ale dinlilor.

Leziunile de uanrl ale {esuturilor dure dentare datorate atriliei sau abraziunii pun probleme
deosebite de fratament, avdnd in vedere factorii lor etiologici a ciror inltrturare este
obligatorie gi
esenfiald pentru rzugita tratamentnlui-

Daci pierderile de substanli sunt mai intinse, se irnpune preparerea unor cavirili restaurarea
;i
lor cu r5$ini compozite prin tehnici adezive gi uneori ." t""*gi la reconstituire cu iiay-ari.
O pr+.
blemi deosebiti este aceea in care apare o abrazare plartr la nivelu! intreg,rlui plan de ccl'.rzie, cu
scurtarea dinlilor frontali gi ocluzie labiodonttr- Pentru ameliorarea aspectului estetic
se procedeazd de
reguli la solutii protetice, ca de altfel gi tn abraziunile patologice, determinate de parafuncfii.
Leziunile abradve de la nlvelul zonelor cervicate ale dinfllor
Periajul dentar incorect, cu folosirea unor paste abmzive, combinate cu o tehnici energici de
periaj dentar efectuat cu o periuiE dentari dur}, poate determina abraziunea la nivelul coletuiuidentar
de pe fefele vestibulare ale din$lor. Aceasta poate merge pf;nl Ia expunerea canaliculelor dentinare
care
inilial sunt acoperite de dopuri de dedtus d,-;rtinar gi care, sub iufluenla acizilor din placa bacteriani
sau a acizilcr salivari se pierd, iar deschi<ierea canaliculeior tieltinare direct in rncdrul bucal rosre
determina aparilia durerii dentinareLa nivelul coletuh.ri dentarte intAlnesc dou[ tipuri de leziuni abrazive, cafe se deosebesc intre
ele prin etiologia lor qi prin fonla clinici- Acestea sunt cunoscute sub denumirea de:
- leziuni {iacune) cuneiiorrne;
- leziuni discoidale (lenticulare).

I'qianile

sau laannele cuneiforme sunt leziuni cervicale necarioase, induse de stress- Ele apar
in urma flecttrrii repetate a dinlilor sub acfiunea tensiunilor ocluzale gi se caracteri zeazApnnpicrdere de
substanld durtr dentari rezultAnd defecte angularg specifice suprafelelor vestibulare ale dinliior frontali.
Se gisesc cel mai frecvent la colenrl din{ilor incisivi qi canini dar pot si apar} gi la premolari qi molari.
Au mai fost cunoscute gi sub denumirea de leziuni cervicale idiopatice sau mai recent sub denumirea de

Coroana dentari este acoperiti de small care fiind rigid, este eproape imposibil de deformat;
de aceea deformarea elastici are loc la nivelul coletului dentar, atunci cdnd dintele Ei parodontiul sdu
sunt solicitate. Acest iucr+ este posibil datoriti fapr.ilui ci in aceasii zoli iesururile dure denrare prczintd citeva caracteristici morfologice care permit acest lucru gi anume;

>

apar6 complicalii:

ticitatea dintelui.

sI

abfraclii (Grippo) sau lezi ni cervicale induse de stess (Lee W.C. gi Eakle \41S., 1996).
Etiologia Bcestor leziuni este inci subiect de discufie printre specialigti. Se admite azi etiologia
plurifactoriall,
lor
fiind iuali in considerare o serie de factori cum sunt cei care favonzeaz| apangia
cariei dentare, factorii iatrogeni, mecanici, de stres ocluzal, micromorfologia gi aspectele de riricroecologie ale regiuuii servicale a dintrilor
Caracterrrl unic al acesior leziuni, morfologia lor ce irr.bractr aspectul unei pene ascuiite gi
localizarea lor frecventi subgingrval, nu pot fi explicate complet de nici uaul din factorii aurintili.
Dintele din punct de vedere fizic este un co{p rigid, supus legilor eiasticit{ii, asupra lui se
exerciti fo4e de masticalie, care alihri de parodonliul marginai slndtos, joaci u:r rol esen;ial in elas-

in odontoterapia restaurqtoare

La nivelul dinfilor cu abraziune pot

) tlsuri ale smal;ului;

ri:i
I

I - Estetic gi inestetic

Capltolul

clt ne apropiem de coletul dentar cu atit strahrl de srnal; devine mai subqire, are structuri mai neregulati,
prezentindu-se sub formE.fre insuie;

Cu

lneori

i+

popa- Esutica ia odonwterapia resrilarstoore

Cementul radicular; fesut de tip conjunctiv cu un gmd inalt de
mineralizare acopertr
suprafala radiculari a dinfilor gi tmeori o micl porlrune din
coroana dintelui. El ta rindul
i$i diminur grosimea spre coroana dentari.l"*geua de dmr
20-60 udcroci spre deose-se-u
bire de zoaa apicall unde ajunge la 150-200 mi".*i;
Mariana Brdnduqa

F Dentina

sste 9i ea mai pu{in durl in acoasttr zoni, mai solubil5, ca o

consecinla a biomecanisrnelor simple cum ar fi r,odifieareapH"*tni sau ucfiunoamor
unzime;

La nivelul coletului, srnalprl se termini sub foma unei muchii

inguste, ;ar raportul
topografic dintre srnal; gi cemetrt se poate prezenta
astfel:

-+ in 6a-65%;' din cazuri smargul cervicar e acoperit

de cernenr;
-+ in 30% din cazuri ccmentul vine in contact rinear cu snrargur;
-+ in 5-10% din eazuri, smatf,nl gi cemenhd nu au coptact direcl lls$nd
o mictr po4iunc de
detrtini descopaittr. Cele nei situatii se pol inrilni chiar la acelagi
Ointe 1ng. f .A1.

Fig I.B - Raportul dintre

A
B
C

eement

sm*11: (ilup,il

h*nitriu

I99g)

csnantuI aeaperd smallul;

snalful vine in cantsct an cem*,tul;

smalpl nu intfilnegte cemonUl.

S-smd1;

_ ?_!##,
Rezisten;a eemenhrlui in raport cu eea a
smallului este rqai scfurlti gi tot aic! la sivelul eole_
tului, pe o suprafati speoific *g*uie, eu prezenfa
canalieulelor dentinarg apa o zon* ideall pentru
fixarea 5i imrftiroa microorganismelor,
.
duce la aparilia inflsmafiei gingivale, cu crerterea
liehidului cer"icular ce asigrrrA un nrediu prielnic
"**1 de nurrife,
Prismele de *ma$ fragile de la aivelul coletului
d.utur, datoriti faptutui er dintele eto axpus
unor penn:rBontc deformiri
iflexiuni) ce atenueaz[ presiunile detrinninate de masticaliq vor rtr&ri rn
proces de desprindere sau fracturare la nivelul jancliunii
sroalycemenr sm*tpal desprins duce la
denudarca dontiaei, cu e4Puaera canaticulelor
dentinare gi
zo*e esle astfel predispustr [a forrnarea defectelor {Schwartz l996) (55)"c"ara

influenla poriqiulnri denlar colagenul dentinar

e indeptrrtat deci, nu mai e posibil[ remi'ctampon ile salivei. ecest renomen estc c*uoscut
sub qumele de
abfraefe car'e include ideea de stres la nivetut eErure*l
al coroanei, nnecanismul in sine filnd rdeterminat
de flectarea dintelui la nivel eervical cel
nmi frecvent spre vestibul*, uurorira forplor ocluzale (fig.
1.9)-

tTY*f srnt{utui prin sistemele

2g

I
I
I
I
I

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
I

.i

Capitol*l

I - Estettc qi inestetie

fn odontotoropifl restauratoore

I
-,
I

ri

Ii
I

lr
I

I'
-.

Fig.

1.9-

Fenomenul de abfroegie defttard, eainilierea leziunii

cervicale. (dupd Schwara 1996)

La nivelul joncliunii srnalfcement, ultirnul rdnd de prisme de smalg se fisureazl gi apoi se

desprind qi prin rpetare, spafiul iniliel se va lniri. Lacunele cuneiforrne astfel obfinute dezvoltd pro.
pria lor microecologie.
Traurna ocluzali ?n sine nu d[ nici ea o explica;ie suficient* aparigiei tacunei cuneiforme
deoarece, mul1i dinfi ce prezintl sernne ale unei oehrzii trsumatizaute nu prezinti lacune cunoiform.e
(Lee qi EzrCe 1996;-_
Stiesul ocluzal, care sc descompune in fo4ele sale cr,lmponentg a condus la ideea rezi+tenfei la
intindere ca etiologieprimari a acgs?ei lcziuni. Ccnfoir,n aceslei teorii, fodele laterale, dezvottate in timpul mastiealiei sau a brurismului duc la flectarea dintelui gi tensitrnile rezutrt*te, acur,nulate [a nive]Bl

-=

zcnsi cervicale, distr.:g legitr:rile chir,nice ale strusfurii cnstaline diu snnalg gi dentini aplr6nd
microfistri. Stmcturile dentare afeetate se pierd sub influenla unor faciori secundari presrun ebrazitmea,
eroziunea chimic6, forfecarea gi compresiunea. Aceastl teorie expliei o serie de eler:esete pr.ecwn:
- morfalogia caracteistic[ leziunii euneifbnne;

I
=

I
G

I
I

localizarea sa;
este in confomritate cu priocipiile de baztr ale mecanicii;
oferl o expliefier*lional* apariliei acestor leziuni.

Sarci*ile aplicate asupra dinlilor

I
;:

?n

tirnpul rrasticaliei au doul faze:

Prima fazd, cu iuterpulerea *lirnentelar iatre di,nli, cea ec qiutd la distribuireg fo4el,or pe
suprafap ocluzall a dinlilor Ei rnicgoreazi a:tfel eoncontralia de forfe defavorabile; .

Faza a doua, ?n care dinfii vin in contact dento-dent*r, c se coneriizeazl inn-un stres de
intensitate patologici, determinind falete de abniziune, morfologia lezfunii gi incidernfa le=

ziunii cuneiforme la bmx,omani.

I
:

I
I
=

I
I
:

Ir.{astiealia genereazi vectori de forge ce pot fi deseompuse in f,or}e axiale gi non-axial+. Forfale
axials de compresirme se dishibuie prin smatg qi dinte Ia parodotfiu, apirAnd o forfd de comp.re+iuoe
concentratl la joncliunea smalf/ccnrent unde yom avea:

tensiune de compresiune la smalgul cervical;

tensiune de alungi;e in dentinE.

Acest i:icr': {Goel) ar putea duce la separarsa scra$u}ui dc danhnE in fracliuni rnici, determinind leziuni cevicale. Acestea ar presupune insl aparilia leziunilor nu numai pe fata ve*tibulr,tr a
dintiior ci ;i pe faia orali, proxirrraii, ceea ce nu corespuude reaiitiiii ciinice, cu aidr:r.'ai rr.uit cu cit
leziunile sunt uneori aumai in smalgrl cervical sau in denti;ri, [a distan]tr de.lonc{iuno+ s*ral/eeme*1.

lulaiana Brdndusa Popa - Estetica in odontoterapia reslaarEtoaye

Cercetirile ulterioare au dus la ideea ci aceasti explicafie, conform crreia,

comprimarea
axiala a dintelui a determinar un stres patologic concentrat in
,egiunea cervicali, rtrmdne un mare
semn

u.le

intrebare.

Acfunea fo4elor non-axiale se bazeazbpe principiul parghiilor, conform

ciruia, fo4ele se concentreazi in apropierea sau la nivelul punctului de sprijin. C-inJ
usrrp* unui dinte aclioneazd o forfa
non-axialr, aceasla se.comporti ca o pdrghie cu punctuide sprijin
in zona cervicali-.orice lip de,fo4e
de comprimare, alungire, forfecare, de mirime suficienti,
port" uf*"ru shrrcfura dentarl in aceasti zoni

in care se concentreazi tensiunile.

Structurile dure dentarg respectiv smalpl, are rezistenli mai mare
la compresiune decit la
alungire, dintele prin implantarea sa fiind adaptat pentru a
suporta compresiunea gi de a disipa fo4ele
compresive in timpul fricfiunii. Aceasta duce la concluzia
ci, st octo- dentara e piobabil afectati cind
e supusd unor tensiuni de alungire ce sunt generate
de forfele laterale ce acfioneazi asupftl dintelui gi
acste tensiuni de alungire nu au tendinla de disipare,
ci de concentrare in zona cervicald a dintelui.
Intensitatea tensiunilor de alungire in zona c"ruicaltr
a dinlilor depinde de:

mirimea gi direclia fo4elor;

distanfa inne puncrul de apricare ar fo4ei gi punctur
de sprijin,

Majoritatea concluziilor cu privire la modul de acfiune al

tensiunilor de compresiune gi alpnqire nrovin din elperienie frcute <in vitrp, aceslea insi, nu permit reproducerea condiliilor
complexe
din cavitatea bucali, de aceea gi rezultatele nu pot fi considerate
absolut exacte.
Corelalia intre malocluzie, bruxism, leziuni cervicale
a fost obseryati de clinicieni cu multe
decenii in urrntr- Sub influenfa tensiunilor ocluzale
studiile stereomicroscopice au pus in evidentd cu
claritate fracturarea cristaletor de hidroxiapatitd ale smalgului.
De asemenea, microscopia electronicd a
evidenfiat fisurile induse de stres la nivelul smalplui
ceruical p care ulterior, factorii secundari vor
fb'orzs cistr:c1i'- snrlprlui cu e.;cluiie l,l J,:r,rini Dt nis:id ':c
leziu=jle z-v?ns.rrflzi, se pierrie *0..tui stuuniral 9r asttei tiintele devine mai suscepribii si fie afectat
de fo4ele de alungire gi ritmul de
avatrsare al leziunii vacregte.
*

La nivelul coletului dentar, placa bacteriani intrefiuurtr

de. alimentalia bogati in glucide, aciditatea salivari crescuttr prin cansurn de lichide
acidg pot duce la aparilia leziunilor erozive, deci aici
pot coexista ieziuli combinale eroziv-abrazive. Acestea
au gi componenta chimici de solubi lizare a.
substanlei dure denlare dar gi componenta mecanicl
determinati de periajul dentar.

Clinic
Leziunile cuneiforme sunt afecliuni c4gtigate care se
manifesta printr-o distrugere lent5, progtesivi a fesuhrilor dule dentare- Au fost descrise in
anui 1894 de crtre Zsigmond ca defecte angulare,
specifce suprafeielor vesii'lrulare ale dinfilor incisivi gi
canini dar ele pot aptrrea gi la nivelui dinflor
premolari gi molari' Afecteazi mai rartoli di4ii,
de oblcei sunt localizaie tootal, pe ambele arcade sau
doar pe o singur[ hemiarcadtr uneod pot aparea
izolat, pr * *iog* dinte. cdnd sunt mai multe, aces9i
tea pot avea grade diferite de evolufe. Apar
la nivelul coletulii'dentar la ambele sexe. Num[ruI
pacienfilor care prezinti lacune cuneiforme cregre
cu virsta gi suot mai frecvente la paciengii cu o igienr
oral6 buntr, cu din{i slndtopi gi relativ bine implantali.
rc - leziunile cuneifornne au forma unor fracturi
trir nghiulare, cu varful orientat
spre interiorul dintelui, sPle axul sdu longitudinal,
intinse in sens mezio-distal, transversale pe axul
comanei dentare gi sunt mai mult adinci decet
hrgi, cu aspect de panr- Baza virtualE a lezitrnii
este

spre
cavitatea orali, unghiurile sunt as$ulite, marginile
tiioase, funduirJ;t{t
netedtr, dur6, lucioasi' Axul mare al lacunei
cu-neiforme e perpendicular pe axul dintelui (fig. L "fa!a
I0).
Profunzimea lacunelor cuneiforme e variabild gi
ele pot evolua progresiv spre ,pafrut endodontic determinind forniarea de dentini de reacfie gi, in
acelagi timp, induc leziuni degenerative la nivelul
fesutului conjuncriv
:

d;-""t}f..i'r"n

pulpar.

2?

'

"

I
I
I

t
I
I
I
t
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I

T
a'.

I
I

Capitolal

- Estetic Si inestetic in odontoterapid restauratoate

I
I

I
I
t
t
I
I
I
l

i
i
t

I
i

t
j

I
I
I
I
=

c
Fig-

I.l0 -

A SI B - Aspecte clinice sle lae,nei cuneiforuteC - Reprezenlarca grafcd a ansi lac-une cto*iforme-

Uneori, cind procesul distructiv e rapid, poatc aFirea durerea dentinartr caro poate duce la
aparilia complicafiilor inflamatorii pulpare sau prin evoiuiie ooate sd determine chiar deschide.rea
camerei pulpare, prdpa dentari descoperiti prezentind aspect de pr1lpil* cmniutr datorire leziunilor
degenerative prezenteln anumite cazuri, sub sarcini ocluzale mari qi datoritE evol,-4iei leziunii, dintele se poate fracnr3, caz destul de frecvent le nivelul dintilor frontali inferiori gi restul radicular rezultat poate fi vital,
pundnd pmblema unui tratament endodontic corect.
Ps aceste defecte se pot grefa procese carioase, zona devenind retentivl, eu acumulare de placl

bacteriani gi realizarq unui pH acid.

Leziu nil e dis c oid a I e

Qen

rtcub re)

La nivelul coletului deniar, ca lrrnare a abraziuril determinate de periajul individual internpestiv, pot sl apari leziuni cervicale eu un aspect diferit de cele descrise drept lacune cuneiforme.
Leziunile de la nivelul coletulu! dentar datorate abraziurii prin periaj pot constitui lactor primar penru aparitia de procese carioase, eroziuni acide gi, in anumite condilii, pot fi factor secundar important

T
l
-

I
=

?,3

I
Ivlaiana Brandusa popa - Estetica in odonrottrapia rcstsuratoare

in avansarea leziunilor cervicale induse de stres. Aceste leziuni

sunt cunoscute sub denumire a de leziuni discoide sau lenticulare, iar diagnosticul lor se poate pune pe urmitoarele
elemente (fig. l. I I ):
- antecedente de periaj dentar incorect;
- localizarea lor rnai mult supragingival, in zone accesibile periirjului dcntar;
- iritagia gi retraclia gingivali care sunt, de regultr, prezede;
- morfologia lor difenti, elv'fiind leziuni mai muliintinse ln suprafalA decf,t in profunzime,
putindu-se extinde gi radicular c6nd r{dtrcina esre
denudat{
- aspectul neted, Iustruit al leziunii care nu mai imbractr aspectul de pani caracteristic lacunei
cuneiforme.

Este foarte important ca diagnosticul de lacuni

cuneiformtr sau de leziune lenticularl (discoidali) sE fie pus prec/oce gi tratarnentul inslituit imediat.
un diagnostic eorect presupuae o anamtrsztr
corecti' bine condusi 9i un exafien clinic riguros, Ilcut
in cooia4ii ae hmrinozitate buna, pe dinfii
curati' uscati, cu evideniierea elementelor ce .iput""
constitui factori eliologici ai leziunii gi uneori este
necesard o imagine fotografici a dintelui gi modele
de stutliu care str peimitr o analizi corectd, cu ev!
denlierea unor elernente esenliale cum ar fi:

existenta fo4elor ocluzale laterale in timpul procesului

de masticafie,
prezenla faletelor de abraziune

forma caracteristicd angulartr, in pani, a leziunii

cuneiforme sau cea de leziune lenricular6,
localizareasubgingivari a unei pi4i sau a inhegii leziuni,
pierderea gbidajului anterior gi orientarea
axuluflongitudinal al dinlilor in funcfie de forfele
de ocluzie,

intinderea picrderii de substan;d rientard in suprafa|i gi

profirndme.
Leziunile iniiiale rebuie monitorizate gi de asernenea"
rezultalele in timp ale metodelor rerapeutice aplicate.

:t"*;**'"i|lfii'3Jl*1io.'u
-

va p'ne in evidenli etiologia caracrerisricr acesror

reziuni,
cariile cervicale la care avem elernentele caracteririi"*
urot"in; prezenladentinei alterate,
modificare de culoare, un alt aspect al leziunii.

De importan{ majgri este diagnosticul diferengial

intre cele doui tipuri de leziuni (lentic,lari

sau cuneiforml) gi care se face pe urmitoarel"

-.
24

"l"*ente:
Abraziunea deterrninaf
neriaj are o formr lenticularr, cu localizare supragingivald, cu
iritafie 9i retraclie gingivall, iar lezi,.rnea esle rnai
rotundi, mai superficialtr; in plus, iipsesc
fo4ele laterale ocluzale distructive;
Lacunele ci'ineifonne au o furmd anguiari, surt
mai muit adanci decit largi, au margini mai
nete 9i apar cu predominenfr pe dinli anteriori
sdnnroqi cu o implantare relativ bun6.

'f

I
I
I
I
t
I

I
I

I
I
I
I
I
I

ti

I
l

li

Capitolul

li

.t
,t

:i

ti

asupra restauraliei.

13.f
I

ri-:l

:i

ai

:i

I;
::

I
.=
=

I
=

:i

I
-=

t
=

I
=:

7
:

I-=

- Estetic $i inestetic in odontaterapia restaurctoare

Capacitatea de a diferenlia leziunile produse de abrazirrne de leziunile cervicale induse de stres

are o importantl majord asupra succesului trapeutic deoarece, spre deosebire de leziunile lenticulare,
care nu sunt supuse rnor forfe ce ar putea deteriora restaurafia, leziunile cuneiforme fiebuie tratate
finAnd cont de fo4ele ocluzale care acfioneazlinproducerea lor, altfel acestea vor actiona distructiv

.2.1.3-

ERozluxua peNTaRA

Eroziunea dentarX reprezinti o pierdere superflrciali de substanfi dur[ dentartr datorala unui
proces chimic care nu implicl flora microbianl. La origirea acestei leziuni std actiunea dizslvantl. a
unor substanie chimice acide care conferi smal;ului o rezistentd mai mici la uzura prin frecareLeziuni erozive sunt intahite cu o frecven$ mai mare la pacientii adulli, de varste intre 30*4C
de ani, dar ele pot si apari gi la vdrste mai tinere, intre l8-20 de ani.
Dupi originea factorului cauzal, eroziunile dentare pot fi produse de:

factori extdnseci;
factori intrinseci;
eroziunea idiopatici esenfialtr, la care agentul cauzal rimdne necunoscut.

Eroziuoiie extrinseci, externe, pot fi determinate de factori c.himici acizi ce pot

str

provintr din:

aport alimentar;
utilizarea unor substanfe medicarnentoase (iatrogenei.

Eroziunile pot fi generalizate pe toati suprafala coroanei dentare care igi pierde conturul gi
apare lucioasi, netedi, fEr[ margini de smal; ascu{ite gi sunt intinse in suprafa;b mai mult decAt in profunzime. Suprafala smalplui poate deveni concavi. pinl la expunerea dentinei 9i acest lucru detersfni
accelerarea reducerii de {esut dentar datorattr duritrlii mai scirate a dentinei.
Peste iez.iunile emzive se p-ot suprapunr leziuni abrazive sau rle a|ri{ie, sroziu:ea gi
factori primari pe cf;nd abraziunea este un factor suprapus.

anifa fiind

Eroziunea se va exacerbrdaci pacieatu! se periazi pe dinfi atita timp cit acidul se afli
prezent in mediul bucal, periajul indepirtind matricea organici a dentinei expuse remineralizarca
Ei
nu se r::,ai poate proriuce. Daci peria-iul are loc la 2-3 ore de la atacul acid, atunci remip-eralizarea e
posibiltr prin ionii de calciu gi fosfagi-salivari. Corect ar fi ca periajul sd fie executat anterior utitizi.rii
factorilor acidifian$ qi dupi consumul acestora si se efechreze o clitire cu ape de gurb cu fluor
(degustltorii de vin, de exemplu)

Eroziunile exb:lnseci
Eroziunile extrinseci prin aport slimenlar
Eroziur,i extrinseci prin aport alimentar apar Ia consumrrl de:

Alinrente acide cum sunt salatele, murdturile, ce con;in acid acetic;

-Bduturi acide carbo-gazoase, cu rm pH acid de 2-3,5 (Coca-Cola, Fanti, ape mineraig vin
etc.) ce conlin acid carbonic;
Alimente sau biuturi ce contin acid citic (limii, portocale, sucuri de citrice etc.).

Dupn o asemenea dietd alimentari timp indelunga! se constatd aparilia de leziuni erozive cu o
Iocalizare pe f4ele vestibulare ale din$lor frontali maxilari gi pe marginile incizale ale d;lfilor frontali

I
-

superiori qi int-eriori.
Consumul de fructe, sucuri acidulatq blocheazi,pin acidul citric calciul ionic din lichidul
bucal ceea ce favodzeaz[ scoalerea calciului din stmcturile dure dentare iniliind demineralizarea acestora. Deminenlizarea inceteazi cind clearance-ul acidului citric ajunge si restabileascl normalilatea.

Eroziunea de acest gen apare la indivizii care lucreazi in mediu cu acizi industriali

E rozia n ile dsl

qr-idrrl nlnrhidrir

Fnmi.
'vrrr.rvr

un

q-^tl-

or

activitd".i profesionale

-.'.-i-;.',f.
!u svr Pvrvsr
Ltw,r f4LrzI
u -^^^.rl'rar wq
",,|fi'r-in arn
-vlrv
boratoare de cercetare in care se ltilizeazl reactivi zubstanle acidg etc.

I
.

I
,-

oratc

uLvrrvt

JqV

f^*x

lVIlrlA

---^--x
564V4)O,

prec-\r-rn

+^
l^
t[ l4-

zj

Itfariana BrdnduSa Popa

Este&ca tn odontoterapia restourotoore

Eroziunea apare in accsle cazuri in primul rind pe suprafetele dentare expuse

in mod direct
mediului extern 9i anume, pe felele vesribulare ale dinlilor maxilari, primul
d,

,"r*

atacarea fefelor vestibulo-incizale ale incisivilor ce vor cdplta

un aspect mat- pe
progreseazd, se observi pierderea smalgului vestibulo-incizal,

misuri

leziune fiind

ce eroziunea

suprafila smalfului capati un aspect lustruit, neted, rotunjit, pierderile de substanli fiind extinse la nivelul
smalplui mai muliin suprafall decit
in profunzime. Forma este u$or concavi, fErd nruchii la nivelul
smalgului.
Evolutia lor este lentd in small dar cind se ajunge in dentini, cvolu{ia va
fi mai rapidi datoriti
vulnerabilitiilii mai mari la atacul acid al acesteia_
Efectele nocive ale substanfelor acide din mediul de lucru al pacienrului
asupra structurilor
dure dentare sunt influengate de o serie de factori:

concenrra{ia acidului in mediul inconjurtrtor;

timpul de contact at acidului cu suprafefele dentare;

gradul de disociere al substanfelor acide;

dimensiunile fantei labialc;
prezenta respiraliei orale;
capaciratea tampon a salivei.

Eroziunea dennrd prin utilizares unar substale medicamentaase

Eroziunile dentare apdrute ca urmare a utilizlrii unor substanle medicamentoase
au czracter
iatrogen' Ele sunt deterrninate de adminisrare exagerati de substanle

medicamentoase preeum vitamiaa c {acid ascorbic}, aspirina efervescentl sau tabletemestecabile. pH-ul
acestora est puternic acid,
asemdnitor pH-ului sucului gastric.

Aspectul clinic al leziunilor erozive prin consum de medicamente

este legat direct

r^ f,_
_,fle
r3cton:

r1e

o serie

durata contactuiui acidului cu suprafelele dentare;

aria de.contact;
cautitatea

ii

calitatea sistemelor tanpon ale salivei;

folosirea altor substanle acide in alimentalie.

o alti formE de eroziune iatrogend este aceea intdlnitA Ia pacienlii cu afe.cfiuni gastrice cu
hipoclorhidrie gi care iau o medica;ie acide (acid clorhidric concenbat)
car va determina erozi.ni pe
fafa oraltr a dinflor superiori chiar dac6 substanla acidi este
adminisrrati cu paiul.
g;_67iunl e intrinseci
Eroziunile intrinseci sunt, de regul5, rezultatul regurgittrrilor
conginutului gashic care poare fi
un simptom asoeiat anorexiei nervoase, herniei hiatale, gurtlt"i
acide hipertroficigigante, asocierea
toxicd a altor afecliuni care deterrnintr virstrturi regolate cum
ar fi alcoolismul cronic, bulimi4 anomalii ale tractului digestiv' ulcer peptic, diverticuliesofagieni
dar 9i st6ri tiziologice ca, de exemplu,
sarcina toxictr.
La pacien[ii cu regurgitiri frecvente, dinlii prezinti un
Bspect clinic caracrerizat prin afectarea
suprafe{elor palatinale ale dinfllor superiori, mai ales
ale dinlilor'frontali care se afli in calea confinutuluigastrie regurgitaq felele ocluzali vestibulare
ale dinliior larerali inferiori, pe c6nd dingii frontali
5i
inferiori sunt oarecumprotejati de interyozifia lirrbii. Incisivii
supcriori suferi un proces de estompare
a tuberc'lului palatinal iar cuspizii morarilor gi premorarilor
devin rohmjifi.
Asocierea anqrexiei nervoase cu leziunile smalgului
sunt cunoscute de peste 100 de ani, ele
apar mai frecvent la femej dec6.t la blrbali gi mai ales
ia vf;rste cuprinse intre 16-20 de ani. caaza
principaltr este probabil dorinp tinerelor fete de a avea
o siluetd supli, motiv penlru care, dupr
mesele principale, acestea igi provoac[ senzafia de vcmr gi
acest obicei duce in ]mp ta grave fuiburiri metabolice.

26

t
I
I
T

I
I
I

I
I
I
I
I

I
lj

I
I
I,

l,
i

l,
t

l'
.i

,i
-i

l_t
I.
,,
l_t

I
-:

I
=

I:
I
=

I-=

Capitolal

- Estetic Si inestetic fn odontoterapia restauratoare

Eroziunea idiopaticl, esenfiall

Eroziunea idiopaticd are cauze neconoscute, sepresupune c[ ea ar fi determinati de factori precum:

CreEterea conlinutului de acid citric

in seliva stimulatd;
salivi. aceasta ingreunf,nd depunerea de calciu salivar
in scopul repardrii miciior defecliuni ale smal;ului prin remineralizare;
La pacienlii ce prezinti ocluzie traumaticd sau parodontopatii gi la care se constati in
apropierea suprafelelor cu leziuni erozive prezenla unui exudat inflarnator ai mucoasei gingivale cuun pH acid scdzul.
Cregterea conlinutului de mucind din

S-a abservat ci un flux saiivar sclzut exacerbeazi efectul factoriior intrinseci sau extrinseci
ai eroziunii pe c6nd, capacitatea tampon a salivei precum qi apele de gurtr fluonrrate reduc efectele
nocive ale acestoraEccles, in 1974 (17) a fdcut o sistematizare a formelarclinice ale eroziunilor dentare dupi stadiul lor evolutiv, clas:ficarea lui avdnd rolul unui ghid epiderniologic ai oferi medicirlui stomatolog
posibilitatea unei orientiri in ceea ce privegte diagnosticul gi terapia aceslora. in aceastl clasificare, ca
de altfel gi in clasificArile anterioare esle indicat gradul de distructie coronari de Ia superficial la sever
gi se precizeazl implicarea unor supraiele dentare aie unor anumili riinli.

Aspecnl clinic
Stadiile incipiente ale eroziunii rimdn de obicei nediagnosticate, caea ce f:ce ca iristituirea
unui tratament precoce s6 fie ratat[. Nu de pu[ine ori pacienlii se prezinti la medic cu grade avansate
de ercziune pe car, de cele mai multe ori, le pun pe seama abraziunii.
in primul stadiu, sernnele clinice sunt it general, s6race gi de cele rnai muhe ori absente.
Medicul stomatolog este cel care, pe baza unui examen clinic minulios gi cu cercetarea atenli a
:rtrgr:i5iii srrprafegcl+r dure tlentare, toate p-.:ne er.,:nilal .c:st diagnosli,:.
ia t-aze mai avansate, cu implicarea dentinsi pe cel pufin 1/3 din suprafa;E, semnul pnncipal ce
il aduce pe pacient la medic este durerea care apare la agentii fizico-chimici qi care poate deveni une.
ori atit de neplicuti inc6t pacientil se abline O" tu *q*mul unor alimente necesare unei diete alircenEre ncrmale gi se feregte si utiiizeze nijloacele de igiinzare. Starea psihir.i a pacientului poate sd
se altereze ueptat atdt datoriti durerii ctt gi datorite tulbudrilor de estetici (fig. l.l2).
CAnd eroziuaile au un caracter generalizat, tabloul clinic este dominat atSt de tulburtrrile fizionomice, care devin evidente, cit gi de fenomenele dureroase care se pot complica io timp cu inflarnalii pulpare.

I
=
i

'

Fig.

l.l2 - Aspectul clinic al emziunii dentere.

sr.rdiile efecn:ate cu ajotorul microscopului cu transiluininare au pus in evierodat a o serie de adf;ncituri in prismele de small gi dispari{ia
perikymatiilor- Cind eroziunea este latenih, rnicroscopic poate apfuea o estompars a modelului irexagoni:l a! prisrnelcr de smal1.

Morfopatologic

dcnii prezenla pe suprafala smal;ului

77

lv[srlana Brdndusa Popa

Estetiet tn odontoterapia restoumtoare

Suprafap emziunii, care din punct de vedere clinic pare

a fi netedd, priviri la microscop, pre-

zinttr destul de multe neregularitAf.

La nivelul canaliculelor dentinare gi in substanta intercanaliculari,
au fost observate cristale cu

aspect patologic.

Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv al leziunilor erozive se.face pe baza,urmtrtoarelor.,lemsnt:

Anamneza atent6.,cu evidenEierea factorilor cauzali ai

sensibilitdlii dureroase Ia nivel cervical, dat'orati eroziunii prezenli fie in dieta alimentarS,
in mediul unde pacientul igi desfnqoari
activitatea, prezenla regurgita;iilor acide, a unei medicafii
cu substanle acide etc.;

Prezenp unor suprafele r.rza[g, fdrd limite nete;

Existenfa expunerii canaliculelor dentinare direct in mediul

bucai, prin procesul de de-

minsralizarE al dentinei-

Di ag n o s ti cul dife re n 1 ia I
Diagnosticul diferen;ial se face cu:

leziunile abrazive la care, un examen clinic arent va

eviden{ia prezenlafactorilor cauzali
-

specifici;
lacunele

cuneiforme al cdror aspect angular specific ne va permite

un diagnostic corect;
procesele carioase cu localizare la coletul
dentar care sunr caracterizate de prezenla dentinei
alterate, a modificirilor de culoare.

1-3.1-2-2- Pruaupatt DE TRATAMENTALE

LEzruNrLoR NECAnTaAsE

un plan de tratament corect al leziunii <!e rmri denrari

l.].:.iu:rii ia'e pierulune un ex,,-!i--:n clirlic atcri;i gcr,r;-.Fetenl,
cr

se face dupf un diagnos.iic corect al

a!..r.jc:^[-.r g;ac,:i-,:i d..:uzr:ri a

!csi.i_
turilor dure dentare deoarece nu toate leziunile, indiferent
dagradul lor de evolulie, necesiti un tratament imediat' Este necesard mqpitorizarea leziunilor
inifiale
p"nt
se efectr:eaz{ modele de
studiu, fotografii care si permittr aprecierea evoluliei procesului
"Lfie uzureo care
in dmp gi momentul optin al
uaei eventuale intervenfii teraperrtice.
Intervenlia terapeutici presupuns:

existenfa unor tulbur[ri ale funcfiei fzionomice;

prezenla sensibilittrlii dentinare;
deschiderea camer.ei pulpare ca urmare a evoru;iei
uzurii deirtare;
aparilia pericolului de fractur{ a din{ilor ca urmare
a slabirii ruisten}ei struchrilor dure
dentare;

aparifia complicaliilor inflamatorii pulpare;

rurlra accenhrati, cu modificarea contactului
firnc;ional nonnal prscum gi apari;ia disfunclii lor artictl at iei temporo_mandibulare:
reducerea dentari progresivf, ocruzo/gingivar
sau ocruzo/incizal.
intgrve'n;ie terapeuticd corecti trebuie str aibi

in vedere identificarea

gi indepdrtarea

factorilor etiologici in fi'mc[ie de situagia clinicn- atunci

cind este cazul se cere modificarea dietei alimentare
a pacientului qi inltrturarea factorilorcauzatori
ai eroziuiri, se vorda indicafii ctare gi precise privitoare
la modul de efectuare a! unui periaj d,entar
corect gi de alegere corect{ a pasielor de dinfi a periulei
Ei
dentare, se va indica lratarnentur afecliunilor generare,
cind esre cazul.
Tratamentulpropriu-zis presupune restaurarea
morfologiei nonnale a dintelui uzat scop ln care
se vor utiliza restaurdri directe cu materiale
compozite, compJmeri, cimenturi cu ionomeri de
sticltr,
restaurtrri indirecte cu materiale compozite
sau ceramice, falirrri
directe din materiale compozite sau

faletiri indirecte ceramiee, coroane de acoperire pa4iare

sau'totale.
in katamentul lacunelo.
sau a uzurii dentare datorate

abraziunii patologice,

"uoeitoile
medicu! trebuie sd $nr seama de fapioi
ci dinieie nu esie o unitare statice, ei este supus deformirilor
sub influenla unor sarcini ocluzale, iar materialele
o* r"rtaur# n* *te gi adezive, suni sup'se gi ete

28:

I
I
I

I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
I
I
I
T

I
I
I

I,

Copitolul

t
:f

l;

t
,f
ai

- Estetic Si inestetic tn odontoterapia restouratoare

aceloraSi fo4e care le pot disloca. Un agent adeziv puternic trebuie inso;it de un grad de deformabililate corespunztrtor stresului la care va fi supus. Este clar astizi ci inlelegerea ocluziei func{ionale este
foarte importanti in tehnicile restaurative, chiar gi a celorcare folosesc adeziunea chimici. Cind fo4ele

ocluzale non-axiale nu pot fi reduse sau eliminate restaura{iile trebuie imbunitdlite cu mijloace de
retenlie mecanici ce pot asigura succesul pe termen lung.

1.3.L3.

LEZIANILE TRAUMATICE ALE DINTILOR

Leziunile traumatice dentare reprezinttr in odontoterapia restauratoare una din cauzele cars produc modifictrri ale morfologiei coronare prin pierdere de substanld duri dentarl de etiologie noncarioasa.
Spre deosebire de uzura dcntari care se instaleaztr lent, ?n timp, permifind aparitia unor reagii
pulpare de adaptare funcfionaltr, leziunile traumatice sunt determinate in principal de accidente acute
9i
nu de pufine ori ele sunt insofite gi de alt'e leziuni mult mai grave precum cele radiculare, parodontale;
alveolare, ale pirlilor moi, 9i care cer de cele mai multe ori un tratament de urgenla qi abia in timpul
urmtrtor vizeazlrefacerea coronari a dintelui afectat.
Clasificarea traumatismelor dentare se poate face in func1ie de o multitudine de factori prcrrm:

factoruletiologic;
aspecieie clinice;
aspectele morfologice;

posibilitdlile terapeutice etc.

Organizalia Mondial6 a Sdnitdlii B propus o clasificare care a fost acceptati 9i folositi ?n multe
din gcoiiie rie stomatologie din tiiverse state ale lumii. Aceasti clasificare line seama de aspectul clinic
gi terapeutic al leziunii gi cuprinde urmdtoarele categorii:

lezilni dentare;
leziuni aie lesutuiui parodontal;
leziuni ale suportrrlui osos;
leziuni ale gingiei qi rfucoasei bucale.

Clasi{icarea este valnbili gi la dentiiia tennporarii gi Ia cea pennaner;i5.

ln odontoterapia restauratoare a dinlilor vitali intereseaztr in mod direct frachuile dentare
coronare nepenetrante simple, sub diferitele lor forme clinice (fisuri, fracturi ale smalEului, fracnrri ale
smalfului gi dentinei).
Dupi Bagbdadiz (200q) (4), fra*uriie mrooare reprezinti carn 2G92Yo din traumatismele
dintilorpermanenli, di4ii maxilari sunt mai afectafi drcit cei mandibulari (899/o respectiv ll%), iar
dintele cel mai interesat este incisivul central superior (75!/o). in legituri cu ft=actura incisivrilui central
superiort acelaqi aulor subliniazd ctr frecvenla cea mai mare o are Aachra unghiului incizal mezial
urmati ie fractura ?n l/3 incizall gi in U3 medie sau fractura ?ntregii porliuni con]nare; de asemenea,
subliniaztr ci cele mai multe fracturi suni unice.

1.3.1.3.1.

Frs{nA caRoNARA
Fisura caronartr este o leziune caracterizaltr prin intrenpsrea continuitdfi smallutui dar fdri pierdere de substanli amelari" Ea se intilnelte desatl de frecvent gi este uneori greu de diaposticat gi de tratat.
Aspect clk'rc
Fisura coronari este o lgziune traumatic* ce se prezinti, din punct de vedere clinic, sub forma unor
care pot ajunge pini la joncliunea amelo-dentinari sau se pot extinde spr",R{pa dentari-

linii in smalg

Simptcmatolbgia clinici este destul de strracd, uneori pacienfii pot si acuz-e ci iiloartr sensib!
Iitrite la rece sau dulce gi mai frecvent durere la presiune sau la masticalie. Daci lisura este profirndl,
simptorn:tologia dureroasi se pcate accentua gi in timp poate deveni ireversibild, alteori dimpotrivi,
durerile dispar dupd un anumit timp prin aparilia mortificirii pulpare.
Uneori. chiar unui exametr clinic nrinulios ii poate sclpa o asemenca leziune flsr-ualI a
smal;ului. De aceea, atunci cAnd existi suspiciunea unei asemenea leziuni, se va recurge le mijloace
29

fuIqiana Brindusa popa

Estetlca in odonnuropia restaurrtoorc

suplimentare de examinare precum transiluminarea cu fibre

optice (Andreasen l9g3) {2) sau utilizarea unor substanfe colorante (albastru de metilen),
metode ce pot duce in final la un diagnostic
forect atr fisurii' Atunci cSnd nici aceste metode complementare nu
sunt suficiente, pentru certitudinea diagnosticului se poate recurge la utllizareaunor
obiecte pe care paci"o*t *" pus si mu$te,

dupd ce acestea au fost plasate acolo unde existl

suspiciunea unuidinte aiectat. Aparilia durerii acute

la indepdrlarea obiectului interpus imediat dupi

incetarea strangerii dinlilor ajuti ia identificarea dintelui afectat' Pentru efecruarea acestui test se poate'folosi
un dis. de cauciuc, un beligor de lemn sau
un nrlou de val6 foarte dens.

Tralament
Tratameniul
de smal; lipsite de complicalii consti in expectativl, monitorizare
clinici
!1ur;lor
gi radiologici, aplica;ii topice de preparate
fluoruratersau utilizarea unorpaste de dingi desensibilizante,
acolo unde e cazul- Tratamentul trebuie si impiedice acliunea
stimulilor externi 6zici,chimici, bioIogici) asupra pulpei dentare pentru a preveni afectarea
acqsteia.
Uneori' din aceste considerente, in perspectiva prevenirii posibilelor
complicalii pulpare, se pot
utiliza glassionomeri sau compomeri pentru inchiderea lisurilor,
alteori se pot realiza fafetiri directe / indirecte din rigini compozite sau indirecte
din ceramici, gi destul de rar se .."rrrg. la utilizarea
'oor incnx;ta1ii tip onlay.sau.chiar aplicarea unei coroane de acooerlre.
Daca apaf comphcafii pulpaie se va rcurge ra tratament'endodontic.

1.3.1.3.2.

Fnacruna conowenl stapr,{

DE vMALT

Aspect ciinic

Fractwa coronarS simpli de small reprezint{ acea leziune

traumatici in care pierderea de substalla durl este limitati in general la sma! sau lnclude
cel mult, o mic6 porlirme de dentini, aceasta ca
t-' consecrlii:.r fiac'.u:ii sr.ralrl-rlui
d,--a ir.rilgr,-r! jcncli,-r:ii ;malr-dentine sel

ta:oati cuirria{grii denti.,rei

linia de fracturi.
De obicei este afecht unghiui mezial al marginii incizale gi
in prcpo4ie mai mici heimea
mijlocie, in aceasti situalie fra$uri afectand mai mult p**
orald- De reguli fractura este localizat{ la
nivelul unuia sau rnai multor dinli frontali, de cele
mai multe ori ai maxilanilui. Ea poate provoca leziuni
p3 muc\)asa oraii datoriti marginiior ti;oase
;i un cliscorrfort estefic md r:rult *au mai prlin important.

i,

I
I
I

I
I
I

I
I
t
I
I

I
T

A
Fig- l.I 3 - Fracturd corcnard de smals cu modifcawa
culoii lui Il ;
A - Aspect clinic;
B -,4spect radiolagtc {parodant'rtd apicaid cronicd)30

I
I
I
I
I
I

t
ri
I

r!.l

Il
:l

rl

r;

I'
!

,!

l;

I
?

Capitolul

- Estetic Si inestetic in odontoterapia restantratoare

Trstsment
Tratamentul fracturii smal;ului consti in netezirea rnarginilor asculite, neregulate cu ajulorul
unei pietre diamantate. in func1ie de gradul de distruclie gi de modificarea aspectului fizionomic, uneori tratamenful consttr in restaurarea formei iniliale a dintelui cu sisteme adezive.
in toate situaliile clinice, indiferent de mdrimea zonei fracturate, dintele trebuie si fie urmdrit
in timp, deoarece, chiar in condiliile unui traumatism aparent minor, cu lipsi minimi de substanlI durl
dentarl, pot se apar{ cornplicaf ii pulpare sau parodontele (fig. l.l3 A, B)

1.3.1.3.3.

Fntcruns coRoNARl srMpl.l

DE nMALT $r DE DENmN.4

Aspect clinic
in cazul fracturilor coronare nepenetrante, simple, cu interesarea smal;ului gi dentinei, aspectul clinic este variat in ftinc{ie de traseul liniei de fracfuri, de gradul de pierdere al substanlei dure, de
asocierea leziunilor p[{ilor moi din vecinatate. Traseul liniei de fracturi poate fi oblic, orizontal, uneori chiar cu o componenti verticaid, ducAnd la detagarea unei zone de structuri duri dentari variabili
ca intindere (fig. 1.14, l.i5).

f
a

f
t
f
=

:e

E
E

linie

Fig- I-14

Fraeturd con>nard simpld de

oblica defracturd-

I.l5

Frachtrd coronard simpld de snals gi de dentind cu linie

stnals Si de dentind cu

tI-

.==

J
=
:.

r
=E

J
=

I
=

t
I

Fig.

arizontuld

de

lVacturd.
at

Matiana Brdndusa Popa - Estetica in adontorerapia restoaratoare

ln func;ie de gradul de expunere al dentinei, acesr tip
de leziune haumaticd genereaztr simptornatologie subiectiva cu grade diferite de intensitate,
in special dureri provocate ds agenli termici gi de
presiunea exercitatd pe dintele in cauzi,- in
acelagi timp, pacientul prezint[ qi disfil:c1ie fizionomictr.
Trstanent
Tratamentul facturilor coronare simple de small gi
de denlintr urmrregte in primul r6nd protepltrgii
dentinare cu materiale pe bazi de hidroxii de calciu,
.iarea
care au ayantaiui ci determind o
reacfie de apirare a pulpei dentare prin fomrarea
unei bariere protectoare de dentinf de reactie, dupi
care' se recurge la restaurarea coroanei dentare
cu.materiale compozite,.sau.compomeri, uneori utiiizdndu-se mijloace suplimentare de retenlie. in
unele.u*i r. poate recurge Ia o fagetare direcla sau
indirecttr din material compozit sau indirecttr din
cerarnicr gi mai rar la incrustafie, coroani mixti sau
coroand ceramictr (Cvek 1994) (lZ).
In situalia in care este detagattr numai o mictr parte de
small gi de dentintr,
se poare reface dis-

trucfia direct, cu sisteme adezive_

Auonrar,Il DENTARE DE DEzvoLTARE

1,"3.2.

unele forme ale anomaliilor dentare de dezvoltare pot constirui

cauze ale pierdenlor de substanJi duri denlard de alt6 nattutr decit cea carioasl.
Cunoscute in literatura romdni de specialitate sub dennmirea
de dishofri dentare, anomaliile
dentare de dezvoltare reprezinttr defecte ale^lesuturilor
dwe aptrrute in urma acliunii unor factori perturbatori in perioada de odontogenezA (WHO, l9g7).
Factorii etiologici.implicagi in
i-ou""t anomaliilor dentare de dezvoliare pot fi grupafi in:

"
factori genetici ;
factori de mediu.
Aciiunea lcsrto: fhcir,ri :oa;e ir,tcrctpla oriraie
dintis sti.Jiiie p:in.cae {rece .iintele in carsui forrrdrii sale.
in func{ie de momerful il care aclioneaztr, factorul perturbator
poate intercepta unul sau mai
multe dintre urmtrtoarele

stadii:

stadi*l forrnfuji ramei dertarc

..;i/sau ai

stadiul de histodifsrenfiere;
stadiul de morfodiferenliere;

CLASITICARE

in func1ie de etapa formativtr interceptati de acfiunea

factorului etiologic, anomaliile de dezvoltare sunr grupate de Bhaskar (rg77)(7)
in urmdtoarere categorii:
perturbhri in timpul inigierii germenilor
deritari;
perrurbdri in timpur morfodiferenfierii
germenilor dentari;
perturbdri in timpul apoziliei
lesuturilor dure dentare;
perturb*ri tn timp'l calcificirii
lesuturilor dme dentare:
pertrnbIri in fimpul erupliei dentare.

clasificare frecvent utilizatr in descrierea

anomaliilorde dezvoltare denlari este clasificarea
iui siewart gi Prescott, citat de Dummett (19g4't(16).
Aceasti clasificar" are avantajul ctr permite efectuarea unei asocieri intreripul de anomalie gi
faza fbrmatoare in care ea igi are originea.
Ilupi Stewart 9i Prescot anomaliile dentare de dezvoltare
se irnpart in urmitoarele caregorii:
anomalii de numlq
anomalii de
32

I
I

stadiul de apozigie a matricilor organice gi/sau

de mineralizare a acestora;
stadiul de erupfi"e.

1.3.2.1,

*
-

I
I

forsrnrii nugrrnior denra;i;

ca urmare' apar difeiitl tipuri de anomalii deutare, cu rariaie

manifestiri clinice, in directtr
dependenli de stadiui forrnator perhrbat.

I
I
I
t
I
I
I

dirnensiune,

l,

I
I
l,

I
I

I,,

]i
-.i

I,l
;i

I
:i
-l
rl

Capilolul

I - Estetic tI inestetic fn odontoterapia

restsurrtoare

anomalii de formi,
anomalii de strucnrrtr.
anomalii de culoare.

Principalele anomalii dentare de deavoltare gi diferitele lor manifestlri clinice, conform clasifictrrii lui Stewart gi Prescot, sunt redate in tabelul l-1.

Pruuctpttrte

ANnMALTT DENTARE DE DEZTzLTARE

Tenot 1.1

Axouatu

i
I

M,nxrcssrARE cLrNICi
Anodonlie:
totalS

-$

parfialn:

Anomslii de numir

intinsA
redusd

::

Dinli ruprununerari

-.

Microdonlie:

!l

generalizattr

:!

Anomslii

de dimensiune

localizatl
biocrodonfie:

I=
ll

generalizatl
localizatt

Dintele germi nat (geminarea)

Dinlifuzionali

I
E

I.

Anr",ttslii deformi

TaurodonSiu

Chinodonlio

I
I
I

Dilacerarea
Dintele invaginat {dens in dente}
Dintele evaginat (dens evaginaius)
Talon eusp

Inrcresarea smolptlai:

E
=

irpoplazie de small:
de cauz5 generalf
de cauzl local5

hipocalci{icare {hipomineralizare)
arnelogenezi imperfec tA

r'
=

Inlerescrea dentinei:

Anomalii de structuri.

-:

ln te res are a can entu Iu i:

I=

hipofosfatazie
displazie cleido-craniantr
epidermolizA buloas{ distrofi ctr

2-

Interesorea luturor stnlcturilor dure:

dentinogeneztr imperfectli
displazia dentinarl
rahitism hipofosfatemic rezistent la vitamina D

Anomalii de cutonre

odontodisplazieregionali

Colorulii intrin.,-eci. . .;
3-1

I
= -'

Maiana BranduSa Popa

Esletica in odontoterapis restourstoqre

Anomaliile dentare de dezvoltare menfionate mai sus se pot intilni ca atare,

izolatesau grupate, inmlnunchind mai multe forme de anomalii,
rezultind adevdrate anomalii (distrofii) denlare com-

plcxe" Asemenea

distrofii

dentare complexe se pot intdlni la nivelul incisivilor pennanenli gi/sau la

nivelul molarilor de gase ani. Anontaliile de forma, de dimensiune,
de structuri gi ie orientare a axelor
dentare (anomalii de implantare intilnite la oivelul incisivilor
sunt descrise sub denumirea de sin),
rirom dentar Hutchinson (zamea 1993) (65), iar anomaliile
de formi gi de structurtr de la nivelul molarilor sub denurnirea de molari in formi de "dudtr"{mulberry molars)
[Bhaskar l97Z (7); Rapp si Winter
1979 (a8); Giunta l9S4 (26)1.

Unele anomalii dentare de dezvoltare sunt evidente in momentul apariliei

dintelui in cavitatea
bycalr' alte forme pot deveni evidente dupi o perioadtr de timp de
la erupiie i;;;"i
conforrn
clasificirii lui Magitot.(citat de zamea) (61) este vorba despre
"az, care,
distrofii cicatriciale sau srabile,
in
general, nu au tendinftr la evolulie- in al doilea
caz este vorba despre disrrofii active sau evolutive a
ciror evolufe progresivi duce, de cele mai muite ori, Ia disrmclii
masive, greu de rezolvat.

fig.

I_16

Dentinogenezd impedectd_

I
I

I
I
I
I
I
I
I
I

in categcria,.:istrofiijcr cicatriciaje ",r-,nt inciuse anomaliile de numtrr,

de forml, Ce dimensiure,
precum gi unele anomalii de structuri, de reguli
acelea apirute ca unnare a acliunii unor factori de
mldiu' in categoria disfiofiilor active sunt
o seriete anomalii dentare de strucfigtr, in general
"upriose
cele de cauztr genetici sau cele idiopatice. Anomaliile
de culoarg degi prezente in momentul enrpliei, au
un caracter evolutiv, prin schimbarea nuanlei coloristice
sub diferitetelnfluen;e ale factorilor de medig
f.3.2.2.

ANOMALII ilENTARE DE DEZVOLTARE CARE BENEFICIAZI

DE ODONTOTERAPIE RESTAARATOARE

Degi majoritatea anornaliilcr dentare de dezvoltare presupun

modifictrri fizionomice, doar c6teva dintre ele pot fi tratate prin metode specifice
odontoterapiei rltauraroare, intre ror*"r" care beneficiazi de acesle metode specifice ." poi enumera anumite
anomalii de formi gi de dimensiung unele
anomalii de structuri qi unele forme clinice de
cororafii intrinseci.
Deoarece anumite forme de defecte de structurtr ale
smalfului pot beneficia din plin de odontoterapie restauratoare' se vor dezvolta ceva
mai pe larg aspectele clinice gi posibilitdfile de tratament
ale acestora urmind ca metodele de tratament
apHlate il..rnele anomalii de fonni, de dinrensiune gi de
culoare str fie tratate pe larg in capitole speciala

'

1.3.2.2.1. Ayauuttzz

DE rTRUCTaR I ArE sMALTuLur

Anomaliile de structurtr sunt leziuni ale
;esuturilor dure dentare care apar in urma acliunii unor
faetori-perturbatori in perioada de formare a
matricilor organice gi/sau de mineralizare a acestora, iar
in unele cazuri, in faza de histodiferen[iere a celulelor formatoaie.
Aceste faze pot fi interceptate de
intervenlia unor factori de mediu sau a u8or factori
e.redltari lBhaskar (z), FJoren gi colab. (40), Regezi
qi colab" (49), Scba{fer,si colab. (53), Spouge (5g),
Zarnea (;{-

34

I
I
I
I
I
I

T.
I

t,
I

ll,l

=t
t!

ar!

'I
!

I
j
i

J
a

f
.=

T
E

J
J

Capitolul

- Estetic Si inestetic in o:dontolerapia restsuratoqre

Anomaliile de structurl prezinti diferite aspecte clinice in raport cu structura duri interesatd qi
cu faza lormativd interceptati.
Ameloblastele, celulele inalt specializate, rlspunzltoare de producerea smal;ului dentar sunt
tbarte vulnerabile la acliunea diferililor factori perturbatori. Din acest motiv, defectele de structurtr ale
smallului sunt mai frecvente decit defectele celorlalte structuri dure dentare.
in literahrra de specialitate, defectele smal;ului sunt intdlnite sub diferite denumiri: hipoplazii,
hipomineraliztrri, hipomaturiri, displazii, denumiri care vor si sugereze faza din formarea smalgului
interesati qi aspecrul morfologic al leziunii.
in raport cu factorul etiologic implicat, defectele de structurl ale smallului se impart in douii
categorii. iu prima categorie sunt incluse hipoplaziile de small rezultate in urma acgiunii factcrilor Ce
mediu care pot interveni fie pe cale generali, fie pe cale locali- Aceste defecte se incadreazi in grupa
leziunilor neevofutive. in categoria a doua sunt cuprinse defectele de structurl de cauzi ereditari,
numite amelogeneze imperfecte. Ele au caracter evolutiv, cu consecinle greu de rczolvat de cele mai
multe ori (Luca 1995) (33).
Considerate in ansarnblu, defectele de srnrcturd ale smalplui pot varia ca aspect clinic de la
ieziuni minore, localizafe, neevolutive, cu consecinle minime, pdni la leziuni generalizate, ale intregului sistem dentar, evolutive, cu afestarea gravi a func{ionalitilii aparatuh:i dento-maxilar. Ca rurnare
gi obiectivele gi modalitliile de rrarament vor fi diferite.
in general, prin tratametrt se urmiregte refacereapropriu-zisi a defectului avind ca scop corecrBrea
funcliilor afectate gi prevenirea complicafiilor. in consecinti, trebuie alese modalititile de refacere, tehnicile gi materialele cele mai potrivite cu forma clinici de t'mboln6vire gi cu gradul de dezvoltare dentari.

in stabilirea conduiiei ierapeutice se are in vedere topografia ieziunii distrofice, intinderea ei in

suprafafi gi profunzime, dacl are sau nu caracter evolutiv, dac[ constituie factor de risc pentnr aparilia
ulor complicaiii imedi*te sau tardive.
Virse de,rtari, tipui rela;iilor oclu,alc pci restrAnge gama de posibiiit{1i t:raoeutic.e. uneon
orientdnd citre un tmtament provizoriu, de etapa; aceasta, mai ales la copif in perioada dentiliei nrixte.
Atitttdinea in lefectele dtstructard datoritd *clianii facbrtbr de nedia
Sub acliurea pe cale generali a factoritor de mediu apar, de regulc hipoplazii de small descrise
s':i.r denumirea Je iripophz.ii cion,;lcgiee. Ele se manifesitr ciinic prin existenla uno;' zcne in care grosimea
srnalfului este mai redusi, ceea ce duce la medificarea conturului coronar. Lezirmile hipoplazicr rezultate
au forma unor ganfuri sau a unor geode, dispuse paralel cu marginea incizali sau cu suprafala ocluzald,
conform tiparului de formare a smalfului- Leziunile au un caracter simeFic, fiind localizate pe acele grupe
dentare al cimr proces de formare al matricilor oryanice ale smallului a fost interceptat gi perturbat de
actirxies faqtorului etiologic (localizarea pe dingi simetrici, omologi) (frg. 1.17, l.l8).

.:=

J
T

I
I
I
I

AS
Fig l.I

small de cawd generald localizata la dinsii fontatiAcelasi caz, imagine in oglindd a arc7;lei supeioare.

A- Ilipoplazie
B

de

35

lu{ariana Brindusa Popa

Fig' I'18

Estetfua tn odontoterap'ta restourotoarc

yat

Hfpoplazie
de cauzd generard locarizatd Ia niverur premrolsiror
!"
gi a molarului de 12 ani Ia care s_a grefot
titeior un proces ceios-

In funcJie de

{ficeri

gi de profunzime, leziunile hipoplazice determini

uneori numai molopografie
{izionomice, alteori qi rrodificdri ale funcliei masti.alorii,
asociate sau
vee nu cu
vq sensibilitate

'rs

diferilii excitanli.

la

'

in-consecin1tr, prin tratamenl se urmdregte corectarea

acestor modificiri. Astfel, in cazul
sub forml de defecte dispuse paralel cu merglnea
liberf a dinfilor frontnli se face
refacerea acestora cu matenele ccllpoz:L apli*rte
r ,n teSllcf dernin:ralizir-i acide, dup5 prealabil periaj profesional cu pasle abrazri'e lrri con;inui.;*
fluor, pentru indrpirtarea evenhralelor coloralii
extrinsesi [Andlaw gi Rock (t), cocirri (l rJ,
Luca (33),
qi corab. (40), snawder (57)J.
cdnd leziunilg sunt superficiale gi frrn grefare t* pro*o
carios, materialul compozit se aplici
direct' conforrr tehnicii de lucru cu materialul respectiv.
cana s-a grefat un proces carios, com'ozitul se
apiici dupi icdepiriarea deniinei aiterate gi asiguri,rea uoei
protecli puipare adecvate situaliei ciinice.
Uneori, pe terenul unor hipoplazii de snral; gi posiult
r"uorirut de acest4 ." proa* fracturi
Goronare care la randul
s.e not complica- in acest context, tratamentul
leziunii distrofice se face
]3r
impreuni cu cel al complicaliei
respective.
in cazul teziunil'or hipoplazice intinse care nu pot
fi restaurate corespurnzitor, se recomandi utilizarca faletelor laminate
tMink si Timmons l98a (37);Andlaw si Rock 1993 (1I sau a coroanelor de
invelig fizionomice.

hipoplaziitor

*r

N;

Defectele hipoplrzice din zona lateralr pot

beneficia de refacsri cu materiale plastice de
obnnalie, compozite posterioare sau amalgam,

in raiort cu gradul de dispuctie coronar4 sau de refacere

cu ajutoml microprorezelor metalice (AnJlaw
9i Rock lggii (t).

Defectele de structuri de cauzii loeolil

ln defectele de structurd de cauzi locali leziunile
au un caracter asimetric. Defectele sunt mai
frecvente in dentilia permanenti, se intilnesc
pe l-2 dinli $ sunt localizate la diferite niveluri pe
stprafafa coronari' in funcfe de contactul
dintelui.in formare cu agenhrl cauzal, de reguld traumatism
sau infeclie severtr a predecesorului remporar.
Leziunea vaiazica aspect, de la o mic6 modificare de
culoare fdrtr lipstr de substaniE (hipocalJifiere)
{fig. l.l9), p6ntr Ia lipsa de substanfb (hipoplazie) (fig.

l'20'

1'21) de intindbre variabili gi chiar modificari

mari aie aspectului coronar (dinte Tumer)
ffAndlaw qi Rock (l), Mc.Donald gi colab. (34), Noren gi colab. !v/'
neg"zi gi
Sciubba t(49), shaffer
\l+o; rlv6va^
et u!'uuud
si cr:lab. {53), Spouge (58)]-

36

I
I
t
I
t
I
I

I
t

I
I
I
T
T

I
I
I
l,

I
I

I
l

Copitolul 1 - Estetic Si inestetic in odontoterapia restauratoare

I,l
I

T
Iti

.t
I;

Fig.

l.l9 -

Defect de stacturd (htpocalcifcare) la Il Si 12

de cauzd locald pand Ia lipsa de substanld {hipoplazie).

J
E

f
t
r=

1t

f
:=

Fig. ).2A

Hipaplazie-de small pe 44 de cauzd locaki.

Fig.L2l

Hipoplazie de small la 2l de cauzd locald

complicatd cu fractura wtghiulvi incizal.

'=

.:

r
'3

:=

'=

In raport cu modificirile produse Ei cu consecinleie acestora, tratamertui variazd de la expeccoronari. in leziunile de tip hipoplazic. <ie repiltr, se utiizeazd aceleagi
metode ca cele descrise in cazul hipcplaziilor Ce cauz6 generaltr, cu adaptlri impuse de situafia clinictr.
in cazul hipocalcificlrilor, in func{ie de intindeiea si pmfunzimea leziunii, corectarea aspectr:hr! estetic se poate face prin micrcabraziune sau chiar prin aplicarea unor falete laminate.

tativd

pini la remodelare

a-

T
Maiana Brdndusa popa - Estetica

?n

odontoterapia restavratosre

A m e ta g e n e ze I e i mp e rfe c t e

Amelogenezele imperfecte sunt defecte de struchri

care, de reguli, intereseazd toate grupele
dentare, atit in dentilia ternporard cit gi in dentilia permanenttr.
bin punct ae vedere clinic leziunile
su&t fie de tipul hipoplazic, fie de tipul hipocalcificur" ,"u
hipomineral izare, fiecornbinalii ale acestora (fig" 1.22 A qi B, 1,23 A B).

I
I

9i

I
I
I
Fig I-22

Amelogenezd imperfecrd _forro hipermanraili

- Imaginea arcadei superioare
- Imagine fn ocluzie-

A
B

ln raport cu gradul de transmitere genetici gi cu modifictrrile hisrologice,

amelogenezele
imperfecte se intalnesc zub variate aspecte clinice
[Bhaskar (z), Debernardi gi colab. (13), Rasmussen,
Regezi (49) qi sciubba-, shaFer gi colab. (53),
spauge {stjl. astrer, in t9g9 witkop (iitat de seow
19s3) {51} descrle !4 1e-;6 {ie amc!c,gc:ner.. i-perferrr. .':a!;:h:i
i.2 )-

ClasiJicwea tmelogeaelelor tmp*fecre (r!?tkop

lggg, citat de Seow 1993).

Tennt 1,2

DENUMFE

I
IA
IB
IC
ID
IE
IF
IG

u
TIA

trB

nc
III
IIIA
IIIB
IV
IVA
IVN
38

Hipoplaaic
Hipoplazic, ca godeuri, autozamal dominant
Hipoplozic, Ioculiz*, satortmal domhant
Hipoplazic, Iocalizat, oatozpmal recesiv

llipoplaic,

neted, autozomol dominant

Eipoplazic, neted, X-linkat dominant

I{ipoplazic, rugos, oatozomal dominsnl
Agen ezia smallatui, outorpmal reeaiv

Eipomaturot
Ifipomuturd, pigmentat, autozomal recesiv
Hip om atur u X$n hot r*e siv
Dinli acoperili cu tnpudd, sfinrnmal dominont
Hipocalcificat
Autozomal dominsnt
Autozomal recesiv
Eipomatarat - hipaptazic cu toarodontism
Hipomdurat - hipoplazic cu taarodontism, autozomal
dominant
rrtpoplaaic - hipomafr:rai eu iuurodondsmt, ailtozomai
iominfrnt

t
I
T

t
I
I
I
I

I
i

Capiwlul

t:

l'
I'
I

l'
3
F

r
J
=

i
-1

f
==

f
=

- Estetic Si inestetic in adontoterapia restauratoare

Datoritd caracterului extins gi evoluti\r al defectelor de structurd, boala trebuie depistat6 cat mai
precoce, iar tratamentut trebuie instituit irnediat, utilizdntl metode adecvate, in concordanfd cu forma
clinici, adaptate vdrstei dentare gi conditiilor locale.
Deoarece toate fornrele de amelogenezd imperfectS. se insofesc de modificarea aspectului
fizionomic, corectarea aces:or modificdri se fuce in contextul mai larg al prevenirii sau trattrrii com-

plicaliilor apirute.

Astfel in formele hipoplazicg cele rnai rare de altfel, se va face corectarea aspectului fzionomic pn-r aplicarea de falele ianinate sau microproteze de inveliq la frontalii permanenli, in special
la cei superiori, mai vizibili [(Rada qi Hasiakos 1990 (7), Seow 1993 (52)J. Alegerea uneia sau altia
dintre metode se face in firnclie de condiliile amintite la hipoplaziile de small de cauzl generall (v6rs:a pacientului, tipul de relalii ocluzale, starea de igientr orali etc-). [n plus, trebuie apreciattr cu nulti
atenlie cantitatea de smail existentd, pentru o eventuali evaluare a sistemului de fixare, in cazul utiliznrii faletelor laminate [Rada Ei Hasiakos 1990 (47), Seow 1993 (52)].

ln formele hipocalcifiate gi hipomaturate trebuie stopat fenomenul de desprindere a smalfului moale la simpla presiune rnasticatorie. La aceste forme clinice aplicarea faletelor laminatg cel pugin
teoretic, nu mai poate stopa acest proces. Din acest motiv, mai utile par a fi microprotezele de invelig,
fizionomice pentru zona frontali gi metalice pentru zona laterali. Aplicarea cdt mai deweme dupd
eruplia dinlilor permanenli a coroanelor de invelig, in special la molarii de 6 ani, va stopa fenomenul
[Wei giKing 1988 (63), Noren gi col. l99l {a0)]- Este bine ca la prepararea bontului si se foloseasci
tehnici conservatoare, iar pentru cimentare sA se foloseasci cimenruri glass-ionomere, mai ales in
(Seow 199-?) (52)- Coroanele prefabricate din
'onete in care deja s-a produs o denudare dentinarl mare
olel inoxidabil reprezinttr solulii intermediare, cu rezultate satisfbcitoare p6n[ ia aplicarea tratamentului cu caracter definitiv. De mengionat totugi cd aplicarea lor trebuie ficuti cu multb grij6, pentru a nu
disloca felii de smalt.
La pacientii iineri, clnd inci nu suni condifi pentru aphcarea microprotezelor de invelig, aplicarea locall frecventtr a preparatelor fluorurate, alhturi de combaterea sensibilitilii dureroase cregte gi
rezistenla stratului de

small- '

De agemenea, la tofi acegti pacienli, pntru restaurarea proceselor carioase de micl intindere
este bine si se foioseasctr materiale de restaurare aderente, cimenturi ionomeri de sticl[ sau ccmpozite,
indiferent de topografie, materiale care si asigure o protecfie a marginilor zub1iri de small qi sd
impiediee frachra (Seow 1993) (52).

f
=

f
.=

r
r
a

==

Fig. 1.23 - Amelogenac imperfecta forma hipocalcifcotd' 36

proximald cu glass-ionomer
A

B*

Aspect clinic;
Aspect radiologic.

ip

Cermet:

obturaEie

T
Maiana Brandusa popa - Estctica in odontoterapia rerrsuraroare
in paralel, la acegti pacien{i se insisti pentru intrelinerea unei igiene orale
riguroase gi pe
folosirea unor regimuri al imentare carioprotectoareocluzia deschis[ fi'ontald, considerattr de unii autori drept sirnptom
al unor forme de amelogenezb imperfectf, iar de allii ca o consecin;i pozi;iei
a
anteiioare a.limbii datoriti sensibiiitr;ii
dentare, se poate corecta desrul de greu, printr-o terapie
combinati ortodonticd gi chirurgicali, iar rezultatele pot avea grade diferite de succes (Seow 1993i (52).

Monrrrc,lnr

1.3.3.

DEInARE DAToRATE vARsTEr

AstAzi, datoritd

cregterii procentului de varstnici in cadrul populatriei gi a imbunilafirii

st{rii de
slnltate dentar[ a acestora, oamenii din aceastl categorie ipi pnstreazi
dinlii narurali o perioad6 mai
lungtr de timp (Mitche[ 1999) (36).
Problemele majore de tratament al acestor

dinf sunt legate de:

schimbSrile datorate vdrstei, atdt cere fiziologice

c6t gi cele patologice;
bolile gi terapia medicamenroasi a acestei categorii
de paciengi.

Problemele resta'rative incrud urmtrtoarere tipuri

de reziuni:

Cariile radiculare- ce pot si apari datorirtr expunerii

suprafelelor dentarc radiculare ca
utmare a retracliei gingivale;

uzura denlard rrspindittr de reguli acolo unde au apirut

pierderi parliate a unor dinf
Afecliuni pulpare cu screroza gi scdderea capacittr;ii de restaurare

Schimf5;b datorate vf,rstei sunt caractenza9 la nivelul

fesuturilor dure

aspecte disiirictr":

dentare prin citeva

Aparilia unui smaltr mg pulin permeabil. Cliuic,

viteza de forrnare a dentinei secundare scade f{rtr

a se opri gi obliterarea canaiiculelor
dentinare c:j iratsrie caicificati pcate cuprinde
o da'.a cu inaintarea in

culoare, cu aspect

maimat;

ilinfi

sunr mai sfdrimiciogi,

-------"vvt' mai inchigi la

virsri toata coroana

realizarea adeziunii dentinare deci refacerea fizionomica
a distrucliilor coronare; ea deternini rnodifictrri ale culorii,
Ei
transluciditrgiidi"lil"..

dentard" ceea ce face

dificili

Uzura dentari' fenomen natural ce apare c dati cu

inaintarea in vdrsti are drept rezultat
aparenta unor din$ mai mici, mai pulin vizibili,
cu ambrazura incizal[ micaorati datoriti
abraziunii;

Datorittr retrac;iei gingivale dintii pot

str apari mai alungifi, cu ambrazura papilarimai

mareTratamenhrl acestor pacienfi este mai dificil, el pune
la incercare rebdarea medicului, gradul lui
de inlelegere cu privire
legate de v-f;rsta pacientului (surzeniq reducerea
Pro-uemeie
acuitilii vidrale,
la
a mobilitigii lui gi problem.e
de afecliunile reumatismale ce pot determina o
anumitil
pozifie in
-l-egate
fosoliul
a'nor bori generale etc.)
3$tarea stdrii generar. ,u
Rezolvirile estetice ale acestui gup de pacienli treuuiJsa
iini seama de caracteristicile forrnei
gi culorii dinlilor care trebuie si
fie ctt irai uaturale gi mai conform, cu
p"u""n r"r.

l*o.t

*r*"

"arr"

1.4.

ASqECTUL PARODONTIULU MARGINAL

Pentru o funqie corecti a restaurrrii dentare gi

cu atdt mai mult
tatea parodontali este necesari, scopul rinei

a unei restaurtrri estetice, sdnL

restauriri fiind la rdndul s{u gi acela de a indeplini
con-

eeptnl biologic al men;inerii stahrtului

de sindtate parodontald.
?- ^--^^:^--in
apiecierea stdrii parodoniiuiui marginal, in
momentul. apariliei necesitbqii
tratament
restaurator in aceasttr zontr, trebuie aYute in
'nui in spevedere cdteva aspectd esenliale ale parodonfiului,

40

t
I

l
I
I
t
I
T

I
I

t
t

I
:

Capitolul 1 - Estetic Si inestetic in odontoterapia restauratoare

-l

-',i

tll

cial modificirile gingivale prezente:

Schimbarea culorii rozl roz pal a gingiei normale spre rolu-pu{puriu sau rogu-violaczu care
dau un aspect cosmetic nedorit;

,ii

li

1
I

-!

I I'
,:
:i

ai

I
:f

I '=
i

I
=

!=
=

IE

Conrurul marginal al gingiei care apare ca o margine sub;ire 9i umple complet spaliul interyingival gi care in aparitia inflamaliei poate deveni edemaliati, indepdrtati de dinte gi neregulat!.;
Conturul papilar care este influenlat de contactele interproximale ale dintilor;
Textura - in mod ncrnal gingia este bine strucfiratd, firuc{rosa alveolari este ?ntinsd, lejer
ataqatS, fermd gi adaptati pe osul subiacen!.

Toate modificirile de la aspechr.l normal al parodonfiului marginal apar drept carrze ale unui
aspect inestetic dificil de restaurat flrl colaborarea cu medicul specialist in parodontologie. Pe de alti

parte toate restaurArile trebuie astfel efectuate incit si nu fie traumatizante, mai ales restaurlrile ce vin
in contact direct cu gingia, supnr sau subgingival.
In rapornrl dintre dinf 9i rebordul gingival, odatl cu inaintarea in vdrsta pot si aparl o serie de
modifictrri ce pot favoriza aparilia unor etbcte inestetice nedorite. Un astfel de efect poate apdrea ca
urrnare a abraziunii care face ca punctul de contact dintre dinli si se deplaseze in sus mirind niga masticatorie, de asernenea, retracfia gingivali, poate duce la o cregtere aparenti a coroanei dentare, ambele
ddnd un aspect maipu[in pldnrtMarginile gingivale, modificarea localizirii lorprin retraclie gingivaltr sau tumeflere, modificarea
de culoare sau aspect a papilei interdentare reprezintb tot atatea elernente de disfunclie fizionomic{.
In mod nomnal, marginile gingivale ale centralilor superiori trebuie si fie la aceeagi inilfime gi
simetrice astfe! ?ncit, mar-ginea girrgivali a diniilor anteriori sf, se gdseasci ia aceiagi nivel aiiniatl
estetic, perpendicularl pe linia medianl.
Oricare dintre modific[rile amintite mai sus, cu implica]ii in aspectul estetic al pacientului, il
determir'i adeseori pe acesta si apeleze la un tratamcnl estedc care ins6, nu es:e Celoc *implu

I
=

f
,=

I :,
E

I
i

'E

I
;

t
=

I
I
=

41

t
Maiana Brandusa Popa

Estetica in odontoterapia restourotoare

BIBLIOGRAFIE
l

'

Andlaw R'J', Rock W.P. Abnormolities of Tooth Structure

ln: A Manual of peilorlont:ics, 3rd
ed., Churchill Livin gston, Edinburg,. I SVI t3l=t
S+ l. 45 _ t47

l._

- Traumatic Injwies^af rhe Teeth,2o9.en-.nauorcgaard Ed. Saunders,.lggl;

Andreescu c-, Cherlea v., V6rlan c-, Dimitriu B.
- Elemente de odontalogie, Ed.-Topaz,
Bucuregti, 1997;

;:

2'
3'

z'D'

Baghadadi

2l

5'

Andreasen J.o.

4'

- Crown Froctures - New Concepts,

(10),2000,831_845;

Baum L-, Philiphs R.W, Lund M-R.

Company, philadelphia, I 995;

Materials and Techniqzes, Compendium,

Tixtbook of operative Dentistry,3d ed., Saunders

Bayne S'C-, TayiorD.F.

- Dental Materialslned. Stur<ievant C.M., Roberson T-M., Heymann

H'O', Sturdevant J.R - The Art and Science af operative Dgntistry
3d
ea. rraosUy saint
Louis, Missouri, lWS,ZlZ-219;
"d.,
Bhaskar s-N. - Disturbances During Apposition
of Hard Dental Tissuesrn: sl,nopsrs of
Patholog;, Ed. Mosby, Saint Louis, lq9i, t i S_

oral

i i S;

8.

Burlui Y.

Gnatologie clinicd, Ed. Junimea,lagi, 1979;

-r'-,

- Oion:c,er,ip:E

9_

Cirligeriu

10.

Christensen G-J- - Intraorol Television cameras: presenring

J.ArnDentAssoc. 125, t994, 439;

ll.
l2'

cocirlr Elvira - pedodonyie,Litografia uMF cruj-Nrpoca,1992;

cvek M' - Endodontic Trcatment of Traumatized Teeth
In: Andreasen J.o., Andreassn

Bold rr-

r.:tf:t:jrasurie, e,J.a lli-a, Ed. iuir:;1, Timigoara, 2000;

A Major

New use,

Debemardi

C" Pirrello D- - L'ipaplmia dello smalto di tipo ereditario Min.

Stom. 3g, l9gg,

32r-324;

14- Dociu

l5'

r.T.

Dicsionar stomatorogic itustral, Ed. Transilvania press

2000;

Dumitraqcu D.

Medicina tntre mirscol qi dezamdgire,Ed. Dacig" cluj-Napoca,

19g6, 76-gl;

16' Dumitriu H. - parodantorogie,Ed-viap Medicari Romaneascr,

1999;
l7' Dummett C'O. Jr- - Anomalies of the Develaping Dentition In: pinkham r.R (ed) pediatric
1v,8. saunders company, phitadelphia,
?::tjtry Infancy Thr-ough Adolesience, z'a
"c.,

1994,57_69;

l8' Eccles J-D-, Jenkins rrr1.G. - Dentar Eroston anti Diet,i-Dent- ?, rg74, r53-l5g;
19'

Eccles l'D'
377-378;

Tooth sudace Loss from Abrasion,

20' Ene I'' Bodnar Y. -

42

2l'

Feinman R-

22-

Fe'rr,v D'A-

Aaition

and Erosian, Dent. update

abraziunea patorogicd, stomatologia, Bucwegti,

36,

l,

g, lggz,

19g9,45-51;

Beating the Recesiott the sintpre way, AACDJoumar, g,

2, 1993:
Replacement af the Incisal Aizgle in Aged Deiiiiion.
Compendium, zo0o, zl (g),

754-758;

" .;

l
t

t
t
I
I

F.M. Ed

Textbook and color Atlas of Traumaric Iniuries

to the Teeth,3d ed-, Copenhageu-stlouis,
Munlsgaard and Mosby, 1994;

13'

I
I
I
t
I
I
I
I

t
Capitolul

- Estefic Si inestetic in otlontoterapia restouroloore

23- Gafar M-,

Andreescu C-

Bucuregti, 1983;

24'

Odontologie Si Parodontologie, Ed. Diiiactici gi Pedagogici,

Gafar M-, Sitea M., Andreescu C. - Metode si tehnici curente in odonnolagie Ed. Medicati,
I 980:

25" Gafar M.

- odontologie,vol-

1,

caria dentari, Ed. Medicali sA, Bucuregti, 1995;

26. Gudmunson K., Kristileifsson, Theodoros A,, Holbrook w.p.

- Tooth Erosion, Gasnvoesaphagecl and Bufer copacity, oral surg., oral Med-, oral path. 79.1gg5,lg5-tg9;

J.L.- Oral Pathologt,Znd ed.,Williarns &Williams Baltirnorg London, 1984,4041;

27.

Giunta

z6-

Iliescu A.

- cariologie si odontoterapie

29. Iliescu A., Velcescu C.

restaur.atoare, Erl. Medical[,

Bucuregti,20a\

indreptar practic de caiologie clinicd, Ed. Sylvi, Bucuregti, 2001;

30.

Ieremia I., Mioara Balag - Bruxismul, parafunclie de autodtstrucyie a aparatului dento-maxilar, entitate clinicd distinctd,Partea I, Slomatologia Bucuregti,32, j,19g5, lg5-201;

31.

Kaidonis J^A., Richards L.C., Townsend G.C. Distruclie coronard de naturd necaioasd,
conservarea si restaurarea structttii dentare) Ed- ALL, Bucuregti, rg99:

32.
3334.

Ldcituqu St.

(din

- Coria dentarii explozivd,Ed- Cronica, iagi, 1996;

Licdhrgu St. - Caria dentard. Problemele remineralizdii,Ed. Jrmimea, Iagi, 1998;
Luca F-. - Crtteii de alegere $ modaliti1! de tratament fn distrofii de structurd. Raport h al

III-lea carc Internalionol de Implantalogie Orald, Seminant! Internalional ,,Estetica in

Stomatologie", Bucuregti, I 995.

35.

.-_

I
I
I
I

lvlcDonaid
5th ed.,

36.

Avery D.R

- Resro raiive De,ziistryt'tn; Dettisp3, for the Child m4 AJo[escss11,

Mosfy, 424434, tgBB;
-R.E.,

Milicescu Y

Examenal cfinic in ortodonlie si ortopediafaciald,Ed. Cerma, Bucuregti, 1996;

3'7. Mrtchel D., Laura Mitchell

- Ghid- clinic de. sromaioiogie, Ed. ALL, Bucuregti, 19g9,371-377;

38. Mink J.R., Timmons J.H. - Laminate Veneers, Dental Clinics of North America, 28,1984,
187-243;

=-

I
I

I
I
I
=

39.

Moskowitz M.E., Nayyar A.

Determinants of Dental Esthetics: A Rationale

Analysis and Treatmenl, Compendium

40.

Mount G.J., Hume WR.

Bucureqti, 1999;

4l-

l6 (i2),

Conservarea

Noren J., Koch G-, Rasmussen

1995,

gi

restanrareo.

Disturbonces

Modeer T., Poulsen S., Rasmussen P. - Pedodontics

42-

43.

ll64-ll8rj;

for

Smile

stractuii dentare, Ed, ALL,

Hard Tnstn Farmaiion,In: Koch G.,

A
- Clinical Approacb, 1991,259-265;

Nozaka K., Sato T-, Mukaida T. - Clinicat Sn;dy cf Enamel Hypoplasi* snd lts Csusx
Permaneni Teeth,The Japanese Journal of Pedodontics 28, 3, 1990, 5?8-599;

ln

Noordmans J., Pluim L.J., Hummel J., .A.rends J., Busscher H.J. A New Profilometric Method
and Dentina! Abruian In !4,ao Using Campuler Comparisarn: A

lor Determination cf En+me!

Pilat Study, Qqintessenc e lnt, 22, 8, l 99 l, 653 -657 ;

44" Osborne-Smith K-.L.., Burke F.J., Farbane T.M., Wilson N.H.

Efect o! Restored end

Unrestored Non-cariotts Cervical Lesions on the Fracture Resistence of Previously Restored

Maillary Premolar

Teeth, J. of Dentistry

26,5-6, 1998,427-433;

45. Pinero J. - Esthetic Reconstruction IJsing a Fiber-Reinfurce

/-nntemnnrrnr

Composite Material,

Fctkotinc -^.1 r\LJlJtgttyw

D---r^.^ra',- ID-^^t:^-,1
1nna1 1 A an.
toLarvv 1 /7\
t LrrrrwLlvo 4uu
\l l, Lw-wu, IT-JU,

43

T
Mariana Brhndusa popa

46-

Popa S.

47"

Preoteasa Elena

- Proteticd dentard, vol I, Ed. Medicali SA,

Bucuregti, 1999;

Examinareu pcciennlui

in

Estetieu in odontoterupia resrauratoqre

vetlerea protezdrii totale, Ed- Cerma s.r.l.,

48'

Rada R'E', Hasiakos P.S- Current Treatment Modalities in the

Conservative Restoration
Amelagenesis Imperfecra: A case Report,euintessenc
e rnt.,2l, 1990,937-942;

49"

Rapp R" WinterG'B-A ColaurAtlas of Clinieot Conditions in paedodonrjrs, Wolfe Medical

Publications ltd., London, 1979, 3g;

50.

Regezi LJ. - Defects of Enamel,In: Oral patholog,t Clinical _ pathologic

Correlations, W.B.
Saunders Comp, 1989, 472477;

of

51'

RobersonT.M-, sturdevant c.M., Barton R.E., wall J.T.

- Ftndamentals in cavity preparation,
In: ed' shrdevant C'M-, Roberson T-M-, Heymann H.0., sturdevant
J,R- - The Art and science
of operative Dentistry 3d ed-, Ed, Mosby, St. Louis, Missouri
rg95,297_29g:
52' Roman A'L', Pop A. - Caria dentard de Ia teorie la practicd,Ed. Dacia,
Cluj-Napoca,

53. Rusu V - Dicgionar medical,Ed. iledical{ Bucuregti 2001;

54' Seow wK' - clinical Diagnosis and Manogemenr stategies of Amelogmesis
Yarinnts, Pediatric Dentistry 15, 1993, 3M-3g3;

55'
56'
5'i'

Shafer

2000;

rmperfecta

w'G', Hine M'IC' Levy B-M. - Development Distarbances in

structure of Teerh, rn:

Tenbook of Oral pathologt, 4& ed., W.B. Saunders

Comp., 19g3, 5l_5g;
scbmidseder r- - Dentisreie esthetique,Ed. Masson, paris
2000;

Schwartz R'S-

- cias;; J

Eesioraiiort,'ln ed. s*hrv;,lzz'R.:s., sumriritt.l-8., Robbins

J.w.
Fundanentab of apertive Dentistry, Conternporary Approach
Books,
Illinois,
euinbssence

1996,309-320; *

58'

shaw L', Smith A.J- Dertal Erosionl- The Problem

and some practical salutions,pediatric
Dentistry ;86,3, l9?9, l_5;

59'

Snawder

ll8-120;

KD' -

Handbook of ctinical Pedodontics, C.v. Mosby Comp.,

Saint l,ouis, 19g0,

60'

spouge J'D' Devetopmental Abnormalities of Enamel,In:

Comp., Saiut Louis, 1973, 145_165;

6l-

Terry DA'
754-758;

Filosofie, Bucureqti,

63.

Vianu T.

Jvei

s'Hj:

Aaghel M-, Colojoarr c.

King

Zl (g),2000,

95 1, ?_5 1 ;

Timiqoara, 2000;

65'

Mosby

Din prcblemele constituliei si retaliei lor, Societatea Rornintr

de

- Op* - Studii de esteticd,Ed. Minerva,

64' valcearuA',

oral pathologt, c-V

Replacement of the Incisal Angle in Aged Dentition,

Compendium,

62' vianu T' - arta si fiamosul.

N.M

Bucuregri, lg7g;

Naliuni de esteticd tn stomatologie, Litografia uMF

stainless steel

crowns,ln: Pediatric Dentistry: Total patient care,

Lea and Febringer; philadelphia, l9gg, 224_2ZS;

66" woetgens J'H'M'' vngerling and all.

Dentistry 7, 3, lgg5,5-10;

Enomel Erosion and saliva, clinical prevenaive

6'1" znneaL. - Pedodonlie, Ed. Didactici gi pedagogici"

Bucureqti , rgg3,50-57;
68" Pre';ention aj orc! dtseases,'rl?io offsei Fubiicaiion,

No.- i 03, Geneva, r9g7,

44

2001;

r;

I
I
I
I
T

I
I

ll
li

t
I
I
I
T

I
I
I

CapitoW

- Estetic Si inestetic fn

69- Diclionarul

odornterqia restaarotoore

enciclopedic rom6n,vor. II, Ed.

politici, Bucuregti, 1964,296;

70- Mic diclionar eneiclopedic,Ed. Encicropedici Romini, Bucuregri,

L972;

7I' !!" 9bt::l of Prosthodontic Termes,6th ed., GPT-6 The Acaderny of Prosthodontics,
Mosby, 1994;
72.

Ed-

The Glassary of Prosthodontic Termes, Ttb ed-, CpT:?, The Academy of prosthodonticsEd-

Mosby,1999;

73- Diclionar

de erteticd generald, Ed.

politici, Bacuregti,

1972.

I
I
I
t_

I
t

li

li
fi
ti
lt

ll
It

Ii

lj
tt
.(

lt
t

IJ
*

!i
l;

I
I
lr.!

CAPITOLUL

i;
Ii
'f
liI

r.t

IIi

MODATITATI DE EXAMINARE A
PACIENTILOR CU DISFUI.{CTII FIZIONOMICE

f
r=

t
IG
-!

.z

I
=

r
-

j
I
I=
t
i
I-:

Orice reconstruclie dentari ar trebui sl fie perfecti pentru ci ea se executi dupi anumite principii bine definite, stabilite in urma unei experienle indelungate. Aceste reguti deveniti clasice dup[ ce
G-V. Black le-a in[odus in practic], pot gi trebuie si fie adaptale la condigiile nou create de aparilia in
practicl a unor noi materiale derestauralie, cu proprietlfi adezive deosebite sau de aparifia inlay-urilor
din compozit sau de por{elan realizate prin metoda indireet[ qi care, spre deosebire de resiauiafiile
obignuite, reprezinti un bloc intreg rigid, ndeforrnabil, ce trebuie inserat intr-o cavitate rigidl.
Patologia odontald cu pierdere de substanfi durd dentari are o largi rtrspdndire in rdndul poprrlatiei, cousecinlele sale disfunclioriale sr:ni agr:yate destul de frccverr,t d;: suferinie acutr.. jrxtificAnd
pe deplin preccuparea permanentL a speciali;ritor de a glsi sciutii rle tratarneot noi gi eficienre, cu performanle din ce in ce mai bune. Aceste preocupiri, corelate cu progresele uriage inregistrate in domeniul dezvoltdrii materialelor dentar-6, au modificat conceplia actuali cu privire la modul de pregtrtire a
din{ilor in vederea restauririi ulterioare.
hiodul de gdn<irre al parienlilor cu privire Ia propria ior persoanl s-a schimbat radical a.stfel
incit, daci pini nu denult aspcnl estetic al restauraliilor nu constituia o cerinl5 imperativi a acesto;a, astlzi, din ce ?n ce rnai mult, medicul stomatolog este nevoit si respecte in tratamenlele restauratoare dorinla de estetic a pacienlilor.
Un tratament estetic nu este deloc simplu, in mod corect el prezupunind mai multe etape absolut obligatorii gi necesare.

2.1.

AITAMNBZA

hecede debunrl tratamentului estetic Ai are meuirea de a reduce la.minimurn, atdt pentu
cit gi pentru medicul curanl, eventualele elemente de risc ale Lrtervenliei ce urrneazi a fi efectuati. in acest scop este necesarA o anarrnezl bine condusi, cu competenli Ei r*,bdare, c6re sd scoati in
evidenll detalii despre existenla unor faclori ce ar putea avca impact asupra conduitei terapeutice-

pacient

Priceperea de a provoca gi conduce dialogul, puterea de a induce zugestii gi a exercita influenfe psihoterapeutice au un rol esenlial in anamneza pacientului.
Iv{ediciil trebuie si coofere actefor saie simplitaie, si vaiorifice informagiile luxurinnte de care
dispune in urma dialogului cu pacientul, si stabileascl un contact dinamic ri durabil cu acasta, str evite

riscurile, abuzunle.
Avicena spunea cu secole in urmi: "medicul trebuie si tirascil greutatea ernel gtiinfe enciclopedice. ca o cranili ;i c* toate aeestea si pistreze prosoe{imea unr:i pot", metafori sugestivl
pentru r'alenta artistici a actului medical.
;
47

T
Maiana Brdndusa popa - Estctica tn odontoterapia r*tsnrotoorc
Pentru marea majoritate a pacienlilor care se prezintd pentru un tratament
rsstaurator estetic
este suficienttr detectarea unor potentiale probleme de risc prinfr-un
istoric medical corect, carc poate
clarifica exislenfa sau nu a acestora. in acest sers, un istoric medical va include

detalii privind:

antecedentele familiale ale pacientului (boli familiale cu o eventuali

transmitere geneticd);
existen{a unor factori personali de risc crescut (diabet, aferfuni cardio-vasculare,
boli ale
sistemului nervos central, boli sistemice etc.);

istoricul social al pacientului pentru depistarea unor factori asociagi cu

boala (f,rmat, consum de alcool, de biuturi acidulate etc.).

ln cooperare cu medicul curant, ?n situalia depistdrii unor elemente ce pot

influen{a conduita
terapeutici, se vor lua mdsuri suplimentare de siguranld

71

EXAMENUL CLIMC

2.2.1,

Exaunmn

ExTRAoRAL

Examenul exto"aoral unntrregte, in odontoterapia restauratoare

estetici, si pund in evidenli in
primul rdnd abaterile de la constantele gi normele
ce determini un aspect fuionomic pldcut al pacientulur, qi daci ele sunt prezerte, se va apr*ia gravitatea,
tipul de disfimqie fizionomici

existent gi
impactul siu asupra armoniei faciale qi piiticuiui pacientur'i.
Un examen extraoral va evalua aspltul giculoarea tegumentelor,
simetria faciali, propo4ionalitarea etajelor fe1ei, caracteristicile surisului pi
toate celelaltJelemente ce determinl aspectul armonios, cosmetic al pacientului.(vezi cap. l)

2.2.2.

ExanagNUL TSTRAORAL

'tehnicireMedicul examinator va face bilanprl stirii de sAntrtate a rnucoasei orrle gi a dinfilor utiliz6nd
de rutini ale Ex'menurui criaic, in condi;ii de vizibilitate
optime. se vor evalua

corect ere-

mentele cu privire la:

..

:-

igiena oral[;
aspechrl lesuturilor moi;
staf,ea parodontalb;
statusul dcltar, cu evaluarea riscului de carie in
mcmenhrl exanriniii, cu punefea in evi-

denli a cariilor, aprecierea integrit4lii lucririlor restauratoare existente

gi a

calitifii

tor, evi-

denfierea lezirmilor dentare necarioase cu stabilirea

factorilor etiologici, a edentaliilor etc.
exarnBtrul static Ai dinamic al ocluziei.

Ahrnci cind in urrna xarnenului clinic efectuat se decide,

de comun acord cu pacientul ci este
necesari o intervenfie destinati imbunitilfii aspectului
cosmeiic al acesrr,ria, este obglamrie o faztr de
igienizare gi asanare a cavitifii bucale, plntro
c."area conaigiiiot optime de instituire a hatamentului
soliciat, scop in care se va proceda Ia:

48:

detartraj sumaq
tratamenhrl proceselor carioase active, cu realizarea
de restauriri provizorii;
fi:dtamente endodontice, c6nd acest lucru se imprure:
exrraclia diniiiornere*ip*riffl;
csnd e cazul, realizarea unor aparate ortodontice provizorii;
protezarea provizorie la nevoie;
eliminarea tulburirilor grave ale ocluziei;
controlul plicii bacteriene;

periaj profesional al din;ilor, cu spilarea atentd

a suprdfeEelor dentare suprp

Ei subgingival.

I
I
t
I
T

I
I
I

lj
t
I
lj
ll
I
I

It

-.

-l
r_
1{
.-l

I
:l

capitolul 2

,i

I
.F

l-

I
!
'.t

I-

J
=

s
=
I

l
I

*?

I
=-

T
':
I.

t.-

I
=,

paciensilor cu disfunclii fzionomice

Examnr.ln coMpLEMENTARE

.a

Pentru completarea examenului clinic de rutin{ in estetica dentar[ se recurge adeseori la examene complementare, daci medicul stomatolog consideri cd acestea sunt necesare tralamenrului. Se
vor executa in funclie de necesitifi urmitoarele examene complementare:

:l

Modalitdsi de etaminare

2.2.3.

-i

.-

aplicarea de colorangi detectori de carie;

teste de vitalitate;
FOTI (fiber optic transilumination);
fluorescenta laseq
conductivitatea electrici;
examene radiologice convenlionale sau digitale;
imagini fotografice;
modele de studiu care oferi o inregistrare tridimensionall a denti]iei gi conturului proceselor alveolare, oferh imagini dinspre oral ale ocluziei pacienhrlui.

2.2.3.r.

coLoRANTrr DETECTORT DE CARIE

IntroduEi in practica stomatologici dupi strndii efectuate de Fusayama gi Bertolotti, aceste materiale sunt utilizate ca elemente de diagnostic precoce gi diferengial intre dentina afectati gi cea infectatiDentina afectatd nu este colonizatd bacterian, chiar dacl structural esle modif,rcaiI gi poate avea
o consistenti mai redusi, decit ceel c. in genera! c+nsiderlm a fi dentind durL sindtcasi. Ea Eu trebuie intotdeauna str fie indeplrtatd, spre deosebire de dentina infectati care obligatoriu trebuie s[ fie
eliminati in timpul chirurgical de preparare a unei cavitili.
C*lcrantul aciicneaii prin legarea de colagenul denaF:rat de la nivel'rl dentinei, care reprezinti un bioprodus de degndare apirut in evol4ia procesului carios.
Coloranlii denumili qi markeri coloran{i ajuti la identificarea fracturilor gi fisurilor ce exist6
sau pot apirea inerentin tinrpul tra6mentr"rlui de carie simpll la nivelul pere{ilor cavitEtii dar, in acelagi
trrnp pot marst gi existenla unor fisuri de srnalf preexistente qi inapareule clinic la sirnpla inspectie
optictr [Andreasen 1983 tl),'frcpe gi colab. 1998 (25)J.
Studii efectuate cu privire la eficacitatea eolortrrii perelilor dentinari ai cavitdlii in scopul indepflrtirii in totalitate a lesuturilor alterate au condus la pi.reri diferite. Unii dintre autori au artrtat c5" deqi
ei au considerat cd. in tirnpul tratamenhrlui au indeptrrtat dentina alterati in totalitate (prin control optic
gi palpator direct), fapt sublinial de prezenla unor pereli denlinari duri, dentina cqlorati care a apirut
dupi aplicarea de colorant in cavitate a'lemonstrat ci in cavitate a mai rlmas dentini demineralizatd.
Cbiar in condiliile lucrului srrb ccntrol optic amplificat nu se poate garanta indeptrrtarea in
totalitate a tesuturilor afectate de procesul carios fdr[ ajutorul coloran{ilor detectori de carie.
Un studiu complementar a scos in evidenli faphrl c[ iluminarea cariilor reziduale cu un laser
pe baza de Argon, dupi o prealabill aplici.re de marker coloraut este mult mai eficientl decdt o sim-

pil

tehnictr de colorare.

Se considerd c[ utilizarca coloranlilor n:r este esen;ial[ pentru corectitudinea terapiei leziuriilor
carioase simple, insi in tehnicile de tratament microinvazive, coloranlii pot evidengia procesele cariease mai pu{in vizibile dar.griltr poziliei lor pe srryrafefele dentare dificil de evidenliat prin inspeclie
dircetb (perelri interni io cazu! preparaliitor tip tunel).
Utilizarea de nuanle coloristice inchise, degi mult sutinute de produciton, nu este cea mai bunf
alegere pentru cI exiqti riscul de a confunda dentina colorati terapeutic cu cea impregnat[ consecutiv
obturafiilor cu amalgarn; de aceea, utilizarea de markeri cu nuante intens pastelate din gama rogu:
albastru, verde se inpune din ce in ce mai mult in practica stomatologicb modemi.
Solvenlii utilizati pentru culoare au fost inilial derivafi de propiien glicol care are capacihte
crescutl de penetrare gi colorare a colagenului denaturat de la niveiul dentinei. Etilenglicolul prezinti
anaa^"i qrrurlcrw
hoh+.,, Aa-rl-^
L ri,
slt rora,lr
rrii:p Ce pfOdusele apOase nU au acgga;i puiere d: peneirare
'revlsgr ^fi-i+-+^ pvurrq uvr*ruo ^lr--+X
qi, prin unnare. au acuatele di.scutabili-

t
Maiana Brhndusa popa

Egertca

odontoterapia restaaratoare

Coloranlii pentru detectarea de carie trebuie utilizati in stadiile ini;iale

de preparare a cavittriii
pe cdt posibil' deoarece scopul lor este de a facilita realizarea
unei cavitili fera'sacrincii inutile de
tesut dentar sdnitos-

Colorantul

se

aplici l0 secunde

pe suprafefele dentare examinate, se spali apoi excesul de coIorant 9i se indepirteaztr structurile dentare colorate priutr-o
tehnictr adaptattr situagiei clinjce existente.
Dupd finalizarea indeprrtirii zonelor marcate de substanla
coloranta este necesartr reaplicarea colorantului pentru a fi siguri de indepdrtarea integrard a
lesutuiilor arterat*.
Existi un consens general in limitarea aplicdrii coloranlilor
strict pe dentini, deci meloda este
indicati doar in situaliile in care procesul carios a depdgit
joncliunea
ca euolutrie

2.2,3.2.

amelo-dentinartr.

TESTELE DE VITALITATE

Testele de vitalitate constau in aplicarea la nivelul

suprafqelor dure ale coroanei dentare
stimuli capabili si determine,rn rtrspuns dr:reros din partea
purpei dentare.
--^---'
in scopul determindrii vitatitr6i dentare se forosesc rri-uii,

a unor

termici;
electrici;
mecanici_

ri<licate:
cobordtese bazeaze pe capaciratea puipei dentare de a reacliona
la

acfioneaztr pe dinte.

Testul {z- ccid poa:r ii efrcnr:,

pril me; :n,:lt"

modifickile de temperaturi ce

m:,_lile:

P cu ajutorul un-ui jet de aptr ?ncdtziti la temperaruri diferite gi care

este proiectar

pe fata
vestibulari a dintelui*de testat cu ajutonil unei seringi.
Metoda are dezavantajul ctr este
dificili localizarea jetului de api strict pe dintele intelsat, iar temperatura
apei calde este
greu de controlat.

> Altn meti}dtr cunosctth zub denurnirea

de metoda termometriei pulpare a lui walchoffse

efectua prin introducerea a 10-12 picituri de
ap6 cald6, la rempiratura prestabilirtr, direct
in cavitatea carioasi. Metoda nu oferea pte.iaianecesara
unui diagnostic realis( de aceea
s-a renuntat la ea-

F se folose$te

un firloar in.:llzit la flacird pdni la ternperatura optirni de

aplicare (considerati atinstr cind fluorul incilzit, aplicat p. narti* ae rrttru
l6sa o pat[ b*oil gi se aducea in
qontact cu fafa vestibular[ a dintelui
testat in treimea cervicaltr- Vatoriig raspunsurilor

oblinute erau relative gi, de aceea, metoda are

o importanfl diagnostic[ reduslun alt test utiliza gutaparn fucdlziri la_flacira unei
lEmpi cu alcool; prin aplicarea gutapercii pe
fap vestibular[ a coroanei, Ia distan$ de gingie, se obEinea
fie un rnspuns &lsros ceea ce deter_
se IIsa pe loc pf,1i la ricire-

mini retragerea ei de pe dinte fiq inabsenta;i.?t

gutaperca
"r,rhl,
Testul Is rece se face prin urmdtoarele proceduri:

se poate utiliza apa rece dintr-o seringtr

sau

determina jeo6 dureroasi la un dinte vital.

gheali care aplicate pe dintele izolal ussat, pot

F clorura

de etil (kelen) este considerate un bun agent

termie in apliciri pe r:n dinre curat,
bine uscat qi izolal Prin dirijarea jetului de kelen"pe
suprafala dentari in t/3 cewicali, la
distan{l de parodon[iul marginal pentru aJ proteja,
sau prin
*-iurrlt* de vattr pe
care s-a pi"y1t kelen. aplicalia in aeeeagi t*!;uo"
"pri"*."
u diot"lui,
se pot obline rlspmsuri

dureroase relativ rapide, in l-3 sec. datoriti ten[eraturii

de -4oc deioltate'de agentul utiunor procese carioase superficiale sau lipsite
de sensibilitate buleta cu
kelen se poate aplica direct in cavitatea carioasi.

ii'at' in prezenla

50''

t
I
I
I
T

Stimulii rermici pot fi producitori de temperaturi:

Ei

I
I
t

il
I
I
I
t
I
I
t
I.

li

It

1,

1
,{
l,

I
:I

Capitolul 2

temperaturii nu prea cobordte;

cirilor intrapulpare, intracanalare;

atrofiei pulpare la persoane in virstd.

prezenlei calcifi

Testul cu hidrocarburi fluorurate (Freon 12) care se prezintd in flacon presurizat la 5 atm,
cu o canutd pentru dirijarea jerului pe un burete de masl plastici pdn6 acesta caplti aspectul unui cub de zipadipoate produce o scldere a temperaturii pdntr la -29,8oC, ceea ce face
cr dintele vital str rtrspundi imediat cu o senzalie dureroasd.
Se folosegte c6nd celelalte teste nu au dat rezultate.

Testul cu zlpadi carbonicl (dioxid de carbon) care necesiti aparaturh speciale qi determind o scidere a temperaturii la -?8"C. Se foloseqte foarte rar, cf;nd celelalte metode nu

-i

l_

,f

Madaliteli de eraminarc a pacienlilor cu disfuncyiifizionomice

Metoda poate da erori datoriti:

ai

au dat rezultate.
Testele eteetice au fost introduse de Marshalltn l89l (8,9) Eiutilizeaztr curentalternativ ia
frecvenfa re{elei cu tensiune redusd la 30-35 V. Un astfel de aparat este putpatestul, atagat unitului dentar, care prezinti un electrod pasiv conectat la priza corespunzltoare a aparatului gi al ctrrui caplt liber
e finut de pacient in mind gi un electrod activ a[ clmi capit are forrnl de rondel5 de cauciuc.
Pe dintele sptrlaq uscat gi izolat, se aplicl capdtul elecfrodului activ umezit in prealabit cu o
solufie electroliticl (cloruri sodici izotonl sau ZnCl, 2D%) pe muchia incizaltr, vdrful cuspidului sau

uneori pe fala vestibulari in l/3 cervieald gi potenliometrul se rnigci de la 0 la 4 flcindu-se testarea

comparaiiv cu un dinie sinitos vecin pini pacientui acazd ojen5 <iureroasaMetoda are dezavartajul cn nu d[ un rispuns cuantificabil, inregistrabil gi nu

se aplicd pe suprafefele metalice (restauriri, coroane) sau pe comane fzionomice care sunt rdu conducdtoare de elechicitate.
Au fost introduse testere indepenCente de refeaua electrici a unir.:lui tlenta[, alinrentate de
baterii de 9 V. Ele du unul sau doi electrozipentru inchiderea circuitului de testare, cu implm6ntare
pozitir'5 sau negativi Ei zunt prevfzute cu afiqaj digital. Funclionarea lor se bazeazn pe principiul de
funcfonare al curentului cu flux cons{.ant, au sisteme de cregtere a intensitilii curentului electric gi un
:isteur tle agtostingere !a un inten-.:l de l-2 secunde de Ia ten'ninarea testirii.

Fig.

2-

l-

Tester electric modern pentru

scre c i ere a vi ta li td Ei dentare.

Aiituri de testele de rutini la rece Ei cald, testeie electrice moderne de testare a vitaUtefi pulpare sunt utile in odontoterapia restauratoare la diagnosticarea corerttr a dinlilor cu discromii dentare,
dar qi ule pot da rezultate eronale qi sunt limitate de faptul ci nu_sugereazl starea de slntrtate pulpari,
\l

Julaionq Brandust Popa

- Estetica ia odontoterapia reslauralogre

ci doar existenla unor fibre senzitive viabile in

fesunrl pulpar Egecurile testirilorpot fi determinate qi
eruri de utilizare, rlsprmsuri fals pozitive (+), in general
in anrrmite sinra;ii precum:

cle

-*

la pacien;ii anxiogi;
din;i cu necrozi de lichefacyie;
in condilii de izolare necorespunzltoare a dintelui;
pe dintii pluriradicutari cu necrozd parfiarr a pulpei
denrare;
prezenta unor restauriri rnetalice cu care
electrodul vine in contact.

qi r}'spunsuri fals negative

I
I
t

(-) in anumire situalii (Kier et ar- 19g6):

aplicarea incorecti a electrodului;

gradul de subiectivitate al pacientului;

calcific{ri canalare sau intrapulpare excesive;

emplia recenti a dintilor cu apexul larg deschis;
prernedica;ia cu:
analgezice;

'narcotice,

: ffi;ffi:""'

Aceste testiri cu ajutorul aparatelor electrice

hebuie coroborate cu rezultatul unor tesrte termice uzuale la cald sau rece' al ciror rispuns
este dependent de o serie de factori cum ar fi

iFirannshdm 1986) (2):

starea pulpei dentare;

virstapacientului;
c.icific*rile sanalicuielor deniinare.

cind aceste teste combinate nu dau comparativ rezultate

concludente, se poate recuge la testul mecani-c de preparare a cavitfifii in dentini
r*p[*;;
;ut" poare sd devini dureroasi ceea
frl.ui
ce semnifictr existenla vitalitdlii dentare.
Ace11l -*tooi este aplicau cu blindete pe dinti purtrtori de
:t:'iasdi: lu"5:r.1tt3 {5i' t..,nsrlrj i:r93
{i.d}, biacLrou lggiilt,I{rrn,e gi lvlasscy 1999
dupd

tji)j

?ndepirtarea acstora_
Toate testele de vitalitate necesiti in prealabil
o buni izolare a dintelui fap de mediul umed
care ar putea denah$a rezultatul gi totdeauna
ie fac prin comparalie cu un dinte vecin, slnitos clinic.

2.2.3.3.

TRANSILUMINAREA CA FrERt

OzTCI

{FOTn)

Acest examen complementar umteazd

calea deschisr de diafanoscopie in depistarea procea celor incipiente, cu rocarizare proxinalr, greu de decerat
prin

il:h:ilff1i;""lrxjiJldere
Metoda

a fost descrisd pentru prima datlt de Ingle

in 1965 gi preluata de sturdevant in 196g ca
metodi complernentaride diagnostic se
bazearape ideea ci transmisia luminii eliberat{ de
ii
un fascicul de fibrc optice (sub forrni unei sonde
cu diamitul de 0,5 mrr) intodustr interdentar sub p'nctul
de contact' este diferiti per,rn dinte integru
fafn de unul cariar La din;ii cu procese carioasg
darorifd
distrucliei smalfului qi, dentinei, precum qI
a conginutrrlui mai mare de api at acestora,
dentare
lesuturile
absorb o cantitate mai:nic{ ae iurnina gi
astfel ele apar sub ro*u uoo, umbre mai inchise
la culoare
[Andreasen 1983 (l), Cohen l99S (l5I:
DeEi a inhat in uzul stomatologic
de o buni perioad{
ForI ca o rnetodi ce permite singurd d-ecelarea unor procese de timp, limitele tehnice nu au imprls
carioase iniliale, flrd alte examene asociate. Are qi dezavantajul ci necesiti ribdare
gi indemdnare din partea medicului.
Este o metodi al cimi rezultat este- greu
de interpretat gi, datoriti pregtrtirii inzuficiente a
medicului stomatolog jn oome{{ imagisticii
estetice, esre deseori supusd erorilor diagnostice
conseeutive multiplelor arteiaite posibiie
iob-turaiii, pigm#et
r".
zone
de
hipomineraliziri
irareene,
etc-)" Cu toate aceste limite, prin rezultatete-Oe
"*
priOicge efectuat'eiq
consideri metoda ca flind cotef,_
52

I
I
t
t

capitolnl 2 - Modalitdyi de exominare

pacienfilor cu disfuncsii fzionomice

ti in proporfie de 70Yn la dinlii anteriori gi doar 3A%, h dinlii posteriori cu aplicabilitate in depistarea
cariilor,,ascuns.e" de la nivelul punctelor de contact interdentare- Irnpedimentele de ordin tehnic semnalate par a fi pe cale de solu{ionare, prin asocierea metodei cu tehnici digitale de prelucrare
a datelor
la care, prcgrarne speciale permit eliminarea artefactelor ca potenliale generatoareie e$ec2.2.3.4.

FLUORESCENTA LASER

Uiilizati in odontoterapia reshraloare

de relativ pulin timp, igi are originea in descoperirea lui

Benedict (1928), conform clreia dacd dinrele este ilurninat cu radialii ultriviolete sau radiaiii din
spectrul vizibilului albastru-verde, devine fluorescent. O astfel de zursd d; lumintr din spectrul v!
zibilului este laserul, de aceea metoda este numitd laser-fluorescen[a. Efectul maxim fluorescent a fost
obfinut dupl iluminarea cu un fascicul laser rogu, cu lungime de undl de 655 nm, firrnizat de dispozitivul KaVo Diagnodent (fig. 2.2).

Utilizat in special
_
temul poate

in diagnosticarea cariiior de la nivelul fisurilor pi gopi{elor ocluzale, sisrcaliza gi o evaluare a prcceselor incipiente de demineralizare ale i-uttttul.

Fig. 2-? - Utili:ared InserJitanescenlei h, de;-'ctorea caiiior din fosae ;i grcpile.

Avantajul major al aceitui sistem diagnostic este acela cI el poate fi folosit la aprecierea afectirii structurilor dure dentare cAnd acestea sunt inci in faai reversibili, facilitdnd o terapie imediattr,
minimal invazivi, gralie diferenlei de fluorescenl5 dintre lesuturile dentare sEnltoase qi cele cariate
[Rornan 9i Pop 2000 (21), Colojoard gi colab. l99S (6)].
Diagncdent-ul capteazi flucrescerla emistr de substanla excitatl inilial de fasciculul laser gi realizeazi o cuantificare a fluxului fluorescent in valori unitare, ce apar afigate pe ecmnul aparatului (fig. 2.3).

tg. 2-3

Cuaniifcarca jiuxuiui _iiuorescmt in

evidenliate pe ecranul apara.tului. J

vaioi uniiere

fu{aiona Brdndusa Papa

Estetiea in odonto*ropia restauratoare

Studiile clinice efectuate pe lohui de pacienli cu aparatele pe bart de fluorescnfi

laser au
furnizat o serie de date care, analizate slatistic, au permis elaborareu unei scheme
de clasificare alea-

unilor dentare Ei a tipului de tratament necesar acestoraAstfel, pentru valori cuprinse intre:
- 0'20, se considerA leziunea ca nefiind un proces carios, iar tratamenful recomandat este de
expectativtr, cu o igienizare rig'masi gio monitorizare indelungatd;
- 20-30' se consideri leziunea ca fiind reversibili, susceptibiti si reaclioneze pozitiv la un
tratament de fluorizare profi lactici;
30+,
se considerd proces carios activ, ce beneficiazi de preparafie gi
restauralie minimal
invazive-

Comparativ cu metodele clasice de diagnostic utilizate individual, fluorescenla

laser are eficien;d maxim[ in diagnosticul cariilor localizate la nivelul fisurilor
doarin asocia]ie cu examenul optic
direct' Ea nu este aplicabili pe suprafeiele proximale gi este o metodi
costisitoare care cers aparaturd
gi personal calificat.
Datoritd sensibilit[1ii $i senzitivitalii inalte a metodei, laserul este
azi unica variant6 ce pennite
un diagnostic diferenlial intre o simpld demineralizare superficiald
a smallului gi formele cavitare.
Pentnr decelarea cariilor de pe felele proximale s-a incercat in vitro
cuantificarea intensitigii
fluorescenfei unui colorant care e
de cariile create artificial- S-a utilizat un aparat special qi un
"uptut
coloralt special (Florol 7GA)- Pentru
ca substania coloranti s[ poatd difuza optim in
lesutul afectar de
procesul earios se folosegte un solvent cu tensiune
superficiali mici ce permite umeglarea corespunzltome a suprafelei proxirnale, favorizand pitrr:nderea colorantului
la acest nivel Cu ajutorul unei fibre
optice se detccteazi apoi cantitatea de coiorant captati de procesul
carios. Metoda nu este inci su{icient pusi la purrct pentru a avea aplicabilitate practica cu
reailtate realiste.

2.:.3.5.

C G:1{D A

t T i r'! ?:41' 5-t EL E C TFJCA

Conductivitatea-electrici apiruti intre un dinte gi un elecrrod extero

aplicat la nivelul mucoasei bucale vestibulare, depinde fie iturea de sinitate gi integritate
a fesuturilor dure dentare coronare.
valoarea rezistenfei electrice este stabilitd indiviCual.
de la caz la ca4prin aprecierea valorii la un dinte
t'--i:'i'ji-;t -':L ii; l:::a;r .:aicg-iic
sau
piuri;;dicular),
iiirri torug; dl^i:iia s.a1,llkea uuei cuaair-;uc
tificdri preise [(Corojoarn gi corab. 1998 (6), Ro** qi eopiooo
1zt;1.
Metoda pome$le de la ideea ci ruzistenfa electrici a structurilor
dme dentare gi deci gradul lor
de conductivitate eleckicS, (mirime inversi a rezistivitifii
unui material), variazi in funclie de gradul
lor de distnrcEie. studiile efec-tuate indici o valoare in scidere
a rezistenfei, la o cregtere a gradului de
distrucfie dentar6- Astfel' conductivitatea electrica a smalgului
sinitos este foarte midi sau nul6 pe cSnd
smalpl cariat, datorita prezenlei porozittrlilor microscopice
fire se umplu cu saliv[, are o conductiviFt: -ui mare, direct prcpo4ionalE cu gradul.de demineralizare a lesutului dur denrar S-a g6sit o corelalie pa4iali intre conductivitatea electricl gi profunzimea
teziunii carioase.
Avind in vedere cd determinarea acestui parametru este destul
de costisitoare gi preten{ioastr,
metoda este relativ pufin utilizati in dererminarea precoce
a proceselor carioase. Alt n*4** al metodei
consti in imposibilitatea realiztrrii unor corelafi sorae, in vabri
absolutg intre gradul je afectare denarn 9i mddificarea valorilor rczistivittr;ii electrice gi deci,
a

2.2.i.6-

conductivitalii sale.

EXAMENELE RADTOL^GT1E 1uNWNTIONALE

IfuL4GISTICA DIGITATA

gI

Radiografia.reprezintd cea mai valoroasi metodd de

evaluare a stmcturilor dentare care nu por
deceiaie prin examenui clinic cie rutind gi corectrtilizatd,
impreunr cu elementele de diagnostic clinic ai cu cele anamnestiee, constifuie o surse majord de
hrformalii necesare unui diagnostic corect
valoarea unei radioglafii depinde de calitatea se.nzorului (film
dentar in versiunea clasici), dar qi de
capacitatea medicului d1 a o interpreta in diagnosticul
afec$unilor dentare se folosesc. uzual radiografiile retroalveolare ;i bite-wing. EIe se utilizeazi numai
la nevoiq ahinci cinrj sunt soiiciiaie cie
citre medic, conform unanim acceptatelor recoman,Jtrri A[.AR&(As
Low As Reasonable Achievable).
54

fi

t
I
I

t
I
I
I
I
I
lr
lr

l
I

ri
I:

lj
l:
lr

rj

lj
I.
I

I
t.

-'
I

I
!

I'

-'

It

I
:l

I
.1

I
-,
i

Copitolul 2

- Modalitdsi

de examinare a paciensilor cu disfunclii

fziononice

Conrribugia examenului radiologic este esenliald in diagnosticarea cadei dentare sirnple localizati pe felele proximale gi in aria cervical5 proximald gi radicularI, dificil sau imposibil de abordat in
cadrul examenului clinic prin metodele uzuale.
Pe o radiografie convenlionali, pentru ca leziunea carioasd si fie decelabill, gradul de pierdere
locali de sutrstanll mineral5 trebuie str fie de cel pulin 3040%. Aspectul radiologic al cariei aproxirnale ot'eri date informafionale imagistice la cAteva luni de la debut, fiind posibil un diagnostic radio-

logic relativ precoce.

Radiograf.;le bite-wirg evidenliaza coroanele dentarq por[iunea cervicalhradicular.l si nivelul
crestelor osoase, fiind utile in diagnosticarea stricttr a cariilor proximale, in timp ce un film retroalveolar vizlualizeaztr intreg dintele, inclusiv rbddcina in totalitate gi zona apicali. favoriztrnd depistarea procsselor carioase radiculare (fig. ?.4 A gi B; fig.2.5)-

i
I
I
t

I
I

Fig- 2.4

Radiografi bite-wing care evidensiaza coroanele dentare ale dinlilot porlitmea

cervicald radiculard gi nivelul cresteior osotse-

I
.E

t
I
I
t
+

Fig

I
I

2-5

Aparat radiologic digital direct wdnd pe ecran rcprrzentareaunei radiografi

retroalveoiare ca vizuaiizarea iniegufui dinte, a rddicinii fn totalitate Si a
zonei peiapicale.

sau.

Se pot utiliza gi radiografii panoramice, cunoscute ca tomografie dentari panoramici (TDP)

de a relic& sta-

in func{ie tie pozilie, OPG/OPT (ortopantomogiatie) al c$ror rol ;ste in principal

tusul dentar in corelalie evidenti cu gradul de dezvol'"are al maxilareior.

Introducerea variantelor digitale de investigare radiologici a reprezentat nn salt deosebit la
n:vel infomraliunal, pentru potenlialul deosebit in depistarea proceseior carioase in statiii ittiliaie, tbci;
litffnd aplicarea meto.ielor terapeutice nrinin;al invazivc.

'{<

I
Matiana Brdndtsa popa - Estetica in odontoterapia restdursro$e

Daci examintrrile clasice puteau pozitiva un diagnosric de

carie simplila o pierdere de substrat
mineral relativ irnRorta.lt{, care nu mai permitea
ctasificLa situaliei clinici in'stadiul de proces carios
incipient, sistemele radiologice digitale prin programele
speciale de analizd a densitl1ii imaginii, perrnit un diagnostic de certitudine la o demineralizare
localizattr de doar l5-20%-Aceasta inseamni cd
prin examiniri radiologice digitale, procesele
carioase pot n
|"oJ;;;-ipid (ca durari a
evoluliei in timp gi deci a gradului de afectare) decit prin "uiJeffi;-"
variantete radiologice clasice.
Radiografiile
prezinti gi avantajul posibilit{gii prelucririi imaginilor duptr
ob$nerea
-digitale
acestora in sEnsul imbunntdlirii
m.drirnii, a cont
qi luminozit{fii acestoi, cu variante de evi"stului
den;iere preferenlialtr a unei anumite zone de interes,
toate aceslea conlribuind Ia ugurarea diagnost!
cului pentru variarele sirualii clinice.
Jinind cont gi de importanta reducere a dozei de ndiafii necesarr penfu realizarea
unei
'expuneri radiologice in cadrul rnetodelor digitale, la doar 5- I 0 yt din dozan*.rurl *ri radiografii
clasice' cu o proteclie crescutl pentru medic
ai pacient, in condiliile unui aport informafional qporit canfiativ gi calitativ, putem inleiege de ce sistemele compurerizaie
au inlocuit din ce iu ce mai m'lt variantele radiologice bazate pe frlm denhr gi
reprezinti la ora acurale * e*um.n ,oijir-"n ar cu eficienli
11xima in depistarea proceseror *tio"* in stadii incipiente.
Un ah examen care Ei-a dovedit utilitatea in ultimii
ani in estetica dentarr este cel efectuat cu
camera intraoraltr.
camera intraorali este rm instrument uqor
de mdnuit gi permite pacientului sE v,uializeze pe ecmn
propria sa situalie dentari precum gi zona
care necesitd tratamenq oferind informalii a$pra posibilit6!1or

reale de hatarnent
$i, m-11ele caari' peunite implicarea directd a pacientului la luarea
deciziei dar qi o posibiln modificare a atitu$1! sale negaiive fa$
de planut ce batan'ent prctr$ de medic ca fiinj cel
mai fezabil pentru situa;ia daa De
cu ajutoml camerei inraonle medicut poate ameliora vizibilirarca
asupra cimpului operat:r a:alq gi avanraJ'ul
lucnrlui din spate gi o*"p" pacienhrlui iar mfuirea imaginii,
posihih pe trIan' penni;: vizibilitatea *,ir
r,ro* mai pulin seu deloc acccsibiie ve<ieri; cirecte.
Imagistica digitali intraorali utilizattr azi
in estetica
tehnicilor

*t*"""r"

dentarb;;;;r"dfiiilur,rt

iP9ol":i

radiologice digiale
a.sistemelorde inregistrare nodeme a diferirelor
aspecte normale sau
patologice localizate la nivelul *uiirigi
orale, cunoscute generic sub denumirea de camerd intraoralil.
Dtci radirSrfiile digtale reflecti o reprez-enk= bi
saupseudo tridimensionrld a..f,riei
ascune*j'

a strucrurilrrrocionlaie Gu mlnrme alterari

ale gradului de

rnrrimeal formaliunilor investigate (coronare gi

radiculare)' imaginile tlg"lf
aiutonrl camerei intraorale relevtr situa;ia existenti
la nivehrl zonei
9u
investigate in cavitatea bucal6. Concepute
pornind de la varianta clasici a unei microcamere
de luat veded tipici investigaliilor endoscopice, carnerete
intraorale sunt perfect adaptate caracterisricilor spatiale
ale cavittr;ii bucale' Alcituirea, in general
modulari a acstor sistemg faciliteazl

intrelinerea satisftrcrtcare a elernentelor consbucti=*e, sterilizarea

cfrrnl* pe*."H a fefilor ce vin in conract cu pacientul, precum gi trdnsporill ugor intre unitdfi de
lucnl an s;tuaiiite in care ,"
acest hrcru (fig. 2,6).

i*p*"

j'i!:.:.-.:i

iri
;-i'-+:

-...1

:j:.::j

Fig. 2-6

56

.::jr

:'{

O vartantd de canterd inqagrald.

I
I
I

I
I

ll
li
lr

I
i

l'

:{

I'
,i

ri
I

Capitolul 2

ModalildSi de exsminare a pacienfilor cu disfuncliiJizionomice

Partea intraorali a sistemului, de obicei susfinuti de un mlner anatoform, este sediul elemenfului optic propriu-zis, care are posibilitatea de a investig a pinA la 5 structuri dentare adiacente, tiatorifi
unei focalizari optime pe verticald pe 10-30 mm, cu o deschidere opticl de 90" gi o modificare supli
mentartr lateraltr a cimpului studiat de pind la 45" (fig.2.7, ?.8\.

ti

:!
-r:

I,
:E

If

::

I
_{
=
I!
T

I
,,

-I
:i:=

Fig- 2.7

Imaginea unui elenent optic propiu-zis

Si s s*temului de rcglare oI acestaia-

I.

IE

I
I
:=

I:
I-

I ::
i
I

&.

Fig- 2-8 -

-.
I:---

r
=

I
=-

T
=

>;{,S,:.:R:.::r'a+':,:ji-:l.{j:-Ik*;i

{*1;*.i;::taiti$tA{Ru}I#68;Agti

Restaurareaunti molar de 6 ani maxiktr (obwret in prealabil ta arrtalgam)

cu rdsini eompoziie (imagine inregisfratd cu c{tn{r6 i:n"raorald)-

in funqie de firmele producitoare, pot exista diferenle als acestor valori considerate shndard
pentru investigaliile intraorale, in special legate de designul p5rlii intnorale precum qi de gradele de libertate pe carc acesta le poate avea; versalitatea sistemelor celor mai modeme poate duce la o investiga{ie
oraciic circular[ (360'), dar, ca de obicei, posibilitilile tehnologice dep'igesc o.r mult necesitilile cliniceElementul de legiturl la aceste sisteme esle reprezentat de un cablu ;u fibrtr optici ce pennite
transmiterea rapidd gi t-ara distonioniri a imaginiior captate, citre-unitatea centraii ia niveiui cEreia se
realizeazl prezentarea lor in timp real pe monitorul cu care este:Fevizut aparaiul.

lvlariana Brdndusa papa

Estetica in odoatoterapia rataurstoare

variantele constructive cele mai moderne sunt reprezentate

de modelele multifuncgionale la
lingi afigarea irnaginii reale, suntprezentate in paralel qi imagini radiologice
digitale ale acelo.
ragi zone de interes, uqurind analizarea gi diagnosticarea
cazului, prflrn qi stabilirea unui tratament
arlecvat situaliei clinice existente.
c8re" pe

cu ajutonrl programelor speciale se pol realiza modificdri ale imaginilor,

in sensul optimizirii
acestora, pentru ca medicul si poattr aprecia gi aspectele.cele.mai
grzuobservabile cu ochiul liber, a

crror neglijare ar putea aduce prejudicii importante terapiei

instituite.
Pe baza tehnologiei digitale larg rispSndite pe ptan mondial,
datele oblinute cu ajutorul sistemelor digitale benefici azl de facilitilile de stocarg prelucrare,
arhivare gi transmitere la distanltr, intre
sisteme computerizate compatibile. Elementul fundamental
caracteristic este reprezentat de posibilitatea de arhivare nu numai in formtr de dischete
sau discuri tip CD-ROM, ci gi de prezentarea grafici
a imaginii' sub fonna unor reprezentiri color, de
dimensiuni variabile, ce pot ajung*
*u Ia format A4.
.4,/.5. /-

I
I
I
I
t
I

IMAGINEA FOTOGRAFIC,4

Daci stocarea elechonicr a datelor este utili medicului stomatolog

in vederea rurei mai bune
congtientiziri gi motiviri a pacientului, un rol determinant
il
are fotografia, imaginea prezenbta pe
suPort solid - hicie sau carton fotografic p
- care pacientul o poare lua cu sine (ca gi imaginite
oblinute cu camera intraoralr' sau sistemele_radiclogic" aigit"t"),
"r----'--cu ajutorul ei at6t sitrralia
" apreciind
iniliald cdt gi cea rezultati dup6 tratament (fig. 2-9).

Degi unor cercettrtori li se pare desueti utilizarea acestui

mod de prezedtare; statisticile arati
pnn impactul social pe carc il are in cercul de informare
al pacientului" se realizeazi o mai buntr
calie sanitari prin sublinerea avantajelor unui tratament
stomatologic instinrit precoce qi corect efectuatPosibilitatea pre:zentErii imaginilor investigate lr
zecide *hmetri, la interval de cdteva
intre momentul ds transmitere gi cel de receplie,
este dati de avantajul transmiterii inforn:agiei via
optici sau prin satelit.
In odontoterapia estetici este foarte importabti forografia
de fap gi profil a pacientului,
qi a zonei ce urmeazi a fi restaufiti, efectuati
inainte gi dupn tratamenl Ea reprezinti un document
stnrii iniliale, a fieclrei etape de tratament precum gi
a rezultanrlui final al tratamenhriui solicitat.

I
r
I

cf
edu-

ft

minute
f,bri

I
I

precnm
al

f
f

I
lj
Fig- 2.9

- Inagini fuografce

fnainte gi dupd

tanmmt

La fel de utili este fotografia fErd zdmbet qi cea

cu zimbet apacientului, esentiald in esteticiUneori, petrrru fotografii deniare optime sunt
neces*" r.ou*ur" de lesuturi rnoi gi oglinzi mari.
o fotografie buntr reprezinttr o formd de control de calitate'gi ftrniieaze
orr*"rorr. informafii
despre dintele ce urmeazfl a beneficia de un
tratarnent estetic, favorizeazi comunicarea cu laboratonrl
de tehnicr denlar5, ugurind mulr munca tehnisi6n*hi
dentargi poate reprezetrta un important instrument de-naarketing' Piezentares unor caanri simiiare
preflrm gi rezultanrl final al tratamenhrlui aceslora este foarte convingitoare penhu un pacient mai
fulin o*"ir.
o baztr de
argumente 9i fati de casa de asigurdri de sdndtate
gi asiguraq precrrm gi pentru cazurile de conflicte
juridice ce pot si apari uneori- Ea permite
realizarea l*ei aa*ui*te arhive fotografice interesante din
punct de vedere qtiinlific in condiliile in care
se otrtrinq acceptu! pacientului pentr.r utilizarea imaginiior

r"io$;G;;';rrl*i

ce

58

il reprezinti in acest

scop.

I
I
I
t
I,i

ri
I

r:'i
I

:=

,i

Capitolal 2 - Modalitisi tle eraminare a paciensilor ca disfuncsii fzionomice

Fotografia documenteazl punctul din care s-a inceput tratamentul.
Dezvoltarea la care asistdnr in ultimul timp in domsniul imageriei cosmetice perrnite stocarea
imaginilor elecrronice a sirualiei clinice, inainte qi dupl tratament. De asemenea, e posibili modificarea
i.naglnii stocate gi, prin efectuareaunui tratament electronic simulat pe calculatoE ii estepermis pacieutului sd vizualizezein direct planut de tratament, modul siu de realizare precum 9i reanltatul final al
acestuia. in acest mod, imageria cosmeticl sewegte prezentirii in fa]a pacientului a tuhrror posibili6flor oferite rle odontoterapia estetictr in corectarea disfuncliilor sale fizionomice gi in acelaSi timp'
medicu! gi pacientul pot apl'ecia tezabilitatea ratamenhiluiin iimpul traramenrului pot aptrrea modificdri de la planul inilial de tratament pe care, uneori,
pacienhrl le accepti mai greu gi in aceite cazrsi,imagistica digitaltr poate influenfa in mare parte in moC
iavorabil atirudinea pacienhrlui. De asemenea, pot aptrrea situalii in care este necesar acceptul familiei
gi al casei de asigurlri in aprobarea cos&rilor tratamentului propus qi in aceste cazuri imageria cosmetici are un rol foarte important, permilf,nd vintalizarea rezultatelor posibile ale tratamennrlui propus gi deci aprecierea corecti a valorii investiliei.
Dupi terminarea tratanrentului, pacienrul poate vizualizaincl o dattr in direc! diferenla dintre
situalia inainte gi dupd tratament.

2.2.3.8.

f
I
G

I
j-

f,
I

I
j=

I
I
=

I
=

MODELLTL DE STUDIU

Modele de studiu sunt "matri1e" sau reproduceri ale dintilor Ei elementelor stuctuale inconjuritoare acestora efectuate din materiale diferite. Ele se ob{in prin metode de amprentare alese in fuuctie de
a dinlilor gi arcadelordentare. Modelele dau inforsccn
si
Y_ oferf medieului o inrcgistrare tridimensionali
---r
o*fii d"rpr" pozilia, merimea, forma dinlilor, dar +i despre forma preparaliei realizate pentru o incrustatie, fa[ettr, inregistrind marimea, forma qi conturul tesuturilor moi ce ?nconjoarl dinlii.
Modelele de snrdiu oferi posibilitatea ,Je a shrdia in detaliu ocluzia, permit observarea dinlilor
qi arcadelor dentare.din unghiuri care sunt irnposibil de observat printr-un examen clinic de rutini 9i
pot fi utile pentru stabilirea planului de tratament gi pentru realizarea Bnor piese de restauralio cu aju-

toru! laboratorului (Miyasaki{hifig 200 I ) ( I 8).

ln concluzie, apariiia sisternelcr multifuncfionale (camera intraorall, radiogfafia digitalS, fluorescnla laser, rnc,deie dc siudiu cJc.) ul:reaza rult afii rlerr:,c-s,-d diag;.estico-iirraP'--utic al ;neiiicului
cdt gi comunicarea cu pacientrl, documentarea gi suslinerea acestuia fiind esen{iale in vederea uilei
reuEite a tratamentului estetic.

'2"3.

ETAPA POSTRESTAURATOARE, A FUNCTIET

FIZTONOMICE $r CONTROLUL PERIODIC

Etapa postrestauratoare rsprezinti s faurLfoarte inportantd pentru durabilitatea in timp a unei
restauratii estetice qi ea se rcalizeaz*in firncfie de situalia clinici.
ioainte qi duptr terrninarea restaur[rii func]iei fizionomice pacienhrl trebuie si beneficieze de o
indelungat'
serie de indicatii care sd-i permiti si-gi intrefini func1ia estetici redobdnditb un timp c6t mai
igiene
uirei
privire
intrelinerea
la
cu
informat
fie
Un purtltor de restaurare estetictr va trebd s[
tiinii
nai
cele
de
pastele
periaj
9i
orale corespurizitoare, si prirneasci indicaiii cu privire la tebnica de

o abi'azibune in situal;a sa, deoarece este qtiut iaptui ci restauiadie riin rlgini compozite pot suferi
treutilizate
din{i
de
Pastele
prea
abrazivi.
une marcatl printr-un periaj viguros, cu o pastl de din]i
se
a
dingilor,
pestreze
naturall
culoarea
buie sE elinaine depuzitele de tartru, si protejeze gingia, si
conlin6 fluor sub formh de fluorur[ de natriu gi nu fluoruri de staniu care poate duce la decolcrarea
gel sunt rna;
suprafelelor compozite. Pacientul trebuie si fie aveltizat cI pastele de dinli sub forrnA de
sunt
dinlilor
pentnt
albirea
pulin abrazive dicit celelalte paste $i c[ pastele de dinti c sunt indicate
mai abrazive qi, deci, trebuie evitate.
Apele de guri conlin o cantitate de alcool destul de insernnattr 9i acesta ryAF f"oycl
p'rcdUsele liri
rarnolireA +l dupi un tinrp chiar dizolvarea suprafelei compozitelor; de aceea se preferi
59

Mariana Br'ndusa popa

- Esterics in odontoterapia restaurotosre

alcool' sunt recomandate apele de guri
cu fluor qi cele antiplacd. Nu sunr rccomandate
apele de guri
cu clorhexidintr care antreneazi
cororarea suprafeferor deotare in brun qi
cu
ar6t
mai
murt
suprafelere
ce prezinti resrauriri fizionomice,
aceastd *io*r. nira oincii al ioorpertut.
Utilizarea mijloacelor auxiliare de
igieni oruH pr.*urn-a1a dentarl nu prezintd
risc pentnr
inregriiatea restaurariilor,
pe c6nd

r.oritoil"

sunt nerecomandate.

De asemenea, pacientul trebuie si gtie

ce fumagl. pocurn si_uaele alimente,sunt.
capabile.sE
modifice culoarea restaurafiilor- Indivizii
ce prezinti ouic*i*i vicioase precum
u**r,n,rr, onicofagia,
prinderea diferitelor obiecie intre
arcadele dentare (pjpu, Joo, rama
de la ochelari etc.), vor trebui
-rupor.pto,
avertizali ctr toate acestea
qot in timp detennio" ,rrolin"*.u
dentare cu restaurdri fizionomice' Aceasti categorie de pacienli
vor fi invitaf de ctrtre."ii" si vintr
aceasta in funclie de obiceiur vicios
-"i n""u""t la conhol gi
pe care ir prezinri gi a. gn ritutea
ruiconholul periodic este o etapd absolui1e,
.*rtr p"";*; pacient de;indtor al unei restauralii
fizionomice' Men{inerea sttrrii de
s5^netate a cavittrlii orale, relaliile
bune de colaborare medic-pacient,
reprezinti tot a6tea puncte cheie
depinde durara iu timp a restaura}iei.
{".:ul.
Existtr ptrreri printre specialipti
ca vizitele pr"u t
ale paciengilor Ia cofbol ar purea
duce la restaurdri excesive,
alli'i suslin ciJi-pote*, aceste"uJot
controale
frecvente gi regulate s*nt necesare pntru reuqita in timp
a hahmsntului estetic. Din pdcate,
statisticile arata cd doar o rni'oritate
a
necesitatea ace$tor controarJeii"".iJ.re
de verificrri regulare, ra inter;:iXJfi;Xi::",1'jf-n

2.4.

IVTODALITATI DE TR4TAMENTALE

DISFUNCTIEI FIZIONOMICE
Tratamentul disfuncfiiior fizionomice

se face.diferenliat in odontoterapia resta,ratoare,

rapart cu etiologia' tipul de disftnElie
iu
poLTl"j de pacient 9i, nu in ultimur rind,
varsta Ei profesiunea lui'.de
seama gi de
$n6nd
dorinlu !i pJrliiliragire saie mate.iui".
r*tun,.ntul disfinc;iilor fizionomice
este un batament diversificat,
el s"-aireseezd di',furctiei ca* l-a
deterllrat pe paci.:rrt si se aJ:v:eze
nr*uts'ildr ei uneori necesiti conlucrarea
mai muitor rp*uiiEii"
DPvLr.',ltr rll lEzolarea
rezolvarea Camlut.
cazului. T
Tratamenhrl disfimCfiilOr fiziOnOmiCe pOate fi:

Tratamenhd odontal cafe are

drept scop rezolvarea modificfuilor
de form[, mirime, structurS' culoare etc' determinat"
de i*ziunite carioase sau oecariouse
ale dingilor, prin metoda
direct5 cu materiale compozite
sau indirecti
*utoiot" compozite sau ceramice;

Tralament parodontal, cdnd

"u
modificirile cosmetice
sunt detenninate de afecfiuni parodontale;
Tratament

Tratamentul protetic cu rezolvarea

edentafiilor;
uneori se poate reqrrge la combinarea
mui

ortodontic care va incerca s5

rezolve modificirile de pozilie ale
dinfilor, atiniere4 simetria lor sau arte
anomarii dento-max'are

o etiologie complexi qi manifestiri

clinice

mai grave;

cSnd disfun4ia
-ulto, metodg
-

*Jripf"

fizionomicd are

Modautnrib cele mai cunoscute

de care urovu'E
dispune utrurtotel
odontoterapia restauratoarepentru
fizionomiei ra nivel dentar sunt
refaceri ale

- restauriri directe pe dinfii anteriori gi posteriori cu materiare compozite;

- restaurtrri in{irecte cu materiale compozite sau ceramice;
- ameiopiastia;
- falettrri directe / indirecte cu materiale compozite;
- falet{ri indirecte din ceramicd;
_ metode de albire ate dinlilor;
- microabraziunea.
.;
60

I
I
t
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

ll
ir

il

Capitolul 2

Modafuadyi de examinare a paciengilor cu

Asttrzi, pentru reslaurarea func;iei fizionomice a dinlilor afectali de modifictrri cu implicalii

in estetica dentari gi dento-faciali dispunem de materiale restauratoare apte si redea aspecful fizionomic al dintelui afectat indiferent de pozilia lui pe arcadi, materiale care, prin realizarea adeziunii
dentare corespunzitoare reprezinti o altemativl viabiti la amatgamele dentare, in anumite sifua{ii
clinice bine determinate.

i{
,

'ri

l,

li

f
f
?

f
E

I
E.
G

I
G

T:_=

I=
J.

-I
=-i:

dkfuncliifziononice

Maiana Brdndusa Popa - Estetica tn odontoterapfu restuarstoare

BTBLIOGRAFIE

l'
2'

Andreasen F-M.-Fiber-glass SplintingofTraumatizedTeeth,'ASDaJ.Dent.

Child.3,2l, l9g3;

Brannstrom M. - The Hydradynamic Theory af Dentinal Pain

Sercation in preparation Caries
and the Dentinal Crack Syndrcrne, J. Endod - lZ, 19g6,453;

3'
4'

CArligeriu V-, Bold A-

Christensen G-J-

Odontorerapie restauratoare, ed.A III-a, Ed. Mirton, Timigoara, 2000;

Intraoral Television Camera: Presenting a Major New

gse;

J.Am.Dent.Assoc. 125, 1994, 439;

5'

Cohen S-

Diagnostic Procedure, In: Ed. Cohen S., Burns R.C.

Inc., St. Louis, Missouri, 199g, 10_16;

6'

Colojicarr C', Miron M, Leretter M.

DA&F Spirit, Timisoara, I 99g;

7'

Cvek M-

Laserti fn stomatologie, actualitdlf Ei perspective, Ed-

Gafar M', Andreescu CBucuregri, 1983;

odontologie gi paroclontologie, Ed. Didacicl gi pedagogictr,

9'

CrfarM''

Sitea hl-- Andreescrr

10"

Gafar M.

- odontologfe, vol. | - caria dentard,

L2'
13'

C.-

Metode gi tehnici curi-'nte in cdontoiogie,Ed. Medical;, l9S0;

Ed- Medicald sA., Bucure$t,i 1995;

Hume w.R-, Massey w.f.K. - Barire purwi dentcre, rn: Ed. Mounr
G.J., Hume w.R-, _
Consewarea Si restaurarea structurii din are,Ed- ALI_" Bucuregfi,
lggg.3i44:
Iliescu A- - Cariologie si odontoterapie restauratoare,Ed.Medicali,
BucgrEti,

2001;

Iliescu A.' Velcescu C.

14" Machtou

indreptar practic de cariologie clinicd,Ed. Sylvi, Bucuregti, 2001;

P' avlc les colab'

Diagnostique des pathologies pulpaire et periopicale,ln: Ghide

Clinique Endodontie,Ed- Cd. p., paris, iqqf,

Sg_fO;

15' Milicescu V' - Exammul elinie tn onodonlie Ei ortopediefaciatd, Ed. Cerma s.r.l.;
Bucuregti, 1996;
16' Mitchell D.' Laura Mitchell - Ghid clinic de stornatologie. Ed. ALL, Bucuregti,
1999,l4-Z:,:
17' Michael 8., Miller - Inrraoral cameras- Reality The Information

Dentistry, 14,2000;

18" Miyasaki-Ching Cara lvl. -

19'

Preoteasa

E' -

Bucuregti, 1999;

solrce for

Elemente ctinice de odontologie,Ed.

Examinarea pacientuluii

fn

Esthetic

ALL, Bucrneqfi, 2001;

vederea prateztdii totale, Ed. Cerma s,r.l-,

2a- Reithe P., Rainer Hanh, Lutz Neuschil, Gunter

Rau

Konse*ierendeTherapie, Georg Thieme Verlag, Stuttgart,

I 994;

Kariesprophylaxe and

21" Roman A-, Pop A- - Caria dentard de Ia teorie la pradicd,Ed- Dacia, Cluj-Napoca,
2000;
22- Schmid5g6er J- - Dentistrie estetigue,Ed. Masson, paris, 2000;
23" Richard D'D- - Patient Evaluation ond Problem oriented Treatntent planing,In:
Ed.
schwartz R-S-' Summitt J'8., P'cbbins J-w- Fun,iainenials af operaiive Dentistry, A
Contermporary Approach euintessence Books, Illinois,.l99
6,

62

?7

t
I

pathways of the pulp,Mosby

Endodontic Trealme:nt of Traunrctized Teeth ln:Andreasen J.O.,

And.reaser F.M.
Textbook and Color Atlas of Traumatic Injuries to the Teeth,
3rd ed., Copenhagen-sllouis,
Munksgaard and Mosby, 1994;

8"

It.

I
t
I

_50;

I
I
I

I
I
I
I
I
I
I
I
l,

I'
ri
I

Capitolril 2

.t

I'
I'
l

;f

Modalitali de examinare

faiononice

Shugars D.A., Shugars D.C. - Patient Assessment, Exomination, Diagnosis and Treatment
Planning,ln: Ed. Sturdevant C.M., Roberson T.M-, Helmrann H.O., Sturdevant J.R - The Art
and Science of Operative Dentistry,3td ed., Mosby, St. Louis, Missouri, 1995,168-205;

75.

Trope M., Chivian N., Sigurdsson A. - Traumatic Injuries, in: Ed-Cohen S., Burns R-CPathways of the Pulp, Mosby Inc-, St. Louis, Missouri, 1998,552-556;

- Examen endodontique et diagnostic,ln: Endodontie Clinique, Ed. Tronstad L.,

Ed. Flammarion, Paris, 1993, 7 1'1i ;

26. Tronstad L.
27.

Vilceanu A., Anghel M., Colojoard C-

Noliuni de esteticd fn stomatologle, Litografia UMF

Tirnigoara, 2000;

78. Van deRije J.W.

a pacienSilor cu dkfuncgii

24.

ri

t,i

Use of Dyes

in Caiologie, Int.Dent.J.,4l, I99l,llGl20.

2L

J{
I

-e

I
-rF

J
=

I
'=
e

I
I
ti

:l

I
=

I:=
I
.

I
=

53

T
Maiana Brandusa popa

- Estetica in odontourapio restaaratoore

Bowen, prin incerctrrile sale, a obfinut un material
de obturalie din rdgini polirnerizate, inttrrite
cu a'daos de particule.de siliciu- Aceste rigini
cu umpluturi uu ,ru, labazartrginilor compozite de azi.
Din 1960 9i peni in zilele noastrg materialele compozite
au sulorit o serie de modifictrri so.uct*rale
menite si le imbundtifeascd performanlele clinice
prin u*"lio*.u proprietifilor lor fizice gi chimice.
Riginile compozite sunt materiale restaurative complexe,
triiazicagi uu in
lor:
"ompozitia
- o Pe*gggglpolimorfb, continui, consriruind matricea;
- o fazd, minerard dispersati, forrnati dinparricule de umplutr'a
- ug"otot66u o"-,urtu* care reahzeazii unirea componentei organice cu cea minerali.

Pe l6ngd aceste elemente de bazi, riginile

compozrle mai conlin sistemul de inigiere al prizei,
stabilizatori sau inhibitori ai polimerizdrii,
pigmenli gi coloranli, inrpuritili necontrolate gi
necontrolabile, elemenre cu ror in oblinerea uoot
.oo,iorit"tor.

""tiielioptime "t,

3.1.1"

CoprpozrTn cHrMrcA

3.r.1,i.

FAZA ORGANICI

I
t

I
I
I
I

Este o fazi continud, polimorfr, constituiti

dintr_un amestec de monomeri gi aditivi (5Zo).
Monomerii fazei organice sunt:

3.1.1.

monomeri principali, debazi;

monomeri de dilulie, de adife.

Ir

I.l. ?F Montrr^u FRTNCTyALT

Majoritatea materialelor cornpozite contin

gonomeri ag.r.qatici;eil.v6scozitate sc{zutd. primut
nlonorner de baztr utilizat a fost
ftMA, descoperit tl-qqo qi
ercializatin l95l- H
foarte pulin rezistent la.abraziun{
nu prtszsnta o buni etangeizare gi avea o tendinftr
foarte mare de colorare in timp' Aceste lipsuri :,u d:iunninal
dorinta
a"
u
noi
m"teriate
rsfa!.:j?rr_;Ji..: r: ba;! ce
ieei
i'{l'i;' 'ra ;'sl' v;f,lni prime tlaia sc aduugi ia MMA panicute
de umplere din a!or,

**

,;;;il;

'

a reduce
r
r' pentru
materiaturui in momentul porimerizarii
In 1960' Bowen are.ideea de a lega fiecare exfemitate
a unei molecule de bisphenol cu un
gnry glycidylmethacrylat gi obline prin-aceasrd
combinalie primul monomer de baza denumit
BisGMA' un Bisphenol-Adiglycidyimethacrylat

conhaclia

d:gp"

(cMA) 9i Bisphenol acetonalsiie;.

sare.

ur^rtrw methacrylat'l glycidynic

r---' prin
r--- *v"suvg
'rEnrduryrau
""tiuri. dintre

Monomerii prineipali au mastr moleculard

mare, contraclie de prizr mici, datoriti structurii
voluminoase' capacilate bund de umectare

a fesuturilor dure dentare.

'-'r Dezavantajul lor este c6 sunt toxici pentru pzutul pulpargi iqi modificl culoarea
in timp.
Din csrrza grupirilor -oH secundare ee formeazi
cu alte gruptrri -oH din motmula de
BisGMA punli de hidrogen,
Prcum 9i datoritd masei molecutare ma.i, ,ooo*"ui de bazi
tip
BisGMA' au vascozitate crescutf. Pentnr
a.mtrri proprietilile nia.onte ale raginii gi penrru
a-i
scidea
viscozitatea s-a incercat eliminarea grupariloi
nH';il;u{ir""r. $i utilizarea unor monomeri
alternativi bazalipeuretan dimethacrylali,
care-sa.?nlocuiasctrpa4iut s"u tial BisGMA.tegtiaau.,rercozitatea mai micd' sunt rnai hidmfiri
gi'au o duritate mai mare.
Proprietdfile cerute rnonomerjior de
bazi sunt:

*
66;

lj

ll
ll
lj

contrac$d mininnl de polimerizare:

vf;scozitate gi volatililate mici;

absorbfe miniml de aph;

aderenli la fesuturile dure dentare;
toxicitaie minimi F,ntni puipa tienrara.

I
I

I
Capitolul 3

I.

1.2.

Mateiale restaw.otoare in estetica dentard

239 U4slysttrsls1

DE DrLaTrE
Monomerii de dilu;ie au rolul de a dilua moncmenrl de bazi. Ei au o masi moleculartr mai mic6
decdl monomerii de bazd gi au fost introdugi in compozilia fazei organice a materialelor compozite pentru a le reduce viscozitatea 9i a permite manipularea clinici rnai buni a rnaperialului. Acegtia sunt:
3.

1,

*-

TEG-DMA, triethylen glycol dimethacrylat;

EC-DMA, erylen glycol dimethacrylat;
HEIUA, hidroriethyl merhacrylat.

Denumdi in raport cu grupele polimerizabile ca monomeri diluanli:

t_

*-

;.

-..

.i

I3=
G

rnonofunctionali, cu o grupare polimerizabild;

bifuriclionali, cu dou{ grupiri polimerizabiie;
trifunclionali, cu trei grupdri polimerizabilg ei reprezinttr cam 25%dintotalul masci organice.

Sciderea vlscozittrlii masei organice, datorattr acestor monomeri de dilu{ie, permite umectarea
uqoard a suprafe;elor de smal1 gravate acid. Diferenfele de vdscozitate ale diferitelor materiale conr-

pozite aflate pe pia{i, se datoreazi proporfiei de monomeri de dilufe pe care ii congin- Grupirile
polimerizabile permit participarea monomerilor de dilu;ie la reactia de polimerizare.

Adirtvii,in proporlie de SYodin compon en\a fazeiorganice a compozitelor, diferl in raport cu

modulde polimerizare al acestora astfel:

Rdqinile compozite chimictpslirngrizabile, sistem bicomponent, au urmlrorii aditM:

r_
,3

I
:a,

:i

,=

I=

i
I

iniliatorul depolimeri?.are care, cel mai ades este perorjdul de benzoi! (FOB) sau un
derivat de aeid sulfinic in propo4ie de A,5-2,5"/o gi este inglobat in pasta catalizator;
acceleratori ai polimerizlrii, reprezentali de arnine aromatice te4iare cum ar fi
N,Iri-dicretil.p-toluidiria care a fost inlocuiti de I'I,N-dieiano!-r-,-ttluidna {}.5-3,2%fiAcegtia se gisesc in pasta de bazi.
in momenrul amestecului celor doul paste, acceleratorul descompune iniliatorul form6nd radicali liberi Eare, la $ndul lor, iniliazipolimerizarea monomerilor

,} Ri;inilc

compoziie rnorDcompLl:lsrte. f:I,,oSf nagl-i:-4bilg au urmitn ni aditivi:

fotosensibilizatori, care au scop:-rl dc a ini;ia tbtcpoiiinerizarea, sulrr ar fi de exemplu
ererul etilic sau meriiic al benzoinei (2%).

Alli aditivi

*
-

pot fi:

inhibitt)ri ai polimerizirii, ei au scopul de a nu permite polimerizarea materialului compo.

zit in timpul deporitirii sale;
stabilizatori de ultraviolete, care absorb rartialiile uifraviolete;
coloran;i, pigmenp, impunt5li.

I-

!
,

I
-==

t.t.1.2. Xhl FAZAANDRG.4NIC,4

Este ctncscuti $i sub denumirea de umplutrri gi con{rne, in general. subsranle rninerale,
compuqi de siliciu in diferite forme cristaline (cristobalit, tridimit, cuar!), silicat de litiu-alumin:u, snruri
de bariu, zicc, zirconiu, ytriu etc.
Primele compozite aperute pe piail collineau cuaq camcterizat prin duritate tbarte mare ce nu
permitea reaiizarea unor particule rie umpluhui foarte fine, de aceea aceste compozite erau greu de
glefuit, nu aveau radioopacitate, iar expansiunea termicd era relativ mare. Ast6zi, majoritatea compozitelor noi conlin ea umpluturh stieli de siliee eu eonlinut dc banu, silieat de alurniniu/litiu, siliciu
amorf coloidal, florurb de bariu, tl6rfud5fiizi,
rricloruri, de yterbiu.
Particulele ci: compun umplufura se de':sebesc nir numai prin compoziiia lor chimicA ci qi prin
mhrimea particulelor care pot fi:

megaparticrrle {maiman ,Je 100 pr:rr);

- !i[#"icule (intre lo-100 Pm);

<'1

Maiana Brdndusa Popa - Estetiea

midiparticule (inrre l_10 pm);
microparticule (intre 0,01_0,1 pm);
nanoparticule (intre 0,005_0,001 pm).

?a

odontoterapia restauratoore

Particulele mari se prepari din cua4, sticldr, ceramici prin micinare

(mlnmlire) gi cemore,
oblidndu-se particule asc4ite, sub forma de agchii. Mirirnea
lor se incadreazI inhe l0-l oo pm. penhu
a se obline radioopacitate, la acestea se adaugi
bariu, shonliu, lantan.
Microparticulele cu diametru mediu de 0,01
se prepa.e prin

radiotransparetrte Si alcltuite din SiOe amorf.

hidroliz{ gi preoipitare, sunt

lrm

in firncfie de mrrimea part;o,r-tuto, de umplunntr avem rnai rnulte

tipuri de materiale compozite.

L 4at Couroztrt cII MACRu*ARTTxnLE, coNyENTToN,4 LE

Au fost prirnele rigini compozite ap4rute in practica stomatologici,
ele avfind ca monomer de
bazi rtr$ina BisGMA gi macroparticule de cua4 a ctrror dimensitrni
piteau ajunge paoe ru 100 pm.
Rrginile compozite ocnvenflonale confin eam l!-lff/odin
masa lor umpluturi organicd.
3.

I. I,

2.

Corrpozitele convenlionale prezentau o serie de neajunsuri:

Duritate rnaie' cuarful fiind foarte dur, nu pernritea reahzarea

unor particule finc prin

mtrcinarea sa;

Datorita particulelor mari gi a duritdfii mari a acestora,

obtura;iile realizate au o suprafafi
neregulati' aspr{ duptr prizn gi nu perrrit realizarea uno,

,up*iblu netede prin 1inisare;

Nu sunt radioopace decdt dac6 li se adaugi strruri de strontiu gi
bariu
u*t elernente
miaerale mai moi 9i confbrl pe tingi radioopacitare qi posibitirate.a
"ui" r.,aliztrrii-;;;
suprafefe mai netede;
Au coeficielt ridieat de expansiune t-ernietr, mai mare
decat al
dure de*tare;
Maticc: de rlsin6 s rtssni! prin abnziunc mult mai repecelesuturilcr
decit particulele aricrganice, ceea se d.rce ta apari;ia unor supralele neregulate qi
in timp, la modificiri coioristice prin inprcgnare.

I
I
I

I
t

I
I
I

Acest gen de materiale iompozite cu macroparticule sunt

materi*le de primi generalie,

conveegionale.
3. 1.

1.2.2.

y&

CouzoztrE coNrErwoNALE

MuDEuNE

c'ompozitele convenfionale nroderne incearcS si miegor,eze

neajunswile semnalate ele primei geErafii, utilizand alt'e tipuri de ,rnpluhrtr" particule
mai purm i
aJi'.*+rr,
ob{inerea
prin mieinare a wtorpmticule rnai fine, care
"*rrrqorie gleftit.
rearizeze snpafele rnai netedq mai
Apar astfel particulele cu dirner,siuni$ submieronice,
de ordinul a 0,i-0,@ prn, reatizai,E din silice eoloidali' Aceasta.se obline prin procese chimice gi
anume, prin arderea tetrsolorurii de siliciu
intr-rm amestec de H 9i o gazos, oupoLe,r-r"
bidrolizarea $i precipirarea la lemperaturi loalte a particulelor de oxid de siliciu, de unde gi denumirea
de silice pirolitici
particulele

"

n;ti

sau pirogeniasrfel
oblinute fiind foarte miei, canlitatea ior pe unitate
de volum al malerialului estc mai marg, crescand
foarte muh greutatea
'naterialului- ele perlit o ameliorare iryortanti a aspectului estetic al restauraliei
per'miland o finisare ce lasl rn t*rns
suprafege mai fing rnei tretede.
Datorittr partieulelor mici' nu poate i.asigu.at
un
de mare de qmpluhgtr, ceea
ce face ca propriet2ilile rnecaoiee ale
""+""i*a"ient
a-eestor lipuri de materiaL
cornpozite ,e o,rtu f*ur,* U*e. EIe au:

'

68

ll
ll
lj
t:

s v'Escozitate mare;
un procent.erescut de masi organici;
':n c+eficient ce cxpausiiine ien-niei mai mare. decdt ceieiaite materiaie compozite;
un coeficient crescut de absorblie al apei;
un modul de elasticitate sclzut;
sunt mai vulnerabile la abraziune.

I
T

I
I

I'
i

l',i
I'

Capitotul 3

b Panicwle omogene b

'{

l'

T
r!

r
jg

J=

f
E

i
.=

t
I
=

:"_=

T
z

i
'=

-a
:=

l
'.

Mqteiale restauratoare in estetiea dedtard

Toate aceste neajunsuri au dus la apariiia de noi tehnologii prin care microumphlhlra asle
incorporatd in matricea organici, S-au realizat astfel:

realizate doar experimental, obtinute prin dispersarea particulelor

mici de siliciu coloidal in matricea orgenici nepolimerizattr, ceep ce duce la crogtorea mare
a viscozitllii Ia concentra{ii rnici de silice. Ele dau rm aspect fizionomic foarte bun darproprietilile materialului sunt slabe.
Psrticule heterogene - menite si mireasci concentralia de micrournpluturd din cornpozit
oin5 la rivelul care si permiti irubunlti.lirea propriet[1ilor lor rnecanice nesatisflc*ierare cu
particule omogene-

S-au falosit solulii tehnclogice prin care sd se realizsze particule cu dirrcnsiuei mai rnari de
20-30 pm denuurite complexe, care sd perrniti o impachetare mai densi, dar si pistreze stnrchna de
microparticule. Aceste complexe sunt dispersate ia filza organici ftr care anterior s-a dispersat sitrice

coloidall pirolitic6. Aceste pa*icule pot fi:

- Pa*icule prepolimaizate zub formtr de aqchii. Fentru oblinerea lor, r[gina cu micropartieule
estepolimerizatl gi apoi rnirunfitl sub frrrni de particule de trmplutud gi acestea s,:mtlncorporate in rSgini ce conlin microparticule de silice coloidaltr care apoi vor fr polirnerizate dup[
inserarea r,raterialului tn cavitatc; prin acea3tl metodl se reduce contracfia de polirurbare.

Particule prepolimerizate sferice, care permit o condensare optimd;

Complexe de microparticule coudensate. Microparticulele de SiOZ srmt sinterizate intr-o masl
poroasd care se va mlcina pentru a fcrma particule eondensate de SiO2 cu diamehul de 25
Acestea se incorporeazi aiEnrri de microparticuieie adi;ionale tn ftlini nepoiimorizate.

ml

Rigiaa compozittr microineirsattr poate fi BisGMA sau UDMA, gi rd.qinile compozite astfel
oblinute pot fi auto sau folopolimerizabile. Folosind o cornbinafie de particule prcpolinoeriz*te sub
formi de aqchii cu complexe de microparticule condensate (aglomerate), va r:regte corifinuhrl de
microumpluturi anrirganiei pf,ni Ia75Y" (in greurate)
Pentnr c* acestea nu sunt radioopace, li se va incorpora yterbiu sau zirconiu care s[ ls eonfere
radioopacitatea necesari-

3.1.1.2.3.

CoMpazns

HTBRTDE

Acestea conlin o combinafe a maero qi micropart'culslor, $i sunt probabil cele mai folosite cirr+.
pozite. Ele, datoritl cornbina;iei amintit, imbini calit{ile celor doui tipuri de particule 9i anume, calitiiile
fizice ale cornpczitelor cu particule convenqionale ctr cele estetice ale compozitelor cu microunplutur,i,

Principala modificare a acestora este in proporfia gi distrfuulia partieulelor de difedte tnErirni,

pentnr ctr, in fimcfie de aeestea se miregte procenbl de umpluturd al r6girii- Ele conlin eam 7&80%
umplutur{ organici, particulele umpluturii anorganice avind dimensirmi ceva mai nrici decit ccle din
cornpozitele convenJionaie, pdni la cele subrnicrouice din corrpozitele cu microrrnplutur,trParticulele mici, submicronice, se gEsesc dispersate gi ccupi spaliile dintre particulele anorganice rnari, neregulate. Astfel se tnbini propriettrlite fiziee ale celor doutr tipuri de compozite.
Rigina de baz[ a acstor compozire hibride este in gener,al BisGMd dar poate fi gi UDMA qi
sunl, in ggnerai, radioepace gi cel mai frecvent fotopolimer:zabile.
Azi, in nomenclahrra ncaterialelor compozite apar term:ai menili str scoattr'in evrdenfi mai cla,r
compoz[ia $i structura lor. Asfel, se utilizeazl in raport cu con]inunrl tn ump]utur[ minerali ternenii de:

ts Compczite monomodale care la rildul lor pot fi:

compozite ionvengionale, cu macmumpluturtr;

compozite cu rnicroumpluturtr:
de tnaltE densitate, create psntru dingii lrterali, cu proprietAli fizico-chimice aonelier
rate, cu stmcturi heterogentr, cu cornplexe prepolimerizate, ce parmit o lncfucare
minerald sufrcienti;
sferoidall, n'.dcinate, indicate in special pe riinlii l*terali, a ckor forme reregelee 4.i
rifunensiuni rnici ale particuielor permii reaiizarea unei riensiiEli ri<iicate a urryiuinriii

s9

Jvlaiana Brandusa Popa

J.i.r,i. y&erxytt

Estetica tn odontoterupia restaurotosre

DE cupLARE (DE LEG,{raRn

Scopul agenfilor de cuplare este acela de a uni particulele

de umptuhri ale fazeianorganice cu
monomerii fazei organice a materialelor compozite. De aceastd
legtrtura depinde rezistenfa gi durata

compczitului' Agenlii de legrhrd cei mai uzuali sunt silanii

x-si1onyr, cu grupAri polimerizabile X
sau hidrolizabile R. prin hidrolizi, rezulrtr silanoli.
Agentul de legtrturi este un metacriloxipropil-trimetoxisilan.
Legihra se-face.cu ajutorul moleculelor bipolare- La inceput s-au folosit vinil iilanii,
apoi metacrioxipropil trimeto-xisilanul.
Legihra intre" faz.a oreanic{ gi cea anorganici a compozirului
i.ln agenrut de legdturi este una
mecanici 9i chirnictr- ln ultimul timp, pentru ,rilirur"ounei
iegtrnri mecanice rnai bunJ a particulelor
de umpluturtr cu rigina de bazr, se incearcd realizarea
*o, puii",rle cu suprafaqd
neregulatn, rugoastr,

"
imbunlti{ire a ancordrii in porii
a rdginii ae tegiturd"""rio*
in cazul polime izinicompozitului, grupirile metacriloxi
Ei gruparite monomerului participtr
impreuni la reaclie realizind legituri covalente gi punli de
H, rezultand o legare chimici de zuprafap
a particulelor de urnl\pf. Aceasti legare
chimictr prezinti avantaje pentm ci, in condifii ideale, ea
poate determina o distribuire continutr afo{elor
de solicitare i"r. orpiut"J*;;;;;;r"uum
9i faptul c4 in:r-o anuqiti'mIsurd, lianrul protejeaztr agentul
de umplutur5 impotriva
eare permit o oarecare

degradfuii hidmlitice.

IncA nu se cunoagle numarul optim de tegaturi

n".ou." pentru atealizao rezistenli
nivelul suprafefei intermediarg dar se gtie c{ ea Lste infuenfatE
ie:

durabill ta

forma geometrric{ a suprafefei particulelor de umpluturI;

compozilia irmpluiurii;

I
I
I

I
I
I
I
I
t

prezenla impuritdlilor.

Cercetirile ?rEepnase a'l ar[tat

niveiul u:irii ceior cioui cornp<inente.

ci :ona

de minirnl rezistenfi a

riginilor compozite

se afltr la

Powunrzanna nAqnru,oR coMpozrrc

3.1;2.
-Raginile

compozite se diferenliazd

iitre

mai multe sisremede iniliere apolimerizlrii:

3'1.2.1.

ele gi prin modul lor de polimerizare. Astfel, se cunosc

sistem de activare chimicd (autopolimerizare);

sistem de activare prin fotopolimerizare;
sistern dublu activat, prin fotoporimerizare gi porimerizare
'YU\

chimici.

STSTEAAT DE ACTTVARE CHTMICI A POLIMEMZ.{RII

Materialele compozite care prezinri acest sistem de polimerizare

prin astivare chimici sunt

comercializate sub formi de:

pasr6-pastd;
pulbere _ lichid;
pasrtr - lichid-

in sistemul o"-tH..
l-T9:rl-component conline numai caralizatorul, iarcelilalt iniliatorul de
- lichid, lichidul ari numai monomerul de dilulie gi accelerator de prizd, iarpulberea inigiatorul, ca dd altfel gi ?n sistemu! pasti _
lichid
Iniliatorul de prizd este, de regula,
feroxid de benzoil (POB) sau un derivat al acidului sulfinic.
catalizatorul sau acceleratorul de pri2a *ri. o amini
terfiard arcmatictr- combinarea celor dou6 ptr4i
comllonente, respectiv pastd / pasti gi lichid / pulbere
sau pasti, se face, in principirl in propodie de
l/l' dar variatriile
poimerge pdna la 2/l in lavoarea uneia sau alteia din pi4i= Fa
dr:ce
"t"tli.1-?stec
la eliberarea de radicali
liberi care vor inigia polimerizarea riqi4,ik
prizd' in sistemul pasti

7A

I,

Capitolul 3

,t

I'
i

I'

- Maleiale resktura.toore

fit estetica dentard

Radicalii liberi genera;i de sistemul de inifiere, se ciocnesc de dublele leglnri C-C ale
monomerului gi se leagi de un electron al dublei legituri, lisind celilalt electron liber- Aslfel, molecula de monomer devine radical liber gi procesul continuiin compozitele cu iniliere chimici reaclia este relativ rrniformd in tot volumul materialului;
totugi, o mzre parte din grupirile metacrilat rimdn nepolimerizate chiar dupl citeva ore.
polimerizarea este itrcetinird in prezen{a oxigenului care este absorbit de radicalii liberi- Orice
riginl care vine in contact cu aerul in timpu! polimerizdrii, va dezvolta un slrat de suprafali nepolimerizar daturit.i difrrziunii oxigenului tn lichidul rlqinii. Acesi str-al nepolinerizat de suprafa{tr, e mai sub1ire la compozitele fotopolimerizate decit la cels activate chimicViteza de polimerizare, timpul de lucru $i rezistenla compozitului depind de:
tipul gi cantitatea de stabilizator gi inhibitor, precum qi raporful dintre ele;
raportul POB/amin[;
tipul de monomer gi de umpluturd anorganicA;
temperatura mediului arnbiant in momenful polimeriztrrii'

Acest tip de polimerizare are avantajul c[:

nu necesiti aparaturi speciali;
asigur[ polimerizarea uniformi independent de grosimea strahrlui de compozit-

Dezavantajele sunt:

instabilitate cromatici datoritl reac{iei dintre anina terfiara 9i peroxid;

timp de lucru relativ scurt $i timp de modelare limitat (2-3 minute);
inglobarea de aer in timpul prepardrii materialului;
culoare ueornogenl daci ceie doui clmponente (paste) nu au aceeagi culoare 9i nu au fost

amestecxte corect;

biocomgiatibilitate limitatl daroriti toxicitilii aminelor pentru tesutul pulpar;

firlarea incorecti poategenera goluri in masa matedalului restaurator;
prelucrarea mecanictr, nnirure,a qi lustruirea restauraliei pot determina aparilia unor suprafe;e
rrrgDase rwponsablle de inc.4ificlrile ,J* culoa;-e uitedoeie gi acumularea de placi bacterianf'

SISTEMUL DE ACTIVARE A ?OLIMERIZIRII PRIN RADIATII

{FOTOPOLIMERTZARE}
Radiafiile care pot deiermina aeti.rarea fotopolimerizlrii pot fi:'

3.1.2.2.
F

incoerente

radiatii ultraviolete;
radia[ii vizibile.

F radia[ii coerente (later).

.//
i. 1.2. Z. I.,hb I rugrpes ppLrMERrzARrr

pRrN R4DIATI

INCfl.E 3:NrE ULTBAW0LETE

siskm utiRadia{iile ultraviolete ca sistem de iniliere a fotopolirnerizlrii au constitui! prirnul

lizat la inceputul anilor I970.
conlinea in pmFaza oryanici a eompozitelor fotopolimerizabile cu ajutorul radialiilor ultradolete
matedalului
iradierea
podie de 2% un fotosensibilizator, de regul6 eterul metilic sau etilic al benzoinei- La
cu radialii ultravioletg cu lungime de undd de 265 nm fumizate de o lampi specialtr' fotosensibiliz8torul
poiimerizarea moncmerilct:
absoarbe radialiile ultraviolete qi se <iescompune in radicaii iiberi ce vor iniiia
Ce pastl unictr,
Ct rnpozitele cu acesr sistem de iniliere al polirnerizdrii sunt livrate sub forrni
introdusl intr-o seringl. Avantajele 1or suni:

o mai bunl stabilitate cromaticb daroriti absen]ei aminei terfiare;

timp nelimitat pentnr aplicarea gi modelarea materia_iuiui restauraior;

duritate crescutd a restauraliei;

Maiana Brdndusa Fopo Estetica in odontoterapia restsrrraroqte

-

manipulare ugoarl;
polimerizarea fiind completi
pulpei dentare este scizuti.

in

2o-30 socunde, toxicitatea materialului compozit

asupra

Dezavantajele fin de proprietilile razelor

ultraviolele care:
surt nocive pentru retinl gi tegrunent;
nu trec prin perelii de smal! d.eterminsnd
o polimerizare insuficienti a matedaltrlui compozit tn aceste zone, sub perefii de sma!;
au putere mici depenetrare, maxim
1,5 mm;
polimerizara rue loc doar atdra timp
c6t aclioneaztr sursa de rumini;
nu poate fi utilizati la materiale compozite
cu microumpluturi deoarecg datcriti dimensiunilor rnici ale particulelor; radiafia itraviolettr
,r-dirp.rr"*tr foarte mult sc{z6ndu-i as'fel penerrabilitatea.

_
_
-

3"1"2'2'2'

rNtryzntt P,LIMEN,INI

pRrN

WZIBIL

RADarrr LI'MIN,A*E IN,*E*ENTE,

t* spzcrnut

].a acest tip de ini;iere a fotopolimeri3lrii,

lampa de u.v. a fost irlocuittr cu c !amp6 cu
filtrr:
triplu" care fiirnizeazi o radia$e
t r-ogi*. de undl inr 420-450 nln; deci
in
dome,niul
lungimii
de
"u
undi vizibile (400-800 nrn). sursa ce tririna
a fost la ior"pot * bec halogea de T5-150
w
RtrEinile compozite activate cu lumini
vizibiltr au un sistem de activare bicornponent, format
din dicetoni {camforchinond gi cetone aromatice)
gi o amini terfiari- Dicetona fotosensibitizanti"
de
obieei cannforc ino4I, absoa*e energia
radiant{ lu i.rngimea Je un<ii de cca. 470 nrn (lnninn
ahasro ri tece ?n stare de excitare' La-momeunrl oporh'- de excitarg
dicetona se combiu[ cu amina
oponrn care se desdmpuae,
de radicari tiberi ei acesria vor
",, "lib"*ro

[f;ffffi#1}r1'uillt:.

ll eare pstmnde lumina este foarte importanttr gi ea depinde de

o serie de
factori' o mare parte a r{ginii rtrrryasi neactivata
ini;ial de a4iunea huninii, in momentul prizei va
rrmflne nepolimerizati' Polirnerizilrea
nu este nicio'dana uo,'pl.ie, o rnare parte gnrptrrilor
a
metacr'at
rlmdnind nepolimeri"ate ch'i':r dup-4 cdte',a
cre. cu c6t gradur dc;rolimerizai-e tr,,--.: r,:l:
ririi,
ir.i, cr: ait
proprietiiire fi icv ale co;npuzitulur sunt
mai stabile.
Gradul de conversie al dubtelor legituri
c-c ale msnomerurui la 0,2 mm sub suprafa;a rmui
compozit fotopolimerizabil optim este
de 44-75olo deci, *oilot"" de metacrilat
nepolimerizat e de
25-560/o gi ea depinde de concentra;ia
diferililor monorneri. O eonversie mai mare
face
sd creasctr contracfia de polinerizare'. Dublele legrturi
rtrmase la
l""t"aor
dup6
fotopolimerizarea
inigialtr
devin neutilisabile b 24 ore p"ot.u"rliifou*ie
legliur.r.""pJ*r
Timpul de injumitrfire al radicalilor lib-eri
{rnagi, potenlial reacrivi, este de numai 30-50 de
ore' ceea ce inseamni c[ majoritatea reaogiilor
*"-uo to. ioii*gor *u*ismului de prizi qi
conrracfia
loc in primele secunde in rimput i'otopolimerizlrii
ei se eonnpleteaza ?n
pann

I
t
I

I
I
lr

li
ll

I
I

ffiff:#:::#ljt.a

sursa de luminl influon]eazd

adincimea polimerizIrii
$ gredBl de convenie al monomerilor,
Lampa euhalogen' folosind t*tte
incanae-scerrtl^a edreitemp*rru.r la
nivelnl becului atinge 400"c,
" produsi Jfie
face ca nurnai l0% dh energia
utilizate puoto'"Jsia de radialii vizibile.
Ace$t lucru a
deterrrinat initrierea uno: cer:etrri pentru
g:nIT yorie,opr
,e
o
inlocuiasctr
pe
aceasta. Astfe!
cercetitorii,iaponezi au intr$dus rimpi
cu iioa" tEo *r" u,,

."*

uo**qiul

"r,
asigur{ o ad$acime mai mare de potrimerizare;
grad sporit de conversie a monomer'or
rezitiuali;
-ud
nu ernit radiafii ultraviolete;
au o acliunerapidtr (20_40 secunde);
rearizeaze

au putere mare de penetrare (2_2,5

nrm).

72.

Lung'mile de undr als ecestor radiaiii

ernise de iEmpiie cu {iorie LED sunt
de 420-550 nm.
" -:''?
.

I,

I,

,t

I
I,l
:

lr
:l

Ir
-I

li
:i
I'

ri
I

l:

Capitolwl 3

Materiale restaur$oare tn estetica dentard

Un alt tip ds sursi de lumini folosita pentru fotopolimerizare 6ste acela al llrnpilor tip Trilight
care oferd posibilitatea varia{iei luminoase permipnd astfel modelarea desfsguririi prizei materialului
compozit gi contracliei consecutive acesteia- Existi astfel posibilitatea realizirii unei intensit[1i lrrminoase mai reduse, medie sau standardDc asemenea, se cunosc ari sursele luminoase de rnare putsre, cu frecve4a in sistEm strobo(descircare
scopic
electrici ?n xenon, plasmi), ce permit fotopolimerizilrea aproape instanianee (3-5
minute), eliminind astfel contraclia de prizi gi reduc6nd timpulde lucru. Totugi, sursele de lurrini mai
prrternice, croscfurd vilez.a de pollmerizare, vor ducc !a o cantitate mai mare de monc.mer liberi.
Avantajele fotopalineriziirii prin radi ef i vizibile sunt:

polirnerizarea se face in profrrnzime (2-3 mm);

penetreaztr lesuturile dure dentare;

tirnpul de prizi a[ matedalului este de 2&30 de secunde;

suprafala restauraliei este netedi, fbrtr porozitSfl;
priza completi elimini toxicitatea materialului restaurator pentru pulpa dentari;
confer,i stabilitate coloristici mare.

',i

f
*3
I3

I
'=

3.i.2.2.3. gllblnurznna ForopoLrMERrziurr pRtN RADTATTT IIERENTE wTETBILE TIp LAnER

LaIerul este un generator de luminl cuantici, ce perrnite amplificarea luminii prin stirnularea
emisiei de radialii coerente (la care toli fotonii sunt in aceeagi fazl 9i rnerg ?n aceeagi direclie), cu lurninozitate ridicattr, densitate energetici inaltS, monocrornaticl qi care pot fi direelionate strict.
Laserii au o paleti largi de aplicalii in stomatologie. in ultimul timp gtrsindu-gi utilitatea gi in
fotopolimerizarea materialelor compozite- Astfel, laserii cu Argon srnt folosifi in polimerizarea compozitelorde mai bine de 5 ani gi prezinti avantaje certe fafi de polimeriz.uea conyerlfionall ln sersnl ci:

Lampa cu raze laser se apiici pe stralrrl de compozil o pericat',i de timp mai sewfil (10
secunde) in loc de 20-40 secunde cit este necesar penlru himina viziuili ccerenil
Se reduce timpul de luegr gi creg{e confornrl paciritului;
Are ponetla'uilitate de 5-6 nun; se reeornandl totugi polimerizarea in straturi de 2 mm compozit tira3 de l0 secundeper strat;
Asiguri un grad inait de policreriza'e, imbuntrtilind calltliile mecerlice aie coinpozitniui;
Cantitatea de monomer rezidual este mai micd, efectul g,ulpo-loxic mai mic.

I=

Primul timp in procesul de fotopolimerizere este inifiera tbtoreduefia camfor chinonei eale

I
-

r
.-

IE

==

-==

I
-

deelanqeazi fomrarE de radicali liberi care vor acliona cu noi molecule de monomer realizAnd pmpagarea
se repetd mercu pdntr se iat6lnesc doi radicali liberi (terminarea polinaeri:drii).
Aparatele laser utilizate in procesul de fotopolimerizare au gi alte avantaje:

polimedzirii. Reacfia

sunt uqor de manewat;

sunt programabile;
sunt ergonomice;
suni relali'r mici;
folosesc curent electric de 2?0 V(sau, I l0 V), iar penFru rlcire foloiesc api sau aer;
permit regtarea intensitalii luminii;
au senrnal sonor gilsau vizual ca anrmjtr timpul expunerii;
au piesa de rnAnl cu doschidsra de 12 rnna, nufi]eioess accesan'i u.tile in zonele mai greu
accesibile;
reduc hipenensibilitatea postoperatorie.

Tohrgi, datariti prefului mare de cost al aparatului care atrege dupi sine $i creqterca prplui de
cost al realizlrii restaura]iei, datoriti fapn rl.*i ctr necesitl aparaturi speciali gi person*l ealificet tr{ecum
qi mijloace de proteclie suplinrenta"e;/c:ttm pacient, rnedic, asisle.uti medicall, deccarndnth ac# tip
de aparat se utilizeaztr in fotopolimenzarea materialelor compozite desrul de puiin.

?3

It{oriana Brdndusa Popa

3"T"2"3"

Esletico in odontoteropia reslsrnaloare

INITIEREA POLIMERIZ,LRII CA AJIJTORUL ANOR SISTEME CU

DUBL{ ACTII/ARE

Aceste sisteme de ini;iere a polimerizirii materialelor compozite

au un sistem de inifiere prin
fotopolimerizare gi chimic, iar materialul .se,,prezinti
*c.ub ,f$rrrra, a, rJouipaste-, Eotoactivare"

uq;*a

pclirnerizarea, iar activarea chimici o contiru[ gi completeaztr

reac{ia oe irize.
Acest tip de compozite dual.,polrsrerizabile-'au..cp,trn:t
'datorit6"-f,rytrrhri.cd limpul ,de
polirnerizare este scurt la compozitele cu iniliere chimicd
a polimeriz{rii, precum gi faptului cd, ?n timpul preparlrii materialului restaurator (pastei), se remarci
o .r.gr"r" continutr a vascoiiaEii acesteia.
helungirea timpului de lucru se obline prin inilierea foto a polimerizirii;
de asemenea, acest
sistem elimini inconvenientul persisten;ei in profun zimeaeompozituiui
fotopolimerizabil a unor zone
rrmase nepolimerizate, polimerizarea acestor zone fiind
asigurati de sistemul de iniliere chirnici.

3"I.3. y ) YnovRrETATrLu nAgwn oR coupo

T.ITE

Proprietilile raginilor compozite depind de o serie de

factori precum:
tlpul mabicei, a rtrEinitor fazei organice;
dimensiunea gi compozilia particulelor de umpluhntr
ale fazei minerale;
tipul gi cantitatea agentului de cuplare silanic.

3"r"3.r.

PRoPRTETITTLE MECANTCE

?,L?.IJ,

IlL,tntrEe
Unttatea de misuri pentru

duritatea suprafelei rlqinii compozite este indicele Knapp.Acesta

tipul de maiegial compozit. Astfel, la .ur"ridi.;;;;;;r"
* J"J*-pr"turn 9i
la cele hibride, indicele Knopp este de 35-65 kglmm2, pe
cdnd la cele cu microumpluturs este de doar
18-30 kg/mm2. Dutitat"a restauraliei depinde gi
de grl,iul d* pstf,;;s;,rre $i fl p;.ite fi cr+scr,iii ju
J-4%opnntr* polimerizare adilionaltr, dupi adaptarea ocluzali
gi finisarea r*rtu,r*1i"i.

diferi in

tunc1ie de

3.1.3.1.2.

RczrsrexTe LA uztrv.tr
Materialele de restauralie trebuie si prezinle o rezistenld
la uzuri egall cu a smalgului din Tens
restaurati. Riginile compozite uu o uzure complexi:

=
-

o degradare
o degradare

Degradarea

chimici, hidrolirictr a componentelor

fizici a suprafelei,.stu,r*;iilo,

fizic|

sale

arestauraliei la nivelul suprafelei sale este determinattr

de doi factori:

I
I
I

I
I

I
l.

I
I
li
ll
ll
ll
lj

abraziunea,
oboseala materialului restaurator asociattr cu
strssul intermitent la care este supus in timpul
proceselor de masticalie.

l:

Aceasti uzur[ se asociazi cu o asPn: a suprafepi

restauraliei datorati parfial (la compozitele
cu microumpluturr) zgflrierii compozitului qipierderu particulelor
de suprafh.fi gi daiori.ri fricfiunii (ia
compozitele cu macroumpluzuri), ducind la o pierderade
substanf[ verticali importanti, neomogeni.

l:

expuse unor forte masticatorii mari apar microfisuri

atit la suprafaia resrauraliei
.,
.,.:"^::1,:*l1e
i,iii
siio
paiTiculeie
^r- vi
de rliasroumpiunrrd.
Important[ este gi uzura smalgului dinfilor antagoniqti
care depinde de tipul de compozit utilizat' cu catparticulele de umpluturi sunt mai mari
,o url, u^*iup*r.1ei cornpozitului este mai mare
gi rrzura dinlilor antagonisti mai importantl.
compozitele cu particule de cua4 dzu c
',:zur[ mai importanii smaiiuiui <iinliior antagonigri
decdt cele cu bariu, staniu sau alte materiaie de
umpluturi .::
74

l,

lj
I,

l,

-i

t,

Ir

Capitolul 3 - ]vlateriale restaurataare in estetica dentara

Fenomenul de oboseald a materialului cornpozit determinl compromiterea reslauraliei, cu

aparifia de fisuri in matricea organici, ca urnare a solicitlrilor masticatorii. in interiorul materialului
de restauralie se produc modificiri ce nu sunt vizibile cu ochiul liber gi care rnobilizeaztr particulele de
umpluturtr gi submineaztr integritatca restauraliei prin aparilia de fisuri.

3.1.3.1.3. Moourut DE ELASwSTTATE

-I

Modulul de elasticitate indici rigiditatea rnaterialului de restaura{ie gi este mtrsurat in GPa. El

difertr in raDcit cu tipul materialului compozir astfel:

II

I,

compozitele cu microumpluturi au modulul de elasticitate de 4-8 Gpa;

compozitele cu macroumpluturi gi cele hibride au un modul de elasticirate de 8-19 GPa

t;
:a
I
-!

I?
:!
r_=
I

t=-

t
-;
I;

l_
:i

I_e

r-=
,=

Cu cit cantitatea de umpluturd este mai mare cu at6t rigiditatea compozitului este mai mare,
asemdndtoare cu cea a dentinei (18,5 GPa ), dar mai mici decdt a smalgului (82,5 GPa). Materialele de
restauralie cu un modul de elasticitate mic se deformeazl u$or sub acliunea fo4elor de masticalie puternice, de aceea trebuie folosite materiale compozite cu modul de elasticitate ridica! cu o valoare
apropiati de cea a dentinei, rnai ales in restaurarea dinlilor laterali,

3.1.3.1.4.

RtnsreuTa

Este proprietatea fizictr care se

referi la rezislenla materialului compozit la compresiune

qi

tractiune. Ea este inferioari materialelorde restauralie metalice (amalgame)- Rezistenla la compresiune

este mai mare decdt cea la fracliune, fdrd implicalii clinice deosebite.
Rezistenfa la fracturi este importanti gi ea se referi la energianecesari pentru apropaga o fractura in masa materialului compozit. Dup6 priza finald a materialului, apar in masa restauraliei
microfisuri care pot duce in timp la fracturi, mai ales in zonele de miniml rezistenli- Cu cit cantitatea
de umpluturtr este rnai mare gi particulele au dimensiuni mai mari, cu atit rezistenla la frlcturtr a compozitelor este mai maie, astfel:

cornpozitele cu microumplutnri au rezistenia la frachrrd de A,7-1,2 MN/m2;

compozitele cu macroumpluturi qi cele iiibride au o rezistentl ]a fracturi de

Rezis;snga la

l$-2

MN/rn2.

{iaciuri scade iri tirnp in mediui brical riatoritE absorblier apei gi Cegradbrii frzice.

3.1.3.2.

PROFRTET,4TILE FIZTCE

-.
I-

i.1.3.2.1.

Coencruvrvt

I-

.?

l=

TERrvrcl

x l0 6"C;
coeficientul de dilatare tennici al smalplui este I I x 1f6 "C;

coefrcientul de dilatare termici al dentinei este 8

coeficientul de dilatare tennic-i al compozitslor conven{ionale cu macroumplutu:ra gi hibride este 30

l=

DE Dnr-4TARE

La rtrginile compozite, coeficientul de dilatare termictr este mult mai mare decdt cel al dentinei,
acest lucru avAnd o irnportanli clinictr deosebita- Astfel:

x t0-6-

40

x l0-6"C;

coeficientul de dilatare termici al compozitelorcu microumplubr[ esle 40x

10{-70x t0a"C.

Acest coeficient de diiatare termicl face ca, la modificirile de i'C ale temperaturii, :estauraliile de compozii si-gi modifice dimensiunile de 3 ori mai muit <iecdt dinteie, gi eianpeiiatea inchiderii

marginale se altereazi.

s-

f
I,

Difuzibilitatea termicl a materialului arati capacitatea acestuia de a reactiona la stimulii tercavitatea bucal6. Ea stopeaztr trensmiterea varialirlor iermice din mediul

mici ternporari existenli in

bucal spre pulpa dentari.

Maiena Br&ndtqa Fopa - Estatbt in odontoterapia restauratoor

3.1"3"2"2.

Raarcspecnette

Pentru materiarere compozite obfinerea radioopacitilii

necesiti:

-.

Utilizarea rmor monomeri ce contin brom, iod

utilizarea umpiuturilor aoorganice radioopace cum ar
fi sulfa'tul de baritL wolftamahrl de
calciu, fluorurile lantanideior,3rd'ins} *onin"e propiiertrsle
it$-lriilor compozite. $e mai
poate utiliza trifluorura de yrerbiu, zirconiu.

Radioopacitatea compozitelor este foarte importanti

ea permi$nd clinicienilor si depisteze
camile secundare ce apar mai ales la nivelul
restauratiilor proxirnale, Ia marginea gingivaltr a accstora.
Radioopacitatea se misoari prin comparalie cu
alurniniuril
in rnediul hidric-

3.1.3.2.3. Awoxnw

" "rort*tr

ApEr

lr

soLUBrarATEA
R^[ginile compozite reacfioneazi in mediul
bucal prin absorbgie de api. Acessti aptr absorbittr
modifictrpropriertr$le

fizice gi mecanice ale restaurafiei in sens negariv,

al alterrrii loa datoritr scindirii
hidrolitice a silanului de umpluturi. De asemenea,
duce la prelungirea duratei po,limeriztrrii deci a tensirmil,or de contracfie.

Absorbiia
l.t upe petrtru o srptimantr admisd de specificalia ADA e de 1,7 r*gfcmz,
"t*nTi
iar sahrarea se produce
dupl2_5 zile.
R6giaile cu microumpluhrri su o absorblie mai
mare a apei, de 1,5-2 mg/cm2 pe cand cele hibride 9i conven{ionale au un indice de
absorblie al apei de 1,1 mglcmzdatorittr volumului
rvre'rrurl mai mare de
procent de rrSini.
o cantitate iimitatn de apr absorbitl e.benefici obtura;iilor
mari gi aceasta pentnr cd ea va compensa ink-o oarecare
contracfia de prizi.
lesur[
Dupd polimerizarea completd a riginii
cornpozitg solubiritatea acesteia to ap6 csle relativ
-ocnzu4 de Q0 l -0,06 ;ng/crn2.
Absorb;ia apei Ei selubi*ratea rdrginilcr ccmpezite
depind
dc:

Tipul gi eantitatea de ilooor,ne" de bazi.gi

diluanli. RA$inil bazare pe uDMe au tendinfd
mai micl de absorblie gi -"olutilitate nai n.ic,]:
Este invers proporlionali cu cantitatea
$s ,mpluturtr a rrginii.
hr[ este mai mic, eu at0t absorblia de api este maisrescuttr. Cu cfit procentul de umpluGradut de pclinerizare' cu ctt rnonornerii
reziduali sunt in cantitate mai mare cu at6t cregte
gi solubilitatea.rrginii, m timp
de polimerizare redus cu zsq/o facesi ereasctr
absorblia de
2 ori,'iar solubilitatea ae q_g ori.
Int:ractiun"ld.tT|* rrronomcr gi particulele
de umpluturi;
Gradul de solubilitate al moleculelor, cea
*ui pugii li*omr fiind TEGDMA.
Luvv't,^,
cornpozi;ia salivei, vascozitatea ei.

3.1.3.2.4.

In anuut BvcAL
se prooo*.ro qroces de degradarc
al compoeitului chiar
masticarie ci doar varialiilor

DEaR4DAuEA

In tin'rp' in rnediul bucal

ffJ-illt#,t1t:'de
*
-

"hi*;";;l;rrr.

-I";;il;;", dacd aces-

I
t
I

I
I
I
I
I
I
I
ll

t
I
I
lj

de degra-

Grup'Irile metacrilat nereaefonate,.rirnase

dupi potimerizare eare degraddndu-se mai
fi extrase din rnasa raginii;
Degrada*1-hi$li'i-.i a bariului qi strron;iului
ce poare duce la aparilia unei presiuni la
iarorhfa r*lin#umpiuftiri yi in consecing
ia aparifia de microfisrui;
Apa sau atacul chimic, ca variatiile termice
Ei
ducin tinip la cedarea af@trrlui silanic de cuplane.
repedg pot

l:
I

76

l,

I'
t'
j

Capinlul

bfateriale restaurotoare

3.1.3.2.5.

l{

li

Srasiltrerpe coLoNSTrcA

Restaurafile compozite suferl ?n timp, in mediul bucal, o modificare a culorii. Aceasta apare
extinseci.

intrinseci;
o combinalie infre acestea.

Coloraiiile extrinseci sunt determinate de alimente precum: ceaiul, Coca{ola, cofeina gi

aceasta prin absorblia maximd de api care are loc in primele 7-10 zile drrpd inserarea rnaterialului
restaurator in preparalie- ?nainte de potimerizarea cornpleti, ele pot ptrtrunde 3-5 pm in ma$a cornpozitului ducand Ia colorarea

t;
I

.E

=l
.a

estetica dentqrd

datoritd unor cauze:

I
I

in

acesruia_

Porozitatea sau rugozitatea suprafelelor restauraliilor devin in timp favorabile coloririi compozitului, datoritd alimentelor dar gi bacteriilor cromogene din placa bacteriani" ce au o suprafafl priebicl
de depunere. Cu cdt polimerizarea este rnai deficitarii, cu at6t acste doui defbcte sust mai importanre.

Coloraliile intrinseci se datore.sc oxidirii arninelor in exces in sistemul de iniliore chinrie[ a

polimeriztrrii gi in l-3 ani apare o ingtrlbenire a restaurafiei.
La compozitele fotopolimerizabile se observi o deschidere a culorii gi cregterea nmshridit5lii
care se accenfueazi in2448 ore, datoritl probabil descompuuerii carnforchinsnei- Ele, pe tsrmen h:ng
snnt stabile coloristic daci polirnerizzreil a fost f6cut[ corect.

toNrpACTL4 nE perxdERrzAEE
In timpul polimerizirii, rtr$nile compozite suferi un proces de contracfie de polimerizare care
afecteazd foarte mult legtrrura la interfala dinte/restauratie.
Pentru compozitele convenlionale, conrrac{ia vclumetric6 este de l}-2iyc, ca gi pentru campozitele hibride, pecind pentnr compozitele cu rnicroumpluturi contractia de polimerizare are valori
3.

I
I

I.

3. 2. 6-

cuprin se

I
G

tz
r=
I
.=

G
G

i*re

-=

I
i==

l=
I

20-Z5o/o

La compozitele fotopolinirizabile, cam 609o din contrac{ia totali are }oc in primul mirut de
fotoini{iere qi prelungirea timpului de activare nu duce la c"e$terea contracfioi totale. Contracfia acestor raateriaie este centrifugd, spre sursa de lurnini, ra este aceca c6 tinde *6 indepirteze rtrgina cle

perelii restauraliei.
I-a compozitele polimerizate cbimic, contraclia de polirnerizare este mai lenttr" spre centnril
restat[atiei, ceea ce,determind un stres rnai sclzut la interfafa restaurali/preparafrq cu o oarecare concavitale a suprafefoi libere a restaurafiei.
Contraciia de polirnerizare are impact asuprx adaptnrii restauraliei la perelii preporafiei, atit a
celor din dentintr cdt gi a celor de sura[1.
Intirirea materialutrui de restaura{ie duce la aparilia tle tensiuni de contraclie cu o vrlo*rc de
2,4-7,3, qi acestea se pot matorializa prin fisuri in srnaltr, rnai ales in l/3 medic qi cervicali a dintelui,
fracturi ale perelilor cavitS;ii. Cu cit volumul restaurafiei este mai rnars cu atit posibilitatea producerii
fisurilor este mai rnarein urma cercet6rilor efectuate cu privire la contraclia de prizi se poate conchidectr:

L\?

Contraclia de polimerizare este direct proportionall cu vol+rnul de ri4inl polirnerizati;

Forga de eontraclie se opun fo4elcr de adeziune ale r\inii gi poate duce la nricrofisuri,

goluri de aer;
Prin contraclia rnaterialului restaurator pot s[ apari msdificlri ale dirnensiunii intercuspidicae;
Cr: cit res'taura|la este mai ccmplexi cu aiAt tensirmile de coctraciie s'.iBt mai man;
Contraclia de polimeriztre Ere dr-ept consecintl coloralia rnarginaltr, la interfala preparalie / rcstaumlie pi aparilia unei sensibilidli postrestaurative a dintelui.

f=

^74
tt

fulaiana Brdndusa Popa

Estetica in odontaterapis restaurstosre

Datoriti consecin{elor detenxinate de contracfia de polim enzare,au

ap5rut o serie de studii
sI realizeze rigini diacrilicc fdri contracfie de polimerizare. S-au utilizat in acest ce
scop
cftcriFu$i biciclici gi o polimerizue c\desfacerea inelelor
arolatice. Astfel de monomeri biciclici
urrnhrcsc

sunt:

Spiro-orto-carbonalii (SoC) cei mai studiali monomeri

biciclici, care determini o polimerizare
aproape neutrd din punct de vedere volumetric
ai dublarea adeziunii la smalful gralat aoiC;
Spiro-orto-esterii;
Bicicloketal-lactonele;

Trioxibiciclo-ocranii.

Alti clasil de monomeri ce conferi contraclie de polirnerizare mai micr este

cea a oxibismetacrilatului la care s-a observat o reducere a contracliei
de polimerizare cu 3040o/ofafl de cea a
dimetaerilatului folosit frecvenl in fazaorganictr a riginiior
compozite-

\
3.r.3.3, cty',pRopRlEriyu

marginale gi reacliile pulpare determinate de miegi

evolu;ia procesului carios. Tohrgi, studiile de citotoxicitate arat{ ci ti$inle conpozite polimerizate pot induce
iritalii pulpare *ini*", reversibile la
nivelul lesutului pulpar. Toxicitatea lorie poate pune pe
seama existengei monomerilor nepolimeriza;i,
existenti in masa restauratiei dar gi a complexel-or
u"tin" ae suprafagl formate intre componentele cu
greuiraie moiecularr scizuii aie sistemeior
cie inigiere fotopolimerizabile.
Dactr restaurafia este voluminoasi, rEgina pout" ,i*aoe
nepolimerizati" daci este aplicati in
caviti[i profirndg direct pe canaliculele dentinare deschise
gi toxicitatea sa asupnr t"*tuI;#..-lp*;
fi mai mare' De asemenea, rtrginile poiimerizate incomplet,
mai ales sele cu conlinut scizut de umplutu4 par a fi iriante pentru fesuturile gingivale- i"
de fluor in aceste zone nu mai
apare rezistenli la formarea plicii$acteriene
astfel incdt, orice rugozitate sau porozitate a materiatului
restaurator va determina acumularea de plactr
bacterianl car", la"randul s6u, va accsntua gi rnai mult
:ftatr r i::rgivali deja existenti_
Gravarea acidi a dentinei nu determinl prin ea insiqi
o inflamafie a pulpei dentaie pi aceasta
pef,tru-ci acizii nu ajung la
fesutul pulpar, dar gravarea indeptrrteaztr sfrahrl de detritus dentinarremanent (DDR) 9i deschide canaliculele dintinare
permildnd *rrrt
n*-;d,tu
dentinare 9i
determindad umiditatea crescuti a suprafelei
dentinare.
Microfisurile marginale apirute ulterior vor permite accesul
florei microbiene la pulpl gi iritafii pulpare conseculivqin situalia in care plega
deniinartr ce va prin:i resrauraiia de raqinn compozitd
uu va fi supusi procesului de hibridizare, pmces
care produce o buni sigilare mmginali dar gi sigilarea
canaliculelor dentinare ce au fost supuse
irocesurui de gravare acidtr-

r**i;;iu-rui

alti consecinli negativi p*

il;fli

o poate avea o rtrgini compozittr fotopolimeri

zabil|este iritafia pe care lnmina

a fotopolimeriz{rii o poate produce asuprir retinei, pdntr-o
lir.vaCIare
expunere
prehmgiti a ochiului la lumina vizibiH de 470
o*. o" *"ri.o"4 lwnina poate produce o creqtere a
temperahrrii lqcale cu 0,5-l0oc printr-un
shat de dentini de l-2mrn grosime gi asffel poate
duce la
afectarea gesutului conjrmctiv pulpar.
Lirmina activatoare cu radialii ultraviolere poate
si produtr leziuni ale epidermei pacienfului
sau a medifirlui, de aceeaj uiilizarea idmpii
producitoare de raaiagi ultraviolete kebuie si fie
fllcurtr cu
foarte mare atsnlie. Din fericire, utilizarea
sa nu mai este de actualitate.

78

I
I
I

BIOLOGTCE

Rispuusul pulpar la materialele compozite esle foarte greu

de apreciat gi mai ales este dificil
de diferenliat efectul produs de elementele componente
ale rtrqinilor compozitq in
f.inciprt al fazei
organice, de efecnrl profus dc manoperele rerapeutice
de realizare a preparatiilor, efectele percol1ii

I
I

"*i

I
I
I
t

I
I

t
I
I
I
I.i
l:I

I
ii
ir
II

:=E

r-=

I
r=i=

Capilolul 3 - fulaterlale restauratoare in estetica dentani

CIMENTURILE IONOMERI DB STICLA (CIS)

3.2.

Acum 33 de ani, intr-un laborator guvernamental condus de farmacistul A.D.Wilson (citat de

ESPE) a fost realizattr cu succes sticla pe bazi de silicafi gi acid poliacrilic. Ea a fost inregistrattr ca
paient in Marea Britanie in 1969 ti a devenit cunoscuti sub denumirea de ionomeri de sticli
{sticti +
polimei ionic). Crr'rcetiriie in acest dorreniu au porr.it de la necesitatea de perfeclionare a cimenrurilor
silicat, ce reprezentau la acea dati principalul material de restaurare fizionomictr a din{ilor anteriori.
Lipsa lor de aderare la slructurile dure dentare, cerea realizarea unor preparalii carg conforrn principiilor lui Black, determinau un sacrificiu impo*ant de lesuturi Centare. Pe de alti parte, se cunogtea efecrul lor toxic asupra pulpei dentare qi modificlrile aspectului coloristic in timp- Aceste neajunsuri au
constifuit tot atatea motive pentru inilierea unor cerceteri menite si inldture ineonvenientele acestui
material fizionomic de restaurare, dar str pistreze qi si imbuntrtdleasci proprietilile sale favorabileAstfel au aptrrut cimenturile ionomeri de sticltr.
Materiale moderne, utilizate in restaurtrrile coronare ale din{ilor, au fost introduse in practica
siomatoiogici in prima lor formi de Wiison gi Kent (citali de Cheriea) ( I I ). De la aparilia lor pe piafl
au suferit multiple imbunitiliri devenind azi un material foarte important in odontotrapia restauratoare gi nu numai.

I=

I
t;
lI

3.2.1.

r==

:i

I
=

r=
I=

^Gv
'))'

Cimenturiie ionorneri de sticli s-au afimrat in ultimii ani tot mai mult in domeniul tratBme.ntului restauratoq medicii stomatologi au cipitat experienli clinietr in ceea ce privegte tehnica de aplicare
qi a beneficiilor pe care le aduc. Domeniul de aplicare al glassionomeriloi a fost lirgit, materialele dc
fi;stxurare au fost urmate de cimeituri, materiale pentnr obturalii de baz}, penffu sigiliri, au aperut
maieriale cu vAscozitate cresculd, fotopolimerizabile, astfel ?ncf;t azr dispunem i1e o n:are varietate clinici de cimeitFrri ior,orneri ,je .tici6. Acegtia pot fi grupali, in runciie de mai muili p*rarr:rtri, asttel:

F
=

-l

Dupn utilizarea lor suut:

I
r:,:
I

I==

I:
l=

I.=
G
t

cimenluri ionorneri de sticli pentru restauralii coronare indicate in:

-) restaurarea leziunilor cervicale de etiologie cerioasf, sau necarioestr;
-+ tratamentul cariilar radiculare;
-+ restaurdri ocluzale minir:ral invazive;
-> restaurlri proximaie rnininnal invazive tip
tunel;
cavitate in galerie (in 9an1).

-+ restaur[ri provizorii {de urgenfl sau de agteptare);

-) restaurarea dinlilor temporari:
-+ reconstituiri coronare in scop protetic;
-+ obturalii apicale retrograde.

cimenruri ionomeri de sticlb pentru cimentarea lucrlrilor protetice;

Cr.qsrricAnr,q CTMENTURTLoR roNoMERr DE sTICLA

cimenturi ionomeri de sticld pentru

--+ obtpralii de bazi
- tehnica sandwich clasici;

tehnica sandwich deschisl.

--+ ca lineri

autopoiimerizabili;

- f'-.^-^l:-^i-^L:t:
IUtUPuIllilYtIZaUlrt.

79

Maiana Brdndusa Popa - Estetfus

En

odon ouFapia restouratoare

Dupn compozigie chimictr sunt:

CIS convenfionale bicomponente, pulbere-lichid;
CIS anhidru;
CIS fotopolimerizzbile;
CIS cu adaos de pulberi meralis:.

Dup[ mecanismul depizA:

autopolimerizabile;
fotopolimerizabile.

D Dupi modul

I
I
I
t

de prezentare:

sistem bicomponent

-+

oedozat;
--+ in capsule dozate.

sisbern anhidru dizolvat in

-+ apl distilati;
-+ acid tarric.
sistcm monocomponent, fotopolimenzabi!.

Conmozrlre cmurcA

3.2.2.

dAG

d^.

Din punct de -'edere chimic, cimennnrle ionornen de siicli

srmt poliacrilafi mmplecgi

sa-o

polialche'nola;i rezultali in unna combindrii solufiei apoase a copolimerului

acidului acrilic cu un silicat dublu de aluminiu gi calciu. Compozilia lar chimiil e pulin cunoscuti dar se gtie'cd
ei conlin silice
qi fluorite in raport le iil,1
$i iot rvea !+ picpo:1i* de pani :; z3yo fluor-

3,2.2r- yrt ctuewrvru roNtoMEM

de

se

prezinti sub forma bicomponenti:

slicii cu diemiirui

de

zli-j0

rrui- cai-e:

la CIS d.e qrim{ generafie era o sticl} ternari de tip alwninosilicat potrialchenoic acid;
la cIS r,ioderne au o compozilie mai comprexi, eL mai congin:

fluoruri de aluminiu, calciu, nahiu care se adaug{ in scop:

- cariopreventiv;

-+

pentru c!-e$iorea rezisteniei rnecaoice;

sciderea gradului de transluciditate.

particule de bariu, stronliu, lanthan gi o cantiak de corindon cu

scopul de a lmbunitbgi:
_ transparenia;

- opalescenfa;
- Uansluciditatea.

eir-nenttriui, ducin<i ia o ingreunare a reaiizirii amestecuiui lichi<i-pui?n solulie apoastr se adatrgtr, penhu imbrmEtftirea cafitnfi lor fizice:

bere' La acizii ulilizafi

acid itaconie sau maleic ce pemrit

o limirare a cregterii v6scozit{1ii cimenhrlui;
crest stabilitatea p+liaciziior in soiuiii apoase.

l.
tr.

la prima generalie de CIS este acidul poliacrilie;

la cirneEttrile moderne este constituit din acizi policarboxilici,
aciei organicr, acidul poliacrilie oblinut din potimerizare fiind indispensa;il pentru legtrhrile
clS-cu ;eeuhgile drue
dentare' Aceste molecule ale acidului determinf, direetpropo4ional,
cregterea rezistenlei

dar;i a vf,scoziti-yi

&0

DE STrCL.4 CONT.ENTTONALE

Cimeattrrile ionomeri de sticltr conven{ionale

P p*lbere, fou;;a dii, p;."iicu.;

I
I

I
I
I
I
I

t',j

l';l

Capitolul 3

acizi di gi tricarbaxilici (3-buten-1,2,3-rricarboxilic) pentru a crelre:

- rez;stenla mecanicd final[;
- reactivitatea cimentului;
aciditatca sa.
dar scade in acelagi timp legiturile CIS cu struchrile dure dentare.
-+ acid tartric (-10%) ce pernrire:
- prclungirea timpului de lucru;
- crelte viteza reac{ici de prizi.

:i

I',i
?

ii

T
r;3

f
:=

=
-

i
i=-=

r
r
r
iF

ri

I--i
1::

t
I
=

J
,-

I
I
=

restauratoore in esreflce de,ttard

-)

I'
I'

- Mateidr

CIMENTUM IONOMERI DE STICLI ANIIIDRE

3.2.2.2.

Cimennrile ionomeri de sticli anhidre sunt varianta recenttr de CIS care prezinri acidul policarboxiiic sub forma doshidratati (liofilizat[), concentrat gi amestecat direct cu pu]berea Penku
realizarea cimentuiui se amesteci pulberea astfel ob;inuti cu apd distilati sau acizi (acid tartric). Acersti
maiar.sre va permite realizarea trnui ciment fcarte frn. utilizat pentr.u sigilare - cimentme (Chertea) (l l).
Cimeriurile ionorneri de sticli aulopolimerizabile fae pnzfr, prin inifiere aeidc-bazicd, acidul
fiind reprezentat o'c electrolif qi baza de pulberea de sticlS- Prin aceast[ reac{ie a sistemelor bicomponente particulele de siieli sunt dizolvatg cu forrnarea unei solufii acide ortosilicici.

3.2.2.3. {,5CIMENTURI

IONOIbTEwI DE STTCL,{ FOTOPOLTMERTZABTLE

cucerire relativ recentE, o reprezinli cimennrrile ionomeri de sticltr care prezintl in plus
fotoiniJiatori de polirnenzaie, asenninitori celor care se gbsesc ia r5ginile conapozite fbtopolimerizabile
rezultdnd astfel un compus hibridCimenturile ionomeri de sticltr fotopolimerizabile pot fi:

sistem bicomponent: pasti - tichid sau pasti

sistem rnbnoconnponent: past[.

Sistemele blcomponente poi

pastS;

fi

-- redozale;

dozate (capsule).

Pulberea CIS foiopolimerizabile conline rur amestec de stiel[ fllrors-alurnino-si]icai, aeid tartric qi acid poliacrilic modifieat, iar tiehidul lor este o solulie apo.astr pe b*zi de HEMA, iniliatori solubili pi activatori fotosensibili.
Reacfia lor de prizL este dub][:

o reactie chimicl clasicl tip acid-bazl, cu formarea unui gel poliacrilat;

o reac{ie de formare a unui gel de silice (silicoge} care inttrregte qi leagtrpartieutele de stici[.

Aplicmea cimer,turilor ionomeri de sticlil in aceasti fomri cere rrult tirnp (10 minute) de hreru
gi lasi gruplri metacriiat nepolimerizate; de acea, s-a rntrodus tm sistem tripolimerizabil, ce prezinttr
, o a treia reaclie de prizl rclativ rapidd, iniliatfi de un crtalizator. Ea perrnite dzvoltmea unor prryriet61i fizice optirne gi acolo unde lumina nu poate pXirBnde (Cberlea) (l l). Este o autopolirrerizare la
inF.rneric a gnrpnuilor melacrilice ce se desflqoard ?ln 3 faze:

Reaclia acid-bazi inifiattr in rnomenful ia care pulberea

se poate derula gi la ir,rtrxieric;

inffi in coatact cu liebidul gi cere

- O reacgie attoiniliatl a radicalilor liberi metacrilici, iniliath lot <le contactul pulbcre-lichid;
- 0 reac{ie fotoiniliati a radicalilor liberi metacri}ici, declangati Ce lumina Empii de
fotopoiirnerizare. Ea produce fotopolimerizarea rnaterialului pAnb ln zona
poats peuetra materialul-

in

care lumina

5t

Maiano Brdndusa Popa- Estetico tn odontotcrapio rests$stoare

3'2'2.4.

{\
Lu"

CIMENTURI I0N0MERT DE SnICL,4 MhDTFICATE CIr pARTrcaLE

METALICE

Cimenturile ionomeri de sticl[ modificate cu particule metalice reprezinth

o alti variatti a
cimenturilor ionomeri de sticli, aptrrute din dorinfa codiinlie'iie
a irfibunitaii unele din pmpri ettrlite fizice ale CIS convenlionale, in principal rezistenla la abraziuneAcestea prezinti 2

categaii:

Un sistem mixt, alctrtuit din sticlI de alumino-fluoro-silicat care reaclioneazi

cu un acid
acrilic ai formeaztr o matrice de siruri ce inconjoartr particulele de
sticll nereaclionate ,i
pulberea metalicl;
Ciment alcdtuit din sticli reactivi ce a fost fusionati termic cu particule
metalice (Ag)
inainte de.a fi transformat6 in pulbere. Aceasttr sticli imbogd;ittr
cu argint va reactiona cu
acidul acrilic 9i va forma o matrice de siruri ce va ineonjura partiJutele
nereacgionate
(suzuki 200r) (37).

I
I
I

I
I
I

Diferen{a dinhe

cele 2 tiprtri de cIS inrbogigite cu pulbere metalici esre ci,

la a doua categorie
de cimenhri modificate,'nu existd particule metalic-e
libere ?n compozilie dupl priza materialului. un astfel de materiai este cermet ia carg intre particuiele ds sticltr gi
rneiat s-au stabilit legrturi omogene
foarte

puternice ii care conline particule de metale nobile (Aru

Ag, dioxid de titan, pafuLr) sau sistemul de
cimennni ionomere Ketac-silver. Aceste cimenturi cu adaosuri
de metale uu or.etoul?le
caracteristici:

rezisten{i la abraziunen compresiune, duritate superioari CIS convenfionale;

o cromatici mai aseminr,iaare smaliuiui, datoriti oxiduiui rie
titan;

prizi rapidi;

sunt mai pulin sensibile la contaminarea cu apd.

Aceste proprietifi re indicd pentru restaurarea din$Ior temporari-

3.2.3.

,\-

#' PnopREDrATnn cTMENTURTLoR

roNoMERr DE

srrclA

Cimenturile ionorneri de sticli se caracterizeazi prin:

prizl minimi;
Expansiune termicd similari cu ces a
fesuturilor dure dentare
Conrrac{ie de

gi o conduclibilitate temici
redusb, asemlndtoare cu cea a dentinei;
Suni sensibile la urnezeali atit in timpui inseriiei ct gi in primele
ore de la aplicare;
Rezistenla la uzuri este scizuti, ceea ce le face inutilizabile
in zone in care existd stopuri
ocluzate in ocluzie centrictr, coniacte interdentare sau
fi.rncfii incizale (Cerligeriu) (g);

Au o suprafap rugoas[ care determini acumulare de placi

bacteriantr dar sunt bine lolerate
de parodonfiul marginal' ceea ce ls indictr in restauririle
leziunilor de colet de tip abraziv
sau eroziv. Au o mare rezistenfi la abraziune
Modulul de elasticirate este mai mic dec6t al cimenturilor convenfionale;
Duritatea de suprafald gi rezisten;a la compresiune este
mai buni decat a cimenrurilor
policarboxilice;
Adereng[ foarte buni atflt la nivelul smalplui cdt qi al dentinei
asigurand o inchidere marginali burri. La nivelul smalqului aderenla lor este mai bunr
decdtla mvelu! dentine!, permiland reducerea infiltraliilor maryinale gi aceasti aderenli
se realizeazg prin mljloace fizico-ehimice, prin legituri ionice qi legituri polare (pun1i
de hidmgen). a.derenla nu nece-

siti gravare acidi, ci doar o condilionare u ptlgii droiiou., cu acid poliacrilic

l0% timp de
20 secunde sau acid poliacrilic 40% (Durelon)lenrru
20 secunde, trmate de splare cu ap6
')
c5idup 30 secunde. Aderenfa se produce gi in mediu

umed.

82

J
I

',

I
t

'r

l,

l.

Capitolal:?

:i

restwratoare in estetics dentard

biocornpatibilitatea asupra fesutului pulpar gi a parodonliului marginal esle recunoscutl,

tofugi, in cavitilile profrrnde, la care se apreciaztr cf, stratul de dentini este sub 0,5 mm, se
indictr aplicarea lorpeste un liner cu hidroxid de catciu gi aceasta pentru ci s-a constatat cd
in aceste situafii pot determina necrozl pulpara [Chrligeriu 2000 (8), Braru 1994 (5)].

Au efect cariostatic fiind donatoare de fluor gi dupn prizl, cu efect in prevenirea cariei
secundare marginale qi a recidivei de carie. Ele pot absorbi gi alli ioni de fluor din mediu
pe care ulterior pot si-i elibereze in lesuturile dentare iuconjuritoare.
Stabiliiatea coloristicd este mai bund decdt a cimentului silicat in timp ins6, suferi o infil-

l;ii
l,

* Mateiale

l;

trare a materialului care determintr cregterea opacitSlii sale. Sunt mai pulin estetice decit
compozitele qi rnai opace. Transtuciditatea lor depinde de grosimea stratului de ciment, o
grosime de I mm, oferindu-le o rransluciditate optimi.

:i

Timpul

Au o rnanevrabilitate relativ simpli

rle priztr inilial este de 3-8 minute, iar cel final de 24 h fiind influenfar de umiditate,
temperatura mediului ambiant care cu cit e rnai ridicata cu atit timpul de piziise scurteazi,
de rapornrl dintre pirlile componente ale cimenhrlui gi dc mtrrimea particulelor.

qi rapidd gi sunt mai rezonabili din punct de vedere

economic.

In uttimii ani asistim la aparilia a o serie de cimenturi ionomeri de sticli cu calit{1i mecarice
din ce in ce mai performante. Un astfel de preparat este Ketac-Molar (ESPE), ionomer de sticli cu vdscozitate mare, indicat pentru zona posterioard a arcadelor dentare gi care se remarcl printr-o putere
mare la compresie, abraziune minimi, solubilitate sc6zut[ dar gi printr-un comportament la fulare si
milar cu cel al amalgamuiui dentar- Prezinti 4 culori ce asiguri o buntr estetici dinlilorposteriori.
Un alt preparat din gama glassionomerilor convenfionali este ChemFlex (Dentsply DeTrey)
recomandat de cltre fabricant pentru utilizarea lui in zone de stres ocluzal gi in cavitdli situate pe dintii
posteriori qi este socotji un material ideal pentru utilizarea in tehnica ristauraloare atraumaticl.
Desigur, exernple ar fi multe, fiecare firm5 pr-oducitoare reccmandindu*gi rnaterialul ca fiind
cel mai bun gi cel mai indicat, lucr* simplu de explicat dacd ne gAridim la caracteristicile economiei de
piatI, ceea ee se poete afirma insi azi este faptul ci, indiferent de calir{ile salq cimentul ionomsr de
sticli rru puaie fi socotit un inlocuitor ideal peniru restauriiile din amalgam ale riin!ilo; iaterali.

COMPOMERII

3,3.

::

I
=

J-,

l_
=
=

f
=

I
T

La inceput a aptrrut un hibrid intre cimenturile ionomeri de stic!tr gi rhginile diacrilice cornpozile, cunosc:ute pe pia{a materiaielor dentare in 1992 sub forma unor cimenturi ionomere modificate
cu rigini. in 1993 apar sub denumirsa de compomer, material restauraror care imbiri proprietI;ile
chimice ale glassionomerilor cu calitilile materialelor cornpozite, de unde Ei denumirea lor. Uneori sunt
denurnite gi compozite modificate cu poliacidSunt formate din rEginn metacrilici carboxilat4 gi sticld fluoro-alumino-silicat. Sunt materiale
nloriocofilponentei se prezintd sub forma de paste plasate in capsule sau seringi gi se fotopolirnerizeazl.
Acest sistem monoconponent oferi c serie de avantaje:

ugurintd gi comoditate in manipularea materialuiui;

materialul prezentat in capzule sau seringi e ferit de coniaminare qi pemrite o aplicare ctrrati-

Din punct dg vedere estetic ele se apropie de calitAlile ccrnpozitelor deci aspectul lor estetic este bun.
Sunt eliberatoare de fluor oferind astfel carioproteclie daq din acest punct de vedere ele nu se
ridicl Ia gradul de proteclie oferit de glassionomeri.
Cuplarea chimici a compomerului la iesuturile dure dentare are loc pe baza legtrturilor ionic,:
iirire grt^pbrite saie funciionaie hidrofiie carboxiiicre gi ionii de caiciu tiin substarda dentar-i cu care vire
in contact. Complementar pot apirea gi legdruri de hidroge-n , ;
X{

I
Mariana Brdndupa Papa

Eststicain ofuntoterapla restoaratvore

Compomerii nu necesitl gravare acidl qi aeeasta pentru ci ei prezinA un sistem

adeziv ce
conline primer autogravant, acest lucru constituind un rlare avantaj
priu scwtarea timpului de tucru.
Tohryi' s-a constatat ci acest sistem de adeziune dentarl cu primeri
autogravangi are o activitate acidd
sfat4 nereuqind sl gnteza in small relenlii suffcient de puiernice, iar in
shatul de dentini produc o
demineralizare de doar o2 prn. in aceastI situafie
adeziuo.u ," dererioredztr rrpia crpe 6 luniputindu-se obsewa colorerea marginali a restaura{iei
sau earii secundare (Iliescu ZWtl
Compor,nerele pot

e6.

fi folosile $i cu sistpmele adezive ale altor.componente.dar, in accst caz,

necesitA demineralizarea ehimic{ a smalgului

9i dentinei.

compomerele sunt caracterieate prin lrmitoarere proprietrfi:

*
-

--

Rezistenll scizuti ra uzurtr in comparalie cu rfuinile corrpozite;

Au o manevrabilitate frcila;
Sunt eXiberatoare de fluor;

Au modifictrri
rrginilor

dirnensionale mai mici decdt glassionomerii gi se apropie

E--r- de celc ale

compozite;

Coeficienh:l de expansiune termice este apropiat de cel al stn:cturilor

dpre dentare;
a materialelor compozite gi o rezistentl la

Au o rezisteir;tr la compresiune cornparabiltr cu

abraziune brmi;

Din prmct de vedere estetic ei au un grad de opacitale apropiat

Sunt radioopace;

Au o contraelie de priztr de aproximativ

2%

&,

Pot

fi

volum;

3Vs

de cel al

riginilor compozire;

anulati parfial de o dilatare de *proximativ

finisate satisficltor-

Se prezinti sub f.orrnd nKlnocompoaenti de pasti in diferite

nuanle care diferF numeric de
firrnaproducrtoarg tl
sau capsulegi uo adeziv mono sau bicomponent.
lerincj
Reacfia de prizil are loc in 2 etape:

Prims etapi este

reaclie tipictr corrpozirelor fotopolimerizabile, pasta monooomponenti

9
:e p;in fcioacl:.,,::re, !a aG.i:pr,st ti: .:iiv,,, s:]b izolale
Etapa a doua se face prin absorbfie de apd, in funcgie
de vohmul obturafiei, pdnf se atinge
Iimita de saturafie in api' care reprezintrio/o dh gry-utatea compomenrlui.
Aceasta se petece

intirinct:

I
I
I
I
I
I
I
ll

I
ll

in 2-3 lunl

apei gi a gruptrrilor carb*il aio pru"id qi.a iouilor metaliei din parP ry*".!"
ticulele de stiettr' arb loc o reaclieacid-bazi lenti, cu forlare
de hidrogeli in structun
r,iginii-

Friza propriu-zisl a c'^'mPomerului

ry 1* prin fotopolimerizare ;i ile ea depindproprieglile fizico-rnecanice ale restaurafiei' rn timp ee rea4ia
ionici acid-bsztr nu are acgiuae in
*-* dar ea e utiH
mesanismului de difuzitrne ionic[ eare elibereaze lent
qi Ia ua nivel scazut,

*ir,

Compomerii au indica;ii de utilizare pedru:

-*
*
*-

ioni de fluor eariopreirrentivi.

restaurarea unor lezirmi cervicale carioase

sau necarioase {abraziuni,eroziuci);
restatrrara de procese carioase radiculare;
restaurarea din;ilor temporari;

rcstatr.dri tip sandwich la eavitblile de clasa a II_a;

refacerea temporard a din$lor fracturafi;
refaceri debonturi.

l,
84

I'
i

Iil
il
I

Capitolul 3

Mataiale resiauratoare in estetica dentard

BIBLIOGRAFIE

1l

l!

l-

ri

l.
ri

I'

23'

-I
T
E-

l"

I
=

f
.-

4-

=*

l
:

Bayne S.C., Taylor D.F.

Bratu D.

7-

O'Brien WJ.

,4,

Saunders

5 and Y-Year

Clinical

- Dental Moterials,In:

ed. Sttrdevant C.M., Roberson T-M-, Heyrnann

Materiale dentare,Ed. Flelicon, Timigoar,4 1994;

Brackett W.W, Robinson P.B- - Compasite Resin and Glsss lonomer Ciment: Curenr Starusfor
Use tn Censical Resteradons" Qhriatesse-nee Int., 21, 1998,445447:

Chicago, 1997;

Dennl Materials- Praperties artd Sclecttan, Quintessence Books, Illinois,

89.

Cirligeriu V, Bold A. - Odontoterapfe restaurstesre, Ed. a II-a, Ed- Mirton, firnigoara, 2000;

10.

Cherlea Y. - P;'eperarea eavitdlilor ocluzale

Charbeneau G.T., Bozell RR. - Clinical Evatruation af Glass lonomer Cementfor Restaaration
of Cervicd Erosion, J-Dsrt-Res - gB, lg7g,9j6-941;
St

praximele pentrd obturalil, Arla Stoma&oiragictr,

2,1996,20-22;

ll.

Cherlea Y.

12.

Cherlca
Stomatologice,

- C!.mentui ca io*amei de sticld, Ed. Prahova" 1996.

Y. - Obwrasii cu compozite_fatopatrimerizebiie in cavitdti
34,

och*zale Ei portmale, Arta

1997, 7 -9;

13. Collins

C.J., Bryant R.W., Hodge K.L. - ,4 Clinical Evatruation of Posterior Compasite Resin
Restorsilons: 9-Yeer Findings, Jornnal of Dentistry 26 (4),I998, 3II-33?;

14. Craig R.C. - Mateisfe

clentare restauretive, Ed.

ALL Medicall, Bucurcgti,200l;

15. Croll T.P

- Visibile Light - HardeneC Gless Ionomer Centent Basselliflar as an trnterirn

Restorative Material , Quintesienc e Inl., ZZ, 1991 , 13? -l4L;

16. Eichrniller F.C. -

Research into Non-Mercury

Daniisiry Suppierrrent 5, 200i, i i
8;

i-ii

17. Gafar M., Antireescu C. -

Cont*i*ing Metallie Ahernathrys, C,lerative

Potatogie Si terapie odantald, Litogmfia UMF, 1990;

18.

Gareia-Godoy F.- Glass lonomer lutateials in Class II Composite Refin Restor*tisns: is trtch
or Not to Etch?,Quintessence Int., 19, 1988,24L4.42;

19.

Iliescu A., Andreea Popescu, Tetelbaum O. - Compamerii - o noud cktsd de motertale de obnralie caranard de duratd, Rcvisia de |"{edicina lviiiitard, 98, 1995,55-52;

2$.

Iliescu A., Gafar M-

of Aperative Dentistry,3td ed.,

Barnes D.M., Blanc L,W., Thorrpson V.P., Holston A.H., Gingell I.C-

5.
6'

.'.-

Tbxtboak

H.O-, Sturrdevant J.R. - The Art and Science of Aperative Dentistry,3fd ed., Ed. Mosby,
St. Louis, Missouri, 1995, ?06-288;

I-

Evaluetion af a Posterior Camposite Resin.,QuintessenceInt.,22,2,lggl,I43-I5I;

r:

Baum L., Philiips R.W., Lund M.R.

Company, 1995;

ti:

t-:-2

Atsuta M., Abell A-K., Turner D.T., - A New Caupling

Composite Moterials:
'4gent for
4-Methacryloxyethyl-Trimelillic-Anhydride, Journal of Biomaterials Rcsearch 16, 5, 1gBZ,
6t9-678:

Ccrialogie Si Adontoterapie Restatrrhto*re,Ed.N{edicala, Bucuregti, 2C00;

85

I
fulariano Brandusa popa

Estcries in odontorerapia restsuratoore

21" Jorgensen K.D-,^ Itoh K., Munksgaard 8.C., Asmussen E.

- Composite wall-rowall
Polymerisation Contraction Dentin Treated with Yarious Bonding
Agents, Scandinavian
Journal of Dent.Res - 93, 3, 1993,276_279;

22"

Lee W', Eakle

W--

Possible Role of Tonsil Stress

i n Te e t h, J. Prosth. De nt., 52
; "lg&4;. 3 74-3g0;

23' LinaA''

in the Etiologt'of Cervical Erosive Lesions

Mc'Intre N's., Davidson R.D- ;sludies on.the.Adhesipn.od'G.lasllonanzer.cemenr.to

7l, lggl,lg36_t g4I;

Detttin, J.Dent.Res.,

24' Mair L'H'

Ten-Year Clinical Assessment of Three Posteror Resin

Composites and Tv,o
Amalgams, euintessenc e lnt., 29, g, I 99g, 4g3 490;

25" Meerbeek B-, Perdigao J-, Gladys S., Lambrechrs p, vanherle

G.
Adhesian' In: ed. Schwartz R.S., Summitt J.8., Robbins
J-W.

Enamel and Dentin

of openive
14l-rg6;

-Fundamentals

Dentistry- A contenporary Approacft,

euintessence Books, Ilrinois, 1996,

26' Mertz-Fairhurst E.J., curtis J-w. Jr, Ergre J.w., Rueggeberg

F.A., Adair s.M. altacowewatiie and Caiostatic Sealed Ristarations: Results year
at
/0 (see coments),
J-Am.Dent.Assoc. i29 (41, l9gg, 410-412:

27' Mitcbell D-A-, Laura Mitchell - Ghid clinic de stamatologie, Ed. ALL, Bucuregti,
iggg;
28' MountG'J', Himrew-R -Corsavarea$restourareastntcturii denlare,Ed-ALL,Bucrneqti,
79.

i.iolden R-

1999;

zaimerhaitungsicunde,Ed- Thieme verrag stuttgart, 1994;

30' Nordbo H'' Leirskar J-, von der Fehr F.R

-

Saucer-shaped Cavity preporationsfor pasterior

Proxinal i.csit Ccqrt;ire Rzstcruii.:trs. Jbserv.rttion ip
ta iC years,euintessenc er,nt-,2g, l,
lggg,5-11;

3t. Pam{c{r
_12.

I-,

clazov Bucur

r*-

cimenari ionomerc de ultimd gmeralie,Medica l, z,?0a0,l2_13;

Powell L'l-1" loo,on G-H-. Gor'lon C.F ctintctl

Ev,alt:ction of CI. v Ahrarion, Erosion
iesta rations, J.Dent.Res.Absu., 72, -i 05, I 992, 15
g;
| 4_

I5

33.

Rees J'S'' Jacobsen P.H. Restoration of Pasteior

Teeth with composite Resin.
Plecement,Dental Update23, 10, 1996, iAlqn;

34. Roman Alexandra, Angela. pop

Cluj-Napoca, 2000;

- caia dentard. De Ia teorie ra practicd,

M', Bratu D., Lakatos S., Zeno Florili

Timigoara,2000;

l:

Direct

Ed. Dacia,

35.

Romdnu

36.

SuzukiM'M' -'RecentComercial Composite Formulatian,

operativeDentistry Supplement6,
2001,145-151;

37.

suzt*i M-M-, Jordan RE.

1990,2u22;

38"

Glass

Polimeizarea in stomatologte,Ed. Brumar,

lonomer'conposite sandwich Tehnique,J.A.D.A. lz0,

dan A'II', Dunn

J-R.-at G_ingival Dentin Morgins of ciass y Composite

-iiicroleakttge
Restorations Lined with Light-curedbt*,
Ionamer cement,Journal of the American Dental
Association l2l (6), 1990, 706-710;

39. vankerckhoven H', Lambrechts P., Mvan Beylen

and al. - [Jnreacted Methacrylate Groups on
the Surfaces af Composite Reslras, J.of Dent.Res61,6, lgg2,79l_796;
40"

Yeh C'L', Miyagawa

J.ofDenlRes_ 61,6, {',^foyers

-NI.- Optical Prcperties of

, .._.;

1982,796-g0l;

86

Composite-.s

af selected Shedes,

I
I
I
I
t
I
I
t
I
il
lj
li

l:.'

t
I'

ij
I'
!tt9

J
I

r
tr

f
.

tr

f
f
J

f
f
f
E

J-

f
f

.__

f
,J

Capitolul 3

4l-

- hlateiale

restauratoare tn estetica dentar|

Wendt S.L., Leinfelder K-F- - Clinical Evaluation of Ctearft Phoroposterior: *-Year Resuks,
American Journal of Dentisry S (j),lgg},l2l-l21:

42- Wibowo G., Stockton L.W., Suzuki M.

b"

- Micraleakage of Class II Composite Restoration:

Perzetration Sndy, Journal of Dental Research 78 (special issue), 155 (Abstrac}, 1999.

I
I
t
t-

I
ii
1l

'-

ll
lj
ll
ll
ff

lj
li
li

CAPITOLUL.4
.ADEZIUNEA DENTARA

Frezentul gi viitorul stomatologiei rcstauratoar sunt strins legate de Eaterialele adezive, Un

edeziv este o substanli care menfir:e legate intre eb doul suprafele sau dou{ u:ateriala. Pentru a face
acasta, adezivul poate utiliza pe o suprafa$ plani, o Iegtrhrtr cbimici inke atomi sau moteflde salr o
leglturi mecanicd sau rnicromecanicd.

La nivelul inl'-rfelci din,te adeziv

;i

aderent exisri 3 tipuri de adeziunc:

Adeziune fincd,care repruzinti auaclia dintre doui corptui aflate in.contact foarte str6ns,
datorittr fo{elor intermediare gi, in funclie de care, existl 3 tipuri de adezinne:
- nrecanici;

electrostatictr;

specifici

Adezime chimictr, care se reaLunazlprin fonnare de leglturi ionice covalente gi coordinative. Moleculele adezivului sunt absorbite pe suprafa{a aderentu}ui gi reacfioneazi eu grupeie active ale acestuia realizind leglturi chimice.

Adeziupea mecanici estt realltatul unei inrrepltrunderi a materialului adeziv

In

ncreguls-

ritilile

crcate Fe suprafap aderenttrlrd. Penlru creearea acestor ucregutarittrf, se procedeaztr !a instrumentareit sau denoineralizarea supralelei adercni*Iui.

in stornatologie, colajul sau adgziunea prezintl doul mecanisme: mecanismul micromilGcanie,'

preponderent in numeroase kbnici de adeziune dentari, cel rnai eunoscut fiind cel realizat prin gravarea
acidi a srnalfului gi cel de adeziune fizico-chimich, eare determinf, o legtrturtr intre substanla denhrf Ei
adezivul de

leglhni prin internediul

mecanismel,or umrltoare:

schirnbul de fo(e eleckostatice intre moleculele polarizate (dipoli);

legarea prin punti de hi&ogen,leglturi foarte instabiltr in mediul umed;
o adeviratl leglruri chimic6, legitura covalentd sau ionici, mult lnai sgabili.

ln odontoterapia restauatoare aceasttr adeziune se refertr la posibilitatsa materialului utilizat

petltru restaurarea eoronari de a se uni cu fesuturile dure dsntare ale prepraraliei gi acest lucr: are rirept
consecinle clinice:

Realizarea unor prepamgii dentare cit mai conservatoare, datorit} cresterii retenliei fizics a
materialului de restaura{ie la pere}ii preparaiiei;

Se reduc

Cregte rezistenla complexului dinte / restauratie 9i dirninui riscul rnor &actrui ulterioare ale
pereliior prepara{iei sau ale cuspizilor subminali.

rnicroinfiltraliile marginale la lnterfala prspar"se / restar;ragie., deci, dinsi+ul pcsibilitatea de aparilie a sensibilitltii dureroase postoperatorii precurn gi a cariei secmdare;

Indiferent tle legdtruile prin care se realizeazi adeziunea intre 2 suprafele, pentru ca aceas-d

adeziune si se poati produce, neees,ar ca aceste suprafole si vinl in contact strdns ilbe ele qi acost
lucru e posibil doar prin urnectarea suprafelelor^ Umectabilitatea reprezinti aptitudinea unui lichid de
a intna in conlact intim cu un solid prin tntinderea sa pe *"prl*? acestuia din urmtr-

l=
89

I'
4

l=

Maiana BrinduSa popa _

Estetica

in odontoterapia restaaratuare

Adeziunea dentari, aproape totdeauna se bazeazi

pe legitura meeanictr dar, concomitent cu
aceasta' se pot produce gi legdnrri chimice. Pcntru
o buni adeziune dentari esre foarte important modul
in care adezival umezegte suprafe;ele dentare gi acest
rucru depinde de:

Realizarea unui contact intim intre cele doud

suprabge;

Cele

doui suprafele trebuie si fie curate,

necontamirnre jar.tensiunea superficiali a

adezivului str fie micr, pe cand aderentul trebuie
si delini o energie mare de suprafa{a pentru a determina o buni adeziune;
vdscozitatea adezilului sr fie optim6- cu cdt
acesta e mai viscos, cu atdt el are o rezistenli
Ia curgere mai mare gi cu c6t v-escozitatea
sa e mai micd, cu atdt el
*ui ol;;"0;;

suprafelele de umectat.

"urg*

Adeziunea dentar5 diferd la small fa1tr de dentind

datoriti srructurilor diferite ale celor doui
{esuturi dwe dentare-

4,1.

ADEZIUNEAAMELARA

Adeziunea amelari este o proceduri clinictr durabili

gi reproductibill care se obfine relativ
u$or' inctr din 1955, Buonocore tvt-c.
de
Anghel,
vdlceanu t999) (2) a prezentat tehnica de
lcitat
gravare acid'i a smalfuluj p^":ty a intiri
legitura lui eu riginile acrilice. El a utilizat acid fosforic g7yo
Pe care l-a aplicat timp de 30 de secunde pe suprafaqa de smalg. A fost
necesar str treacl mai bine de 20

de-a'r; pdni cind gravarea acidi si fie acceptar4

de citre specialigti, tehnicl prin care Buonocore
a revol4ionat stomatologia restauraloare gi a firndamentat
tehnicil e idezive.
smalgl este o substanf I poroastr gi devitali. El esre
constituit in proporfie de 95-96% (din grzutate)

din substanfe minerale, din care hidroxiapatita

*otg*iJr#zinta cea mai mare parre 9i in propc4ie de 4% dintr-o matrice iridroproteici
{Aridreescu, rirr"o rqgs) (r). smaipl este fesutr:l cel mai
inalt mineralizat din organisrn gi confine o siruct'rd
cistalele formeazr
se cunoBste
sub numefe de prisrne de smal;, uniiatea siructurali "rirr"ri"e"**care"" se
fundamentali a smallului, inffe
afli sub: .r lF: -nterpcsrnaticd.
Orientarea prismelor de small este astfel'fdcuti
inc6t ele si reziste presiunilor masticatorii
exercitate asup[a lo4 de aceea' aceastd orientare
se modifici de ra o zonllaalta a coroanei dcntare.
supnafap amelari are de ssemnea, o constitulie
destul de conrpte* gi, din acest motiv, es{e necesar,
inaintea orictrrei adeziuni, si se aplice un agent
de
p" suprafa{a smal;ului (Gwinet! l9g4) (24).
Adeziunea amelari necesiti o preg{tire p.*ululiti
"upJT:
u suprafelei ,-utptui prin gravare acidi.
Pentru aLasta, se utilizeazd acidul fosforicioncentrat
intre ls-46o/o.Grayarea va treiui si oureze peste
15 secunde' astfel se va putea o$ine o adeziune
cu o forftr de tracliune zuperioard" suficienri penhu
a
se opune fo4ei de retracfie de polimerizare.
Prin gravarea acidi a smalfului se ob$ne
o adeziune mecanicr a materialelor de restaurare
coronarf {compozite, eeramici, metale), arle{1e.ce
,"air"Jprin intermediul rmei rdgini lichide,
cu un coeficient crescut.delmiditate Agenlii
-r"
de leglturi
u*ri*i'r*, ragini diacrilice neqarjate care
sunt refinute in interiorul rnicroretentivitililor
amelare prin polimerizare. Ele con;in aceeagi mrjnomeri
pe qare ii confine gi r69ina compoziti
dar la acegtia pmporfia monomenrlui de dilutie
este mai mare qi
acest lucru atrage dupl sine sctrderea vescozitdgii
adezivutui.
in iima gravdrii acide a smai;ului, acesla va preznta

*
-

I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I

caracterisfici care sunt dependente de:

Acidul folosit pentru demineralizare (fosforic,

maleic, citric, clorhidric, EDTA erc.);
Concenhapa 4cidului tblosit; s-a ajuns azi
la concluzia c6 o concentra lie d,e 3s-37o/o a
acidului fosforic este cea optimi;

l;

Timpul de acliune al acidului pe suprafafa

smal;ului care la inceput a fost de 60 de
secunde; pentru ca zni si se ajungi
la concluzia ci 15 secunde sunt Suficiente pentru o
demineraiizare

l.

!_

efi cace;

90

L
E

l,,t
I,

Copitolal 4 -Aderiunes dentard

,l

-l

Starea fizicl a acidului. Acidul sub fornrtr de solufe este rnai greu de rnanewat decAt cel flrb
forma de gel colorat, car e'ste mai uqor de observat gi are o putere de ponetrare mai nrare
?n suprafaftr 9i profirnzime;

Suprafafa sma!;uluirezultatl in urma ac{iunii acidului. Demineralizarea lui cregte energia

de suprafap gi umectabilitatea suprafolei sale; orice contaminare a supraf4ei *mal,lului

Irr

it

l_
,t

lr
-i
:i

poate reduce eficacitatea

legiturii;

De impresiunile compozltului care se intrepitrud cu neregularltigile suprafefei smallului

condifionat acid, rezultate prin dizolvarea hidroxiapatitei, rbrmdnd htre prisrnele de sr,ralg
macroimpresiuni, iar in interiorul lor microiarpresiuni foarte fine qi in nurnlr rnai mare declt
primele

(fig. a-l,si fig. 4.2).

{
t=

f
t
f
E

f
iE

.=

f
f
f
=

Fig 4-l

Sistemele de ntengie micromecsnied reatizate prin grm,are acidi a

smalSului (&tpd Bayne g Taylor in Srltdevsnt gi calab- "The,4rt

and &:iarce af Operative Dentistry",

1995).

:i

T-7

f
E

f
=_,

'=

Fig. 4.2

Aspectul schemetic al rttensiei nicrcmetanice a smailului gravat

acid (dupd Bayne Si Taylor fn Sturde.-ant gi calab. "The Art and
Science af Operative Dentistry",

1995).

91

Maisna Brdndusa popa

Estetica fn odontoterapra reslc$raroarc

Cu ef,t aria de small disponibilr gravirii acide este rnai nrare, cu atit
adeziunea gi inchiderea
marginala a restaualiei sunt mai bune; de aceea, la di{ii frontali
la care smalpl disponibil gravirii
acide este in cantitate mai mictr, se recomandibizotariamarginilor
de small ale preparagiilor, spre
deosebire de zonele laterale ale arcadei dentare unde, datoriti
64elor dezvottate in iimput procesului
masticator, acest lucru nu este recomandat-

I
I
I

Etapele gravlrii acide ale smalprlui sunt urm[toarele:

Cwfiarea suprafelei ce urmeazd,a"fi-gravat{cu,ajulonrl uuei paate.ffutr

glicerini;
Uscarea dintelui prin izolarea sa nr dig[ din cauciuc sau
cind acest lucru nu esteposibii, cu
rulouri de vatl gi o aspirare suficienti;
Gravarea propriu-zisi' care se face pe dintele uscat pe
care se'aplici acid fosforic 30-3s%
timp de 15 secunde;
Urmeazi sp{larea cu un jet de apu sub prcsiune gi apoi uscarea
cu aer sub presiune;
suprafala gravati trebuie str aibr un aqpect de suprafap cretoastr;

Suprafala gta','atA tebuie s[ rtrm&ni tscattr; drctr ea

este contaminati cu salivl, va trebui
fie supustr unei noi gr,av{ri tirnp de 15 secunde.

si

Adeziunea annelari depinde, in final, 4e eficien;a dizolvdrii

cristalelor minerale inta gi interprismatice in oare rigina bidrofobi va patrunde prin
capilaritat; ;i va fi refinuttr ca urmare a procesului de polimerizare.

AI}EZIUNEA DENTINARA

4.2"

I
I
I
I
I

ln realizares adeziunii dentinare un rol foa*e iruporiant revine

ii
stprcturii dentinei.
Dentina este un tresut Cur, mineralizat, compus din:

dentina pericanalicura?b, avtnd o foarte mare parte

minerarizartr;
dentina intercanaliculart (bogattr ln colagea);

canalictlie sau tEbuli dentinari, in interiorul cimra intf;lnim prelungirile

odontoblastice

fluidul dentinar;

Dentina este compustr din aproximativ 65-70Yo(in volum)

din elemente anorganice, z1yo
mente organice gi 13% ap[.

gi

elv

orgauici a dentinei este compusi in propo4ie degv/odin

colagen dentinar, care esre o
$atricea
proteintr bazice alctrt'uiti din procolagen, tropocolagen
qi-colagen matur gi in propo4ie de g-9yod:nb-o
substanli de bazi noncolagenicl-

Partea anorganiod este constihrit[ in principal din

cristale de hidroxiapatita care sunt mai mici
decat cele din small 9i confin ca, co2, M; gi
alte subsranle rninerale in proportii mai mici de l%
B
(An&eescu' Iliescu 1995)
{1). Aceastl compozilie chimictr conferd dentinei o reactivitats difsritl faln
de cea a smalftrlui' Astfel, dentina este nrai solubilii
decflt smalgul gi are poteagial crescut de schimburi
iosice cu fluidele organismului- catrrmare a
instrrtmenttrrii lesu#braure dentare, pe suprafala pltrgii
dentinare rezultate s va Beu&ula un denifix
dentinar rtmanent cunoscut gi sub denumirea de ..smear
luy*r", gi care este, de fapt, o pelicultr fini, alcbfuit[
din particule microcristelinc incor.norate intr-s
matricc orgaaiei denaturatr- "smear layer"-rrl
apare sa,* *rrut amorf, poros, relativ aeted gi are o
grosime de cel rnult l-2 microni. Este aicdtuit
din:

rezidiir-i de origine anreiari gi tieniinari:

92'

I
I
I

anorganice (cristale de hidroxiapatita);

organice:

-+ colagen denaturat din dentina inter pericanaliculari;

$i
-+ giicoaminogiycani;

'

.;

l,

I
I

Capitolul4 - Adeziwea dentard

+ proteoglycani;

rl

-+ elemnte de origine odontoblasticd;

It

ir

r_.
II

bacterii.

;f

.i1l

It
I

-i

f
=
ig

I
,=

I
:e

l=

G,

elemente ielulare.

Detritu'sul dentinar remansnt pitrunde gi in interiorul canaliculelor dentinare, ln po4iunca

lor
ini;ialtr unde formeazi dopuri, cunoscure sub nurnele de "srrearplug".
Dehitusul dentinar remalrent are o rezislen!tr rnecanica slabi gi poate reprezenta ini;ial un
element protector al pligii dentinare, impiedicind pitrunderea bacteriilor in
canaliculele dentinare,
varia;iile de presiune qi scurqere a fluidului dentinar opundndu-se in acest rnod apari(iei unor leg[turi chimice Ei nicromecanice ale adezivului denlinar cu dentina. Acesra este. de fapt, punetul slab
al adeziunii dentinareMult timp s-a crezut ci gravarea acidi a dentinei este nocivtr pentru pulpa dentartr gi chiar

mai rnult, au existet pireri ci ?nsi.gi gravarea acidi a smalplui este difici! de iealizat f6r5 a atinge
$i dentina- Cel care, pentru prima oari, s-a intrebat dacd este posibili o gravare acidtr a dentiuei a
fost Fusayama (eitat de Schrnidseder 1998) (36), el fiind cel care a demonstlet ln 1977 cI acest
Iucru e realizabil. Tot el a dezvoltat un sistem adeziv qi o tehnictr de adeziune ce poartI dcnumirea
de "total etch" sau gravare totall. Ca urtr]are, la inceputul anilor'90, grayarea selectivl a sinal;ului
a fost inlocuiti cu gmvarea totali, iehnica prin care condilionerii arneio-dentinari se utiliceazi
simultan pe small gi dentini.
Astfui, eforturile sult indreptate spre gbsirea unor metode cme sd permiti simplifiearea procesgh de adeziune gi de reducere a semibilitilii tch,'ticilor de aplica:,e la erc.rite de l,roced',rri sau la
dificultE;ile de manipulare
Adezivii dentinari prezintlo compozilie diferitl in funclie de frma protluc$oare dar, in prin-

cipal,unadezivdentinarvaconfine:

'Z

r-

salivi;
sAnge;

A F:i.:_;. -\J:\a.

- _#*lJ,SN!ffit asent pentru -"#tilgq

care o l-ace apttr de colaj.
dizohi

:' -

r=

t OflTlNU

ll-s,ey jgryiirerpEi*rrea sdprofeiei dentinei pe

Deminerelizarea dentinei lastr libere fibreie de colagen, eliatina,
sau modificl detrirusul dentinar remanenr-

rlgini hidmfill ?ntr-un solvent {ap[, acetonl, alcoo] cere arc rohrl dc a umcta zona dernineralizatl gi favorizeazi astfel pltmnderea riginii adezivq gralie capetelor sale
hidrofobq in interiorul tubilor deminari qi in releaua dr calagen elib*ra$, pentru o&re are
Prirner-ul, o

afinitatg determinintl aparilia srrarului hibrid.

I
=

r=

I-=
_:

I
=

I:=
G

: :

ln afala interpoziliei rmui sistem rtrginos ?ntre restauraiie Ei structura dentarl, rezidual{, colqiul
Ia {esuturile dentinare poate fi realizat direc gg pimpgrl _iqAq.ilFpdeqticftce au propriet]]i adezive
datoriti skucturii lor chimice. in paralelErlrcgr.,sele pentru desivirgirea i&zivilorp" U"re de rigina,
tehnologia ionomerilcr de sticltr a f{crt la ineepui-ul asiior '?0 cbiechrl unor ir,nportantc arneliorfri qi
motlificiri in raport cu forcia lor ini;iaii.
Strategia adeziunii dentinare este determieat[ do prezenfa pe supraf,ala plngii dentinare e diu:Fitusului dentinar rrnasent gi, in func1ie de atitudinea agenfilor de colaj dentinar fa{d de acesut, se pot
refine mai multe grupuri de adezivi dentinari:

I
-

l=

R6gina adezivd propriu-asd, cu vdscozitate sclzrrti, care pdtrunde in releaua de colagen a

canaliculelor dentinare gi in deatina intercanalartr pregtrtite anierior.

Grupul de adezivi cevizeazl l.lsarea intacttr a detritsului dentinar ra;nauent ;i Tncorpor,mea

Iui ?n proeesele de colaj. Adezivii din aceasttr categorie se aplicau ?ntr-o etapi mu doul
etape de tratament dupi cum practicianul foiosea o singurtr rtrginl adezivi sau succesiv un

I
=

I
=

Y3

Moriana Brandasa Papo

- EstAiu in odoxtoterapia

rcstoaroroare

primer 1i o rigini adezivl. Aceasti metodtr, nereugind sd realizeze o legfturtr adezivtr

buntr
gi de durati, a fost inlocuittr de alte sisteme de adeziune dentinari mai
ificace (fig. a.3).

i:s 4 i'

\;fra,l= ii

r{

ft\31, '-

fc rlc
Fig. 4-3

Adsztt+nea dentinard cu pdstrarea stratalai tle "smear

layer" innct.

Adezivi deutinari ce Eodificd stratul de detritus dentinar, pistrind eanaliculele dentinare

inchise de,'ishear plugb;.

Un grup ce dtimina cornplet detrihrstrl dentinm remanent, divizat in sisteme cu

doui sau hci
etape, daci-se utilizeazi, respectiv, o aplicare separati sau combinati
a unui prirnergi a unei

I
I
I
I
I
I
I,

rlqini adezive;
Adezivii ce se bazeazi pe dizglvarea detritusutui dentinar renanent mai curgnd dec6t prin
ellmhare. Aplicarea acestui ,irt"* adeziv se efcctueazi in dou6 eiape.

4.2,1, Anszrvu cARD FToDIFICA $TRATTIL

DE DETRrrus

ll

DEJ{TINAR REMATYf,NT
Detritusul dentinar ,"*uoJo, produce o bariertr nahraltr a pulpei dentare fa$ de
invazia bacteriar''i 9i limiteaz[ fluxul de liuid dentinar care iese din znal-iculele dentinare qi
care este suscepribil str
dirninrlre eficacitatea colajului- Infiltrarea de monomeri in stratul de
detitus dentinar remanent gi
polimerizarea lor "in situ" are drept scop si intireascl colqiul denitusului
dentinar rer&msnt cu
suprafa(a dentinari subiacenti. Acest colaj este micrommanic dar posihili pi
e
o ugoarl lcg]tur{ chimietr' Clinic, ircast sistem-eere o gravar
a
smallului
inh-un
timp
separat
dagravarea denthei.
rylectivn
$irner-ul modifici strahrl de detritus remanent care se va lega de dentini gi, astfel, are loe o interreaclie
superficiqlit a sistenrttrtti ade:iv cu dentina, flrl expuierea fibrelcr de oolagen,
cee4 ce confgmi
slaba aciditate a acestui primer la detritusul dcntinar remanonl. Intrarea
in canaliculele dentinare va
Iimine octrpati de rumegugul dentinar constituit in adevirate dopuri; in dentins intercanaliculari
apar
prglmgiri do rrgind gi stratul hibrid este, in finel, format din rrgini, smear
layer irnpregnat
cu
rdgintr,
r--q
colagen inter,canalicular ifig. a-a) (Angbel, Valceanu, 1995)

lj
l;

lye

(2).

I
T

t
I
I
t

l;:- a.a
a t
r-.x-

94

1l

:f

I'
:l
I'
:l

I!

,l

I'
l'
--t
-i

Capltolal 4

4.2,2.

Adeziunea dentani

ANNZTWT cARE ELIMINA DETRITUsUL DENTINAR RE,MANENT

In cea mai mare parte, azi se recurge la metoda elimin{rii complete a rumegugului clerlinar gi
Ia tehnica gravirii acide totale- in acest scop, la inceput aceste sistme adezive au fost aplicate ia 3 etape
succesive, ce se deruleazi dupi o suecesiune in care se aptricl in primul rdnd acidul demineralizant, cu
demineralizarea superficiall a dentinei gi expunerea tramei de colagen dentinar. [n a doua etapl se utilizeazaprimer-ul ce este promolorul adeziunii. El con{ine monomeri cu propriettrli hidrofile, posed$nd
o afinitate penhu fibrele de colagen expuse gi proprietdli hidrofobe, permif&nd copolimerizara cu
rtrEina adezivl Acegti monomeri sunt adesea dizolvali in solventi organici
- acetona gi etanol care,
datorittr proprietililor lor volatile, pot deplasa apa din refeaua de colagen.
Aslfel, se transfonni o suprafafl dentinarl hidrofrli intr-un strat hidrofob, spongios, pe'rrniland
ca, in etapa a treia, rtrgina adezivi si penetreze gi si impregneze eficace colagenul expus (fig.4-5).

f
f
f
=

-?
;3

Fig. 4.5

Jndepdrtarea in totalitate a "smear loyer"-ului

gi creares strafirhd hibrid-

]E

f
f
f

-z

f
f
=_

r
J

Acest proces ci) are loc tn 3 timpi este denumit hibridimre sau prosezul de fornrarE a uuui stlat
hibrid. La microscopul electronic de inalti rezolulie stratul hibrid apare clar, ca o rtea de fibrile de colagen in care f,rbrilele de colagen individuale sunt separate de qpatii interfibritrme re*lizflnd aspect de
canale. EIe pot fi observate in profunzinrea stratului hibrid paoi io zona de trecr la dentina neaf,ectsttr
de procezul carios qi coresptrnd spaliilor interfibril*re ocupate arterior de bidroxiapatitl gi inlocuire in
momenhrl colajului de rlgintr. in partea zupurioaid, frbrele de colagen zunt dinJate spre r.igila adezivl gi
apar efilate.la extrernilatea lor. Nu existi colagen denaturat, ceea ee sugereazi faptul c[ acidtrl frsforic
37Y", chiar daei este reiativ agresiv, gmvarca acidi nu pare I fi suficienti pe$tru a afecta substargial
integritatea shucturii colagenrrlui; in consecinii, nu se pct detecta prAbuqiri ale colagenului sau lip'sa
infiltraiiilor de dgini adezivi printre fibrele de colagen expuse (Meerbeek gi colab. 1999) (32).
ln paralet eu formarea s'tratrrlui hibrid, se formeazi prclungri de riginn adezivl in tubii dentinari descbigi gi acestea contribuie in mare mlsuri la rezisten;a legiturii cu dentina oolaitr. Acesst}extensie de rSgini in tubii dentinari deschigi, asociati la stratul hibdd format la i*trarea fu tubuli.i dentinari, favorizeazd formaroa unei leglturi etaDge, izo]antc pentru coarplexul pulpo{entinar gi irnpiedic[
persolarea gi penetrarea microoryanismelor.
[n procesul de hibridizare nu se fcrmeazi doar prelungiri r$incase principale ci se pot forma
rnicrodigitalii gi in raururile laterale ale tlbilor dentinari. Aceste rnicrodigitalii suut constittrite diotr^un
centru de rigici inconjurat4 de rur shat sublire format pe peretele dentinar al tubului lateral- Acest
fenornen se cums$te hibridizarea tubulartr lateralI.
Ultima generalie de adezivi intr-un singur flacon (mono{Latorr), permite o procedtri tle ap}icare convexllionall a edeziv.rlui dentinar redusd la 2 etap;; ea ccmbini actiuea primer+rlui qi a
aciezivuiui intr-o solulie.
95

Mariana Brdnduga papa

Eswica iB odon o@rapla r*touratose

in sistemul convenfional in 3 etape, prirner-ul trebuie si osigure

umecta{-ea eficace a fibrelor de
colagen expuse, dsplasaxd toati urniditatea rezidual,tr gi bansformand
un tcsut hidrofil Intr-,n lesut hidrofob, aducind astfel suficient monomr in canalele inrerfibrilare.
Rrgina aiezivtr poate r"-pr- pltii ,"r""li
fTtr: fibre]e !e -cotagel formend digitalii de ragini care sigileaz[ intrarea tubilor dentinari deschi-si, iniliind 9i accelerflnd reaclia de pclimerizare, stabilizdnd stratul
hibrid gi prelungirile de riqini gi fiynizdnd
sufioiente duble legihri-metacrilat pentru copolimerbaneavu-,r$gina
derestaurare aplicatn..rtterior. In sistemul simplificat rnonoflaoon, functil de primer gi de ragini
adezivi devin perfecr combinate.

4'23.

?i:Ii.i,:

' * 'tl, ,';

','

Aoeztvtr cARE DrzoLvA rlETRrrustit,

DET.ITINAR REMANEIvT

Adezivii care dizolvi stratut de detritus dentinar rcmanent

contin primer ugor acid, dcnunrit
primer &utogravanq destinat si simplifice procedura
clinic5- El are rolul de u c"*o"ii- parlial sbatul
de detritus dentinar $i suprafala de,ntinari subiacenttr
fdri a lndeprrta reshrile de rurneguq dentinar dizolvate la inhzrea in orificiile tubulare. fu-e loc
asfel o interreaclie foarte superficiali a sistemului ail;;
dentin4 fdr6 expunerea fibrelor de colagen, ceea ce denottr
slaba aciditate a acestui primer (fig. a.0.

I
I
I

I
I

ll
Fig. 4-6-

Dizolvarea stranhd dt ,,smear layer,,ot inf,ftrarea

pa(iald a rdginii aduive printrefbrcle de eolagen.

Aparigia primer-ului autogravant a fost destinattrsl

simplifice prrocedtua clinici Ei opriml ge_
neralie de astfel de sisteme adglive sunt reprezentate
de sistemeie scotchbond 2 (3M) sau colterieART
Bon4 Ecusit Frimer- Mono (DCIO gi Synmc (Vivadenti.

Acegti adezivi se pot prezeDta in flacon

'cic, monof?iccn, acesta con;inind agentul

de
gravaFs, primer-rd gi rigi,na adeziviAptiearea aeestui adeziv monoflacon se face l" 2
aplicari succesive' Pri-ma aplicare are ml de penetrare,
ea permite pifiundcrca in stratul de rumegug
dentinar I component"-Y d:
in aproximativ 30 de secunde, timp ln care acesta nu
trebuie uscat
19laj
A doua aplieare are rol de sigilarg
acest str+t poate fi uscat in scopul de a ugura E$apo1prea

li*d;l;;;;;

lui (Iliescu, Gafar 2001) (29).

Existi $i sister'necu prezentore in 2 fiacoanela

solyentu-

care primer-ul se aplicd fmpreuntr cu ngenhrl de

lj

l
l

gravilrs' iar rsqba care copolimerizeazi

cu primor-ul ," n,
"pti* "paraL
Aparifia primer-ilor autqgravanli esti lcgatr
ae ryar;gia in pruetica adezivtr a coryomeriloa r5Eini
compozite modificate prin adaos de potiacid,
dar acfi'.rnea lor este mai puiin eficionti, acidul gravani are
o ac{iune acid{ slab6 9i nu reuseEte itr grarroe
sufioienr soralgul p"ot* a erea re,teotii cficie,rtc adeziunii
amelare' La dentini, dp'mineralizar,ea t" fu."
superficial gi aceste neajunsuri frc ca restauratia adeziv6
si
se deierioreue rapi4 ia eeteva luni de la plasarea
ei. pentru

ir"b*#G;g;;*,

*t

;-"0."1*i,

,"
poate aplica o gravare suplimentarl conveagionali,
anterioari aplicerii priner-ului autograv.ant
Aceste sisteme sunt recomandate fie in aplicarea
aour p* dentin{, qi atunci
,".u o gravare
selectivi a snralplui hll-9
separati sau pentru condifonarea simultani a dentinsi pi
a wnal;ului"rupe
'simpt!ficarva preceduiiclinice
?n cae.l! aplicirii sisremuiui
nu numai ei reeiuce un n'rndr
de etape de lucru, dar reduce
9i fuza de sptrlure
upa
convenlionali
mai

**gr*u*,

96

"u

utill*;;?"""r"a

care nu

I
I

l:,!
Capinlul 4 - Adeziunea dentard

necesarE. Toate controversele asupra rnenfinerii

,{

I'
I

rl

I,rl

l:

fa

umiditefii dentinei sau usclrii ei in crnsul procesului de

colaj umed sunt gi ele evitate in acest mod- Acest sistem pennite formarea unui strat hibrid mic, cu o
grosime de 0,5 microni, iar detritusul dentinar remanent e dizolvat gi devine inco4rorat in stalul hibridSnatul hibrid astfel format este compus dintr-o refea moale de fibre de colagen, cu rnici s-ualii
interfibrilare urnplute de rigini adezivi. Resturile de rumeguq dentinar rlmase in tubulii dentinari sunt
incapsulate de rlgina care formeaztr pretungiri.

4.2.4. {1roriton roNoMERr EE srrcil

Primul material adeziv bazal pe tehnologia forrnirii de jonomeri de sticld rnodificafi prin
adaos de rdqintr a fost Fujy Bond LC{GC). Sistemul adeziv pe bazl de ionomeri de stic]tr este rezultatul unei tehnologii care combini ionomerii de sticll cu rigini adezive pi prezintl un mecapisrn de
adeziune la substratul dentiirar de tip micromecanic chirnic. O scuritr proceduri de gnvare cu acid
Ai
poliacriiic va expune superficial releaua de fibnle de colagen gi va permite ca rbgina str difuzeze ic(re
aceste fibre pentru a forma un slrat subtire, asemlndtor strahrlui hibrid. Natura policarboxilicl a materialului permite procesul'de schimburi ionice dinamice pe care se bazeazl o parte dintre proprietslile
autoadezive aie ionomeriior de sticlA.
lln adeziv dentinar, indiferent de tip, pentnr a fi eficient trebuie s{ intnrneasc[ c&wa
cerinle esenfiale:

D SI realizeze o adeziune puternictr

cu dentina, asemintrloare cu cea a smalprhd, adeeiune

caie sI fie eficienti pe substr-aiul deniinarjiirrred;

F SI lie bine tolerat de complexul

:E

pulpo-dentinar gi compatibil cu materialul restnurstor

folosit;

.9

Sii asigrne o incbidere cflt rnai perfe,:ttr a czuraliculelor derilrare bloci;rd astfel nrigcarea
idului dentinar gi prin aceasta dir,ninu6nd hipersensibilitatea dentinari;

fiu-

F. Mecanismul

de prizi aGdezi'rului dentinar si se facl fie prin autopolimerizare sauprin sistemul dual, iar stratul adeziv sd eibi o grosime redus6;

)
.

Adeziunea sd se produci intr-trn ti'mp cdl mai scurt, iar manipularea gi realizarea ei str fie
c6t mai uqoar[;

Adeziwl si permiti adeziunea in mod egal la rnai m*lte substraturi, respectiv la

li

4.2.5.

snoatl,

dentind, sement, compozit, portelan, metal etc.

Factonu

DE cARE DEprr$Dn A.DEZTuNEA TIENTINABA

Puterea de adeziune a adezivilor dentinari moderni depinde de mai mulfi factori:

-'
-

I
:n
:=

substratul dentinar:
factomi $entar qi relatia sa cu modifrcirile locale;
materialul adeziv;
factorii care pot determina alterarea strair{ui hibdd.

E
4.2.s.1.

-4
:=

I-=
I
I
=

SABSTRATUL DENTTNAR

Calitaiea denthei ar-e iii-r r:oi osenfiai in adeziunea deiitinad. Se poate afirma eI rjeniina iine*
rilor are o fo4i de adeziune mai rnare dec0t cea a pacien;ilor in v*rsti. Adeziunea pe o deatintr selerotici sau cariati este mai proasti- Grosimea tub,ilor dentirari joaci, de asemenea, un rol importa:* ln
adeziune- La joncliunea smal/cement, grosimea hrbilor dentinari se ridicl la aprcximativ 4% (din
volum), sau 20.000 de tubi deniinari pe em pltrat ;i in jurul puhrei dentarc ea se ridrctr la 28-olo (din
volurn) sau r''5.000 de tubuli pe cm pihat fGwinnett, 1?94) (24). .
97

Mariana ErdndtSo Popa

Estetica in odonOArapfu rcsls$Foroarc

Fo4a de adeziune este superioari la nivelul zonelor indeptrrtate de pulpi

spre deosebire de
cele circumpulpare gi, aoeasta, din cauza presi,unii fluidului
dentinar. Dentina trebuie si-gi menlini
umiditatea pe tot parcursul hatarnsntului, o uscare a
sa putind avea drept consecin![ o aglomerare a
structurilor de colagen.
Gravarea acidi a cientinei nu trebuie sI dureze mai mult
de 15 seciode atunci cSnd se folosegte
acid fosforic 30'35Yo gi aceasta, nu pentru ci ar exista riscul
lezirii fesutului pulpar; ci pentru ci o
gravare acidi puternictr a suprafefei dentinrre
intrefine fomrarea unei suprafel"iiuiio" care face dificild fcrrnarea stratului hibrid aderent-

4.2.5.2.

\ FACTORUL DENTAR
$I REI-,ITU SA CU MODIFICIRILE LOCALE

cand vorbim de factorul dontar ne referim la pozigia dintelui

pe arcada, m[rimea gi forma lezitmii ca pi 16 morfologia dintelui- Adeziunea la dinfii maxilaruIui
superior estc, in general, mai buni
deedt la diatii rnaxitrnrlui inferior; de asemenea,
restaurarea unei piorderi de sub*tan1i de tip lacuni
cuneifonntr persistd timp mai indohu,rgat decit cea
a unei eroziuni piate gi aceasta tugate dkect de morfolcgia dinlilor' o pierdere a adeziunii restaurdrilor
de la nivelul coletului deniar poate str apartr dupl
aproximativ un milion de ciclwi de masticagie
pG &n, legatd de particularitigile specifice zonei.
Modifictrrile locatizate la nivel dsntar itr, incontestabil, un rol
importani iu realizarea adeziunii dentinarc' DuPe o pierdere de zubstan{i duri dentaltr ca
urrnare u *o, pr*il;;-*
sau a unor
raumatismq eanaliculele dentinare au tendinp de a
se iochide gi, ca urmare a deptmerilor peritubulare
de cristale de hidmxiapatitr' apare rrn proces
care se nrmest scleroztr dentinara- Aceasia e cu atiit mai
importantd' cu cit evolufa pierderii di structuri
dure dentare se face in timp mai indehmgat,
lcsutul
pulpar avAnd tinnp sl-gi mobilizeze resurseie
saie compensaiorii.
Heymann (199s) 9i Lambrecht (lggT au arstat eb75oh
din pacieir;ii de ver$e crirprinse intre
6l-80 de ani pierd o restaurafie dentari can a dxi,lazani,
pe cflnd la pacientii intre 2040 deani aceasti piedere este de doar 27Yt' Aceastd diferrnfi. semnificativr r-3e rezisrenf[
in timp a *nei restauriri
adezive are legiturtr
cu prczenta de dentinl sclerotictr hipercalcificati, mai pugin proprie
F.:re
siste'melorde adeziune denrinari (cig1i de schmidsder
lggg) (36).

4.2.5.3.

I
I
I

I
I
I
I
I
I
t

TMATERIALUL RESTAALATOR

Fo4a eare se dezvohi la contoacfia de polirnerizare

a nraterialului restaurator constittie un factor ce poate slibi adezfunea dentinara, de aoeea
ea trebuie gi poate fi redusi prin tehnica de aplicare a
straturilor de rdryinr compozittr- Modulul de elastioitate
nl particuleror mici ie compozitelor bibride e
mai slab decdt eel al compozirelorcu micr+umpluturtr.
Diferenta dintre diferitele tipuri de polimerizare
este, de a$emetrca, un factor important de
care depinde reugita adeziu*ii. Daci adezivut, ln momenul

polimerizirii compozitului il prepar.alie nu este

cornplet polimeriza! fo4a de polimerizare a coolpo-zitului poate conduce la o ruptur[ sau 6sur[ in
strat'l adeziv.

4.2.5.4.

FACTORII CANE POTDETERMINAALTERAREA

STRATULAI ITIBRID

Existtr o serie j1 rafon sare pot

care pot genel3 o aslfel de alterare sunt

si

determine o odezirme dentinar[ defioitartr- Aee+.tr factori

O gravare prea importantd a dentinei;

O uscare prea accenhiati a dentinei ce poaie detersdna
o aglomerare de structuri de cotagen Si penetrarea insuficieoti a riginii intre

fibrile;

98

conlaminare a dentinei gravate eu salivi, ssnge

{nscesir,r o ncua gm,;aro);
Un timp de acliune insuficient al p:irner-ului (fiecare primer
conline un solvent volatil, de
cele mai multe ori, acetona, care poate infiuenp
potimerizarea qi, de acea, dupf aplicarea
primerului, e bine s{ se efectueze o presitme
d" aer asupra acestuia);
O ingropare a pnmer-u!'-ri lichid ?n {Iaccn qi, penii'a
a eviia acesi lucrq e bine ca ffacon*i
cu lichid s[ fie inchis
, ._;

imediat;

l;
L

I
I
t
I
t

tl
I'-i
I

Ctpitolut 4 -.*deziunea dent$ri

* 0 suflare de aer cu presiune

prea mar6 poate s[ lase un stral foarte fin de adeziv de colaj gi

rirrAne ca atare un strat anaerobic de rtrginI care nu poate sd fie polimerizat complet;

ll
:l
I'
I'

i?

O polimerizare incomplettr, datorati unei llmpi de fotopolimerizare care nu mai e cores*

punzltoare. Pentru a evita astfel de situalii e bine si fie ficut un contro[ asual Ce
ftrnciionare a acesteia Ei in cazul in care exisli dubii asupra calitillii limpii, e nrai bine si se
recurgi la un sistem de polimerizare dual sau chimic. Un adeziv dentinar incomplet
polimerizat duce la formarea unui strat hibrid incomplet, care igi pierde etangeitatea gi va
duce, in final, la leziuni pulpare sau la sensibilitate dentartr poslopratorie sau o indeplrtare
premahrri a restaurafiei.

.E

Ii

I :
I::;
I

Ifrrrus,xTa ADEzryrLoR

4.2.6.

DENTTNARI AsttpRA puI,pEr DENTAR0

I
E
r=
I
,=

rE
I
I

I :.

I--a

dentinarl este limitat.

a=

r.:
r:
r:=
:...

=
G
-:=

trnfluenla negativi pe care ndezivii dentinari ar puta st o aibi asupm pulpei dentare a fost o
problerna viu discutati de specialigti.
Dupi studiile a nurneroti autori precum BrEnnstrim (l99?r,Berghenboltz (1979),Cox i1982),
care au demonstrat ci bacteriile sunt rilspunzitore de inflamalia pulparl, umil din otiectivele majore
ale medicilor stomatologi a fost acela de a glsi un material restaumtor care si realaeze o sigilare satislbeltoare a pltrgii dentinare care si nu mai permiti invazia microbiaoi ctrtre lesutul pulpar.
S-au studiat efectele tehnicii de gravare total5 (total etch) asupra pulpei dentare pe ctrpe bistologie gi aceste studii au demonstrat ci, dupd o asemenea tehnici de dernineralizare a srnalplui gi dentinei, nu a aplrut nici o reaclie de irita;ie putpara.Ace,ste cercetiri Ei muite aiteie au arltat cd gravarea
acidi a dentinei (condilionarea), urmatl de aplicarea irnediatl a primer-ului gi sigilarea rapidi a m&rginilor sale eonstituie csa mai buni Foteclie pulpari.
Reatiza:-ea unni strat hibriC nu reprezinti drar posibilitrtea lselizirii unci bunc restaurlri ci,
datoritd liptrrlui ctr acest strat este acido-rezistenl, el constituie o proteclie a suprafelelor raciiculare
imFotriva cariei la acest nivel idegticl cu cea ob$nutI prin tehnica de sigilare a fosetelor gi a ganlurilor
de pe feEele ocluzale ale dinlilor
Adeziunea dentinard mai are o aplicalie la fel de icrportantl care consti !n aceea cd, pria denahrrarea proteinelor de la suprafala pHgii dentinare sg reduce permeabilitatea canalisulelor dentiuare,
tubii dentinari se inchid, hirhodinamica fluilului dentinar se rcduce gi acest lucru atrage dupi sine
reducerea sensibilita;ii dentinare. Stratul hibrid rezultat ca urmare a adezir:nii dentinare inshide foarte
eficace caualiculele dentinare gi prin aceasta jocul fluidului deotinar responsabil de hipersonsibilitatea

4,2.7, dv Fazgln

cRITrcE Ar,E ADEzruFlrr DENTINARE

Adeziunea deitinari prezint* citeva puncte cheie, de a cdror realiaare depinde eficienga cclajului dentar oblinut pi, in final, calitatea restauraliei efectuate. Acestea sunt

izolarea cimpului operatori

tebnica de condifionar,e a smallclui gi dentinei;
gradul gi ripul de umiditate al substratului dentar pe perio*da colajului;

aFlinaea primer-ului;
mo&rl de aplicare al riginii adezil'e;
procede$l de restaurare hnali-

99

Mariana Brdndasu Popa

4.2.7.1.

Estetica in odontoterapia restturaloare

lnreuzenre c,iilrpltLT O?EMTOR

Realizarea rlui-camp-operalor optim

este absolut obligatorie inainte de a se proceda la
aplicarea tehnicilor de adeziune' subsraru!
dentm pe care se va aplica adezivul dentinar trebuie
ferit
de
orice sursl de

I
I
I

umiditateAdeziunea la smallpresupune teoretic

o suprafagi uscattr a acestuia pentru apermite
ca agenfii de
fotopolimerizare hidrofobi-si-fii

atrai prin capilarirate in interiorut microretenfiilor realizate prin

gavars. aaidi a smalplui' se formeazs
*tr"r ao,ri
prelungiri in interioruI acestor microretenlii,
frnuri !e
mele intre prismele de snal;, aga numitele
microdigitagii gi macrodilibfii in interionrl prisnrelor
de smalp
colajul dentinar este o operatiune mai complexi"
el trebuiJse finr seama de faptul c[ Ia nivelul
pligii dentinare existi doud tipuri de'umiditate:

umiditate interni;
urniditate externi"

acestea fiind' uneori' eomplatate

9i de o trmiditate extsrua ce poato s6 apartr accidental in rimpul
efectutrrii colajului denrinar.

.s

iJ*iditut"o internd- e cauzali de fluidul desrinar

care circuli in interiorul canalieulelor
dentinare datoriti presiunii pozitive
intqpu$are eare intrefine

o mitcare a acestuia spre

nryrafafa dentinartr, prin travenarea hrbilor
ie.ntinari deschigi ca unnare a
frocedeului de
gravarc acidi a dentinei. Aceastl
tehnicii de adeziune dcntinari-

umidiate denriuari intemi

rtr ;il";f;

ccne

asuprzr

Se $ie d?u
generugie de adezivi de,ntinari erau hidrofubi,
ei nu permiteau
ryima
umectarea substratului
denti*ar hidrofil gravat acid aeest lucnr nu pcnnitea
$
o colare de
bund eali"ate' o dati cu dezvoltarea
culogrinlelo,
prirrir" la natura hidrCIflr gi heterogeni

"i

a de;iir'ei au ap'i:ui aor-zivt o"L

"u
biJrof;.ie
gi iridrofobe, capabiii str producd o
:".-:?.p:t-;
imbu*ltr$re a hidpsfiIiei gi u:nectabi]itigii

*"i uoeriuni dentinare optimeamiditaaa *arnli-este legattr de urniditatea

mediului bucar precum gi de rgiditatea existrnttr in cabfustrl deritar. Aceasta
are o aqiune nsgativ.i a$+ra rezistenlei adeairmii
den?*eabsenla fu-ptr op"oiot, g*dol
de rmidritate fuco4iurtrtoare din mediul bncsl este
. -.in
ridisat' cu ajutonrl mijloacelordelolare,
aceastd umiditatepoate fi eonuolattrpEst'andu-ee
doarrmiditatea generattr de mediul
ambiant din cabinehrr dentar.
valoarea adeziunii dentinare dinrinui
atunci c6nd t'aiditatea este mare, rohrpi an'mite
sisleme adezive sunt mai sensibile
decat altele Iu grdril" umiditate existenl
Pri'r incorporare de copolimeri de
acid polyalkJooi" io sisremele ca scotchBond,
scotch
Bond MuhiPurpose (3M) scotch
tsgll
i 6tr,t1, acegri aaawidevin maipugin sensibili la
9i
urniditate 6i determini o nrai buntr
stabilitate in timp a adezirmii. Acest efect
stabilizator al
acidului polyalkenoic fap de umiditate
or" yrrdta fJn aparilia unei rupturi reversibile
gi o reformare de eomplexe
poly"tkt:1t- calciu ln prezenp apgi p presuptrne o capacitate
rnai mare de reziste4l a adeziunii
la diferitete ***u, gJ sr se observe weo
rupturl a adeziunii' Tbtuqi, penhu a elucida efectele
inc-orp;rtuift;;olirneri de aeid polyalkenoic ln
formula adezivului dentinm, vor
mai trebui efectuate cercetdri.
b umiditatea aecidentuIi- de naturi
poate [a rtndul sir: inflr:enia calitstea
adeziu-externtr
nii' o astfel de umiditate poate fi ob$nuttr
pria ,*r"*io*u cu salivi sau s6nge gi ea poate
impiedica efectiv contactul inrre
adeziv gi subsrratul oe regih*e. Acest tip de
umiditate
poate fi rndi ftes'rentE la mandibuii
decii la maxiiami superio4 ia Evvuq
acesta v$r
din
urmi
wl
umidi'E
tatea putind fi mai ugor de
controlat.
b

r00

necesare

I
t
I
I
I
I
t

I
I
I
I

t,

t
t!

-i

ti

'i

Ti
,E

l=
-E
q.e

Capitalul 4 -Adeiunea dentard

4.2.7.2.

TEHNICA DE CONDITTONARE A SMAITALAI FI DENTINEI

Condilionarea pltrgii dentinare reprezinitr un alt element important de care depintle colqiul
dentinar- Dintele ce urmeazd s[ primeasci o rsstaurare este pregetit in vederea realizdrii
acasteia prin
sptrlarea, izolarea gi uscarea sa urmati de o gravare cu un agent de gravare acidtr. prima
generafe de
adezivi dentinari ceroa o gmvarc selectivi a srnalgului. Astrzi, se utilizeazi tehnica
de gravare totald
prin care condifionantul sau agentul de gravare se aplici sirnultan pe smalt tlenrinl.
I-n consecinlp,
si
cele doui suprafele microretentive diferite, rezultate ca unnare a acestui tratament,
vor fi preg*tite pen-

tru adeziune in mod diferenliat.

in mod tradi$onal, irnalgul e gravat selectiv cu acid fosforic 3040Yo. O dati cu inhodtrcerea
tehnicii gravqiului lotal, a fost utilizat acidul fosforic mai pulin concntrat sau alli
acizi rnai slabi precum acidul citric, rnaleic, nitric sau oxalic acost lucru, din dorinfa de a gtrsi agenfi
conditionanfi 4dai
versali, care str aibd o acliune zuficient[ pentru gravarea smallului gi o acliune
J" g*o*u mai b]6ndi a
denlinei, evitind expunerea colagcnului pe o profunzi,me care ar putea impiedica infiltrarea
cornplct6 a
rirginii adezive (Meerbeek gi colab. Iggg) (32).
Numeroasele studii clinice gi fundarnentale efechrate asupra acestui aspect au dcmocsbpt o eficacitate mai micd a colajului c6nd acidul utiiizat este mai puiin concenirat declt acidui fosforic
3f-4i0ys.

E
-

Se pot utiliza doi agenfi d9 gravare in mod selectiv penrru dentiui yi pentru smalf dar acest
lucru ar ingreuna procedeul clinic. Astizi, adezivii ce elimintr detritusul dentinar remanflrt au revenit

la utilizarea pentru gmvarea acidl a smalgului gi dentinei la acidul fosforic concentrat,

c*re se eplietr pe
sna\ timp de 15 secunde dupi caFe se aplictr acidul gi la nivelul dentinei gi asrfel, smalttrl va beneficia
de un timp dublu de gr4vare acidd fatd de dentiniO metodtr mai recenti aste aceea de a utiliza primer autogravant in acelagi timp pentru suratl qi

dentintr- Acest primer face parte din sistemele ce dizolvi detritusul dentinar in 2 etapc g
in(-iionier aci'l c'm ; Pi,elil P. El es:e intins cu ;-jtrtorul rmui j+l de acr :i oru neccsitl
"o*{r*
-p5la;e. llreriie
eu privire la eficacitatea acestui prirner autogravam sunt impddite gi acoasta peotru cI se pare ctr el
nu
graveazd sufieient de pmfuml zubaratul dentar ea agen{ii convengionaliRecent prin adi$a de grupe carboxilice acide pe lanful principal de mcno,rngr da r{qintr con'ren!i+nal[, a aparur uit nou grup de matcriale adezive care, du:i compozigia c-aiinictr pai fi c+nsidereto
rtr$ini compozite rnodificate prin adaos de poliacid
[ex. Dyract gi DyraoAZ {Dentsply), Hyrac {ESpE)
etc-l care sunt comercializate sub denunirea de <compomer>. Aceasti denurnire mgeread ideea ed ele
srmt o cornbinalie de ionomeri de sticli gi compozite. Popularitarea lor se datoreazd iu mars parte
ugurinlei cu care se manipuleazl gi simplificarea procedurilor elini.ce, ele utiliz$nd, datoiiti prlm*i-rrtrri
auto'gravant, condiliouarba intr-o singuri etapi a sulrstratului dentar. Cu toate acostea se pers c{ pr.n
combinarea monoflacon a primer-ului cu adeziwl, monomerii acizi dizolva$ in ac*ooi sunt mai pulin
acizi, primenrl actionind rnai superficial in dentini ji nefiind suficient de agrc.siv pe srna$ pentnr a realiza o suprafali suficient de retentivE. ln plus, se deterioreaztr uEor gi destul de innportantin decursul a
6 luni d6nd na$tere unor defecte rnarginale importante gi posibilittrlii de aparifie a recidivei de carie,
efect pus pe searna gravlrii insuficiente a smalplui.

Efectul clinic al acesttri compozit modificat pr:n adaos de poliaci<! poate

imbuntrtillit printr-o gravare suplimentari a srnalfului.

4.2.7.3.

fi

s$bataoiial

Y GRADUL $T TIPUL DE UMIEITATE AL SWSTRATALUI

DENTAR PE PERIOADA COLAJULUI

Drpd gravaroa acidd a strprafelelor de dentini si srnall acstea trebuie tratate pentru a peruarte
peneharea comPleti a riEinii adezive. Teoretic, s bine si se obfni o suprafa.gd de srna$ uscat[. Pe
dentini, o umiditate oarecare e recomandati p,:,:tru a evita prlbqirea relelei de fibre de coiagon
expusd, ceea ce ar duce la conrDromiterea adezirrnii.

Din acest motiv, lhn punct de vedere

smaiq umede sau rnc.ilc.

clinic, exist[ 2 rnetode de a pEstra suprafa{a de dertintr

gi

rGi

Maiana Brdnduga Popa- Estetiea in odonnt*tpb rffitasr@ac

O rnetodi care permite plstrarea unui substrat de adeziune uscat constl in utilizarea pnui sistern adeziv pe bazl de primer apos care va perrnite rehidratarea gi reexpansiunea refelei de fibre
de colagetr u${;ate' permi}nnd astfel monomerului rIginos str difuzeze eficace intre fibrele
de colagen.
O alti ahernativi este aceea de a pistra suprafafa gravati acid in stare umedl folosind capacitatea primer-ului pe baztr de acetond pentnr a indeparta excesul de rrmiditate. Aceastl
tebnictr poartn
denumirea de colaj umed gi a fost introdusil de Kanca gi Gwinnett la inceputul anilor .90.
Pontru a obfne o hibridare corecti este esenfal ca refeaua de colagen,lipsiti de suportul stru
mineral dupl tratane cu acid, str-gi pistreze caractenrl siu spongios. Monomenrl rlginic va putea asffel
impregna prin difuziune spafile inter[rbrilare.
Deshidratarea prin uscare cu aer a suprafelelor dentinare gravale acid poate deterrnina apilrrlia
lmor tonsiuni de suprafafi ce pot provoaca prtrbuSirea retelei de colagen expus[, contraclia
sa gi formarea
unui coagulum imperrneabit la r[gini. Dimpotriv{, daci rdmdne un r6st de upu in spa;iile inierfibrilare,
se menfine saractcrul moale al matricei de colagen gi spa;iile interfibrilare nmao
deschise. Este de subliniat fapnrl ei aceasttr tehnicl de colaj umed nu poate garanta diflrziunea corectll a rtrqinii decflt in
condiliile in care toaitr apa restanti de pe zuprafafa dentinei este eliminati gi inlocuiti de mono;ner
inaintea etapei umitoare a tehnicii adezive-Din aceasti eznzA,cele mai multe
adezive de care dispunen azi,
monomeri hi&ofili prirxeri sunt dizolvali in solvenfi volarili precum etanol sau alcool.
Aceqti solvenfipot produce o deplasare a apei reziduale gi permit, astfel, monomemlui polime-

rizabil sf pdtrmdl in tubii deutinari gi in nanoqpafiile relelei de cllagen- Solventul primer-ului se va

evapoB prin rrscare ugoartr a suprafelei sale cu o seringi de aer, ftri a leza monornsrul. Acesta
are
extremittrli hidrofile ce prezinti o afruitate pentru fibrele de colagen expuse gi extremitili
hidrofobe care
se comporti ea reeeptoti peoh.r: copuliu:eriza.c cu rEgica adeziv4 aplicarS
dup* *coea- ,a.pa din releaua
de colagen eiue nu a fost cornplet deplasati, poate afecta polirnerizarea riginii in interiorul
stratului hibrid qi inti in oompetilie_spa;iali cu riqina din,rtentina denineralizatl (Meerbeek gi
colab.) (32).
Din prmct de vedere clinic existi riscul ca umidltatea suprafelei dentinare s[ nu fie complet
iniocuiti prin acliunea rnonornerilor hidrofili ai primer-ului. Apa tn exces, insufieient indepa*atd
lrin
aplicarea primer-ului, produge ojeparare a fxzei componenreior hidrofile de cele
hi&ofobe Ei antreneazh apattlia de btrle, goluri la iierfafa dentini/rigini. Acest defect al interfelei
sllbegre adezirmea gi,
in ccnsecinti' vor apirea tubi dettin:ri i-operfect sigilaqi. Pe de ,:ltE prte, o u.scare ugomtr dr:pi
condilioaarea deatinei pe o perioada scurtd inainte de aplicarea priner-ului anhidru pe
bazi de aoetond
va determina o insuficientd infiltrare a rlginii intert'buiar,
ln consecinlE, se poate conclude ctr dentina gravati nu trebuie ptrshati prea umedtr dar nici prea
uYtI tirnp indehmgat- Tebnica cea mai eficace recomandi aplicareaunui jei de aer sstrrt penhti eliminarea apei rezid'rale sau o $terye{ cu o h0rtie ab,sorbanttr aiuprafelei de dentili gravath
acid.
Tehnica eolajului umed mei are alte inconveniente cu inrportanfa clinictr:
;i

Acetona se dizolvi rapid din flaconul de primer, de aceea flaconul trebuie inchis
imediat
drryi utilizare altful, prin pierderea componentei solubile, dupi un numtrr de Inchided gi
deschidori ale flagonului, primer-ul se modifictr priu mlrirea proporgiei
de monomer in

raport cu solventul. Aceastl modifieare duce la riudul siu la modifrcarea

capacitflii de penetrabilitate a monomerului tn refeaua de colagen;
Suprafala de small gravat acid, care apare pe rm small uscat sub forrna
unei coloralii alb.cretoase, culoare cc atesti eficienla gravanti, in condilii de trmiditate
nu mai eete observabili.

4,2.7.4.

MODUL DE APLTCARE AL PRTJHER-ULUI

Primer-ul trebuie str fie aplicat cu mare atenfie, timp de cel puEin 15
secuude, respect6nd indicaliile fabricant';lui, imtru a permite dlF;ziunea monomei-.iltii in toati profirnzimya
straiuiai demine-

ralizat +r.pentnr-a fi siguri ci rigina va infirtra corect refeaua de coragen.

In cazul lmei tehnici de adeziune uscattr, aplicarea primer-uiui rehidratant
apos pe o perioadl
de i5 secunde perrnite relelei de colagen o reexpansiune, pe e$nd la folosirea
t.noi.i de colaj
urned, primer-ul trebuie aplicat un tirnp suficionipentru a
iorrnite dqolasarea umiditelii reziduaie de
la suprafala dentinei prin evaporarea solventului pe baz[ ou uagrorra.
ln plus, ptrm-r-"r cu aeetontr

*.i

102

I
I

I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
I
I
I
I
I
t

,l

l
t

I'
r.
j

li
t

,;

l!
I
,i
l:

,l

l,
I
!:

l'
?

f
t;

r=

I
,?

J
::

r
r
,=

t
t
:

l
I
=

t
I
t

-==:

t
I
I

Capitolal 4 - Adeziunea dentard

aplicat dupd o uscar scurti gi blindi a suprafetei dentinare poate eliraina dctritusul tlenfinar nfinanent in trei sau doui etape (monoflacon). Aplicarea primer-ului sub presiune moderatl cu ajutorul Enei
pensuldri sau cu o buleli, amelioreazl qi accelereazd procesul de difuziune a monornerului, care va fi
aspirat in spaliile inerfibrilare.
Teoretic, nu e necesari aplicarea de primer pe srnalful gravat acid gi irscat dacd se utilizeaz$ qn
agent de colaj amelar hidrofil; tonrgi, aplicarea prirner-ului pe smalprl gravat acid nu aduce pre.iudieii procesului de colaj. in cazul in care cavitatea e$g-llentmuq Uryeda, atunci este necesar,tr o r*hoine de colaj
Primer-ul t.
cd, datoritd evapordrii solventului, sd
fre deplasati toat{ umiditatea reziduald. Aplicarea primer-uiui ests totdaurra completatA de o uscare
scurtd 9i blf;ndi pentru a permite volatilizarea excesului de solvent inainte de aplicarea rlqinii adezive.
urr.red-

4.2.7-5.

APL6CAREA

n 4StrVA Annzvn

Rigina adezivi va fi risp$rditi pe suprafap de adeziune mai ulor prinh-o ac{iune mecanictr (pensuli, buleti) dec6t cu jet de aer. Ea trebuie depusi in cantitate mare inainte de a fi inti*sl cu qiutonrl unui
aplicator qi uscattr cu o hdrtie absorbanti intre doutr aplictrri; astfel, strahrl de ragind sdezivi va atirrge o
grosime optimi de aproximativ 100 microni, grosime zuficienti pentru a-i oferi un grad de elasticiatc car
sd amortizeze presiunile meccnice gi tensiunile datoate confracfie.i de polirnerizare a rlqinii compeaiteintinderea adezivului cu ajutorul jetului de aer poate re.duce grosimea adezivuluigi aceasta Ia rndul s*u diminuS capacitatea de absorb;ie elastictr. Utilizarea rlginii adezive cu vdscozitate sctrzuti ln sed
intermediar sub obturagie permito o legitur[ foarte rezistentl mecanictr gi o brmtr etanseizare a pl*gii
dentinare. Se poate considera concptul de_ legare elastica ca un rnijloc excolent nu nunai de contrabalansare a reac;iei de contraclie rie poiirnerizare a rfiqinii cornpoeite dar, fu egali m[stud" aj"ti la anortizarea fo4elor de masticalie, a deformirilor dentare gi gocurilor termic care pot scidea integritatea joncfiunii dinte/ri'$ind, in timpul firncliei clinice. Allturi de adezivii conlinind riqini cu vAscozitate sctrzrsll,
unele sisteme adezive cu acid polialkenoic, ca Scotch-Bond Multipurpose (3M), Scotch-Bond I {3M) +i
mai recent sistemul adeziv pe bazi de ionomeri de sticli FujiBond LC (GC) se apiia{ in strat raai grosUn excelent reanltat s-a obfnut din ppct de veder olinic cu ClearEl Liner Bond (Kuraray), Scotch-Bond
Multipurpose (3M) 9i Optibond Dual Cure (Keff)
Teoretic, sister'ele adezive poiimerizate chimic satr rnixt care au o ..'itezi de potir,nerizare mai
mici. dpcit riqinile fotopolimerizabile gi care astfel permit farrnarea unor poroeit*1i strabe [n xraea.sratului de rdqirr6, pot contnbui la mecanismul de amortizare elastici. Utilizareri unui ciment imoorw de
sticli intermediar sub restaurarea de cornpozit reduce rigiditatea totald a restauaiiei gi mirage capacitatea ei de amortizare elastici- Cimenhrrile eu iononeri de sticli urodificate prin adaugare de rtrryioi
ar fi de preferat cirnenhirilor ionomere corivenlionale pentru ci ele pot copolirneriza chirnic cu rigina
compoziti. de restaurare plasati pe fuirdul cavit5lii" Aceasttr tehnicl nunriti <sandwich> efectuatl cu un
ionorner de stiili cu adaos tte rtrqintr, pre$lm Vitrebond (3M) aplicat ca strat intermed,iar pe podearla
cavitilii, a dovedit o diminuare senrnificativ6 a pmcenFalui de pierdere a iestaurafiei.
Pcntru agenlri de colaj fotopolimerizabili, rigina adezivi trebuie pclinnerizatE ?ntotdeauna
?nainte de aplicarea compozindui de restatirare, astfel rlgina adezivd nu va putea Ii deplasati c&nd se
aplicl restauraiea. Polirnerizarea rlpinii adezive stabilegte joncfiunca rlEin5/ dinte gi activeazi, in consecinf6, mecanismele de arnonizare elasticl O subliere extrmi a stranrlui de r6qintr adczivl provoac{ o
permeabilizare incomplet[ a rEginii gi reducerea capacitSlii de amortizare elastici eficient\a adcuiunii.

4.2.7.6.

./

?ROCEDETJL DE KESTAIJRAP.E FINALA

in scopul realizlrii unei interfe]e flexibile dinte/restatuare, compozitul de rsslaurare hebu;e

plasat de aga manieri ihcAi coniiaclla de polimerizare si fie redusl ta ininimum.
O legdrutr putomicd intre dentini gi rtrgina de polimerizare nu va permite form:rea de brege
poati
care si
atenua stresi:l realizat de contrac{ia de polimerizare gi, in aceste situalii, do*,r suprafala
rEginii compozite va fi cea care se va putea deplasa in raport cu suprafoleie legate de pereiii preparafiei.
Poten;ialul de deforrnare al materialului compozit depinde de configuratia spaliall a cavitflii qi, in aeesl
sens, au fost sugerate o serie de tehnici clinice care sd aibtr drep.tconsecinfl diminuarea efecrului ner03

Maiana Br6n&ga popa - Estetica in odontoteropia restaumtoqre

gativ al contracfiei de polimerizare. Cea mai utilizati esre tehnica
de aplicare in strahrri, care diminui
conh-acfia totali de polimerizare gi reduce masa ds
compozit polimerizat in fiecare etaptr, el reducdnd,
astfel, raportul dintre supralafa colati gi zuprafala liberi.
stratrut mai sublire de rnginn compozitd asiguri o polimerizare completi a compozituluiin zonele profimde ale
cav!t61ii.
l-a o cavitate de clasa I, in scopul limitirii contracliei de prizi
sunt indicate urmitoarele:

Realizarea unei preparaliicu unghiuri interne rotunjite;

Aplicarea unei obturalii de bazi cu ciment ionomeide sticld intr-un
strat grcs cu scopul de
a limita cantitatea de material compozit necesard pentru
realizarea restauririi gtiut fiind ci,
cu c6t cantitatea de compozit va fi mai micl cu atit gi
contracfia sa de prizi va fi mai mictr;
Aplicarea in straturi succesive a materialului compozit astfel
inc6t fiecare strat si vini in
contact cu un numir mai mic de pereti ai cavitA;ii.

Straturile nu trebuie

grosimea de 2-2,5 mm pentru a se putea realiza

o buni polimerizare

Spotul luminos e de preferat

entat-!. spre acesta-

si fie direciionat, finind

snrma

ci direclia

si

deptrgeasctr

de connaclie este ori-

La cavitilile d3 glasa I mici qi superficiale, materialul

compozit poate fi aplicat intr-un singur
sfrat care va fi polimerizat, iar pnfurile qi fosetele
pot fi sigilate cu o rdgini *1,'porite
$tg- 4.7).

Fis

4.1.

DacA avem de restaurat

mulli timpi:

Restaurotea cavitdsitor mici cw msteriale

compozite gi igilarea ganluilor

cavit{i mai intinse in zuprafali gi profunzime,

se va

Primul

obh'a in mai

strat de rnaterial compozit se plaseaz[ pe peretele vestibular

gi se intinde qpre
podearn cavit4lii oblic; se fotopolirnerizeazi
dinsprevestibulargi apoi octuzal;
al duiiea se aplic,61nt,-obric se polimerleazE dinspre
9i
onr.gi apoi ccruzar;
ltratuf
Stratul linal, al treile4 va fi ocluzal
+'.g1.

thg.

Fig' 4'8 *

Modul de realizare a rcstourasiiror Ia covitti!ile ocruzare

mai:
A - Preparareo ca-vittililor ocluzale pentrugompozit;
B

Madul de reqlizcre a rcstauragiei-

't--

t
I
t

I
I
I
I
I
I
I
I
ll
ll
ll

I
I,

104

l,

I
I
i

I
I
I
I

Capitolal 4 - Adezhnea dentard

Compozilele autopolimerizabile sunt recomandatepentm restarn-iri posterioarepentru cA ele induc

o contraclie de polimerizare mai mici decdt cele fotopolimerizabile gi cu direclionarea acesteia spre cenfrul restaura{iei, pe cind riginile foropolimerizabile au tendinla de contracfie spre sursa de lumini, sldbind

legitr:ra dinfre restauralie 9i pere;ii laterali gi pulpar al cavitilii. Acesr fapt este atribuit procesului tie
polimerizare mai lent care mArelte potenlialul de amortizare prin deformtrri plastice- O rJSinI compozita de
restaurare cu macroparficule, reduce masa de compozit gi conrraclia de polimerizare rezultati (fig. a.q.

l.
I

:i

Fig

tz=
I -=
.-

l.
::

j.

I=

ti
a
I
l

- Direclia

de contaclie a rdsinilor compozite

Pentru leziunile carioase proximale, se pot pregiti caviti;i de clasa a II-a mai economicoase,
pe o singuri fali, in galerie sa! runel, in func1ie de mirimea procesului carios- La aceste tipuri de cavitili fotopolimerizarea materialului compozit. se poate face intr-o singuri etap6. La cavitilile prcximale cu sau {Eri retenlie ocluzaltr, aplicarea fotopolimerizirii se face in straturi succesive folosindu-se o matrice transparenld autocolanti sau o band5 simpli, fixat[ cu ajutoml unei pene de lemn.
Se pot utiliza gi pene reflectorizante transparente care, prin refleclia luminii citre pragul gingival al
Errv'Daratiei. potenftazi fotopolimerizarea. Atunci cind cav:tatea este mare, se apiictr ma(erialul compozir in mai multe dtraturi asrfel (rig. 4.10):

Primul strat se aplictr litivelul pragului gingival gi se face fotopolimerizarea aplicdnd spotrrl luminos pe pana reflectorizanti dinspre lingual, apoi vestibular, ti, in final se completeazi dinspre oci'rzal;

Stratul urmtrtor se aplici oblic oral, flri si aju:rgl la peretele vestibuiar, se polimerizeazi
dinspre oral spre ocluzal; se muti pana vestibular, se aplicl un nou strat vestibular oblic Ai
se repeti fompolimerizarea int0i vestibular, apoi ocluzal.

I-=

4.9

Cind cavitatea este mai mici se poatE renunla la aplicarea primului strat de material pe
peretele gingival gi se aplicd doar sfrarurile oral pi vestibular- Se va modela o cantirrte cie r[gini sub
forma unei bilule mici care se fotopolimenzeazd. pe degetul acoperit de o mInugi curati gi apoi, in
cavitatea vertical[ se plaseazi o cantitate de conpozit cu ajutorul spafulei sau cu o seringi. in a"ot
strat se va aplica bilula de compozit poliraerizati astfel incdt ea str intre in conract cu perefii axiali gi
cu fa,ta interni a matricei. Astfel aceasti sferi va ac{iona ca o pani interni care lmbunSt[1eqte modelarea pun*ului de contact cu dintele vecin.

t
j
I
--

I
Fig. 4.lA

Tehnka de aplicare Si fatopolimerizaw a obtarasiei de

compazit I a cm'itti li! e proxt:o-ocluzak-

l'15

Mariona Brdidusa popa - Estetiea rfi odontobrapi, reswrdoore

Se fotopolimenzeaztrdinspre ocluzal ahmci c6nd e neces:u
se va aplica
ryi
va fotopolimwizapini,la obturarea completl a cavitilii

strat ocluzal gi se

astfel:

Primul fragrnent de material cornpozir va fi ?ntilnit indir,ecl pe

direcfia hrminii dinspre panx;
Al doilea fragmenf mai mare, gi al treile4 mai mic, vor fi poiimerizaii
airrprc o*r gi, reqpectiv, bucal' in aqa fel incdt veclorii de contracfie si fie plasafi
tot tirrpi spre Larginea caviglii;
AI patrulea fragment se va obtura gi ss'va.polimeriza dinsprc
ocruzar.

Ftg' 4'II

Tehnica tle aplicare

Sifotapolimerizare a obtwaliei de compozit

eu

iwenai prepolimeizate Io cavitdsile prcimo_xhtmle.'

cuno-ccute fiind deza';antajele obruraliilor din conrpozit

ia cavitf;lile proximale extinse ia care,
<iin cauzi ci smal;ul
gravarii acide qi zubstratul ientar neeesar adeziunii
lsesar
sunt mining con'tracfia de prizr destul de
importanti a compoiitului precum gi nparilia fenomenului
de oboseali a compozitului in timp sub pr'esiunile ocluzale ca,,de
ahfei, gi aurotugr oe apl pe termen
la o razisIen$ lirriral5 in timp a restaurali:i, refacerile
molariior cu r;gioi compozite nu srulr indicate.
Tohrgi, in aceste cazuri, {in dorinfa de a realiza

,"* o*

reslurrri;"rl;;;,![JJ-*ul*r

au fost
introduse in practictr insert'urile din compozit
sau din ceramicr. obturand marea majoritate a cavitafii
cu ajutorul acestora, se permite introducerea unni
strnt redi:s de material ccmpozit pntnr fixare, contraciia volurnetrictr a raginii conpozite va fi
mult mai mici qi, deci, inchiderea garginal[ rnai buntr.
Aceste insernri au gi avantajui reaHznrii unui punct
de contact mai coreet (frg. 4.11j.Azi exist{ la dispozi}ia medicului stomatolog o gami foarte
variat6 de astfel de inserfuri ceramice precum gi posibilitatea de a realiza direct inserturi
iin rfuinn compozittr.
Inserturile aflate la indemina oricdmi medic stornatolog
gi utilizate destul de tecvent de acestYt
olfinute piin polimerizarea unei cantittr|i de rrq,irr lo'mpoz't6
de forma r:-nei
3 polimerizati
lJe
realizain afara eavitilii bucale gi introdustr'apoi in rnasa coqpozitului bilule
9i
nepolirnerizat
reducind substangial rnasa acestuia=gi deci conhacgia
de polimerizare.
Insert'urile din ceramictr au acelagi scop,
sa reduci nasa materialului oompozit Exisri azi p"
piall mai multe sisteme de inserturi eerarnice,
de forme gi mtrrimi dif$rite, cu o forrni eongruentl cu
cea a cwit[1ii de restaural cum ar fi cele
betrquarE ce pot avea o fornr eitindrica, trapezoidal], peraIelipipedicA, in formi de L
@rahr qi Fabricky l99g) (10).
Accste inserruri au fost introduse pentru pri*u
datl in praetictr de citre Bowen. R-L. (citat
de Brahr 9i Fabricky l99s) (10) qi frma
Lee pharmaceutis*ls t3.
!r Monte
I'rvu'e $uA)
uvn, ac rL';
fosrprirna care
\v' Er
le-a comgrciatizat.

ti

Blocurile de betaquartz se introduc ca nipte pene

in masa compozituh.ri nepolimeriz*t gi, in
final' rezult{ o restaurafie fizionomici din eonpozit
*ur" va adera la blocul de corarrictr inrbunit{ind
muit aidt contracfia de piirnerizare cdt gi inchiderea
marginall r-rr"*ri;i;ff#;"
acesreia la
sress-ul ocluzal' Acest tip de reconstituiri coronare
" rilgini compozit{ gi
complexe din
in*ert'ri
ceramice oferi o varianti pentru realizarea unor restauragii
in zonele laterale ale arcadeloi *;;;t;
refacerea gi pdstrarea stopurilor ocluzale-

106

I
I
I
I
I
t
t
I
I
I
I
t:

I
I
I
I
I

Capitolal 4 -Adsiunea dentar|

BItsLIOGRAFIE

Andreescrt C., Iliescu ABucuregti, 1995;

2-

Anghel Mirela, Vdlceanu Anca

Universitare, Timigoara,

3.

Compozisia Si structura lesuturilor dure dentare, Ed_ Cerma,

Adeziunea

la struclutile, dure

dentere, Ed- Orizonhrri

999;

Aboudharam G., Koubi G., Soubayroux P., Wattinne F., FaucherA. Les dfficultes dans les
reslaurfrtions anterieures camment les resondre?, Rev. D'Odonto. Stomatologie 25 (4),

1996,297-309;

4-

.-

Earatieri L-N-, Monteiro J.G. - InJhience ofAcid Type

{Phosphoic or Maleic) on the Retention
of Pit and Fissure seolanr- An In wo study,euintessence trnt., 25, ll, lgg4, 749-7s7;

5- l-u*: i -, Phiiiips R.W., Lund M.R. Philadelphia,

fsrtboak of Operative Dentistry, Saunders Cornpany,

1995;

-i=

6-

Bayne S.C', Taylor D.F.- Dentol Materials In ed. Stnrdevant C.M., Roberson T-M., Helmann
H.O-, Sturdevan! J.R.. - The Art and Science of Operative Dentistry,3td ed-, Ed. Mosby,
St. Louis, Missouri, 1995, 206-229;

li

.
8-

Eertolotti R-L.

I.E
I.:
t:

I-7
I-3
I
=

Acid Etching

of, Denrrn, euintessence

Bowen R-.L., Eiciniller F.C., IvlarjenhoffW. A.

Materials, JA.D-A., 5, 123, 1992, 33-39:

9.

Bratu D., Mikulik L., Mtrntbanu D.

t0-

Bratu

ti

D'

Fabriciry M.

C3:ligeriu V, Bold A.

llt., 21,2, lgg}, 77-7g;

Gazing into the Fpture

Tbhnici adezive tn stomatologie., Ed. Facla, lg82;

lntegrat cera,rnice,Ed. Helicon, Tfuniqoara, 199E, i42-l5l;

Odontoterapie resta*rstoare,Ediliaa II-a" Ed. Mirton, Timigoara, 2000;
Sisten e

12.

Chappell P.R., Eich J.D., Mixson J.M., Theisen F.C. - Shear Bond Strengh and Scaning Ekcmn
fufictoscopic Obsemution af Four Dentinol Adhesives,Quintessence Int.,21, 4, 1990,303-310;

Clrappell P.R., Spsncer P., Eich J.D- - The Effect.s af Current Dentinal Adhesives on the Den,n
Satfaee, Quintessence Int., 25, 12,lg94, 85l-Bf l;

13

f:

r.:

14- Cherlea Y.

I:

15- Criur G.A. - Microleakage af Three Dentinal Bonding Sysfens:

Cimerttufile er ioniorneri de sticli

Prahova, 1996;
Quintessenc e'int-, 2?,

16- Croll T.P. = The Quintessencia! Sealanl?,

17

I
t.

r
-

t
'
t
I
==

Dnke E.S., Robbins J.W, David S-S.

18. Ehrnford Lars E.M., Scholander

19.

,4.

6-Month Evalu*tion,

27,11, 1g97,7?g-733;

Clinica! Evaluetion af a Dentir"c! Alhesive Sysfair

ll,

Sven A-T.

i99i,

88?-895;

Step-by-Step Description

Therap3t tnlayi on!a-,- a;id lleneers, Publ. PC Leinpeii

tE-

aplicdlii clinice f;t stonwtol*g:e, Ed.

Qcintessence Int-,

Three-Year Reslr#s, Quintessence int., 22,

-=

5, l99L, 387-3 89;

G=

of Esrhetic Restorative

of Direct Fitling

AB Heising'uorg, sweden, i9g5

Elbaum R-, Pignoly C-, Brouillet J.L.-.4 Histotagic Study of the Biocarnpatibility afa Dentinal
Bo n ding Systen, Quintessenc e Int., 22, I I, I 99 1, 90 I -9 I 0;

20. Feigal R.J. -

Sealants and Preventive Restauralfon Rniew cf Effictiwiiess

Changes for Improventenr, Pediatric Dentistry, 20, 1998, 85-92;

cnd Clinical

;ni
lut

I
h{ariana Brdndusa pow

2l'

- Estctics tn odontoterapio resraumtosre

Ferrari M', Mason P-N-, Bertelli E. A New Dentinal Bonding

Agent and
sysrem: A 2-Year crinicar Reporl,
euintessence Int-, 21, rr, r990, g75-ggl;

Microflled

Resin

22. Gafar M- - Odontologie, vol.l - Caria dentarA, Ed- Medicall, Bucuregti, 1995;
23' Gafar M'' Andreescu C- - odonrotogie si parodontologie, Ed. Didactictr gi pe6agogictr,
Bucuregri, 1983;

24'

cwinnett A.llgg4,35_39;

25'

Hansen E

- Banding

K',

Basics: l4rhar Every Clinicien Should Know, Estbetic Denr.

Update 5,

Asmussen E-

Maryinal Adaptation

of

Resin

in Relaion to

Application

Technique and tJse of corcium Hidroxide Linei,seand.Jbent.Res., gg,

6, r990,55g_563;

26'

Holtan J.R, Nystrom p.G., Dougras w.H., pherps R.A.

- Micrcreakage and Maryinal
of G lass - I on om er Line r, euintessenc e lni., 21, Z, lgg}, n7 _n2

P I a c e m ent
27

'

Iiiescu A'

- crtnceplia de obturalie c'oronard tip ,,sandwich", Stouratologia Bucwesti ,39, l-2,

t993,25-29;

28^ Iliescu

A-, Gheorghiu lrina, Dimitriu Ligia Lineni din cimenturi

ca iononei de sticlu, alternativd a Dycal-ului in coafaiul indirect?, Revista de Medicind
Militartr, gg,1996,15l-160;

29' Iliescu A', Gafar lvl- - Cariologie si odontoterapie restauratoare, Ed. Medical4
2001;
30' Imay Y', Masuhara Eiichi - Longlerm In wvo study of Poty(2-Hydroryethyl-Methacrylat),
Joumal of Bioinedical Materiais Research, i6,

3l- Ldcitugu St. - Ccria explozivd,Ed.

32'

S,lggi,iOl_6,;

Cronica, Iaqi, 1996;

Meerbeek B', Lambrechts P' vanlr.zle G- Facteurs

cliniques inlhrencant la reussire de l,adhesion a I'email et a Ia dentine,Rcarites criniques

lc, 2, rg99, i75-r95;

33' Mitchell D-' Laura Mitchelt - Ghid clinic de stomatologie,Ed. ALL, Bucuresti,
34' Mount G'J'' Hume w.R- - conservarea si restaurarea structurii dentare,Ed.

ALL, Bucrnegti,

L99g,6g_t16;

35'

2001;

Nakabayashi N'' Ashizawa M., Nakamura M. IdentiJication

of a Resin-Dentin Eybrid Lalvr
in vital Haman Dentin created ln wvo: Dursble
noirting to wtal Dentin,euintes.sence Int_,

23,2, lgg?,135_14l;

36.
37

'

38'
39'

108

smidsederer l-

Dentistrie estetiqus,Ed. Mason, paris, 2000, I I g-136;

stgrrett J'D', Delany B-, R.izkalla A., Hawkins c,H.
- optinal citric Acid concentration
Dentinal Deminera I izat ion,
Int.,
ZZ,
euintessenie
5, lggi, 37 | _J7 5

for

Yao Kahrhiko, chien Mingchun, Kokam o-_a1

d al. - Efea of-univ.
water Isolation and Early Finishing
on Hardnxs of Glass lonomeres cemmts,J.osaka
ofbenl
,24,2, 1990, r4r-r47;

Yp X'Y, Davis E'L., Joyrt R.B', wieczkowski

- Bond Strength Evaluation of a class lr
composite Resine Restaurati on,
euintessence Int., zz, 5, rgg r,39l -3 96.

I
I
I
I
I

I
I
I
I
I

I
I
I
I
I

CAPITOTT]L

IVIODALITATI DE REFACBRE A FTZTONOfrIIEI

DINTILOR CU MATERIALB COMPOZITN

MET0DE DE RESTAURARE DIRECT.{, cu

MATBRIALE COMPO Z;ITE A DINTILOR
CA LEZIUNI CARIOASE

5.1.

Leziunile carioase fac parte din factorii care determin[ modificdri de formi, culoare qi volrrn:
ale dinfilor. Sunt manifestlri ale unei maladii, maladia carioasi care poate afecta to{i dinlii, temporari
sau definitivi, ale ambelor arcade- Aceasti maladie cauuatl de flora bacteriantr patogenl face obiectul
unor mdsuri de prevelgie care astlzi se dovedesc a fi tot mai eficace dar gi obiechrl unor trirtamente
restauratoare care se cer a fi din cein ce mai estetice.
Pierderile de substanli durtr dentari apar ca unnare a leziunilor carioase dar ele pot fi in egalf
misuri consecinla unor fraurnatisnie dentare, a fetorne:elor de abraziurl fiziologici sau patologictr,
ele pot fi determinate gi de alti patologie recarioasi c4 de exemplu, eroziunile dererminate de actulea
unor substante chimice inteme sau externe. Tratamentul restaurator se adreseaz{ futuror acestor leziuni dar Ei unor configuralii defavsrabile ale dinfilor, discromiilor denrare erc.
Indiferent de cauz[, tehnica de realizare a tratamentului trebuie adaptatl noilor cunogtinle
gtiin{ifice in domeniul biomaterialelor.
Tratamentul unei leziuni carioase necesiti indeplrtarea 1esutun'lor dure dentare patologice
dupi un prealabil acces specific la leziune, iar tratamentul efectuat, forma preparagiei lrebuie adaptate
exig,arleior materialului rstaurator ales peatru restabilirea fuacfiei gi care si garanteze emeticilatea
restaurafiei 9i sd elimine posibilitatea de dezvoltare a florei bacteriene la interfafa dinte/restawafie.

OmscrrytrLg REsTAUM,R{LoR cu

5.1.1,

MATERTALE

coMpozmE

Obiectivul esenlial al tratamentului este acela de a mentine timp cdt mai indelungat vitaliktea
crganului pulpar gi de a restabili organul dentar.ru funcliile sale fiziologice obignuite. Pentru a aringe
acest obiecliv, medicul stomatolog trebuie si respecte principiul biologic de a plstra cit mai mult diu
sirucitirile ,ieniare sdniioase prinir-o economie tisuiari maximd, principiu care urmlr:qie, in finai,
c6teva obiective importante:

--

$a limiteze suprafafa de dentind expusl gi, deci, posibilitatea apariliei inflama;iei pulpare
ca urrnare a contaminirii bacteriene a acesteia;
Sd limiteze volumul materialului restaurator gi, ca atafe, sa fuciliteze oblinerea unei
,si stabilit'lfi op.time unei restaura{ii adezive;

reterlii
rt

h{oriano Brdndusa Popa

Estetica in odontoterapia restauraloate

- si reduci interfafa dinte / material de restaurafie,

gtiut fiind ci acesta din urmi poate constitui, prin proprietilile sale fizice (ex. conductibititut.u
termicr) gi cbimice (ex. persistenfa
radicalilor liberi in cazul unei polirneriztrri insuficienre)
cauze posibile ale apariliei unei
inflamalii pulpare;

I
I
I

- S[ ugureze reconstruc]ia morfologic[ gi funclionald a dintelui in limitele anterioare;

- si reduci fragilitatea organului dentar care este .direct.legati de. yolumul pierderii de
substanfl dentari;
sr permiti o linie de conhrr a marginilor cavitilii mai pu;in
extiirsi gi, in comecinli, reducerea posibilitalii de aparilie a recidivei
de carie;

Prin micaolarea volumului de material restaurator

str permiri o limitare a degradirii rnarginale imputabile in mare parte variafiilor
dimensionale ale materialului restaurstor, ca
unnarc a contracliei de polimerizare sau coeftcientului
de dilatare termici, direct proporlionale cu volunrul restauratiei;
Arneliorarea longevi$lii restauraliei la aciiunea
fo4elor ocluzale aplicate direct pe
suprafaf a sa .gi pistrarea contactelor dento-dentare;

- Si faciliteze condiiiile de reintei:,reniie atunci cind e necesarr o reiacere a restaura;iei;

- si permitr menfnerea sdnitdlii parodontale prin mentinerea la distan;tr a limitelorcervicale
ale restauraliei.

Respectarea acestor obiective terapeutice

este necesarl, dar nu suffeientd pentru respectarefl
imper=ativului biologic' ln egali misiird,
vor trebui iimitate agresiuniie rieterminate de toli factsrii
ce
inrervin in tratamentul conservator gi
uare acfioneazi fie:

in etapa de preparare a cavit{;ilor;

in faza de tratament mesligarne;tos al plig:i
dentinare;
in faza de inserarc a materialului restn r.ul*r;
in faza de adaptare gi frnisare a restaurafiei.

De asemenea, nu putern str nu luim in considerare

importaola pe care o are, pentru longevitatea
restaurafilor' controlul periodic al acestora,
care pennite evaluarea eficacitilii tehnicilor de igied
orali
gi detectarea unor evenfuale carii
iniliale szu recidive de earie detectabile la un examen
clinic
minulios,
Tratamentele atraumatice de restaurare
sunt posibile astlzi datoriti tehnicilor adezive pi
restauririlor cu materiale com}ozite. Rn$inite
a"torite adeziunii lor prio eolaj amelodentinar' permit restaurarea din;ilor
cu leziuni"o*polit.,
,uriour* sau de etiologie necarioasi, modificarea
t'"nrderea unor rrene sau diastemi

I
I
I
I
I
I

"ruugi;c;1ffffi;;

;;n:t::,:r::fj"u.;i:"",'#"-;1:t

in cazul tratamentr'rlui d.e garie simpl6, restauririle

cu rrgini compozite pot fi efectuate la to[i

deosebire la cei tineri, u J"re este
importanrl limitarea pierderilor de substan]l du{
dentartr prink-un tratament minirnal
invaziv gi, din acest punct de vedcre, materialele
compozite sunt
considerate ideale' Aceasta nu inseamna
insl ctr vflrsta pacientului trebuie si limiteze utilizarea
resgauraliilor cu materiale sompozite.

pacienlii dar'

5.1,2.

tu

Inrorclym,n REsrauR.{RrrroR DIRE'TE cu

RA$rNr

coMpozrr*

Restarnrrile cu nnateriale compozite au

indicatii care trebuie sd fintr seama de umrrterii
facrori:
F intinder-ea ieziunii - <ie acest tratament beneficiaztr
leziunile cu pierderi de lezuturi dentare
nu prea importante deoarece o diskuc{ie
importanti a acestora ar putea duce la sllbirea
rezistonfei lesuturilor dwe restante;
) Aspectul estetic - sunt indieate mai ales la restauririle di4ilor
anteriori dar pot Ia fel de
bine si peimiti o restaurare estetice a dinflor
ce
exercita pe suprafala de restaurat nu
sunl prea

112

r-t"*ii.#"i

"#l#;chrzale
inrporr#r. uut"*utJr
*,i*p*it nu rezisti

se

li

I
l,

I
hlafiatra BrdtrduSa Popa - Estetica fn odonloieraltid restdiirdtoare

I
I

ts Pentru
tipuri

procesc carioase
de pr.eparaIii:

iele pioxir,raic ale din,ilor lrontaii existA mai multe

Preparalte convenliona.ld
Aceasta preparalie are iornla clasica lriunehiulara, c'.r 4 pere!i orientafi:

- vestibular;
- oral;
- parapulpar;
- gingivai.

li
I
t!ri
I
,!

Marginiie cavitiiii se termina cu un bizou drept. Acest iip de preparafie este indicatd
atunci cdnd procesul carios se gese$te pe suprafa!a radicular[.

r;

1i
:g

li
I

f
t9

PreparaJie convenlionald btzotata

' Aceastd. preparalie prezinti avantajui ca pdsmele de
snal; descoperite prin bizoiare
sunt supuse mai eficient gravdrii aciderealizdnd o retenlie rnai buni, cu reducerea posibilitdiii de infiitrare marginald gi de colorare a restaurafiei. Aceasti preparafie bjzotatd
are urmiioareie caracteristici :
- formh tot triunghiulari dar marginile c;rvitilii extenie'sunt bizotate;
-' pereiii iaterali sunt pelpendiculari pe suprafala sma);ului gi marginea e bizotaii;

,='

addncimea cavitdiii poate

si fie sau nu unr forurd;

nu suiit ilecesal:e ganpri de reteniie, ele suni supli-uiie de gravarea acidd,

Acest tip de preparaiie e.sr'e indicati aL-rnci cind se inlocuieqte o restaurajie veche cle
compozit compromjse cu rrna noul (fig- 5.10,).

l=

f
f
f

.E

i=

rq

f
f
t=

.?:

::

:.

-I=

t
I=

Preparalie modifcato.
Preparalia modificatl se c,aracterizeaza pin aceea cE:
Nu prezinta formi soeciali gi nici o addrcime anume, acestea fiind diciate de
intirrderea gi adAncimea procesului carios, indepirtirndu-se strict dentina alferati;
- Marginile exterioare ale cavitalii sunt bizoiate ind:partAndu-se astfel gi smalEul
. friabil de la mareinile caviritii:
- Ade ziunea este daia de gravai'ea acioa ;i nu este nevoie de mijloace suplimeniare
de retenlie.

Acesi tip rie restauralie este indicat peniru restaurai:t proceselor cari0ase ini1iale.
.i-ir,-.
mici, nou aparLile. inconlurate de sirrall sanaros
sau pentrlt corectarea unor defecte de
smalIf r-u. -5.1 1);

.;

I
-

-;

t20

I
t

Capitolul5-fuIoclnlitalirlerefttcereaJi.iollo;nietdinlilorurnttdel'ia|econtpozile
se realizeazi atunci cdnd procesul carios a
cat,ftr.fe ar{z=it,a- cavitatea adeziva
->
caracteristic acestui tip de cavitate
evOluat duciind la intr"^,ffi.*.t.inrarginaleestecamarp:inilecaviialiiproximalenuStlntextinsepAnSinzoneledeautocurl[ireqi
autoretentivi in sens orizon'tai'
dentinei utt"*t" va rezulta o formi
prin

I
I
I
I
I
I
I
I
I

"x"r.rl

$Cindleziuneacarioashr-u*"'in'insniallgidentinlsevalealizaocavitateproximald
la care, pentru
care inglobeazl procesul carios Ei
adezivd tip,,cttti'e,,pe cale o"tu,uta
nici indiclte unghiuri asculite 9i *extensii
restauraliile atlezive nlr sunt necesare 5i
sa aibl marrealizate pentru amalgam' Eie trebuie
vestibulare gi 0ra1e ca ia preparaliile

, gini neie

.si re;3,ulate,

cu qanpri retentive pe peretele

nnisatJ dar nebizotate 9i opliona1

einslouiqip",ieilateraliaicavitiliiverticale(fig.5.8)'

l.t

Frg. 5.8 -

pt:itt.t111iy1ot:.iti,:ald'

foot'te.:::::e:1'o'r?o'1,.tif-.."1"!1"

:entr:

rest4tn'di' adezive'

uneio caviiate tipici de clasa a II-a' datoritl'

cdnd suntem fevoili sh realizdm
a
->
aceasta va avea forma convenlionali
pro""sului.carios,
u
*ei;il;
evolulii
uneiiayit[ii.conservato-arerriodemt't-t*a+ato1f-ec:leirealizatepentruamalgan'
de reteniie proevident,:firi
sub ie',ril[.reiiizirrii u*'i bizou n'ifiii"'Ui,
'anluri
ximite r;du gingivale (fig. 5'9)'

I
t
ll

Fig,5.9-Cal,ttoIecoilSe]\a|oLlrentot|enldprointo-oc|tealacLtttnghittiieiiiteil'ieralu.lt.jitz.

-+C.andexisthdoudlezirrnicarioasemiciproxim.*l.1:-T.l,5idin.ie,se.vor.|acedoui
ganpl mezio-distal' se va
Ei cuprind ;i
ca'it6i oirtin.t.- n"ci lezitinile 'uni iniint* (lvlOD
)'
real i;:a o p"f o'a 1it' t i p nlezio-ociuzo-ciisiaii
l

19

I'i

I
I

fu{ariana Bt'indusa Popa

-+

i,i.

Es!etica itt odontole rapia restauratoare

"nuel" cu abordare dinspre ocluzal, ia distaii]a de 2 mm de creasta tnargitali care trebuie conservatd. Deschiderca iniliald a ca.,itdJii se realizeazi cu fi'eze
dianrantate f rne la turafie medie, cu spray de apd gi aer. Cavitatea ocluzald se va lirgi
treptat numai atdt cdt si ne penniiS o completd indepiriale a lesururilor alterate, protejind dintele vecin cu ajutorui unei matrici melalice plasate interdentar.
Restaurarea se va face cu ciment ionomer de sticld fotrrpolimerizabii care poate fi
Cat,i.tali t[p

laminat cu nn strat de material cornpozit atunci cdnd r:staurafia este supusi. unor
forfe ocluz-ale mari (fig. 5.5).

;I
I

r.-

riri
I

ti

t!
I

A.ts

:=:r

Catitale
tiD
-.1 "tunel":
-.,...'.-

Fi-. 5.5 -

l3

"in galerie" cu
-> Cat'itate
ploxj5nai (fig. f ,6):

- 14

t vedere.ochrzald;
- secShtne longitudinald.

acces vestibulo-orai, cu localizare sub punctul de contact

",

lE

f
f
f
-

:='

Fig.

I -:

-+

vesti bttlo-o,-al.

Cavitate tip "slot".Aceasii preparafie serealizeazdpeniru proceseie carioase situate

apropierea crestei marginple, cu. acces chiar prin c..easia narginaif,, Materialul
restaurator poate fi un ciment ionomer de sticla fotopol:.merizabil,

iir

i,-

I
G
G

I=

I
-.

J
t

Fi-g.-;.'-

I l8

Csvitate

tip "slot" *

capitolttl

.ai

fulodotilali ie

re.{acet'e

af:ionotniei dinlilor

ctt

I
I
I

nate}'iIle comlla?i{e

']l
Fig

5.3

o preparaii

suiicie.nt intre ere:

resut crenta,.liroro,
- cavitdli separote, c-, ttna
singtrd '
in
^]:
B-B't - (irirea cavito.Jilor
procesul carios deplqegte 5 mm in scrrs
e coln,erc]iotialase realizeazb c6'nd

Hl*f:;*'JJfftfl i;nl ln$"J1il.'dJ::ffi;T:::::::'T::Tff:i:i,"ri:

astfel o *-p-6fit t^it"
in timpui prizei,

II

* **:,ffi:T:,'.'.Hl
til"'if:::"YJiffi'1'J"?*:J
(Iliescu ige3) (27)'

accenhr.ate

instaur2'ncl

care favortzeaii"contraclia

gill***il*m
asrfel ritilizarea

unei otmralii iebazltip

sandwich

ar-ioase proximaie sifuate

sitrralia clinici:
func1ie?e
luuu*u ".;;;;';1;;;;;r-

ajunge

de tr-atament dife-il
Pe'dintii laterali pianul

in
I

. 1 -1 : , .. ^,i-...ri srirai!-Ji;i'-ir;
.-,..,i:. Jr-ili:rrl .
pSiiila r'rivel'ljor:ic.ir,:nii

cdt rnai coaservai.i

n:l:;?ffi",*1*:i!f'*T1zite1or.f;eaiizate
extindere h.lolPd .'si fosete' toate unghiurile
"Jf;:';T
indepi.rta ,t .rt l;*Llie ilterate, far.l
se vor
: : ::i:;,TlliJ l;t#iiliJl'i
*t'; ";J,iilffi';.g-Tl

*Ttr##j:H;11ffialriaierialului ia acest nivel':ili:Ti

aaiorita tipsei de adeziune

carios este si-

dacl procesul
g cdnd leziunea.i;;;; . ":"^, la jonc{iunea smal!-dertindia distanla-de creasth marginal['
ilrai pe fala proximalh, sub punciul d, ;;;""t,

'se

pot

realiza mai multe tipuri de cavitbii:

->Ctlviid}ipro,l*i|"tipcosetd,,.acesteaputdndsdfiereaiizatedoarinsitrra1iainca'e
afectate. lllr'c",.] r;3i;{.
4,*t^Tt:::
avem acces direcr asupra suprafe{ei proximale
card aceasta Ivecini., ulror edeiiialii r^u*,^
.;r.*;;;;tfi;;;oliior
1*o"i
il,t*"l1i,
----*.^----e'o-l,',+ri-*{i.jrr fn*4 ne-dietele-+ee!g-------------'
caie nu este supus[ direct forleior ocluzale
Efecfuarea restauririi u..st"i cavitali
(fig' -s'4)'
ionomer de stiill autopolirnerizabil
va efecttta cu ciment

;-\

---<J-.,

t |..-------------1,f
.\ \i
{l
il
.--L)

.
.

i
!

II

:-.._,rl i,.i|

r
r i t:
il

il

I I'
\t i.'\
| :

.;

l.'

h
l:io
.i-5.+,- Cali/ote iiP "tisetu'

111

l,

I
t
I
I
I

Afai'iat;a BrartduSa Po,oa - Esteltca in

Tipul.3 este tchnica de reslaurare preveuiiva in care se utiiizeaza pentlu resiaurare glassmai bune, Aceste restauraf ii
, ionomer a canri adeziune la dentini gi inchidere marginali sttni
timpi
operatori:
se vor derula dupd urmdtorii
Periaj pruiesional cu pasta de piatri ponce

Spilare cu

,?

Ia

-.
-

I
:E

I
::=

I
E
-l

-I
=

apd;

Prega'tirea conservatoare a cavitdfli;

-izolare

'Spalalea cavitilii cu apd gi uscarea bldndi cu jet de aer;

indepirtarea "smear layer"-u1ui cu acid poliacrilic 10 secunde (in cavitd;ile profunde,
inaintea folosirii condif ioneralui se aplicl un strat de iridroxid de calciu);
Spllarea cavitdlii cu api gi uscarea sa biAndi cu aer;

Apiicarea glassionomerului pentru lining, acesta asigurAnd o.legituri mai,buni cu

sigilaritul;
Demineralizarea glassionomerului gi a ganfud.lor ,si fosetelor: iuvecinate,cu acid-fos--,
foric 170,6;
Sodlare

':

'E

cujet de apl fdrd presiune 30 de secunde;

Aplicarea materialului de sigilare peste supraietele derniiieraiizate;

Controlul restauraliei. in ociuzie.

Restawrarea sdezit,d
Restaurarea adezivd presupune creearea accesului asupra procesuiui carios in smal] gi dentin[,

indepirtirea smalplni alterat gi pdstrarea celui subninat, indepdrtarea deniinei alterate, in final,
rearltiad c formd autoreientivi, caracteii-stica cavititii adezive. Ea are mai multe variante in raport cu
Iocalizarea gi iltinderea procesrilpi carios,
F .Denhu un proce$ carios cu loca
, .fonna generald a eavitilii va fi aceea ob1i.
exereza{esuturilor alteraie cu respectarea
pioibsul'carioS;
1a
nutd dupi realizifea'acceSului
nivelului de extindere il cariei qi conservf;rid smaJltl srrbminat in limite rezouabile.
Oaca ekiitt riAi -utt"'pincese'ealiohse e preferabil si se realizeze deschiderea
fiecirei leziuni in.parte gi, in cazui in care fesutul clentar restani care le separl este suficieni, ele se prepari separat. Daci fesutui dentar sinltos care separd leziunile carioase
este insuficient pentir a nu se fraciura sub acfir:nea forJelor de masticatie, se vor reuni'
cavitdlile in una singr.rrd. (fig. 5,i,).

I
,a

I.
I

J
I=
I
I
I

f\

u6

I
-t

l:
I

or]oilstltrttia reslauratoare

Capitolul 5 - Modalitdsi de refacere u-fi=ionontiel dinlilor at nrateriale cotttpozite

spilarea gi uscarea suprafelelor dentare dernineralizate;

apiicarea sigilanhrlui.

-F Tipnl 2 cind.leziunea carioasi a progresat 5i in dentini dar este inci pu[in extinsd,
-

se

pro-

cedeazi ia indepdrtarea dentinei alterate dupa care se efecnleazi:

- izolare;
- aplicarea obturaliei de bazd cu hidroxid

:-

de calciu sau CIS care realizeazd o

leq.lturi mai

bun[ cu dentina:

demineralizarea smai {ulr"ri

spdlare gi nscare;

aplicarea agentului
ionomeri);

aplicarea

rlginii

de.

legituri (nri se apiica

ah-rnci cdndbaza este

realizati din glass-

compozite granulare in poriii mici'

Se vor folosi compozite rezistente la

uzuri pentru realizarea obturaliei gi sigilarea ganluriior

qi

fosetelor din vecindtate (fig. 5.1)'

I
t
I
I
I
t
I
I
t
I

Ob

tu'nli e prey.eatiy

d.

c1t..t'(;.ind cotttP oiit.d.:.

A - seqSiurte, .longitudi4g'la pl14rqqes.1tl cqnos;

B.- obnn'ayig plevatji,ui ftedere ocluzol!): . .,,.
'
1 - obtiaralii cie baz.d...cu.CIS s.alu Ca(OH)2;

'

2
3

'

obtitrclia cu coirPozft;'

- finterial

'

de stgilare (drtpd Henderson Si Setcos 1994)'

-..:

aur3rea.preparaJiei, iar pentru sigilar:ea

Rigina compoziti poate fi folositi 9i numai pentm restal
a acestui tip de restaura[ie
ganlurilor se va foto-si un materiai de sigilare, realizdndu-se astfel o variantd
preventivi (fig. 5.2)-

I
I
lj
l,
l,
:

Fig.

5.)

l=

1995)'
ObtLu'a1ie ctt vasina (ctupa lvtatheson Si Pt'imosch
calciu:
de
hidroxid
cu
Ltaza
de
Obtttralie

I.
2,
3.
4.

.4gent de legdtw'd:

l.

ContPo:il gt'ctnttlar,'
lvfotet'ial

tle siSi!art'

ir5

l.

l.'
Ii

lv{ariana Br,induSn Poprt * Estelira

tl

odonlolerapia resiourataare

compozitele cu microumpluturi seanrdnd mai rnult cu suialiul dentar. E posibil sa se aplice tnai ntulte

I
I
I
I
I

straturi de compozitdeculori diferitepentru arealizaunaspcctcAtmai esteticalrestauraliei

ta larh a inflr-ren1a proprie tilile de adeziune gi stabilita.te aie cornpozitului,

5.1.3.3.

E A T. T ZA RE A UN

^,si

aceas-

I]tr CA TVtP O P E RAT CI]T C O RE S P UAIZi T O R

Saliva gi resturile de sAnge diminud capacitatea de adeziune, de aceea, metoda de izolare cea
impotriva umiditdtii externe este diga, orice alt mijloc de jzolare pr.rtand fi socotit un comeficienti
nrai
promis in raport cri izolarea obiinuti cu diga. MijJoacele de izolare, precum rulourile de vati, aspiratorul de salivd se vor lolosi doar in caz de necesitate.

PREPAR,ATNA DINTELUN

5.tr.3"4.

Preparalia dintelui se va face indepirtAnd in totalitaie deiitina gi smalpl afectate de procesul

carios, meiriindnd o suprafaii de sribstanld deutari suficienti pentru adeziune gi grosimea suficienli a
stratului de material de obhrrafie.
PenLru a indepi.rta fesuturile alterate se va folosi instrumentar-roiativ adecvat sitlatiei-clinice
prec.ult1 gi. insiiumentar cie mAni

:--

I:
I;
I
I

I:

t=

I
=

I
=

I-'
t:
I==
T

i:
I

conserv6nd smallul in limite rezonabile.

ln fulc{ie de profunzimea gi extindere a in suprafalir
nivel oclu2al gi proximal poate avea mai mulie aspecte:

:.

--:
I
,=

I:

ntesteurajie

pioceseior carioase, fon:ra preparafiei la

prevetttivd'

ie cn tratamenh-rl unei carii incipiente ocluzale de smal; sau deniili. Este cea raai consecl'entd metodi
de trdfameht pentm cariile mici.din ganluri qi fosete, in special la molariipermanenfi'tirreri. Preparalia
va fi minim[ gi pe.ntru a se preveni aparilia ulterioari a uniti:1.' cces carios in ,sanfurile sau r'osetele adiacente, acestea vor fi lratate prin aplicarea unui sigilant. Cel i-,rai frecvent, acest tip dc cavitdii sunt
rcsiau.r-ate cu ri;ina compoziti dar eie pot fi restarrrate si cr-r glassiouomeri, ccrnpcmeri sau amalgam.
Realiz.area preventivd poate imbrica mai rnuite aspecte din p-'uirci de vedere tehnic (Luca i998) (36):

-=

Tipi;[ / l sc recurge laindepaiiarea cii iriai conservaioare a iesui-uii-ri aitcrai cu ajuioruiunei

lreze sferice qi se face palpar:ea explcratorie pen[ru a lreciza iniindelea procesului carios.
Atr-inci cAnd e,xlensia iu profunzime a acestuia uu a irrteresal iesr-rtll deritinet nici cavilatea
tlit t'a fi eitinsa pana acolo. asa cum s-ar fi pLocedat dacA rnaierialui reslaurator ar fi fost
amalgarl'.rl. Apoi se trece la:

I
II

c^.;r^-^^ -^-r,-r^- ^i rurel'elor

Restarrralia preveniivl este tehnica prin care se cornbini si!,,,o.'o
ocluzai6ululr^./r ;r

:poirivit..,,,

Nu se va indepirta subslanfa duri dentari sdndtoasl peniiu retenfie sau e,-;tensie preventivir gi
toate unghiurile jnieme ale preparafiilorvor fi rotunjite pentru a se eviia acumularea de stres. Suprafa[a
oc.luzali a cavitdiii iru se va bizoia deoarece acest procedeu ar putea deter-mina exiindere a rnarginilor
cavitilii si posibilitatea de a include in contumi 1or si zona siopudlor centrice, ceea ce ai- duce la deteriorarea acceleratl a marginilor restauraliei ;i aparilia cariiloi sccundare. Aria ocluzalE va irebui delimitati numai 1a pierderea de substanlh durh dentald dupi care, cu ajutoml unei hdrtii de articula!ie, se
.ror verifica punctele de ocluzie pentru a fixa conturul definitiv al cavitdiii.
ZoneTe de smalf .nesuslinut de dentini se vor conserva ;i se vor ciptugi cu cimenturi
ioromed dc siiciii.
Acolo unde smalful ceric.ai nu:pgai-e fi pistrat, estq coutraindicati .reconstitpirea cu rdgind
cor-npoziti pentnt ci adeziule a sa la dentind es te mr"rlt.inferioari celei, de la nivelpl sp,lalluhii.
Pentr-u a se preveni cariile secundare se va face sigilarea,,sanfwilor gi zonelor cariosusceptibile,
qi"t":irgl de,resaturdiar penim
'""illgli:::.:.",:-",'.lTg11:::ileli.izyllte T:lglflT
Fonna cafitd:Jii poat inflrlen[a"despiindere-a sau a'daptarua compozitilui.lapereiii preperajiei,
'acee
a, cavitatea va fi aceea oblinuti dupi accesul la procesul caorienlAnd sensnl fotopolimerizdrii, de
rios gi e.xereza iotald a lesuhrrilol alteiate respectind diieiiiele irivele de exiindere a leziurii carioase qi

izolaie.
dt-tninera I iza rea in ve derea ap
ll.i

"
Ii

r-:ii

ri

-s i

gi lan f Lrlui

;
:

65lt:t/c'ffi
Capitolul

(Yo/t

hrii, i

l.{52 <-irQ+& L:Lttt L:9/LL{rt

cu mcterlale cott:potite
futodnlitali rle refrtcere afi 'iutttttiel riitrliicr

totdeauna Ia aceste forfc,

in anumite siruaiii

putAnclu-se produce ltachrrarea restauiaii"i'

o supiafali amelard mai mare' pentru a mr]ri

Riscul fracruririi ai*n.1n ciaci se va utiliz.a
mai siabili' Cand deterjorarea substan]ei du.t
s'prafafa de adeziune'li u,ifitana o rhqind
centareocluzaleestefoarieirllporlanta,cuprinzandlilulcjeildecontactdento_dentare,e
sau ceramtca;
mai bine si se lecurgi la o restaurare rnetalici
ca medicul sa aleagd materiahil restaurirtor
Maierialul restaurator - cste foarte important
stabirre cerinlele estetice ale pacienfului' s[ ofere
corespunzbtor, care sd satisiacl cAt mai
preferi
manipulat. Din acest.punct de vedere, se
biiitate ocluzali suficienti qi sit fie ugor de
eie an
c[
fap;.,lui
rezisienlei lor' dar 9i datoritl
compozitele hibricle. i*o.l,a siablliialii 9i
pot fi mai bine fidiferite. compoziteie cu mioroumpluhrra
culori, opacitdli li
mai senSibile la
"arr".i,lii
mur uslrnen6toare smallului, dar sunt
nisate gi perrnit, in final, o reslaurare
hibride ' Stabilitatea comp", n=r"rorit* in combinaiie cu coilpozitele
fraciurd, de aceea
"r.
rnai estetic a1e compozitelor cu micrournphrhrri
pozitelor hibride se combini. cu aspechrl
la limjta amel.o/dentinarh' compozitele cu
cdnd sunt plasate pe suprafala acestora,
obtriralii de tatrie mici qi pentru restau;;;J;ulrGa prt ri o. uru.otn.u, r'rtilizate sipentru
se oblini un aspect c6t mai estetic'
rdrile feJelor vestibulare uncle este important
s5 ofere forfl de adeziune suficienti
F colajul amelo-dentinar trebuie si fie de burri calitate,compozit;
a maleriaiului
pentru a evlta fracfurarea- Cjnielui sau
riguroasi a pldcii baciep Igiena oral6 - trebuie sI fie bunl sau foarle 'ouai, cti indeplrt'area
un facpreparaliei tod" p'"t-ola sa reprezfurti
riene cu precederel. i^ tiuAti *urgi"ilo'
tor esenlial in aparilia recictivei de carie;

PTratameniulestetictrebuieefecluatcucompetenii'n--redilul^trebrlietet"":I:laspechrl'
efectul acestora asupra psiholode utilizare u *ut"tiut"lor 9i
proprietllile,
""1.;;;;, 'eh-nica
pa.bientul"i. ;1 ;;b.,i, si.roa,tn
giei pa-cl*t:'"'',:'-l:;:;fft;;r*a-ma
g'!el

'iiziologicir-a dinryflt:l:1"::,:-:#:,i:::,::.,::1#,:T:iiT:,f
searna ti de tunclionaiiiatea

i3##,1;11"{rtl*r1ffi1itfi#;-;qer#;rfi;J,o,ilui-".rau1liei-ir:,-directi-relarie
i' : :
"r;;"iuiniaiiri,'niaietio+e
-

;:-'.;i:':i

iie ilicientirlui'

..'..'_"

"_

..,....:''t''-ii;.::'':-t"_"':''''"''

5:n.3".Eme..rt,gi*lasltnrl..pgsua.unr'rlrr,o.e.C.UMATF';r'JAxrE

-::

coMr-ozrtE,

....

sunt diverse' de la
cu a]toJul.materialelor,compozite
llehnicile de refacere directi a dinlilor
mai iaborioash a
a materiairilui 9i pinn la tehnica mult
bloc
in
poiimerizirii
a
simpl5
tehnica

fotopclinreriziriitridimensionale,indiferentinshdetehnich,loaterestauraliile|inseamldeoseriede
etape succ'estve lvezi caP' 4)'

"p;fu;;ir"ii

va benerrcia de aceastr restaurare'

a"oou""pi"iL.ti

'ff;:ffi ;$t"# ;;" ;;

n[]ffi: ::,ff"iff

pacienhr'ii car'e

lJiii:I:t:n-:illl:"t::il:1;r,;;::'T:f;J;
icu]ui de a aie e din

u r ri mr+l rnn d., c ap aci t ate a rned

tipului de tratament
acelea favoiabile gi defavorabile
,i.l#;;
.xu*.o.,r1'anamnestic
d"
oferite
datele
mai potrivitl cazului dat'
!n final' metoda de tratament cea
ce urmeazi a fi in'stinrit, decid,

5,i.3.2"

ALEGER-EA CULAKTI

CuloareadinteluitrebuielLratdincondiliideunriditate,inainteacreeriicanpuluioperator.Ea
cu pacient"rl 5i cu doleanlele acestuia
se alege de comnn acord
deniini' iar'
.-ieri ,iferiti
sr,-rai
pe sr'-rai!qi
diferit'i ne
d9 manieri
culoarea ii iumina
9
N{aterialul ccmpozit irattsmite
denlinei,
hibride uu -ui degraba aspechrl asemanitor
compozitele
u.d...,
de
pirnct
din act:st

I
I

dupl

tiatarea leziunii carioase

un ma'retial compozit.se cere

vederea realizdrii resiauraliei c'
de slnltate dentarl
qi intinderii Lf" p."""* Ei a sUrii
aprecierea exactd

.'iri

I
I
I
I

i!:

i''

I
I
I
I
I
I

n"

":::

'

llj

I
I
lj

I
I
I
I
I
t

capitolul

hlodalitdli de refacere a fionomiei dinsilor cu msteriale compozite

ai
.i

ft

I
.=

i
r-=

r
T
=

r:
I

::

r:

Fig.

5.ll -

l=
t=

I
-=
I-

t
.:

-:
I

unei zuprafele irnportante de small pentrir eolaj. Cavitatea de clasa a IV-a reprezintl o
restaurare majord pentru estetica dinlitor anteriori, de aceea modificarea rrarginii libere trsbuie f[cr.rtl cu atenfie, in funclie de diniii vecini. Restaura]ia acopera partea inciza][ a dintelui, ceea ce presupune o buai fqrml a prepara[iei qi obfinerea unui bizou amelar la rnarginile cavitIlii- Cu cf,t bizaul amelar este mai rnar6, cu atit adeziunea campozitului pe dinte
este mai bun6. Pe'ntru ca marg:nea vesiibulard str fie nili pulin vizibili, se vn pmpam ua
bizou arcuit 5i nu drept.
Preparatia pentru restaurarea dinlilor cu iezirmi sitlate pe fetele proximale ale dio$lor
anteriori cu unghiul incizal diskus poate avea mai multe yariante:

I
=

Prepor*1io convensianal,I
Preparalia convenlionali este recomandatl afunci eind margilea gingivalI a viitoarci
restauratii se extirnde la nivelul suprafqei radiculare. In acest caz, orice poriiune a ca.X -.--i-r-,,-,,^-t"i
Yrtoll! Lf?vuu J(r
";i;+;;1'*t-,,iPIg4rurv uu uu6rt!
s;nalgului de 90o, precum qi ganfuri
partea superioari a cavit5;ii (dupl

I=

I-

s; Irtalia-sre:

Pentru procese carisase localizate la nivg.lul felelor prqxiniaie ale dinfilor ftontali. cu riistrugerea rmghiului incizal cavitilile de clasa a IV-a se prpare dupi aceleagi tipare ca o cavitate de elasa a lll-a. Ea presupune n:cesitatea unei analize corecte a ooluziei gi obfinerea

G=

Freparasie modificatd pefalc proimald, sub pwctu! de contact,

A - in smalg;
B lin small si dentind;
C - ca o;a*dere spre oral-

,{a,r-oFrto o-ii'i'X o
rorur4lr --i
rEuv lm*rii
rvFr loro-li
ss i-}41-i-^
rlrr4rrluw inrra
1rr ruProists v^jerlrg a
de retenlie, indiferent de nodul in care este preparat*.

tehnica bizotaii sau cea modificatl) (fi9. 5.12 A).

Preparalia bizotata
Preparalia bizoiati este reuonrarljatd
afecteaztr

gi ung"riul inciz,:I. Se va

in

resiarr-zra prc':eselor carioase n.rar-i ce

suplirnenta; s::prlfala de srncll bizotat[ pentr.!
t^t

r4i

Maiana Brdndusa Popa - Esuica in odantotcrapia rcstauratosre

realizarea retenliei dar ancorarEa riginii compozite in preparalie se
poate obline gi cu
mijloace suplimentare: ganfuri, retenfii tip coadd oe ranaunice,
$rifturi pu.rpulpu1. *u
combinarea acestora-

I
I
I

. $anlurile de retenlie incizale gi gingivale sunt intlicate'in caviti;iie extinse gi sunt

similare ca aspect cu cele de la cavirarea de clasa a III-a (fig. 5.12
B).

t
I
I
Fig.

5-12

A
B

- Prepararea unei covitd;i tipice de clasa a ly_s;

- Prepararea tnei cavitdgi de clasa !v-a utiwe inci-zal.

Preparalia modifcatd
Acest tip de preparafie modificetd este utild pentru restaurarea
lezi'nilor carioase
.
mici / moderate sau pentru rezolvarea unor leziuni traumatice. Obiectivul
acestui gen de
preparalii este de a.indepdrta cit mai pu{inlesut dntar, ceea
ce'pre$rpun. inu.pirtu.".
{esutului alterat sau a obturafiei defectuoase existente, incluzani in conruml extem
al
cavitilii tot smaliul friabil, albicios de ls marginea preparafieiAcincimea cavitalii va ii dependenti de extinderea procesului carios,
de obtgra;ia
anterioartr sau de linia de fracturr- Nu sunt indicate
tanF'i de retenfie.
Maqginile exterioare ale cavitlgii vor fi bizotate.

in cazuri in care existtr o pierdere de lesuturi dure dentare firi

e4istenfa unui proces
carios se poate realiza un bizou de jur imprejunrl defectului
foarte irnportant pentru
retentia optiml a compozirt lui (fig. 5.l3):

I
I
I
I

l
I
I

l
lj
Fig-

t27

5'13

Pregdtirea unui dfnte penrru realizarea unei cavitd$ minimale

de clasa
a IV-a ca bizoui in small pentru realizarea relenfiei.

Ii

I.
i

r1

I.
:f

Capitolul 5 - Iv{odalitayi de refacere afrionomiei dinsilor cu mateiole compozite

-l
I

ii

I
i;

.1

Preparafiile realizatepentru procesele carigase sihrate in l/3 cervicald a dinlilor presupune

extinderea spre incizal, mezial, distal qi gingival a cavitd;ii pind in tosur sinetos. ln mod
curent aceste cavittrli se restaureaztr cu materiale compozite cu microumpiururtr deoarece
obturalia va deveni mai lucioasi qi mult mai flexibili ?n cazul prezenfei abfraciiei-

Preparaiia ccnvenlionald este indicati pentru procese carioase situate parfial sau total
pe suprafa{a radiculari vestibulartr/oral5 : dintelui gi ea va imbrica caracteristicile unei

rl
II

preparalii pntru amalgam.

l'
ri

Preparalia convenlionald

Preparalia bizotatd.
Acest tip de'preparatie este indicati pentru inlocuirea unei restaurafii vechi, plasatl
intr-o cavitate realizati dupi tehnica convenlionali, penffu leziuni carioase mari la care
este necesar ca rnijloc de retenlie suplimentar realizarea unor gan;uri gingivale. Acestea
sunt necesare pentnt cazul in care marginea gingivald a cavitSlii nu e plasatd in small

(fig. s.la)

J
.E

:9

f
i=

1:

:=

Fig. 5.14

'

j
ii

::

I
II
I
=

Ccv[tate de clasa a lr-a bizotatd

Preparasia modificatd
Preparalia modificati este indicatd in defecte mici de smal6 leziuni carioase cervicale mici / moderate sau zone de decalciiiere sau de hipoplazie de smalf.
Peretele pulp;ir poate sd nu fie plasat la o adincr-le uniformi.

Resiatrarea preparaliilor cervicale se ,ra realiza in func1ie de e.ioiogia qi intinderea lor- Astfel:

Leziunile abrazive se vor reslaura folosindu-se compozite ruicroga{ate sau hibride sau
tehnica sandwich cornpusi din aceste doui materiale;

Le?iunile carioase limitate in small presupun o tehnici facilA de resiaurare, cu utilizarea, de

preferinld, a unui cornpozit hforid gi cu utilizarea tehnicilor adezive pen1ru small;

Leziunile de genul leziuni discoidale, a clror origine este igiena orala gi recesiunea gingivaid, presupun utilizarea pentru restaurafie a unui material ce elibereazi fluor, tip cimenl

ioromer de sticli sau caicpomer Se realize-.azAinacest caz o preparatrie ccnvenfionali firi

a urrntrri c6linerea unei e-avitili standard, minmca leziunii ,si zona de reter:ge a materialu-

lui influenlind forma

I
I

sa;

Leziuqile grczive trebuie sI fie restaurate cu un material eliberator de fluor gi cu o soiubilitate scdzuti, de preferat compomere sau ionomere riLginoase prin tehnici adezive.

r4a

Mariana BrdnduSa Popa

EsUtba in odontoterapia restuaratoare

I
I
I

AB
Fig. 5-15 *

Rezolvarea unui caz de lacund tuneifor.nd

pin

doua vqisnte:

tnninte;
dupd tratsment.

Secvenla terapeutici presupune eventual indepdrtarga

tesu&rilor alterate, bizotarea marginilor

smal! reatizarea de ganturi iatems de retenlie a'.rpa eare ," t

o" la r-ealizarea res-raurafiei care, in
flnal'
fi supustr gravirii acide' sptrlirii, uscrrii duplcare se va aplica
14
o r&gini cu vascozitatesetrzuti
gi se elimini excezul cuje*l de aerpentru
ca strattrl si fie foarte
de

ira

apoi se foropolim enzeazd,.

I
I
t
I
I
I
t
lr

t
I
I
I

BC
Fig- 5-16

'

5.1.3.5.

Rezolvarca

C-

wei leiuni ercziy_sbrazive:

Defectul ceryicol;
Realksrea retenfiei pentru rertaureyie cu CIS;
Reclizarea rctenliei fmTt restaaralie c7r camlrolit_

REALIZAREAADEZIT]NIIAMELO-DENTINARE

Adeziiinea ameio<ieniinari se reartzeazdprin gravarea

acidd a smat;ului Ei dentinei urmattr de
aplicarea primerului gi adezivului coaform preparatului,
tehnicii alese gi
lp1gi
indiealiilor fabricaafului' De o proceduri corect
eiectuati depinde sigilarea
v* us!6rur'vr
marginilor Ipreparaliei. a
pligii dentinare gi adeziunea materialului de obtura;ieFentrtr o restaurare directE cu ccmpczig acszi,,ii
dentinari de ultimi gneraiie $i,nt de preferatDinteie treb'uie si rlrrani umed' iar flaconul cu adeziv
trebuie desbhis doar in nnomentul
o spilare abundenti ou

urilizrrii (sol-

t24

I
t

cttpitolul

Modatitdli de refacere a iizionomiei dinsilor cv moteie[e compozite

venrul care este acetona se evapori foarte repede). Plasarea primerului se va face cu un aplicator dupi
care flaconul se va inchide inrediat, se usuctr rapid gi cu bl6nde;e dintele 9i se aplictr adezivul de col4,
dentare der'nse agteaptl l5-20 de secunde timp in care adezivul de cotaj va penetra in toate structurile
polimerizeazh,Se va apliqi
se
dupi care, se face c u;oari uscare
ineralizate gi solventul ," nu
"uupora
ca intotdeauna gi un al doilea strat-

5.1.3.6.

PLASAREA MATERIALIILUI DE fuESTAURATIE

Pertru plasarea mrferialului de restauralie trebuie avute in vedere mai multe aspecie:
in directi legSturi
- Se va alege rnarerialul compozir in flrnctie de stabilitate gi calitllile sale,
cu tipul de restaurare de efech:at:
nat'ural;
- Culoarea aleasi va fi adaptatd culorii dinteluiporozit*li;
l[sa
a
firi
compozit
- Se va aplica materialul
diferenliattr a dintel'u ln raport cu
- Se va face aplicarea ?n straturi, pentru a irnita ctrloarea
diferitele zone.le suprafe;ei sale- Se va polineriza fiecare strat care nij trebuie si fie mai
gros de 2 rnm; la suirafala dentara aplicarea va fi c5t rnai planl pentru a reduce la rninimum frnislrile ulterioare;
- Finisarea morfologiei suprafe{ei dentare.

este rein comparalie cu atte tehnici estetice, metoda directi de restaurare cu rlgini compozite
procum:
lariv simpl6, *pidi qi econornici, dar ea prezinti dezavantaje clinice destul de importante
Dificultatea de a obline un punct prcximal corcct la cavitSlile de clasa a II-a;

in

..

Abraziunea ocluzald a restauraiiei;

care' la rfindul
Contraclia de polirnerizare, mai ales la cavitSlile extinse de clasa I 9i a II-a 9i
poshestatrretorie;
siu detenninl apariqia nricroinfilhafilor marginale precum 9i a sensibilittr{ii
Nu permile pistrarea de stopuri ociuzale stabile'
scopul elimintrrii acestor neajunsuri, au fost plopuse diferite pr'rcedee:
Segr,nenlarea

polime#eni, folosind telrnica polistraturilor crizontale, oblice sau tridi-

mensionale(vezi

fig.4.ll);

beta-quark Glass
Condensarea gi polimerizarea de conuri sau iptroducerea inse4iilor de
Insert, acstea din urmi in scopul (veti fig- 4'l l):
reducerii volurnului de material compozit srrpus contrac}iei;

cregterii rezistenlei la abraziune;

dentare;
cregrerii modulului de elasticitate la valori aserninitoare lesuturilor dure

reducerea exprnsiunii termice-

astfel, restauraJia delauoAceste inserturi se introduc in rnasa de cornpozit nepolimerizrt 9i,

rezultat avdnd propozit va face masi comul cu acsste blocuri de sticli alumino-silical, ensr)rnblul
Au dezavanpri*reg fizice mai bune (expansiune termicd, contraciic de polimerizare, radioopautate)'
ridicat'
L;uf oe prelungesc timpul tle lucru 9i au un prel de cost mai

5.1.3.7.'ADAPTAREASTFII{ISIREARESTAUMTIEI
Se realizeazl dup] urmitoarele

principii:

Se incepe prin a iustrui marginile resia-uraliei;

Se stabilesc punctele de contact ocluzale;

Nu se vor utiliza instrumente de finisare cu vitez[ mare;

Se va modela conhlrul corect in raport cu strictura dintelui;
Se utilizeazi discuri de lustruit din cauciuc;
foarte fine;
oblinerea luciului de zuprafalI se va face cu discud de t-inisat

-Aplicareauneirtrqinicuviscozitatesctrzut5pesuprafalacornpozitu}ui.
de suprafali 9i prezintl porol
Toate cbturaliile directe din compozit au defecte rnicroscopice
la nivelul marginilor *i
zitili. Rlqinu d. *rrp*fu!5 cu visc.ozitate ;lzute penetreazf in *ceste poroznbf
115

Mariana Brandusa Popa Eswtico

tn odontoteropla restaurctosre
a suprafe{ei restaurafei care
va deveni astfel mai pufin vuinerabilr.
Dupd finisare, toata suprafafa
marginile obruraliei vor fi supuse
si
din nou grauirii aciie, ,paruie q,
uscati
gi apoi se va plasa un strat
rdqini cr"r vascozitate sctrzuti pe
de
toate aceaiii-suprafald,
astfer preparat. Duptr eriminarea
excesului cu ajutorul ae-rului,
marginile vor fi cur{laie "i*p"ri*rui
un'fi,
d,
mirase
dentari dupi polimerizare.
Excesul de ri$intr va trebui
"u
i"o.pe?uii

t
I
t

ae-L murginire gingivare

gi pmximare.
cu toate neaiunsurile prezenlate, aceasta
modalitaie
de
restaurare directl a dinfilor cu
ale cornpozite este acceptati
materibine de cai." pa"i"o1i. evouliu
tu cL
in continuare in privinla
imbunrrifrii calitililor acestor
rnateriale' a iebniciro. a" uii"u.",-a "rirram
accesoriiror necesare acesrei4
zuc*mpozite,nai *sre dependent qi o"

::::[:':XT:i::ffi:::H-##:ff#:
-

"Lrir""i"i

care.dedara

Priceperea gi manualitatea
medicurui, talenrur rui;

seleclia corecti a cazurirorce

beneficiazi de acest tip derestaurare;
Modul in care pacientul purtitor
al unei asemenea restauratii gtie
sE respecte indicagiile

;,T::T:,'-Tf,n'-;nf#H*.'J;;i;;;"bb,bio';;;;;;:;"n,ritmici5.2"

IIESTAUNANT ALE DINTTLOR CU LEZIUNI

CARIOASE PRIN INLA'-URI
DE COMPOZTT
Incercirile f5cute de cEtre practicieni
inrezolvarea neajunsr'ilorrestaurrrilor
;tr;;;il; semidirecre {aireci-iidire*e) sau indirecre directe cu matede resiaunre, mai

riale compozite a d'rs la aparir;

:irff..i:T:';""#i&*r::l':m;ffi

ff H:::;::,piesa*rer."oii*,r'n;oocunoscuti

Inlay-urile diu rnatenai" po*poJir*

reprezinrI o arternativd destur
lizati pentnr reconstrucliu
de recenti gi aecvent utir"ti*il,
dio zona rater"ii a arcaderor dentare
rare esteticr a |esufurilor dure
Ere permit o restau"i*ur"
dentare
,pr" deosebire ce iestaur.rrile riirecte
au
avantajur cd re_duc
lnuli contraciia de ptfiT-.liT. u ""o,
gi sunto,"i-rlirr""te ra abraziui.
imbun*tdfte ale resiauraliei
Acesre calittr;i
""*por;tuiui
din thi;t;;p"zitr apar
ur**
a faptului ctr o mare parte din
rialul compozit folosil pentru
mare"u
*.ril*.Jiay-ului
p"ri-*r*ti
inainte ue rxar*a-jcestuia in
riorul preparaliei 9i doar o
inre_
"rr.
"uottuiffii]rro. rr*, !n aL rrginr de cimenrare va fi zupus polimeriznrii
in timpulprocesurui de cimenfare
i""*r"ri"i in interiorur preparafiei.
Daci gratam:nhrl leziunilor" cu
ni"tae.e. a" ,uurrroJeiuft- a.o,*e
rr:ai constituie o problemd,
*ut"riui"i. iolrporit" pe*ri1afi ,rrotrr*u a din$ror anteriori astdzi nu
u"*rror]-.o a"r*rn ugurinfa gi
cu rezultate estetice bune'
nu acelagi t"*resraurtrrire
care specialigtii au incercat
iioT-l
"d;;;;,rirjrii-"a, mai dinfilorposteriori pentru
gi incearcd ince,-si
gdseasci
rezistente in timp gi c6t mai
din acesre sorulii o reprezinri

ff:ff*dffi,f,&ffi.j##:;;

;ilr;; il;il,oii'i.'u""

Avanttjele htcrastuliilor,"taio"
din compocit sunt:
Necesiti
o
preparafie
minimaii;

il:H-#ptare

buni a restauraliei la marginile preparafei,

in special la nivelul pragu-

nT:.ffiffffl1.*'iei

de

prizi

I
t
t
t

t
t
I

I
I
I
t

a matcnalului ccmpozit prin

porimerizarea piesei in

: *T::,*etic precum ti comportamentul in timp sunr bune;

permit
-_ Suntradioopace;
"j"#:F:ffi:: lf:,t ffi',::::,__; u*o *", de adaptat si reparat;
, ..;

126

t,

l,

I
I

capitolul

.I l

ri

I
.l
li
I

.:

I'

It
-1"

r;

I
:5=

I=

I
=-

L[odatitdsi de refacere afzionomiei dinsilor cu mateiale compozite

Au un prel de cost accesibil;

Tehnologia de laborator a acestor piese e mai simpli detdt a celor din porfelan
sau metrl.

Statusul dentar, estimarea imaginilor radiologice;

Efectuarea unei fotografii ca document a situaliei crinice inigiale;
starea cintelui ce va fi restaurat qi tipulde preparalie ce va primi inlay-ul;
Localizarca dintelui pe arcadtr, psntru a aprecia efortul mecanic pe care restaurafia

il va sustine;
Iv!trrimea gi nurndrul restaura{iilor. Cazurile in care e vorba de a restaura un
numtrr limitet
de 2-3 dinli localizafi pe hemiarcade diferite, pol fi rezolvate ideal prin tehnici
semidirecte
pe cind atunci cAnd trebuie tratali mai mulli dinli simultan p" u"""ugi hemiarcadl
sunt indicate tehnicile indirecte;
Aprecierea riscului de carie;
Caliratea igienei orale;
Estimarea culorii;
R.ealizarea unor modele de srudiu;

Timpul avut la dispozigie gi rtrbdarea pacientului;

Posibilililile financiare ale pacientului.

Incrusta;iile realizate din rnateriale comr:ozite sunt indicate pentru:

I
=
:a

Afunci cdnd ne decidenr sd alegenr ca metodd de restaurare esretici un inlay din rdqintr
compoziti este necesarr o evaluare corecti a urmlrcarelor elemente:

li
I
;l
II

Restaurarea molarilor gi premolarilor ambelor arcade dentare;

Dinli care prezinttr margini de small necesare sigiHrii cu o grosime de cel pufin 0,5 mm;
Restaurlri conservative ale <tinlilor care au un istm vestibulo-oral de cel pulin l/3 din dis-

tanla intercuspidianii;

Restaurlri estetice la gacienli cu bruxism, peniru a modera abraziunea dintilor antagonitti;

inlocuirea unor restairafii de amalgam din motive estetice sau datorittr unor defecte de
inchidere marginali ele acestcra, fracr.ri ale restaualiei sau a pere{ilor dentari;
Inlocuirea restauraliilor din materiale compozite compiomise din punct de vederc al
integrit5;ii lor sau a aspechrlui colcristic.

5.2,1.

G=

I.
I
E
I

Couceptul restaurarilor estetice adezive a schimbat principiile clasice, smbilite de Black in

prepararea cavit5lilor astfel incit, pentru a;est tip de restauralii, reducerea de
;esuturi dure dentare
tlevine mult mai conservatoare ?ntrucdt tehnica de colare asigur[ sigilarea corecttr a interfelei
prepara{ie/ restauralie fEri a mai fi necesari o extensie preventivi gi retenfie suplimentard.
ln cazul inlay-urilor estetice rlin cornpozit efectuate prin metoda sernidirecti (direct-indirectf)
sau

indirecti existi urmitoarele prilcipii'in prepararea dinteiui:

'-

se vor elimina lesuturile drne <lentare afectate de procesul carios;

Se va rEaiiza o cavitate care s[ penniti o grosime a materialului restaurator care si reziste
la presiunile masticatorii (cel pulin 1 mm ?n zonele nesupuse fo4elor ocluzale gi de minimum l,5.mm in zonele e{pusc acestor forle);

?ntilnirea dintre pere{ii preparaiiei toebuie sh se realizeze prin linii gi unghiuri rotunjite pentru a facilita realizarea piesei gi a reduce riscul de propagare a fracturilor;
Perelii vestibulari Ei orali ri caviti;ii verticale (clasa a ll-a) irebuie si fie ugor divergenli
spre ocluzal gi spre dintele vecin, iar unghirrile de intilnire diiii,-c pcreiele gingival qi cei
axial si fie bine exprimate;

I
t
I

t
=

PnrpanannA DINTELUT

aa2

Maiana Brdnduga Popt

Esteticsin odontoterapia reslsaFatoare

Plasarea marginilor cavitilii si fie in afara zonelor centrale

ocluzale trndc existl pericoiul de
fi'acturs al marginilor rcstauraliei. E de preferat ca toate marginile
cavitl;ii s{ se terrnine in
small dar este posibiltr situa;ia in care marginea cervicali
9i
a unei preparalii sa
rre

Perelii preparaliei

sd

cement;

fie nerezi, {ird anfractuozititi:

Peretele pulpar trebuie plasat Ia cel pu{in 1,5-2 mm adincime

gi la cel pugin 0,5 mm in dentini:
Plasarea peretelui axial se va face in raport cu extinderea procesului

carios;

Fonna peretelui pulpar nu trebuie neapirat si fie plantr,

ea va depinde de exlindffea procesului carios qi de necesitatea de inserlie gi dezinse4ie a piesei in
cavitate;
Daci peretele pulpar estc la mai pufin de 0,5 nrm de
lesurul pulpar, se va aplica un strat
de protecfie pulpari. se va recurge la o reconstructie p.rcr"tui'pulpaicu
u
cimenfuri
ionomeri de sticltr care ofertr gi o posibili protecfie ta ca.ieprin
etibe.a.e d" fluor. Aceasti
proteclie prin reconstruc{ie cu ionomeri de sticll este
aplicabild gi acolo unde marginea
cervicali se lermintr in c*rnent.

5.2.2.

Mnrone

DE REALTZARE A rF{LAy_uLUr

Realizarea unei incrustalii din rnaterial compozit

se poate face prin 2 metode:
meroda semidirecti (direct_indirecttr);

metoda indirecti.

5.2.2.r.

METODA SEMTDTRECT,4 @rRECrl_rNDrRECrl)

Metoda semidirecttr (direct/indirecti) de realiiare a inlay-ului
presupun realizarea accstuia
direct in gura paciectului dar el va fi terminat
in afara ei- Se ya proceaa in felul umriton
) Duptr r{:elizarca preparaliei dintelui, car.itatea va fi spllati, uscati, bine izoiati, scop pentnr care e de preferat sixe foloseasci diga- Dintele gicavitatea
as#el pregrtite vor fi lubrefiate prin pensulare cu un lubrefiant compatibil cu materialul
eompozig, J** ou fi intins cu
un jet de aeq aceasti operaiiue.: are drepiscop
str pe.rmiti ca intay-u1, dupr realizarea

poattr

fi indeptrrrat

eu

s4

ugurinll din cavitate.

I
I
I

t
I
I
I
t
I
I

sd

F La cavitatea

astfel pregltifi se va aplicq penhu eavitii;ite ocluzo-pmximale

o mahice kanspaui reflectorizanti. Rigina compozit[ aleasi va fi plasattr
in preparalie dgpr tehnica indicat'2l tiputui de nnaterial conrpozit gi iupi tipul
de cavirate 9i apoisuiuse pohmerizarii.
Pobmerizarea, o dattr terminati, piou uu n:scoastr
din eaviete. pentru inlay-ul proximoocluzal se va folosi, in acest scop, o sondi denari
cu care se exerciti presirmi dinspre zona
interproxirnali spre ocluzal, cu atenlie si nu se
frachrreze marginile sate sau un fir de afi

parenti

9i

plasat interdentar qi fixat inr-o oxcrescenltr

a materialului
tral, in zona fosei, ea jucAnd rol de rn6ner.

de regu6 la nivelul oen-

Dupi indepErtarea sa, piesa va fi supusi unei noi potimeriziri

in afara cavittrlii bucale timp
de 60 de secrnde, dupi care v1..fi zupusl ,*oi p*o",
terrnic sau fotolemiic (postpolinerizare) fut-un cuptor la llO'C timp
oe 7 minute, combinalia dintre cildtri
$i hmi*n
asigurdnd o gotimgnrare com$etl a unuturirloloi.
Aceasttr tehnicl imbunstfiegte astfel proprietifile flsico-chimice ale materialului, rezistenla
sa la abr.aziunq stabiiitatea dimerlsionali gi permite o mai bund adaptare pi srgrlare rnarginaltr.
Piesa astfe'l'ob$nuti ?nainte de plasarc

r28

comp#t,

ii

cimcntare va fi prcbati in gtpb, uimirindu-se:

integritatea marginaltr a piesei;

interrela;iile de contact proximal cu dinlii vecini;

relafiile de ocluzie cu arcada dentartr antagonisttr;
culcarea inlay_ului.

I
I
t
I

I
I
I

capitotul 5

Modalitdsi de refacere afzianomiei dinsilor cu materiale compozile

Se vor efectua evenhtalele retuquri, dupi care piesa va fi cimefi*ti in cavitatc. [a accst
scop, se va recurge Ia curlfarea atenti a inlay-ului gi a suprafelei dentare inaintea gravini
sale acide- Se va alege sistemul adeziv astfel: pentru un inlay foarte transparent se va utiliza

un sistem de colaj complet fotopolimerizabil, pentru un inlay,nnai pufin transparent gi o

restauralie mai mare se va alege un sistem <<dual>>. Se va aplica adezivul de colaj gi
primer-ul pe suprafala inlay-ului dupi care el va fi plasat in cimentul de sigilare din cavitate.

Se va indepdrta excesul ocluzal qi proximal, se polimerizeazd rapid qi scurt intay-ul duptr

I
j

-i
I
=

c3re sc va verifica daci in zona proxirnali nu existA exces- Rigina in acers.tl fazA nu esle
inci total polimerizati, ce6a ce permite ?ndeplrtarea resturilor existente cu destuld uglringtr,
cu atlt mai mult cu c5t inlay-ul este suficient fixat pentru a nu putea fi dislocatDupI indeptrrtarea excesului de material existent se va face polirnerizarea cor,nplettr a
inlay-ului prin fotopolimerizarea acestuia timpde 3 minute (l minut oeluzal, gi cSte I minut
vestibular qi oral) dupl care se reverifici suprafala sa gi se vor indepirta evenfualele resturi

rlmase neobservate in faza anterioari.

Se scoate diga gi se trece la finisarea prepara{iei. Pacientul va fi instmit asullra igienei
orale cotidiene, va fi chemat la control la 2 slpt-Imdni pentru a indeptrrta gi uttimele resturi

dc ciment ce mai pot exista.

5.2.2.2.

I
r:

=!

METODA INDIKECTI

Meroda indirecti dispune de doui variante de lucru:

- O melodl indirecti imediat6, care presupune realizarea piesei in aproximativ 20-30 de
minute ln labcrator;
- 0 metodi indirecti realizatf, in laborator in doui gedinfe de tratarnent.

5.2.2-2.1.

1;

t=
:=

I'=
I
a?

I
=

r
=

I
-:
-=
I
I.

I
=

MnreperNDrREcr,trtMEDrAr.i
Reprezioti O altemativtr de realizare a inlay-ului din ragine cornpoziti pe un rnodel realizat
dupd o amprentl a preparafiei dinte&ui in alginat in care va fi turnat modelul din silicon cu vdscozitate
sc6zutf, gi prizi rapidl Acesta va fi plasat pe un soclu de silicon dur gi modelul obfinut va fi tliat cu o
Iami ds ras (fiecare dinte de restaurat in parte) astfe! incst contactul la nivel gingival sd rdrnini intact,
oblinflndu-se,.in final, un bont mobil.
In acest rnodel se va realiza de citre tehnician piesa din r{gini cornpozit6, dupi tehnica
descris[ la metoda semidirecti, acesta respectind indica{iile medicului cu privire la culoarea doriti.
Anatomia ocluzaltr qi proxirnald a dintelui trebuie, de asemsnea, respectatl gi refrcuti cofecl
Polirnerizarea se va face complet, cite .40 secunde pentru fiecare tbli gi, dupE terrninarea acesteia,
inlay-ul va fi scos dq pe nodel prin ugoarb preslune dinspre proxiinal spre ocluzat. Urmeaz6
polimerizarea prin cAlduri la 100"C pentru 15 minute in cuptorul CRC -100 Curing Oven (Kuraray)
sau 7 rninute la I l0"C in cuptorul de fotopolimerizare Dt 500 {Coltenc AG) sau sisiernul Ivomat de
polimerizare Ia cildurVpresiune (tvoclar Vivatlent).
Piesa r,ealizati dupl aceasti metodl va fi supusd aceloragi pregltiri descrise la tehnica semidirecti inainte de cimentare, iar cimentarea sa va necestta aceeagi tehnici deja descris[-

5.2,2.2,2.

Mzrope rNDrRECrl lx noul fiEpWE DE TRATAEIEI.iI

si rcalizeze o Brllprcnbare intr-un tilnp at6t a dintilor de restauFat cel gi a antagoniqtilor, cu rm malerial care si rimAntr stabil pentru a puisa fi n"imis il labor:tor. Dupi
Presupune o amprenti prin care

aceasttr amprentd tehnieianul realizeazil rnodelul cx preparatia penbu inlay pe un bont mobil pe c:re,
cu ajutorul unui creion de culoare roqie el va marca rnarginile preparafiei, iar pe suprafafa praparatiei
va plasa un mediu de separa;ie prin pensulare gi uscare cu un jet fiu de aer care si pennitl acoperkea

fiecirei zone a prepara{iei.

Dup[ realizarea amprer]tei, prcparalia de la nivelul dintelui va r"i resiaurati provizcriu cu o
rdEini acrilici autopolimerizabili. Nu se face izolarea pentru a perrnite unui strat frn de salivtr si
urrecieze preparali4 avdnd astfei, roiui de iubrefiant De;BSar iodepEfterii restauraliei. Drryd ajustaroa
restauraliei provizorii in ocluzie prin miqcdri de ?nchiderc Ai desehfoere a gurii gi mige4ri de laleralitate,
''

t?fj

Mariana Brdndusa Popa

Estcfica in odontoterapia restourarosrc

dupi polimerizarea inilialtr pnnn l:i cea finalh, restaurafia va fi rniqcari sus-jos pentru
a nu se lipi. DupI
terminarea polimerizarii piesa este scoasl din guri, se indeptrrteazd excesul,
se finiseaztr, se refixeaztr
in gurd, unde, cu ajutorul hartiei de articulafe va fi controlatl ocluzia gi flcure
piesa,
astfel pregatiti va

ultimele rehrguri.

fi cimenlatl temporar cu un ciment non-eugenol.

in laborator tehnicianul

vi

realiza inlay-ul duptr acei-agi tehnici a metodei indirecre imediate

dupd care, in gedinp urmitoare, piesa e trimisi in cabinet.

Medicul va indepirta restaurafia provizorie evitdud deteriorarea prryaraliei gi

va realiza o
curafire a acesteia de orice ume de ciment,Urm eazl o sprlare, uscrre gi
izolare a dintelui, preanm gi
curdlirea inlay-ului care va fi a{ezat cu bldndefe in cavitate unde
va fi evaluat dupi aceleagi criterii ca
la metoda semidirecti' rehrsat, individualizat, finisat qi lustruit duptr
care va fi cimentat in preparalie
dupi tehnica descrisi anterior.
s.2.2.3"

REALIZAREA INLAY-ALT]I CA AJIJTORUL METODEI

DE RECONSTRUCTIE

fuleioda reconstrucfiei in realizarea unui inlay se uiilizeazi la

dinti ce prezint[ o restariralie de
amalgam sau compozit comprornisd, inn-o preparafie
cu distrucfie importantl a lesuturilor dure dentare
caie ai necesiia o res'auraiie foarte voiuminoasi- in scopui
conservdrii cdt mai mult a ;esuturilor durc
dentare, se va proceda la o reconstruclie a cavitelii
existenl, dupn indepdrtarea restaura;iei'vechi, necorespumitcare {Schmids6sr 1999) (50). Aceasta reconstruclie
reprezinttr in acesr cal oparre importanti a
realizirii r:nui inlay estetic din rnaterial compozit- Tehnica sa de realizare
presupuue mai multe etape:

F,nestedq dactr aceasta este necesari:

bnlareacAmpului operator;
indeplrtarea resLauraliei existenre gi a linerului, cend actssta
existtr gi exputrerea fesuturilor
dure denlare in totalitare;
indepirta:ea iesuturilor alterate de un eventual proces carios existent;
Aplicarea unui strat dtrmaterial pmtector cu hidroxid de calciu, daci
peretele pulpar sau
parapulpar are o grosime mai mici de 0,5 mm gi proteclia
acestuia cu ciment ionomer de
sticl{ ca rnaterial Ce :r:coastruc{ie ce are gi avantajoi cil permite o prareciie
impox-i.ra
apariliei cariei secundare prin eliberare de fluor; anrnci c6nd prorecfa
pulpartr nu e necesard, tehnica de hibridizare a plfuii dentinare oferi o protecfie
suficienti ;esutului pulpar;
Aplicarea atentl a gravirii acide in cavitatea asrfel pregititi prin
metoda ..total etch", cu
acid fosforic 30-4V/s timp de 15 secunde; nr*"oe rpalare abundenri
cu api qi uscarea

scurti

a cavirtrlii;

Aplicarea imediati a adeziwiui de colaj; alegerea unui material

adeziv de ultima generafie
este de preferal pentm acest tip de reconstrucfie;
Dupe aplicarea qi polimerizarea adezivului dentinar gi primer-ului,
a
cavitatea va li umpluti
cu material conqozit de preferinltr Fansparent,
p"-itr o restaurare hanqparenti, se
polimerizeazi rapid este u$or de modelar se poate
5i
,ritiza insd orice att material oompozit.
Se va realiza ulgrior preparafia in materialul resfaurator
aplicat anterior cu ajutorul instrumentarului rotatig la inceput fieze diamantate, avind in
vedere ci toate limitele p,reparafiei
si se afle in small, exceplie put0nd face zoua cervicaltr a preparafiei
care, uneori, se afltr in
cemenl Du.oi prepararea grosierl cu frezele diamantate,
fu"" finisarea preparafiei cu
freze dure sau cu instrrrmente de mind, mai ales peretele proximal
gi zona cervicaltr- perelii
proximali yor fi modelafi suplimentar cu discuri.
se verificr limitele preparafiei, dactr nu existl resturi de
fesut dentar alterat, daci exisili
volgm suficient pentm inlay, daci e bine str se realizeze inlay
sau e necesari realizarea unui
ontay sau coroani partiald;
Amprentarea cavitifii, realizarea obruraliei provizorii,
realizarea inlay-ului in laborator;
pr-oba qi plasarea sa in cavitare riupa retragerea
restauraliei provizorii sunt identice cu cele

"*

,i

descrise deja.

r30

I
I
I

t
I
I
I
I
I
I

I
I
I

capilolul 5 - lulodalitdsi

Estetica sa este buni, adesea mai buni decit cea a ceramicii gi se menline timp indelungat
daci este realizath dupd o tehnictr corecttr qi pacientul respeetd toate indicafiile medicului;

Rezisten{a la atrraziune depinde de tipul de material folosit gi de abraziunea smallului;

inlay-ul de ceramici poate abraza foarte putemic antagonigtii;
Ambele metode pcrmit o preparafie conservatoare dar, fala dc ceramici, inlay-ul rle compozit cere un vclurn mai mic al pieparaliei;

Se adapteazi ugor gi se

repiri

Ia fel de ugor prin simplul adaos de rtrgina compozitf;

Tehnica de lucru este u$oartr.

Are insd citeva inconveniente:

I,:

j:

Rezistenla la abraziune este inferioari inlay-lui din ceramictr;

Nu este incd suficient de rezistent pentru plasarea sa pe suprafelele dentare

forlelor ocluzale.

Avantajele

I
r:==

?n

supgse

raport cu restsurdrile compofite Cire*e

Oferi medicului posibilitatea de a conhola limitele cervicale ale restauraliei, de a realiza o

adaptare corecte h pragul gingival qi o morfologie corectl a fe;ei proximale precum qi
realizarea unui punct de contact optirn gi a unei oclrrzii corete;

Prin modelalea gi finisarea compozitului in laborator se por imb,',meieii proprietlfile sale fizice, mai ales dupd tratarnentul la cald care determini, cregterea rezistenleita abraziime, la
flexiune gi a modulului de elasticitate;

E relrtiv ugcr de oblinut gi phsai in interiorul preparafiei e simplu de obfinur o si,gilare

9i
buni a marginilcr, ceee ce reduce rnuit posibilitacea de aparilio a caiiei secundare gi a coloratiilor la nivelul digiilor cuspidali in raport cu obturaliile direce cu rdgini- pierderea

.E

I=

r=

I-

etan$eiti{ii marginale este redusd.

Dezavaoiajul aces:ora este ca telinici indirecttr ne;esiti:

l=

- o gedinftr suplimentari de lucru la fotoliu 5i o restauralie provizorie;

- Costul manoperei este mai rirticat datorit[ suprapunerii costului de execu]ie a piesei in !a-

boratorul de tehnici dentari.

fzionomiei dinsilor cu materiale compozite

Avontajele inluy-ului de compofit in raport cu cel de ceramicd

de refacere a

5.3.

I
l:.

t:
I
==

t-

I:

dlci

TEHNICI DE ALUNGIRB A FINTILOR FROF{TAL{

Abraziunea dentarf, fractura prismelor de smal1, virsta pacientului, parafuncliile pot

s] con-

la o scurtare graduail a Cinflor incisivi. Pentru foarte mul]i pacienfi u"."itd scurtare provcaci un
disconfort important din punct cle vedere estetic pentnr ei devine foarte'importanti refacei-ea hrngimii
Ai
dinlilor incisivi aga cum au fost ei la inceput.

Pentm alungirea dintilor incisivi este trecesari qi esenjial5 o analizl a orieatirii acestor4 a iipr:lui de ocluzie piezenti- O disocluzie orizontali suficientd, exisienla con<iucerii canine'rn migclriie
de lateralitate ale mandibulei astfel incAt s[ avem o suprafap de smal; suficient{ pentru gravare a.cidd,
ioate aceste aspecte reprezinti factori determinanli pentru plasarea unei maryini incizale libere. lnaintea tratamenrului se va proceda pe incisivii nepreparali Ia o alungire a lor cu ceari sau cu un compozit
care va permite medicului si aprecieze fezabilitatea tehnicii de alungire a dingilor cu material **pozit prin metoda directtr gi pentru a verifica estetica gi firnctionalitatea acesiei restaurari.
Dach rezultatul este bun se va treca la realizarea unui ganl periferic, situat la nivelul merginii
libere a dinieiui, cu ajutorui unei fre;c diamantate flacfutr. Marginea liberi va trebui si prezinte o ioad
de retenfie zuficientl pentru ccmpozit pentru a evita astfet frae*rarea obhraliei. Lirnita palatinald a

t3i

Maiona Brdndusa Fapa

Esteriea in odantoterapia rntauratoore

preparaiiei trebuie plasati in aga fel inc6t punctul de contact ocluzal

si se afle pe small sau sL fie in
zona unde sfianrl de compozit este cdl mai gros posibil, darin nici un caz
la nivelul marginii obturaliei.
Limita vestibularl trebuie bombatl pentm a diminua contrastul intre compozit gi
small

I
I
t

I
I
I
Fig

5t7

X7ffir:"':!:;;!r :";:l:l':*r,,

ror

Se poate utiliza materialul cornpozit hibrid datoritx stabilidfii

lui gi pentru inlocu,irea denrinei
pe cdnd compozitul cu micrournpluhrri va fi folosit pentnr posibilitatea
de finisare a shahrlui de
ru-prafa;i- Peotl'u aplicarea maieriaiuiui compozit ," ou ,""rnge
gravarea
la
acid[ a suprafelei
preparafiei, spllarea sa, aplicarea adezivului de oolaj
dup{ carg se apliel materirlul eompozit, daei este
posibilpe fa;a linguali un compozit hibrid co *i"toparticule gi pe
fafa vestibulari o rigia{ mieroEarjat[.
Forma anatomici a dintelui se realizeaztr dup{ aplicarea compozitului,
iar fonna de conhs qi
rnarginile libere sunt determinante pentru aspectul estetic final.
Se vor folosi matrici adecvatg pregdtite
in prealabil coroane paryale transparente.

Finisarea se efectueazi cu instrumeatar rotativ iar la nivelul marginii gingivale

s pxlage utiliza
u:r instnrrnent de al6a4 tip bisturiu- Penh'u spaliul proxir:ral
re utilizeaztr discrui fine de lrxtruit. Se pot
utiliza cupe sau discuri de sauciuc pentru a se obline o suprafbgtr
cit mai lustruittr" filrd a modifica forrna
ana tonnici superfic ialtr

I
I
I
I
I

Duptr' terminarea

adaplrii gi finisirii, restaurafia va fi supustr gravtrrii acide cu acid orto-fosforic, spilatd' uscatii gi se va aplica pe suprafaEtr astfel preparattr
origina cu viscozitate scEzuti in scopul umplerii microporozitililor de la suprafala gi rnarginili
restaurtrrii.

txcrrmERnA uNoR TREME sAU

5.4.

DTASTEME CU R,4.$INI COMPOZITE

PRIN METOI}ADIRECTA
care

Pentru a realiza inebiderea unei diasteme sau treme

medicul trebuie s[ facd trn examen clinic
?n evidenti citeva elemente foarte irnportarte
scopului r:rrririt:

si scoati

analiza surdsului, a mirimii dinfitor frontali, a relaliei

dinhe dinf, diagnosticul etiologic;
cantitatea gl c.alitatea gingiei e p*pilei inlsrdmrare.

;i

Diastema qi tremele pot fi inchise estetic prin metoda

directa cu rnateriale cornpozite sau prin
falete vestibulare din cerarrici- Alunci cdnd se recurge
la metoda directii de inchidere a diastemei cu ajutornl r5ginilor cornpozite prepara$a ce va rezolva siCIalia
tebuic si fie minimald" cu un ganl lejer in smal1.
R-estauraqia va fi deplasati spre veisarhtl palatinal
psfiirri a permite inchiderea arrbrazurii inierdeniareDintele astfel preparat va fi supus apoi acioragi
operaiii ca incaz$lrefacerii inillimii dinfilor incisivi132

l:
t:
a'

l-

--

I
I

l
:

capitolul 5 - Modalitdsi

de refacere a fzionomiei

dinsilor cu materiole compqzite

Diastema nu jeneazi simetria surisului dar dacA dinfii sunt prost proporfionafi atunci prezenfa
sa este mai pu;in bine tolenttr. Medicul poate nrodifica forma din;ilor gi deci gi surisul
pacientnlui-

Spaliul interproximal este un element important din punct de vedere estetic, gi o papili normal
dezvoltattr in urma tratamentului de inchidere a diastemei poate s[ apari upeori ca o zonE
oeagr[ trirurghiulari evidentl (ng. 5.18).

I
I,
ir

t_
,i:

t
t
i?

;-_
=

l:
i:

T
r:

Fig- 5'|8

ajutol! rdsinilor compaiie (metoda direcid)-

Tratamentul se deruleaztr tn urmtrtoarele etape:

- Suprafefele proxinrale care lirniteazi diasterna surt prelucrate cu prudenitr cu qiutorul unei
freze diamantate realizindu-se un gant unic in small;
- Se va adapta o rnatrice corcnari transparentl pe dinlii limitanli ai diastemei sau se aplicl
materialul compozit stht cu shat;

Partea de srnall ce prezinti preparalia in

30 de secuncle apoi spiiiati qi uscati;

pnf va fi gravatd cu acid fosf,oric 3}-35a/o timp

-- Se va apiica un strat fln de adeziv de colaj gi se polimenzeu.i;

- Matricea preparati anterior $e va umple cu cornpozit care este fotopoirmerizat

de fiecare parte (fap vestibulari gi palatinali) cu o lamptr de fotopolimsrizare

de

timp de I minrrt

prtemici;

Dac6 este neeesar, se va proceda la finisarea cornpozitului gi la o stratificale suplimentari

cu o tenti de culoaie d fsritl;

=j-

,,

Inchideres diastemei cu

Pacientul trebuie pus in temi ci inchiderea diastemei se poate face gi cu un fratament ortdontic dar pacienfii sunt mai pulin dispugi se accepte un asemensa tratament care st de ltrngi durati gi
,existl posibilitatea unor recidive. inchiderea diastemsi cu material compozit esre c
-*rodd rapidh gi
eficace care permite o interventie rninimaltr a$rpm dinteiui.

l_

Finisarea se efectueazl ca la orice restaurare de courpozit gi se va proceda la aplicarca uuui

slrat fin de rdgini cu vdscczitate sclzuti, uscati ugor 9i polimerizatri-

Aceleagi considerente trebuie avute in vederc ai la lnchiderea unor treme sau ia rezolvarca unor
defecte rninore de pozilie ale dinlilor pe arcadI (linguo-pozi;ie, vestibulo-pozilie minimi).

T'e
T

t
T

I
-.-

Fig. -\.I9

tuIodiJicaret

hi I2 in fctrmd de ldruS cu aiuton[

gompozitelor (wetoda directd].

I?T

Mariana BrfutduSo Papa

Estetics in odontoteropla restaaratome

TEHNICA FATETARILOR CU MATERIALE

).3"

I
I
I

COMPOZTTE
Este o metodl de rezolvare a unor defecte"tle filionomie dle ilinlilor prin
acoperirea totdld a
fefei lor vestibulare cu o faleti fizionomictr. Metoda necesittr lndeptrrtarea minimr
a srnalgrlui de pe
suprafa{a vesribulari a dintelui fiind astfel o rnetodtr mai biologicl decflt
restaurarea cu microproteze.
Metoda poate fi folositi 9i dupa o prealabili decolorare a dinlloa arunci cind
rezultatele acesteia nu
sunt satislrcitoare, decolorarea potenjand rezultatele faletirii.
Fatetele pot fi realizare din:

materiale compozite, rearizate prin tehnica direcHi sau indirecti;

din cerarnici, realizate prin rnetoda indirecti.

Lzinceput fatetlr'ile au urrndrit doar acoperirea felei vestibulare a dintelui

cu o fa;ettr din material compozit sau ceramici drrpi o prealabil{ gclvar acidn a suprafefei nElefuite
a smalgului. Aceastl
metodtr avea avantajul

c[

era:

neinvazivl;
permitea la nevoie si se recurgtr la o altl altemativi terapeuticl

Metoda era dezavantajcasi pentnr ce:

Determina o fafi vestibulartr a dintelui mult nrai bombati in raport

cu omologul siu gi cu
dintele vecin;

De multe ori deterrnina inflamalia mucoasei gingivale;

Dislocarea fafetei se pnrducea destul de frecvent.

Aceste neajrm5s-i au detemrinat aparilia metodei care apeleaztr la o lndeplrtare

minimf din

:'mallul Gpi vestibulare a dintelui care

preparaiie minimd are citeva avantaje:

,*,"*i

Realizeazi spafiul nsesar materialului petrftu faptare reficand in acelagi

timp gi aspectul
morfologic al dintelui;

Prin glefuirea minimald ce se efectueaztr se indepirteazl straful superficial

de small care, in
gercre est mei bogat in fluor gi deci mai rezistent la demineralizarea
acidi;
Permite realizarea unei suprafefe de smal; rugoasg optiml adeziunii;
Permite realizarea unei delimitiri nete a preparagiei.

Fatetele din materiale compozite pot

.-

fi realizate prin doui metode:

Metoda directtr, in care fagetele sunt executate de mefic iu cabinet,

Metoda indirectl, cu falete efectuate de medic in cabinet, dopi o amprentA
prealabiltr gi un
model de studiu efectrat drp[ aceasta, sau in laborator de citre
tebnician,^pe un modelul
efectuat dup6 amprenti

Aceasti metod[ consti in aplicarea pe suprafaga vestibulard a dintelui

modificat in acest scop
a unui material compozit fotpolimrizabil, de culoare asemflnltoare
cu cea a dintelui nan*al.
Inaintea tratamenh:lui ruedic";l trebuie sA {bcI 'rin examsn clinic
atrni, care sf,-i permitn
aprecierea unor elemente esenfiale pentru atihrdinea terapeutic6:

:
r34

l.

I
ll
lj
ll

a primi o S;ettr Cin rigina coropczitl- Aceasti

I
I

hezenla leziunii cauzatoare a modificdrii aspectului cosmetic al diurelui /dinfilor

cu
aprecierea etiologiei sale;
SI stabileasci gradul de implicare ai
;esuturiior dwe denrare {smalf dentintr) gi limitele acesteia;
Stabilirea stahrsului dentar, a igienei orale precum gi zr*scului
de carie ai pacientului;

tj
lr

lj
.l

l:

I
t

a'

I
T

I
I

Capilolul 5 - Llodalitdsi de rdacere afzionomiei dinsilor cu mateiale

compozite

I
I
I

Str stabileascb morfologia viitoarei fafete, in conformitate cu

cea a dintelui omolog ln acest
scop ss vor efectua fotografii ale zonei implicate gi un model de studiu:

Si stabileascl culoarea viitoarei preparalii in acord cu dorinfa pacienhrlrri gi cu vflrsta lui;

SI aleagi. materialul compozit adecvai, i,r funclie de ochzie de posibilittrlile de
finisare
$i
ale materialului ales;
Si stabileasci tehnica de tratament cea mai indicatl;
SI avertizeze pacientul cd va trebui, ca purtdtor al restaurafiei ce va fi efectuat6, si resoecte
indicafiile primiie cu privire la igiena orali gi sd revintr cu regularitate ia control.

Prvpararea fetrei vestibulare presupune indeptrrrarea din smallul

de pe fap vesdbularl a dintelui
a unui strat in grosime de 0,J-0,5 mm la dinlii vitali gi de
0,5-1 mm Ia dinlii devitali,

turuIconvex in sens axial qi transversal al coroanei dentare.

Limitele preparatiei vor fi:

cervicai:

)
F

respect6nd con-

p6ni la marginea liberi a gingiei,

subgingival;
supraginglva!;

proximal

pdni in vecinitatea puncfului de contact fEr[ a-l desfiin{a, pe c6t posibil;

incizal - p0nd la nivelul muchiei incizale fdr[ a se prelungi spre oral decdt dac{ este necesarl gi o alungire a dinteluildiniilor.

frotcalrrr,r

5.5.1,

cu

gr coNTRATNDTcAITTLE FATETiRTLoR
R{,$rNI C0MIPOZITE

Indicafiile faletelor compozite sunt sirualii clinice in care este afecrat smalgrl f6rtr interqiarea

dentinei cum ar fi:

Cezurile de uzr:rd dentari prin abmziune, leceizrte in reg!'-mea cervicali a dinflor anteriori;
Ca metodtr de tratament a eroziunilor cbimice;

Pati albi cretoasi ce nu beneficiazi de rezolvare prin tehnica de microabraziune;

Hipoplazii minore de smalg
Fluoroz6 sau discromii deteiminate de administrare de tetraciclintr, sau de alte cauzq la care
metodele de albire nu au dat rezultatele scontate;

in

sitrLralii clinice cu rnodificari de formi, vorum

9i pozilie ale din$lor;
Pentru inchiderea unor heme sau diasteme;
in nucge de ocluzig in sensut ci o ocluzie psalidodontl sau o ochzie adencn estg favorabili
faptnrii dinflor maxilari dar mai putin avantajoasl pentru fe;ele vestibulare ale dinlilor ftontati
mandibulari ce vin in contact direct cn fap oratil a dinlilcr maxilari. Tipul de ocluzie este factor determinant in alegerea tipului de materiat cornprozir Astfel, in ocluzia psalidcdontl, pen_
tru dintii arcadei superioare, materialele comlrrzite fotopolimerizabile cu microumpluturtr zunt
de preferaf ele pemri;dnd o buni finisare gi lur:truire
5i rirci un efect estetic matdm.

ln ocluzie psalidodontd sau ocluzie adAnctr in acoperig, la nivelul muchiei incizale gi pe o anumitd lungime a felei vestibulare care suporte forle mari, e necesar str se utilizeze compozite hibride
t.
r4u Lu *^^-^-----r--rxduruurllptulura.

Contraindicafiile fatetirllor sunt:

discromii severe;
ocluzie cao
-r la
-- can:
--f ,

obiceiuri vicioase {roaderea unghiilor, a creionului, ppei}, pacien{i cu bruxism etc.

t35

Mariana BrhnduSa Popa

5"5"2

Estetieabt odontateropia restuurrtoare

Tnmilc,q. DE R.EALIZARE A FATETELoR coMp

oztrl

Tehnica de realizare a fagetelor compozite necesittr o preparafie

ryecialdq ce are anumite

caracteristici.

PenEu oblinerea adAncimii neces:lre unei fafete din compozit

se utilizeaz d, frezs speciale eu lirnitato4 cu benzi active diamantate gi inactive, nerede, cu care
se iac in smalg ganpri H*-*trurr siy,r.vsrtieale cu grosimea ceruta, ce nu va deplgi pr,ofunzinnea de 0,3-0,5
mrn la Ainpi vitati dupi care, ganfurile
astfel obfnute se desfiinleaztr cu o frszi diamantas flactrri cu virf
rotunjit sau c,, o frezA'flac{rr obignuiti
(fig' 5'20)- De preferinli se lucreazd fdrtr anestezie pntu a
Frtea contnola sensibilitatea dontari.

I
I
I

t
I

li
Fig. 5.20

Frezele utilizate pentru prepararea

feyei vestibulere
a dinsilor fa vederea fasetdrii-

dinlii

in vestibulo-pozilie e necesard o
flefuire a unui strat mai gros de smalg care si permiti
teahzatea unei falete care str nu realizeze o bombare exagerattr
a felei vestibulare.
Diulii palatiniza;i vor fi faptali flrtr o glefui* priutubiH sau rma rnincrd,
penru a reduce canfititea de material compozit u*n"rurd faptirii gi asemdnrtor se va
proceda gi in cazul necesitilii
lnshiderii unor beme sau diastemt
La dintrii foarte inchigi la culoare, la care va fi necesari aplicarea
unor agenli opacifian$ sau
coirrarli zupir.'nentari se va giefui c lantiiaie mai mare de srnall care str pennittr
acestolalvfarginile proximale ale prep*raliei trebuie sd se extinii suficient
p*t o"!r;.*.u permite mascilrea
zonei afectate darpe cit posibil, e bine si se pdstreze punctul
de contaet intact, avdnd iu vedere c6 el
e foarte dificil de realizat ulterion
Limita cervicald a preparaliei vestibulare se va realiza s-u prag
Ei aici reducerea stratului de small
este de 0,3 mm 9i in concordanli cu aspechrl mucoasei
gingivale. iceasu limitii cervica!trpoate fi plasa6
supragingivaf zubgingival sau depreferal la nivelul m:rginii gingiei
libere. i" .r*r
Pe

grave, ca de exemplu cele- rcraciclidce gravq se va

indeplrna

tJu

*.oiilromii

iornire U rrrloar"

dentare

O" la baza preparaliei.

Marginea incizali va fi la nivelul crestei incizale gi in

aceastl zoni se va glefui un s11^at de
0'5"mm de small (fig' 5.21)- cf,nd este necelari in acelagi
ri*p p o lungire a dintelui,) glefuirea se
extinde peste rnarginea incizali spre lingual gi se va
tcrmina cu prag lingual rotunjir

I
I
I
I
I

I
I
I
I
l,
t,

Fis. 5.21 - Repraentarea schettaticd

preg7firiifeyei

vestibulare a dintelui pentru

fEetdrile de compazit.

r36

l'

I
I

Capitolul 5 - Modalitdsi de refacere a_fizionomiei dinsilor

cu materiole compozite

s.s.2.1.

I
I
I

TEHNTCA DIRECTI OE FATETARE

Tehnica directl de fa{etare presupune urmitoarele etape:

Se alege culoarea materialuiui compozit pe un diute aleturat,

umezit in prealabil, pe care

va aplica compozitul direct pe suprafala de smal; negravat, la lumina

r;t"i. S" va folosi
cheia de culori a trusei. Alegerea culorii este subiectivtr, medicul poate
s6 perceapl
culoarea in rnod difeit fali, de pacielt, tie aceca e bine ca alegerea
si fie fIcuttr
"uto.ii
impreuni cu pacientul gi cu o alti persoan5, asistenta de cabinet sau un
membpr al familiei pacientului. Acegtia trebuie si se puni de acord in privinla culorii.
Se va recurye, dac6
e cazul, la realizarea unor tente de culori diferenliate pe
arii cu aspecte cromatice diferite:
l/3 cervicali, l/j medie qi l/3 incizali_
se

I
)
)
)

Se spall 9i se usuctr dintele dupi care se izoleaztr cu multi aienfie

pentru a se evita contaminarea cu salivi a suprafegei preparate gi demineralizate, ceea ce ar impiedica
o adeziune
optimS' De asemenea, izolarea trebuie si fie buni un timp mai lung,
n."ar*, operatorului
in realizarea preparaliei.

Se procedeazfi. la demineraiizarea smal;ului ioicsindu-se un gei

demineralizant timp de
l5 secunde. Unii autori recomandi in prealabil izolarea dinliloivecini cu benzi de celuloid
pentru a nu risca atingerea zuprafetrelor lor cu gerur deminerarizant;
Se spald cu
Se

rxuci

apd

api suprafa;a gavate fimp de l5 secunde;

cornpiet dupd care se umeze$te suprafala dentard cu o bulettr de vattr umezita in

sau se face de la bun inceput o uscare incompleti a dintelui;

distilati

Se aplicl adeziv amelo-dentinar, o picdturd ?n zona cenbali a smalgului

dupd care, cu o pensuli fini se intinde spre marginile preparaliei gi a;oi este s$flag bl6nd cu aer gi se fotopo-

lirnerizeazd 20 secunde;

Se trece la aplicarea inaterialului compozit folosind una din tehnicile de fafetare

sa:r strat cu slrat-

care se aplici prin pensulare Car au tendin{a str se

acumuleze in zonele cu concavittrli qi se se apliec h stmt mai fin in zonele conv, sxc;

G=

FflIetqrel directd 3n eapd nercsitd foiosirea unei cape transpapente (l/2 vestibulari) care
va fi adaptatd la colet gi proximal pe suprafafa preparati, inainte de realizarea demineralizarii- Daci este vorba de aplicarea rnai m,-rltor fafete de compozit. este bine si se
recurgl anterior la pregdtirea capelor pe un model de studiu.
Dactr dinlii sunt foarte inehigi la culoare se pot utiliza, penfirt rnascarea acestei culori,
fie agen{i opacifianfi, care tmpiedicl irecerea luminii datoriti nxidului de ritan gi a aitor
pigmenti opaci pe care ii contin, fie colo;anli destinali s{ mcdifice culoarce fafetei.
Uneori, se pot aplica ambele in scopul de a iinbundti;i rer:ltatu! estetic al restauraliei.
Aceste substanle sunt r[gini de culori gi rriscozitiii diferitq pe baz6 de BisG]vLA sau
UDMA gi cu adaus de pigmengi sau coloranli. se prezinttr sub fonua de:
+ lacuri volatile (opacifianf) care se pensuleazd pe supraftia dentar6 pregltitd, in
grosime miniml;

-> siropuri (opacifianfi qi colorenli),

I
--

in capi

--+

geluri (opacifianli qi coloranfi), aplicate prin pensulare sau cu ajutorul unui instmmept de metal sau de material plastic.

Dacd dintele ce va fi faietat e foarte inchis la cutoare se hece la aplicarea upscifiantului care a fost ales in etapa de rlegere a culorii gi se va aplica cle la cervicii *p-"
incizal 9i pmximal gi, datoritd opacitelii saie va fi fotopolim enzat40 de secunde. Se vnr
aplica 2-3 straturi qi fiecare se va polirneriza separat. Excesul va fi indepirtat cu o fiez6
find <ii:imantata. Peste stratul opacifiant se va aplica din nou un adeziv care ya fi
a3tJ I

Mariana Brdndusa Popo

Estztico tn odontorzrryia restaurttoare

fotopolimerizat 20 secunde. Pe preparalia astfel pregdtiti se va aplica o cantitate

de
compozit cu ajutorul unei spatule umezite in rigina adezivi, dupd care
matricea coronard este umpluti cu material compozit gi va fi plasattr pe dinte in pozilie
corecli gi cu
presiune. Se va fotopolimeriza timp mai indelungat (60 de secunde) yestibular
gi oral
gi se indepdrteazi excesul.
.

Finisarea fa{etei se face cu freze diamantate efilate iar finisarea marginali cu

discuri

flexibile din oxid de aluminiu."Faleta-va'fi adaptati-in'pozifie de:relalir..cenriui,

propulsie qi lateralitate.

Aceasti metodl are avantajul ci este:

--) mai rapidi;
--> mai comodtr;
-+ contraclia de priztr a compozirului este mai redusl;
Are insE dezavantajul ci cere o buntr manualitate din partea operarorului.
Foletarer directi

strt

cu slral se face astfel:

aplici compozitul cu ajutod unor spatule cs nu aderi de acesta, spatule de aluminiu anodizat sau teflonat sau din material plastic, sau se umezc,te spatula inoxidabild cu o picdturi de adeziv. Se aplici zuccesiv straturile de rnaterial
compozit
9i se fotopolimerizeazl pe rdnd strat cu strat, dupi unii aulori dinspre palatnal de
2-3 ori timp de 40-60 de secunde, apoi gi dinspre vestibular. Metoda permite
alegerea diferenliattr a culorilor pe vertical rezultdnd un aspect
fzionornic supe.ior
Se

dar_contiaclia de prizd e mai mare ca la meioda cu capi.

Nu trebuie sI se realizeze o grosirne exageratd a materialului, mai
ales la coletpentru c{ excesul de material compozit poate duce la afectarea parodonqiului
marginal.

Se prucedeazd lamodelarla,

in conformitate cu virsla pacientutui, a lobilor vestibu-

lari qi a muchiei incizale.

Finisarea se fate cu freze de finisat efilate, pulin active la incepul
iar finisarea finali
se face cu discuri flexibile din oxid de alur:iniu, benzi abraziue, gume gi paste
de
lusrruit (fig. 5.22).

Fateta trebuie str respecte curbutile anatomice ale dinlilor qi

nonnali a arcadei dentare.

str se inscrie

de o tehnica de albire a dinfilor. Atunci cind substratul

fi aplicati fir{eta este foarte inchis, se pot utitiza agengi de rrascare a culorii sub cornpoziq opacifianli sau coloranfi.
Fa{etarea presuptltlg in condi$ile aplicdrii de agenli coloranli
sau opacifianti, indiferent de tehnica drectl aleasin urmdtorii timpi:
a

preparatia vestibulartr;
demineralizarea srratului de snal; ce va fi acoperit de fageti;
aplicarea sistemului adeziq
apliearea stratului de opacifiant / eolorant;
aplicarea materialului compozit qi polimerizarca sa;

finisar--c Ai lusruirea finald;

instruirea obligatorie a pacientului asupra metodelor de igientr
indicate gi a

r38

I
I
I
t
I
t

I
t

in curbura

Faletarea poate fi precedati

dentar pe cate umeazi

restric;iilor imediate necesare;

conholul periodic al restauraliei.

I
I
I

I
I
I
I
I
I
I
;

-::
I.
tj

ll,

capitolvl

ll

Modalitasi de refacere a fizionomiei dinsilor cu materiale compozite

ti

l'ii."r+,i--,..'t
,

._'i.-:--::.'
.:-:!::;'r'
.'.:r:.
:1i:i.'.

t,

,li

+i.,

.,-

'r',

,:..

-i

'I
li

I
a

l,

li

t:
T
t:

f
=

I
i

:-

l:i
t'-

I-=

I
=

f
:

l:

Faleiarea ca compozit s lui

A - aspect inqial;

2l modificat

de culoare.

B -rcalizareq Sanlailor oizontale de ghidaj;

-,
I
==

C - preparcreefnald;
D-aplicarearosinii:ompozite;

E - fo:na

fnald a iafetei.

Avantajele faletirii directe cu material connpczit sunt urmdtoarele:

inh-o singur[ qedinti de tratament,

mai mari de a fi mai exactE decdt metoda indirectl,

se efecfueazd in cabinet

are $anse

==

Fig. 5.22

ntt necesite laborator,

este

maiieftini.

I'.
l
I
-:
I

r-i9

t
lvlariana Bfrndrya popa

- Estaica in odonto*ropia rwta$rabsre

Dezavantajele merodei constau in faptnl ctr:

efech{ fizionomic

este mai

pulin optim

gi rezistonfa cotoristicd

ln timp e mai pu}in

_#*fi::;#kfil]I;#:ril'i';11il:'
5.s.2.2.

TETIMCA TNDIRECTI DE FATETARE

Este o altenrativi ce presupune un model realizatdupi

o arnprenti prealabill cu un silicon cu
priz{ rapidi gi pe care medictrl realuleazL fafeta din
fotorpolimerizabil 9i apoi o aplicl in
aceeagi gedin$ pe dinte prin cimentare- Aceasttr
"o*porit
metodi
cere mai mult timp de lucru dec6t fa;etarea
diresti dar este rm procedeu mai simplu pntru practician.
Fa;eta poate fi realizatd gi in laborator, de citre tehnicianul
denrar pe rm model de lucru efecnrat dupa o amprenti +i apoi trimisi pentnr cimentare
in cabinet. Arc avantajul ctr contraclia de prizi a
materialului ccurpozlt este rnai miei, ea ftcindu-se in
afara cavitilii bucale dar necesitr doui gedinfe
de lucru gi, datoriti intervenfiei laborarcnrlui,
este mai costisiloflre_

I
I

I
I
I
I
t
I
I
t
I

I
I
li

140

l,
l,

,i

capitolul

Modaliadsi de refacere afzionomiei dinlilor cu ndteri$le compozite

l_
;,i

li
I

BIBLIOGRAFIE
i

l.

:i

Andreescu C., Iliescu A. - Cimentuile cu ionomci

Stomatologia Bucureqti, l, 1990, l-14;
Andrcascu C., Cherlea V,V4rlan C., Dimitriu B-

l;

Bucuregti, 1997;

de stfcld fn practica stomatolegicd,

Elemente de odontologie, Ed. Topaz,

3.

Aranjo M-A., Aranjo R.M., Marsitio A.L. A Retrospective Loak ar Esthetic Rasin Camposite
and Glass'Ioflomer Class III Restoration: .4 Z-Year Clinical Evotrution,Quintesserce InL, 29
(2), 1998, 87-93;

Barnes D.M-, Blank L.w, Thomp';on v.p., Holston A.M., Girrgell J.c.p a s and g-y*ar
Clinical Eveluation of a Posterior Conposite Resin, Quintessenc e lnt., ?2, l9g l, l4j- 15 l;

5,

Bessing C', Lrmdqist PA. - ,4. One-Year Clinical Examination of Indirect Resin Conposite
Inlay : A Preliminary Report, Quintessenc e lrrt., 22, I 99 l, I 5 3- 1 57;

6.

Boksman L., Gratton D.L-, McCutcheon E., Plotzke O.B. Cfinieal Evatruation
Ionomer cement as a Fissure seeltnt,Quintessence Int., 18, 10, 1987, 707-70g;

of

7.

Bratu D', Braru E., Zawadzlu A. - Sigilareu Eanlurilar ;i fosete!+r

Stornatolcgia Bucureqti XXXII, 2, 1985, 14I-l54;

re*litate,

Iu.

Bratu D., Ciosescu D., R.orndnu M., Uram-Juc,..rtescu S. Moterisle dentarc- Materiele utiIizate in cabfnetul stometolagic,Vol- Z, Ed. Fielicon,Timiqoara, 1994;

9.

Br*tu D-, Mikutik L-, Munteanu D.

10.

C6rtigeriu V., Bc'ld A.

ft

t
I

f
:E

::

;=

1l
! t.

intre

v;,s

;i

tn stomatolagie, Ed Faclq Tinigoara, 1982;

restaurat{,&re,Ed- a II-a" Ed.

Mirtoq firnigoan:, 2000;

Direct Anterisr Resrorfttior:,s In: EtI. Schwartz R.S., Sur:uuift J.8..

Fundamentals of Operative Dentistry.

Illinois 1995, lB7 -206;

Con'remporary Approach,

Quintessence Books,

=
.=

Tchnici adeeive

* Oionnterepie

Cban D.C.hf., Cooley F-.L.

Robbins J.W.

Glass-

12. Cherlea Y.

Cbturalii cu compazitefotopotrimei:abile tn cavitdlile ochtzale giproxim*le,ArIa

34, 1997, 7 -9;

Stomatologici

t3. Clrerlea Y-- Prepararea cavitdyilor ocluzale

Bucuregti, 2, 1996, 20-ZZ;

Si

proxim*le pentru obturasii,Artr. Stomatologrctr"

t4. Cherlea Y- - Cimenturile cu iononeri de sticld. Apliealii clinice in stornatolagie,Ed. a II-a, Ed.
Prahova, i998;

r5. Collins C.J., Bryant R-W., Hodge ILI-.

t6. Craig R-G.

1,7.

T:-

- M*tertak dentayz restaur*tive, Ed. ALL, Bucuroyi, 2001;

inhailloE
f
D^-^^-^L
i-r^ lr^-- | r^-,^- --. A- .-t -?. : . ^ r.
LiLrriii.,isi
f.1-inta
l,fori-iriereury Cottdining Metailic Ahernatives.
- Rescarch
-

Dcntistry Supptement, 6, 2001,

Operative

I I l-1 18;

l8

?r--flaq*++tiag
Feilzel.r js-r'r
A I hpoee
I
r.,;,"A I U-triaivli
f\orrijo^* fv.ar.
uubL! r-a.i.,
-! 1-^----:1+^
---r tt,OrJJWAIilPUJTtVi Ull{l
- \,eIartE LuratlUL:tUrl UJ
Ionomer Cements, J. Prosthet-Dent. 59, 1g98, 2A7 100;

19.

Fusayama T. -. Biotcgic Problems of the Light-Cured Cornpcsite Resin, Quintessence Int., 24,

I
t

A Clinic*t Evaluation of posteior Composite Resin

Restouretion: &Year FindingsrJcurnal of Dectistry, 26 (4),1998, 331-337;

1993,225-226;

20^ Gafar M. -

OdontologLe,

\'ol.l -

Caria dentari, Ed. Medicali SA, Bucrxeqti 1995;

t4i

L{oriana Brindusa popa

2l-

Garcia-Godoy F1986,617-619;

23" Graber D-A.' Goldstein R.E.

Porcelain

&

Microleakage

Composite Inlays

Restoration, Quintessence Books, I 994;

24'
?5'

odontotcrapia restssroroare

The Prwentive Glass-Ionomer Restauration, Quintessence Int-,

Garcia-Godoy F., Marshall tD., Mount G-J.

Restoratlon,Am. J. Dent. l, t988, 53-5d;

22.

- Esteticotn

&

of

lT, 10,

Glass-Ionorner Tunnel

Onlays. Esthetic posteior

Henderson H.Z.' Setcos J.C.

- Pin and Fissure Seolants,Jn: McDonald RE., Avery D.R. (ed.)

Dentistryfor the Child ond Adolescent, 6s ed. Ed. Mosby, 1994Heymann H.O-, Roberson T-M., Sockwell C-L-'Direcr Tooth Colorcd Restarations for
Classes III, IY and Y Cavity Prepararions. In: Ed. Sturdevant C.M.,
Roberson T.M., Heymann
H'O', Sturdevant J.R. The Aft and Science o! Operative Dentistry,3rd ed., Ed.
Mosby St.
Louis, 1995,325-360:

I
I
I
l.
I

26' Hilton T'l- - Direa Posteior

27'

IliescuA. - Conceplie de obnrasie coronard tip ,,sandwici", Stomatologia Bucure$ti,

XXXX,
l-2,1993,25_31;

28'

A', Popescu A-, Tetelbaum O. - Compomerii o noud clasd de materierle de obturalie

coronard tie duratd, Revista de Medicini Militari 9g, 1995, 55-62;

29'

Iliescu

composite Restorations,In: Ed. Schwartz R-S., Summitt J.El.,

Robbins J'w- - Fundamentals of Operative Dentistry. A Contemporary
Approach,
Quietessence Borks, Illinois, 1996, ZA7 _izg;

Iliescu

A, Gheorghiu I., DumitriuB. * Linerli din c{mentui ca ionomefi de sticld: o alterna"'""'tivd a Dycal-ului in coafaiul intdirect,Revisra de Medicintr Militari gg,1996,
f Sf

30'

3l'
i7'

Iliescu A.

-ijO;

Cariologie.ti odoritoterapie restauratoare,Ed.Medicali, Bucuregti, 2o0I;

Isenberg B-P., Essing M.E., Leinfelder K.F-, Mueninghoff L.A.
- Clinical Evaluation
CEREC cAD-cAM Restorations,J.Dent.Res. 69, rsgT q-austr.
no. 1597), 1990;

of

Kawai K', Isenberg B-P-, Leinfelder K.r-. Effect of Gap Dimension on

Resin Comp.asite
Cement Wear, Quintessence Int., 25, I 994, 53_5g;

33'
34'

LicituEu S. - Caria dentard- Problemele mineralizdrii, Editura Junimea

lagi, l99g;
Lee B" White G-E- - Chamfered Margin Effeas on Ocluzal
Miuvleaiage of prinary

I Compcsitei998. ll3-ll6;

Class

35'

Luca

Resin Restoraflons

- Conceplii moderne in cliagnostind

netede, Stomatologia Bucuregti,

36'
37'

Luca R'

Metode locole

de

XXXX,3-4,

39'

pe suprafelele

ganlui sifosete,Ed. Cerma Bucuregti, l99g;

Lutz F', Krejci I.' Barbakow F. The Imponance of Proximal

Cuing in Posterior Comlnsite
-

23, I 9g2, 603_609;

van Meerbeek B-, Larnbrecht P., vanherle G. Facteurs

cliniqtes infuencent Ia rewsite de
I'odhesion a I'emsil et a Ia dentine,Realites cliniques 10,
l9gg, 175-L95:
Mertz-Fairhurst E,J., Ergle J-W, RueggbergAdair S.M
- - (Jltraconsenntive and Cariostatic Sealed
Resufts at fear J0 (see comme,nts), J- Am. Dent- Assoc.
l}g (4),

40' Mitchell D.A.' Mitchell Laura Mount G'J', Hume w.R.

lggg, 69 _ _", I g5 -202;

tggt,+i1ali'

Ghid clinic de stomatologte, Ed. ALL, Bucuregti, lggg;

Consentaree si restaararea

structuii dentere,Ed. ALL, Bucuregti,

.a

'

t42

de

el,

15_19, 1993;

Rntoration:

41'

Molar

Pedjatric Dentistry 22

si tratamentul cariei incipiente

prevenire a cariei fn

Resin Restorations, euintessence [n1.,

38'

In Wtrp,Jounral of Clinical

.'..':

I
I
I

I
I
I
I
I
I
I

-!

t.
I

capitolal 5 - Modalitdsi

lu

42'

t.,i

43

,l

'

de refacere a fzionomiei dinsitor cu materiale componte

Movileanu M-, Popa B- - Fotopolimerizarea rnoterialelor compozite ca laseri, Revista

Nalionali de Stomatologie III, 2,2A00,27-30;
Pop A-, Roman A-, Seceleanu R.

2,lgg6,g-g:

- Mareiale compozitefotopolimeizabile, ArtaStomatologici

l,

44'

Popa B-, Bodnar D-, Heytmanek lvl. Apticaliile laserului hydrakineticw in tratamentul
ccriei
simple, Revista Nalionald de Stornatologie III, j_4,2000, 66_72;

ri

45-

Popa B-, Bodnar D-

fli

I?
::

Stomatologi e

46.

- Sistemu! aer Il, 3 4, | 999, 25-29;

obraziv in prepararca cwitalilor. Revista Nationali de

Popa 8., Vdrlan C-, Vdrlan V., Bodnar C. Considerafii acttwle asupra. leziunilor coronare
ce\icale necaiQase, Comunicare Ia al lV-lea Simpozion Internalional al Zilelor Stornatologice
Btrnd1ene,200l;

t
f
t
t!

47-

Popa B-, Virlan C., Virlan V, Bodnar C., Stamate A. Obsenalii privind akernativele terapeulice la amolgamele denttre perrtru restaurdri coronare directe, Comunicare la a1 \,!-lza
Congres Nafional. cu parricipare internafionaltr al UNAS, 200 I ;

48' Reid J-S., Saiinders W.P., Yick YC. -

The Efect of Bontiing Agent anti Fissure Seaiant on

Microleakage of Composite Resin Restoirations,
Quintessencelnt-,22,1991,295-l9B:

49-

Roman A., Pop A-

50.

Romdnu M., Bratu D., Lakatos S-, Zena Florila

Timigoara,2000;

51.

Schimdseder

- Caria dentard

de la teropie la practicd, Ed. Dacia, Cluj-Napoca

,200A;

Polimeizarea fn stomatologie,Ed- Brumar,

I. - Dentisterie esthetique, Ed. Masson, paris, 2000, g5-149;

52- Suzuki M-, Jordan R.E- - Glass-lonorner-Composite Sandwich Technique.

J.

fun. Dent.Assoc.,

120, lgg0,55-57;

53. Suzuki M. 54- VArlan C.,

I}., Virlan Y. - Observagii privind un sistem restauyator Jizionomic de tip

refacei coronore adezive directe, Comunicare la al Vllea Simpozion
International al zilelor stomatologiei bdnilene, Z00l-

55-

56-

- Concepte actuale de diagnostic si tratament tn

caria dentard necatilard, Comunicare la Congrezul Nalionai cu participare Interaalronaltr al
LN-, Monteiro S., Andrada M.A.C., Vieira L-C-C. - Clinical and
Radiographic Evafuation of Cermet Tunnel Res/arstions on Primary ltfolars,Quintessence Int.,
Zenkner J.E.A., Baratieri
74, tgg3,?93-7gl;

57

l-

Velcescu C., Bodnar D., Velcescu S., Popa B.

UNAS,2OO}.

I
I

Popa

Ormocer pentru

I
-=

Recent Cometrial Composite Formulaticns, Operative Dentistry Supplement 6,

2001,145-l5l;

58.

Yeh C.L., Miyagawa Y, Powers J.M. Optical Properties of Conposites of Selected Shades,Iof Dental Research 61, 6,1982,79?-801;
tr?rn Kerckhaven

H., Lambrecht

P.,

M. van Beylen

(Jnreacted Methacrylate Groups on the

Surfoces of Composite. J. of Denta! Research Gl, 6, !982, 791:1.96,

l.
==

t
t
I

143

I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I

I
I
t
I

I
I
I
I

l'I,
I

:i
II

l-,

,l

t'l.

CAPITOLTJL b

ati
-'I
I

l-

,.i

-i
l,

,t

l,

METOI}E DE RESTAURAREA
F'UNCTIIil Frzlolyol\flcE cu AJUTORUL
MATERIALELOR CERAMICB

t:

l=

f
:E

La sfirgitul secolului XIX, in practica stomatologictr au aptrrut pentru prima da.ri tehnicile
de

restaurare a din{ilor cu porJe}an. Ele s-au impus datoritl:

-r=

t_

biocompatibilittrlii lor:

r-=l

t:
':

t
t:
I
=

J
G

calittrgilor estetice superioare;

rezistenlei foarte bune la abrazirrne:
cosficientului de expansiune termici asemi.nltor cu cel ai srnalgului.

Cu toate Ecste calitlgi realizarea lor s-a dovedit a fi destul de dificild, po4elanul fiind un maierial casant gi acest ueajrms s-a dovedit cu atit mai important cu cet era vorba de piese mici, care
car o
preeizie foarte mare in execu;ie (inlay, fa;ete). in plus, cimentarea lor cu miiloacele
de care disprmea
in acea opoci medicul stomatolog, g-a dovedit deficitarl.
Dupi 1980, rnaterialele estetice au tnceput str fie din ce in ce mai utilizate gi la restaurtrrile
dinfilcr laterali' Iioile ielinologii de realir.:re, pre\nrm qi de cirnentare a cirernicri au perrnis inllturarea
deficienlelor majore ale incrustaliilor ceramice, astfel inc6t, azi ele s;:rit utilizate frecveot in cabinetele
dentare ca mijloace de restaurare a pierderilor de substaugi duri dentard a di4ilor laterali, pnku
falettrri ale dinflor &ontali etc.
Duritatea po4elanului este mai mare decdt cea a srnallului gi, degi porfelanul 6ste as+Dt, prin
Bravire chimici gi legarea sa ehirniei de structurile dure dentare, el nu suferi deformlri elastice sau
plastice sub actiunea fo4elor aplicate pe sipra'ibia sa. Un inlay de portelan b:ne cirnentat, devine
o llart
integranti a dintelui care, prin dentini, pcrmite transferui acestor forle rnasticatorii la dinte.

II{CRUSTATTI TIP INLAY DIN CERAMIC.{.

6.1"

.--

t:
=

l_

Incnrstaliile din portelan tip inlay sunt restauriri fabricate din raateriale ceramice reslizate cu
ajutorul laboratonrl*i. Ele *iri aplicate in propara;ii prin tehnica de adesiune cu r{gini gi au o rzistenftr
crescuti la presiune dar rezistenfa ia traciiune este sc[eatd, de aceea restarirlrile care nu au o bazf de
suport solidl trebuie evitare (Ebrnford gi Scholander 1995) (9)in principiu e4istn 3 metode de a cregte durabilitetea restaurafiei:

P
rA=

Optimizarea preparaliei prin:

roturjirea unghiurilor interne qi a suprafefei prepara;iei;

crarea unui spaliu de 2 rnm pentru ceramicl ?n toale zonele es sunt supuse presiunii
masticatcrii qi unde restaurarea va fi situat5 in dentini:
reducerea inlllimii cuspizilor pentru a prevoni frachrarea !or.

t45

I
I

Maiana Brandrya Popa - Esteticain odontoterapia restaurstoare

F Utilizarea
tr Utilizarea

unei cerarnici cu o durabilitate cresculi:

tehnicilor adezive.

Inlay-urile ceramice ofertr 3 mari avantaje

?n raport cu alte restauralii:

sunt mult mai estetice,

refac rezistenta dinlilor compromigi;
sunt mult mai conservatoare in comparagie cu cele metalice.

6.1.1-

Inrorcaltrl*

$r coNTRArNDrcAlu,E TNCRUsTATTTLoR

CERAMICE
Incrusta;iile din porfelan au indicalii foarte precise, care daci nu
sunt respectate, pot duce la
compromiierea resl:rtrril:$ lncru total neindicet atAf ilin car,.a
cor:tului lor destui de riCicat c$t gi al
vclurr'ului de rnunc5 9i al timpului investit pentru realizarea
lor. Aceste considerente prcsupun alegerea
corecti a acestei opliuhi de restaurare, dupb un examen clinic foarte
bine condus qicu luarea in consideraiie a irifiiror factoriior pro gi conira.

Y Indicaliile

'
-

lor sunt

La pacienlii care doresc un rezultat foarte estetic al restaurafiei la

dinlii posteriori;

ln lezimi carioase mici gi mcderale, cu condigia ca profrrnzimea cavitilii sd fie de

cel
putin lJ-2 mm pentru a permite grosimi ale po4elanului rezistente piesiunile
la
masricatorii exercitate asupra lor, firil risc ,ite fracturi;
Leziuni carioase mari sau leziuni traumatice care au subminat smalg-rl,
cu condilia ca
substanla duri dentarl restanti si fie suficientl, peregii cavirlgii
se aibn o grosiml minimi de 0'5-l mm, astfel iac6t, legitura
lesuarriloi dure dentare cu r*tallrarca prin intermediul rlginii de dlmentare sh realizue o masl omogeni, rezislenti;
La restaurarea unor dinf ce au ca antagoniEti lucrlri protetice din podelan,
datoriti
abraziunii marcate pe care acestea o produc;
La dinlii la care' datorittr distrucliei coronare mari, este greu de realizat
forrna de retenfie
penhu alte materiale de restaurare;
Lapacienlii cu o igienI-orali coresp'nzitoare gi risc de carie mic;
ca metodi de tratamenipentru din;ii cu fracturi coronare, fisuri;
Nu;nai la riil;ii la caie se poate asigrra o prt:ec1ie pulparl;
La dinfi devitali la care cavitatea de acces la carnera pulpard a compromis
rezistenfa
dintelui gi la care, prin realizarea unei alte tehnici (reconstituire
corono-radiculard +
coroani de acoperire) s-ar distnrge prin glefuire dintele resfant,
in aceste situalii, incrustafia reprezinti o metoda mult mai conservat'are de tratament;
La pacienlii ce prezintii arergie la metare sau materiale compozite.

I
t
I
I

I
I

I
I
I
lj

Containdicayiile acestor restaurtrri sunt:

ta pacienfii cu parafunclii
din1i, a creioanelor

habituale (bruxism) gi obiceiuri agresive (qinerea cuielor intre

v
\' --- --

etc.);

La pacien;ii cu o igientr orall deficitard;

Paciedlii cu risc de earie crescut;
La dinlii cu discromii importante;

in cavitrlile la care rebordul grngival e situat prea mult subgingival

gi nu se poate obline
o izolare eficientd a prepara[iei ;
Pacienlii cu probleme majore de slntrtate
{epilepsie, psihopatii, boli cronice invali-

dante

etc.);

t,

146

Capftolul 6

fitncsiei fizionomice ca ajutorul materialelor ceru*nice

La pacienlii cu probleme economice (inlay-ul ceramic e de 8 ori mai costisitor declt o

restaurafie de amalgam);

Acolo unde nu existi motivatia unei astfel de restaurtrri.

6.1.2.
Y

Metode de restutrare

AvalrrAJELE

iI DBzAvANTAJELE D{LAy-uRrtoR cERAMIcE

Avuntajele incnistaliilor ccrarnice sunt urmatoarele:

Ele reprezintd inlocuitoare ideale ale {esururilor dwe dentare din punct de yedere estetic, avtnd o culoare asemhndtoare culorii nafurale a dintelui:
Sunt ideale pentru sindtatea parodontald pentru

ci

o restaurare de po4elan acumuleazl

cea mai redusi cantitate de placi bacteriani;

Preparafia s maiuqor de realizzt, mai econor^rici, minimal invazivtr;

Au rezistenfl foarte bunl la abraziu,re,
Au stabilitate in timp corespunzltoare;
lnchiderea marginald este superioartr refacerilor cu inlay metalic sau compozit sau a
altor materiale de restaurafie;
Realizarea punch-rlui de contact interproximal e superioartr celorlalte restaurafii;
Permit refacerea de puncte de contact ocluzale stabile gi rezistente;
Au radiotransparentd aseminitoare structurilor dure deqtare;
Sunt biocompatibile gi inerte in ecosistemui oral.

D Degvsnnjele

Cer timp de lucru mai lung gi o atenlie deosebitS la prepararea, realizarea gi cimentarea loq

Necesiti un laborator bine utilat gi ur-r tehnician cornpetent;

Determinl abrazarea'dinfilor antagonigti, mai ales atunci cind existd parafirncfii;
Dopi cimentare, orice adaptare ocluzali poate duce la pierderea colorantului de
suprafall gi hzionomia restauraliei scade.

I
I
=

inlay-urilor ceramice sunt

Duritatea incnrstaliei necirnentate

; relativi astfel incit prinh-o probtr brutal*aadaptdrii

sale in interioml p?eparatiei, marginile de porfelan se pot frachra ugor. D.rpi cimentarea sa prin aplicarea adezit'r-rlui, rezistenla sa creste substanlial;

Pentnr rea.lizarea stabiliti{ii gi inregririlii stn:cturilor dure dentare in raport cu inlay-ul e necesartr
o legituri puternici a sa cu dintele, f6ri de care rezistenla sa in timp est compromisf,. Compozitul de
cimentare asiguri un suport solid de legtrturi, de grosime uniformi gi d[ rigiditate restaura]iei. Aceasti
legdturi egalizeazd varialiile de elasticitate intre diferitele strucbiri deutare (smal1, dentinl) 9i realizeaztr
tm suport uilorm gi continuu prin care acestea preiau fo4ele exercitate arypra suprafelei de po4elan a
restaurafiei- in plus, micile goluri inerente ce apar in procesul de fabricarc al po4elanului qi care ar putea
slibi consi<ierabil rezistenp acestuia, prin ulilizarm rsOinilor compozite ca agent de cimentare, permit
intirirea materialului ca ru*rltat al contrac{i*i de polimerizare a aeeshria (Garber, Goldstein 1994) illi.
/lt

o"r..J.

tTtnmrrn

hF hn I
rr.riFtiuar uU
i{iJALIZARE A PRTPARATIILOR

Incrustafiilo ceramice cer pregtrtirea unor cavitili care nu mai respecti in totalitate regulile
lui Black de realizare a preparaliilor convenlionale pentru amalgam sau incrustalii metalice. lnaintea realizlrii prepara{iei este necesard localizarea punctelor de contact ocluzal gi a ariilor de stress
masticator maxim, determindnd in acelaqi timp gi stabilitatea ocluzald. Se vor verific.a gi migctrrile de
lateralitate gi c6nd acest lucru este necesar. se indeplrteazl interferen]ele existente (Ehmford qi
Scholantier 1995) (9).

Mwiana

Fig. 6.1

Br&nduSa Popa

Estetiea in odontoaropia rectturabdre

Stabilireq stopurilor ocluzale.

Existtr diferenle in prepararea cavit6lii pectru inlay ceramic fa1[ de

cele pentru ar,nalgam sau
aur coezig car constau in faphrl ci:

Preparatria este niult rnai conservatcare, indeptrrteazi numai

fesuful distnx de procesul carios pdntr in dentinl durA, normal coloratd,u,, ugo, pigmentatd;

Desig*ul cavitltii trebuie si permittr prepararea piesei eeramice in laborator,*i

s[ asigl:re o
localizare per{ecti a incrustaliei in prepimlie;

Nu cste necesartr retenlia prin fricgir.me, acasta fiind chiar contraindicati;

Nu e necesari indeplrtarea pereflor de snrall subminati, se poate
face o deretentivizare a
acestora gi intlrirca lor cu ionomeri de sticli inaiute
de realizarea rstauralioi in cavitatea
buca!tr sau pe model- io ti*p"t cimentlrii, acest spaliu de
sub cuspizii nespsfinufi se poale
cdptu9i cu.rlqini cor,npozite; efectul de intArire u
se datoreazd tegitudlor dinre

""6to*
aceasti rnginn de cimentare g: incrustalie;
Nu e oecesari extensia preventivl in zonele de autocurtrgire gi
curtr;ire artificiali a din{ilor;
Se pdstreazi p;incipiul rezisienfei;

Grosimea ochrzald a ificnrsta;iei Febuie, penhr a rezista

stresului oclrrz*I" si fie de l-2,5 mm;
Datoriti cimeynrii sale eu r{rginl compozit$ nu nai e necesar un paralelism
perfect sl pereflor
laterali ai cavit{ii, ei trebuind sd fie uror divergenli
tb}n de podeaua cavitlgii, in rmghi de 4l5u pentru a utura inrodtrcsrea qi indeplrtareainenrstaliei in tinpul
probei'sale (frg, 6.2)-

t
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I

ll
T]

li
l:
Fig. 6-2

lj
-

Re{izarea dtveryen7ei perclilor laterali ai eavitdlii

aplicarce unui stret protector pe
fundut cavftdlii_

lxtbireadinire pereii

se

at

realizsaz5 prin iinii gi unghiuri rohrnj-ite pentru uggrarca

fabrictrrii

piesei gi reducerea riscului de propagare a fracmrerii

ungbiuriior Lufte; ace$t lucm se va
realizacu fteze cilindro-conice foirte fine la vffi pentru
a nu distruge peretele pulpar;
Marginile preparafiei nu trebuie bizo[ate, spa]iul dintre dinte gi
inlay fiind ocupat cu rtrgina
eompoziti ce as,igurd o sigilare net superioari cimeniuiui traa4iouui.
Marginiie subfri din
ceramicb ce ar rezulta ca unnare a bizotdrilor risc*
sf se frachreze in timpul manoperelor

r48

t:

t
I

I,
.i

l,

Capiloh l 6

Metsde de restsrrare afuncfiei fizionomice cu alutorul mateialetor ceramice

de inserare- Unii autori recomandtr margini ooluzale groase ftut joint), allii un prag rohls(hollow-ground chamfer) care ajuti la o sigilare perfectl, expundnd prismele de snrall la
90" fa1tr de linia de finisare ceea ce permite o buni gravare a aceslora; in cavitsfile verticale
se recomandi un oerete sineiva! plan, cu rnarginea externl situatd in srralf;

jit

Fig. 6.j

Resiizares motginilor ociuzaie aie covitdgii:

margini ocluzale groase (httt iaint);

prcgdtirea
unui prag rctuniit (hottow-ground chamfer)
(dupd Garber si Goldstein 1994)

Forrna qi profi:nzinea peretelui pulpai ren-tlti ca urnare a rcduceru perefilor dentari cu

obturalia de bazi cu iononneri de sticil. El reprezintd factonrl cheie al succe.sului pe termeft

lung al restauraliei, datoriti reducerii forfelor de forfecare la intorfaia agent

de

cimentare/restauralie. Forma peretelui prlpm depinde de evolulia pmcesului cmios gi el nu

brebuie sl fie neaptrrat plan, perpendicular pe axul dintslui, el poate fi in zona oe'ntraH a cavitsfii in forml de V, cu laturile V-ului paralele cu inelirarea paatelor cuspidiene; seeast{
form,i depinde de profliuzimea procesului carios.

Fig- 6-4

Repraentareaformei Bodoki comerei pulpcre:

A-form* pland:
B -forma tn V (,tupd

Garber si Goldstein 1994).

La dinlii ce prezinti restaurafii anterioare compromise, se indeplrteazl acestea 9i liuenr! in

totalitate gi se reface prepara{ia <lupd o proalabili analizl clinic5 privind:

rezistenla pereflor restenli

plasarea rnarginilor restaurafiei
posiirilitatea de inse4ie a restauralie pentru a se decide ripul de restaura|;e cel rnai
totald de acoperire)'
situa;ia dati (inlay, orlay, coroanl pa4ial5

bw

pcn-

1au

'

149

Maiana BrdnduSa popa - Esuticu in odonutempia restaumtaare

6"1"4.

RrarrzrREA INLAy-uLur
Pentru realizarea preparafiei se procedeaztr
duptr regulile amintire. opera;iunea se executi

ci se va aplica o bazd de grass-ionom*'.

cu"pirii"il*r#;;;;;reduce.

*;-:y..n: ?':"i*on;*ul"io,r,"*roini pe o periu1tr. in

::":l:""*i:i::-:: f"p:f,
va aplicaliner pe baztr de dil-il;;
#r"#; #;J#no'#::ffil
::1.1:,:g""rj_1,",:""0."1* 'e
.:

Comoozit- CIS nrr rrehr,io .x r,:-x .- ^^^-.strat de cIS ci rrebuie sr vini in contacr

smarsur, iar

;ffi;i;iffi,"'ffiJrrj

inravffi;# ; ilffi;;;:r'itr

ilil?J5f'i ;:,:*:1".::."::::l'i:'
:"
cu dentina ii r*at*r-ri"ir"r.

Daci este vorba de un inlay ocluzo_proximal

se va plasa un qnur gingival de retracfie,
daci
acesta este necesar.
rrraleta.gi
se face
:nspeciia cavittr;ii. Daci se constatd.
cb un cuspid este subminat sau prezinttr
fisuri ce pot atrage in viitor o-fractunare,
*i uu fi redus. Pentru a cregte aspectul fizionomic,
in acest caz

se va face un prag gingival bizorat

c.re ya miri suprafa;a de adeziune. Marginea preparaliei
va fi
piasati in zona de convexitate rnaximtr
ocluzo_cervicali.
Dupi tenninarea preparaliei se procedeazi
la amprentarea acesteia, amprenta fiind
folositi
pentru realizarea a douE modele
de lucru- Pe unul din modele se va realiza un
inlay temporar din
acrilat autopolimerizabii dup-tr o prealabili
aplicare a unui agent de separa.re pe suprafala
prepara{iei' Acesta trebuie si fie
solubi! ?n api qi nu pe baza de urei sau vaselini.
inainre de luarea
poate n modificau
O" uoe"e*ea de ceari r"u *.p;;it, in scopul

llliiili,ii,?f#i,"j::rt*t

.cD
Fig. 6.5

Realizarea restaurafiei provizoii cu

ajutoruI tiparului:
aplicarea rdsinii ii maticea transparetttti;
4B - plosarea ei tn gurd in zona preparagiei:
C

itnaginea restaurasiei

proviroii a, excesul marginal:

D - foimafnald a_resnuraliei provizcii

dupa odiptaree
(dupd Graber
Si Goldstein

150

lgg4l-;

sa

I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I

l'
.i

Ii

Capitolul 6 - Metode de restaurare

t
.i

lr
t
ri

fincSiei feionomice cu ojutoral mateialelor ceramice

Atunci c0nd avem de realizat un singur inlay, restaurarea provizorie cu acrilat autopolimedzabil
poate fi realizati direct in guri. Existl 2 tehnici de realizare a acesteia (dupn Schmidseder l99S) (29):

Prima tehnicd presupun folosirea unei mici cantitili de gutaperci inctrlziti prudent la o
flactrri gi plasat[ direct in contact cu papila interdentarl penl.J a o prcteja de contacf'.rl cu
restaura{ia provizorie. Cavitatea astfel pregtrtitb va fi umpluttr cu rtrgini acrilici care se
modeleaztr, indepirtindu-se excesul, in fazz in care aceasta este inci modelabilA dupi care
pacientul inchide gura- Acest inlay provizoriu rimdne pe loc pAni in gedinfa in care se va
aplica inlay-ul de ceramictr.

Ahrnci cdnd sunt de restaurat mai multe preparalii se va realiza un tipar (o matrice transparenttr preformati sau o amprenti din alginat) care va fi umplut cu rigintr provizorie qi cind
aceasta are consistenlS ptrstoasi tiparul se va aplica in gr:ri- lnainte ca rigina sB se intnreasci
total, iiparul va fi retras din guri, ricit rapid cu apd rece gi apoi replasat in gurtr- Duptr terminarea polimerizdrii este retrasi din tipar, se finiseazd gi se plaseazl in cavitate (fig 6-5).

.,i i

Ii

)'

Un inlay temporar bine realizat oferi citeva avantaje:

I
,i

I
!===

confort sporitpentru pacient,

protectia preparatie;;
men{inerea relaiiilor ocluzale gi proximale;

impiedicl apariiia iritaliei gingivale,

cregte timpul de lucru alocat laboratorului.

-=

.:::

Preparalia va fi restaureti provizoriu cu inlay-ul rcalizatpe model, tehnici uzitatl ma.i ales in
cazurile in care sunt de restaurat rnai mulli dingi in acelagi timpCimentarea inlay-ului provizoriu se va face cu un ciment provizoriu non-eugenol gi se indepirteazi gnurul de retraclie gingivalI, cAnd acesta a fost folosit.

AnarranrA

6.1.5.

I
I'i
]

C6nd restauraiia este realizattr, aceasla este adusi in cabinet unde medicul va verifica culoarea
restauraliei, integritatea ei, aspectul marginilor care trebuie s[ fie netede, uniformg, ccntintte, dacd fala
ei interni (inlradosul) este gravati gi uneori presilanizattr.
in cabinet, dupi indepirtarea restauraligi provizorii cu foarte multtr ateatie pentru a n:r deteriora prepamiia, dintele trebuie curilat an o pasti de finisat fdri fluor sau cu pulbere de piatri ponce, qi
inainte de a se aplica diga se va verifica:

Culoarea dintelui;

Marginile restauraJiei rebuie si asigure o ?nchidere marginaltr 'frrarte precish astfel tnctt ele
si continue plofilul coroanei, iar porlelanul si nu se extindtr peste marg:xile de snal! ale
preparagiei; acest aspect este foarte important gi ia nivelul pragului gingival la preparafiiie
ocluzo-proximale;

Se va verifica

'

I
t
I
I

+i cIMEnTTAREA rNsRUsTATrEr

Contachri proximal care se face cu ajutonrl unui lir d: afi, foai'te prudont pentru a nu fractura ceramica. Acest aspect e bine str fie verificat int6i pe model qi apoi in gura pacientuluiDac[ piesa trebuie ajustattr in laborator acest iucru se va face pe modelul secund- Dactr
punctul de contact e slab, el trebuie corectat gi dacl e prea si-rdns se diminui cu freza albd
pentru finisat ceramica (Garber gi Coldsteinl99a) (ll);

se Yor

in ociuzie cu ajutorui hirtiei tie articuialie qi tiaci

ea

prezinti riefrcienle eie

indepirta.

Dupi realizarea acestor verific5ri se va trece la izolare cu diga 9i spilarea tufuror ariilor
preparaliei cu un jet de api gi o perie potriviti ca mdrime gi uscarea sa cu jet de aer. Se aplici din nou
inlay-ul pentru o reverificare a sa.
r

it

Mariana Brdndusa popa

Esutica in odontoterapia rcswrstoa?e

inainte de cimentare, in'lay-ul eebuie gravat, spilat,

useat gi silanizat, iarpreparafia va fi la r6ndul sau gravati prin tehnica "totaletch", ,u upli"{ pri-**iryi
agentul de eolare. Inlay-ul preparat anterior e uscat lejer cu aer duptr aplicarea agentului Je colaj,
se va"aplica utr strat fin di material compozit fotopotimerizabil pe suprafafa lui se aplicl in preparalie.
9i
s" lra indep[rta excesul grosier furoximal cu ajulonil unui fir de a1i deniari), se potimerizeaz;'punctual
(5 secunde), dupf
se indepLtteazd din nou excesul aprrut- se trece-la^polinrerizarea
"".u fiecare
finall ,care sc.face 3 minute. pentru
dinte (in cazul si existtr mai multe piese de ceramici
de aplicat), cite I minut dinspre ocl,rzal gi cate
I minut fiecare, dinspre vestibular gi respectiv
oral.

Dupi terminarea polimeriztrrii gi indepirtarea digii se va

verifica restatralia in ochrzie qi se vor
face evenhrale mici finisiri gi reajustnri. Paciontul
esre chemat la conhol dupe 2 strpttrmini, timp in care
el se va ad4pta cu prezenfa piesei tn gurd gi se
vor indeplrta eventualele reshfi de rigini ce mai pot exista
Pacientul va fi sfA.tuit:

si foloseasc{ o tehnici

cu rn fir de af} dentara;

si utilizeze.paste de dinti cu pH neutru, pufin abraziye,
cu flon'tr de sodiu;
se nu foloseasc* ape de gurf cu clortexi,jiotr.

str vin6

regulat la control;
de penaj

corecti;

-- str-gi curere zanere inlerproxiraare

TATETELE I,AMINATE DIN CERAMICA

6.2.

Fatetele laminsls din ceramictr sunt folii

su$iri de malerial ceramic care se aplici pe fafa
vestibulari a unui dinte preparat in acest scop.
Pot fi socotite gi coroane p-rpJ" vesribulare
(schmidseder 199s) (29)' Sunt mai
rezistente coloristic ai la uzur,d dec6t fafetele rtin yafisriale
compozite' efectul estetic ob;inut fiind urult
mai b'n. Po4elaaut are gi evantajul ctr nu reline placa
dentarr,
dar' spre deosebire de preparaliile efecruate pentru
faietele cin Jateriale compozitg fa;etele din podelan cer indep,irtarea unei cantitifi mai mzri
de ,mal{.'

6'2-1"

rmorcalru,n gl coNTRATNDIcATTILEFATETELoR
LA&IINATE CERAMICE

t52

Inticaliile fateririlordin cerarnici sunt:

Fracttni dentare la copii, ftri interesarea dentilei;

Dinte unic devilalizat, intens colorat;
Eroziune forte a felei vestib'ulare snu dinti
c au avrrt anterior o restaurafie cervicali;
coloralii forte care nu pot fi elirninate prin metodele
de albire sau microabraziune;
Pierdere importanti de substanfE amelartr;
Pierderi rn4ri de strbstanltr cervical[;
Diasternq tcme, malpozilii ugoare ale dintilor
ce pot fi cornpensate prin fapte vesubulare;
r--- --r--Modifictrri de fonni gi volum ale

dinfilor;

'

Malfonnalii dentare, hipoplazii dentme;

Lezinnj de uzurtr dentari.
Cantraindicayii:

pierderi mari de substanli drud dentari

cu descoperirea dentinei;
cind la nivelul dinlilor frontali existtr presiuni
ocluzale mari localizate in zona ce ar
y*" ?i primeasci faleta (ocluzie cap la cap);
la paciengi cu bruxism, obiceiuri vicio*se;
-. ;

I
t
I
I
I
I
I
t
I
I

I
I
t
I
t
I

l
t
I
I

I
Capitolul

,
I

l,

Mende de restaurare afuncSiei fzionomiee cw elutorul moterialelor ceramice

la pacienli cu carioactivitate crescuttr;

absenfa motivaliei falet{rii;

igieni bucald necorespunzitoare-

ti

I
I

6,2.2"

AvaNrarE

$r DEZAvANTAJE ALE FATETELoR

LAMIN,{TE DIN CERAMICA

Av a n ttj e Iz f,aletelor din ceramici.

..:

Faletele din ceramic[ prezinttr urmdtoarcle caracteristici:

l,
ii

l"

t
i

l:

Aspecl coloristic optim din punct de vedere estetic, datorittr posibitit*1ii *hgeni culorii
care este consideratf, cea mai apropiati de culoarea dintelui precurn qi a ponibilitAgii
imbundtl{irii aspectului co}orist ic graf ie ameliorarorilor de mranle ;
Prezinti o rezistenfi mare la eroziune;
Culoarea este stabili in timp;
Riseul de fracturi este asenneses risculri de fracturl a.;cei ecroane ceranaice;
Pentru real:.zarca sa se indeplrteazb 0,5-0,75 rnm substanli dwtr denltrtr, mai muh decdt
pentru o fa{ettr de compozit dar mai pulin decit pentm realizarea unei coroane de aeoperire

Complicafiile func$onale postoperatorii sunt limitate deoarece fapla ceramictr se linii-

teaztr la faga vestibulard a dinielui gi la marginea sa incizaltr;

Datoriti
noilor generalfo de adezivi arnelo-dentinari gi a materialelor de fixare este posibili
lirgirea indica;iilor faletelor vestibulare. Adeziunea inbe po4elanul gravat acid gi compozit
este la fel de putcrnicl cu cea dintre compozit gi smaiful grayat acid; coeficieniul de expansinnea fa{etelor vestibulare este asemtrndlor celui a strucnnilor dwe dent$e normale;
- At$ta timp c6r faleta nu e fixati pe di:nte ea este fragill, dar o dati cirnentatlpe dinte ea
devine foarte rezistntl la tracliune gi trlexiune;
- in raport cu parodonfiul marginal ea poate fi ptraeatl supragingival pentnr ctr iu mediul
r:med bucal marginea ei devine invizitril6, dar poale fi Diasati gi ugor subgi,ngival, pentru cl este fixati cu material cornpozit insolubil gi marginea gingivali este in m*joritatea
cazurilor mai pulin prejudiciattr decAt la o coroaai.
fnconyenientele faletelor din ceramici:

l.

t
t
iz

r,

o..4.J.

Penku efectuarea faletei de cerarnictr s recurge la ?ndeplrtarea de lesut dur dentar;

Resta,:rarea nu poate fi fixatI provizoriu;

Daci este fixatJ, toate corecturile ulterioare devin delicEte gi cer rigurozitate, uneori elc
devin chiar imposibile;
lndepdrtarea unei fafete cirner,tate in verlerea unor retuguri nu este posibiltr, ea sc poate
indep[rta doar prin ftezare ;i apoi tnlocuirca sa cu o altd sau cu o coroanl;
Efectuarea fa.ptei vestibulare este o operatiune foarte delicaitr, fiind pentru cmamist o
adevirati piatri de incerc*re at$t peatm rtabilirea culorii qi &rmei dar gi pedru modelajul superficial gi realizarea caracteristicilor individuale pe o suprafafi r,nidrn5;
Pre! de cost relativ ridicat al feletelor de por{elan..

Dracr*osrrc

$r FLAN rlE TRATAMENT

Pacientul care solicit* o asemenea lucraro estetictr trebuie, de Ia bun incepul, si fie avertizat ln
legdturi cu aten[ia pc care trebuie si o acorde igienei omle, tehnicii gi regnlaritf1ii efectuirii acesteia.
De asemenea, el trebuie s5 ytie de la irrceput c-i este Eecesar sd se prezilrte reguiai la consci153

Jvlaiana Brandusa popa

gtie sd

- Esrcticain

odontotcropia r*toaratoste

Medicul la rindul stru, pentru a putea decide sd aleagi o astfel de solu{ie

terapeuticl tretuie si
oblini prin anarrrreza pacientului cit mai multe informafii utile cu privire la: '
- Cauzele leziunilor dentare .'si, dacl ele sunt determinate de alimentafie, medicul trebuie si
ii atragi atenlia asupra acestui lucru pacientului, inainie de incepeiea tr.atamentului; alimentafia acidl poate modifica suprafe;ele de ceramici;

Trebuie notate parafuncliile sau obignuinlele ce conduc evenrual

la abraziunea dintilor anteriori gi medicr:l trebuie si decidi in anumite situali.idacnnuesre contraindicatA.fatetarea
Va trebui

si

dinlilor;

se cadtr de acord

cupacienrul asupra igienei orale la nivelul restaurafiei; pastele

de dinli cu un pH scdzut sau cu capacitate uUr-iol importanti
sunt capabile si modifice
suprafala ceramicii in timp;
Dupi o curilire profesionall a dinlilor, culoarea acestora va fi
determinatl iinflnd cont de
dorinla pacientului 5i ea este notattr in fiEa de tratament.
se recomandi in toate cazurile efectuarea unei fotografii exlraorale, o serie completi
de radiografii reboalveolare, un film
panorar:ic $i eventi.:al u,r nrodel Ce snidiu- Daci
se prevede modificarea ro.roei r,-gr*ii
dinfilor' inciiderea unor treme sau a unei diasteme, aceste
modificdri vor fi flcule inilial in
cearl pe un model, in scopul alegerii rnetodei optime de
rezolvare a disfuncgiei fizionomice.

Acolo unde e posibil se va efectua cu ajutorul imagisticii

digitale, de fafi cu pacientul qi evenunei alte persoane din familia ,u, o ui^"lizare a"imaginii
disfuncfiei preaente gi a imaginii
probabile a acesteia duptr rezolvare. Aceasta va
facilita gi cotabolrea cu laboratorul de tehnictr dentartrAtunci cf,nd se. observi din partea pacientului dorinfa de a alege
o culoare mult prea deschisl
in-raprt cu vdrsia sa ;i cu coioritulielortaili oing prezenti pe arcatld,
pacientul va fi sfrtuit si aleagi
culoarea potriviti cu argurnente cdt mai convingtrtoare,
cerend h nevoie gi sfatul membrilor familiei.

*ul"1.1

6.2.4.

Tntmncn DE pREpARARE a DTNTTLoR frx veonnrA

FATETaRTT

Prepararea faletelor vestib:uhre (veneer) din

ceramici prezupune, spre deosebire de prepararea
unei coroane, o tehnicd mai ugor de realizat- succezui
clinic ai restauririlcr cu ajliorrl faletelor !aminate de ceEmicl depinde dr-' mai mul{i factori ce
includ suportul de.ptar gi structurile gingivale.
Pentru vizualizarea atingerii obiectivelor tratamsu-tului qi
a motfului de pregitire adecvat, in
func$e de scopul pentru care e necesarl fatetarea, pe rm
model de laborator se ya putea efecfua cu multd

ugurinf{ o faptl de ceartr.

Prepararea

cli::ied astfel:

dinlilor in vederea faletdrii se va face in funcfie de scopul falettrrii

gi de situaiia

o fa;eti realizati pentru o simplil masfire a unei discromii cere o pniparare

simpl{, debaz1;
in prezenla unor importante resiaureri din compozit pe
dinfi respectivi preparalia va fi
diferenliattr in firncfie de importanla acestora;
Dactr hebuil corijate unele malpozilii dentare
ugoare sau coloralii intense pe un singw dinte
sau trebuie inchisi o diastem{ sau temi, preparalia
va fi gi ea efectparx
adecvat.

Obiectivele preparlrii sunt urmtrtoarele:

str se obfinl
reracenu

Si permitf, maqcarsa limitelor preparafiei;

SA se ob$rli un ax ueic de inse4ie a! preparaiiei;
Atunci cind se cere utilizarea unor cimennrri opacifiante
sau colorante ce necesittr un
volum suplimentar de aproximativ 0"2 mm si
se realizeze spatiul necesar acestora;

loc suficient penhu porlelan, firi supraextinderea sau bombarea

excesiv&

Str ugureze plasarea faletei;

S[ conserve cfrt mai mult small pcsibil;

si inldture zona de smarl mai bogatd in flucr
154

I
t
I

ryi

rezisdnth

ra gravarea acidd.

I
I
I
I
I
I
I

I
I
I
I
I
I
I
t,

I
I

Capitolul 6

a:

r:
Ii

II

Metode de restaarare afuncyiei fiziononice cu ajutorul materialelor ceramice

Pentru a obline o anumiti armonie estetici, clinicianul trebuie

nate ceramice diferitele conrponente anatomice, ca de exemplu:

I'

.l
'I]

sI reproduci pe fafetele lami-

jonc{iunea small / cement;

punctele de contact interdentare;
Iobii de dezyoltare:
muchia incizaltr;
Iiniile unghiulare;

si ofe:e o suficientd integrita;e f;.rnclionaltr a drnteluiTehrica de prepararc a dinlilor in vederea faletlrii s-a dezvolta! a evoluat qprc un design conservator care folosegte de obicei o reducere de 0,5 firm pe fa;a vestibutari gi I mm reducere incizali
(Schwartz 2000) (3I).
Preparalia de baztr se efectueazi la nivelul felei vestibulare totaie prin ?ndeptrrtarea a aproximativ 0,5-0,7 mm de smallLimita cervicaltr qi pmximali hebuie si prezinte un ;ant cu addncimea de aproximativ 0,5 mm.
E important ca in spafiul prcximal marginile preparaliei si se apropie cdt mai mult posibil de puncrul
de contact fErb a-l desfiinfa- Marginea inciz:rl} va fi scurtatd cu I-1,5 mm, iar limita palatinal{ se va
continua cu un gan{ terminal palatinal.
Deoarece preparafia pe care medicul o va raliza se afli in smal1, ea va fi nedureroasi gi nu este
necesari o anestezie prealabili- inaintea preparArii felei vestibulare a dintelui se va plasa un fir de
retraclie gingivali care ya rfmdne pe loc pini la luarea amprentei. Datoritd aceshri fir e posibillefecuarea, cdnd e cazul, a unei preparafii uqor subgingivale.
Reducerea vestibuiartr poate fi efectuati cu freze speciaie tie ghiCaj cu care se pot realiza
qanfuri verticale la o addncirne de 0,5 rnm pentru a obline o reducere uniformi din grosirnea felei
vestibulare (Schwaru 2000) (31).
$anpuile de ghidaj pot si fie ;i orizontale, dar ele nu sunt indispensabile (fig. 6.6, A gi B)ql in acelagi t:rrrp

I
t
I

-=..

t
I
t

Fig. 6 6 -

A
B

$anluile de ghiCaj aizontale g freza folositd pentru realbarca

Realizarea de ;anptri de ghido; verttcqje-

lor
155

Maima Br&ndusa popa - Esteticz tx orontoterapia resrourgrtosre

In acelagi scop se poale utiliza o frezi diamantatd upor conictr, rotunjittr
la v6rq suficienli pentru realizarea preparafiei- Ea trebuie si aibi granulalii nornnh,
nu e necesartr o freztr diamantattr cu
granula$i fine pentru ci suprafala rugoasi astfel
obginute **u9t. retenfia i"fri
a dintelui

"*io.lare

aruuci cdnd se plaseaztr fa;eta-

Lir'nitele proximale tebuie

si

se intindtr spre zonele de contact cit mai mult posibil, pentru

a
nu fi vizibile gi fdri a le desfiinp' Pentru ca ceramica
s{ nu fie prea sub;ire in acest loc, ceea ce ar ingreuna mult rnunca lehnicianului in laborator gi ar rniri
riscul de fracturi Ia inse4ie, se prepartr rn gant de
ghidaj de aproxinrariv 0,5 mm profrrnzime.

La nivel gingival se va realiza

ganl de ghidaj cervical cu ajutorul unei freze

cu extremitatea

rotunjiti' soopul acestui.ryanf de ghidaj este de n ug*u mlmca

tehnicianului pe de o parte gi de a ftcilita plasarea de citre medic a fa;etei precum gi
de a reduce riscul de fractrrrri a unor margini prea subfri
de ceramictr (fig. 6.2).

AF
frg'

6'7

- Seeli*te

Rep&entarea grafcd a Ercitelor cenicale

falae loninate ceremice.
vertieald prin prepara$a cervitald

supragingival;

ale

Si

prperasiei pefttra
plasarea Sargului:,

Ia nivel gingival;

subgngival-

La nivel incizal riscut de fracturi al ceramicii este,

dnp[ estimirile unor autori, de aproximaori mai mare dacd fateta vestibulari nu acoperr marginca
liberr Aceasta face necesari o recucere a marginii tibere incizale cu l-1,5 mm gi
preparafiq. se ia terraina oral cu ue
+anl ee se realizeazi
cu o frezi diamantattr cu o terminatie in
formi de obuz- Daci trcbuie +i o restaurare a in4fi-ii di4ilor
a ctrror coroanA e scurtatd mult ca
unnare u sfrafirrnii, este suficientd nivelarea marginii

tiv

13

le gi plasarea qangului palatinal.

libere inciza_

du$.ftftate" fiind ugor subgicgi-val mr e !n general necesar sr pun[

se
un nou fir de
rebacfie grngvald, alhrl decit cel ptasat
inigial u;eori, trebuie aafrno*t rm pic mai mult firuI
de re@ie
in saeul
utilizatm fir mai gros, acesta rbmf;nand i,n ganful pngvat
$-g"1 *i:"
ia riqpul
Prepamgia o

In anul 2000'ry:"
sehwartz propune o noud lehnici de p.eparar"
;;J;
sale cu fafeti laminati eare si inliture
"'di;r"ft
toate ineongnrentele cu forma ideali
a dinteiui,

lukii.

acoperirii

redsad un aspect
cdt mai estetic ai mai natural faptei
ceramice, corectend in acelagi timp defectele de
struchn[ existente
qi realizind

o dimenEirme corecti meziodistald, vestibulo-oraln gi

incizo-gingivali a dintelui, in
d-'ptin6 armonie cu oeiuti" ftrnciicnali-Tei*i"u
u fost denumit{ "tehnica de preparare c' pragvertical,,
gi presupuno o prealabilI identificare
a elernentelor anatomice primare ale dintelui
de restaurat. Aceste
elemente eare trebuie luate in considerare
sunt:

--

156

JoncFunea cemento_arnelartr;

ccnturul cervical al felei vestibuiare;

punctele daconcavitate:

I
I
I

I
I
I
I
I
I
lt
I
I
I
I
I
I
I
I
t,

I
Capinlul

Metodz de restaurare

fincfiei fzionomice ctr ojutorul materiolelor cerenice

lobii de cregtere longitudinali;

liniile proximale concave;
crestele proximale meziale gi distale;
forma anatornicd linguo-.incizali.

Aceste elemente transmise tehnicianului dentar,

a dintelui.

ii permit acestuia si refacl forma naturaltr

Joncgiunea cemento-arnelari, linia cervicald, punctele de concayitate qi linia de

contur maqginal
limitele faciale, inierproximale qi cervicale la nivelul l./3 cervicale-

surrt repere anatomice care deltaesc

Punctele de concavitate ale unui incisiv central se gisesc ta nivel inte.rproximal, pufin $pcrior de intersec{ia l/3 cervicale cu l/3 medie, 'linia de supravegbere" ce defineqte forms
exterioari a dinteiui- Privitd dinqpre oral, iinia cenricaltr este creall de intersecfia dintre jooctiunea cemento-amelartr,
linia de de contur cervical, punctole de concavitate pi
moale gi se intinde de la mezial spre dis-

fesuhrl
tai- Toate aceste repere anatomice rerlizetzi linia cervicaltr care la rindul sau, determini fbrma
marginii gingivale a faletei laminare.
Marginea iocizali este privitd ca un factor determinant al suecesuiui estetic al fafetelor laminate
ceramice- Ea se realizeazl cu ajutonrl unei freze djamantate cilindrice cu ajutorul
r" creazi pe
"]r*ir
marginea incizatd 3 ganturi de gbidaj de 1,4 mm?n$e
se.,.oruli
ele
cu
ajutoru!,.:aei
freze cilin$anf":rile
drice astfel incit si rezulte o suprafati plati. Reducerea incizald astfel obfnuti are l-1,5 nrm pormigflnd
stabilirea unei grosimi anatomice corecte, de 2rnm in sens vestibulo-oral la nivelul marginii incizale.
Pentru prpar"ra fefei vestibulare se vor plasa 3 pnfuri de ghidaj de 0,7 nun ad$ncime pc
suprafafa vestibulartr" peste lobii longitudinati de dezvcltare, cu o ftez! cilindrici cu diannetrul de
i,4 mm, nurnai 0,7 mm din aceasta fiind in smali. $anfurile vor fi unire intre ele ponffu a se obline

reducerea vestibulartr

Iinatl

Pentru realizarea regiunii pmximale se determinl loealizarea finali a marginii labiale gi se

preparf, $an;ul vertical de l-ll mm l6$ne cu o freztr diamariat[ plasatl cu lungimea pErfii active perpendicular pe axul luag al dintelui gi plstrati in aceasti pozilie pe tot parcursul realiz$rii s.ale.
Se incepe de la unghiul ryezio'incizal gi freza se ddaseazi spre cervical, vestibular fati de
punctul de eontact- Sub punctul de eontaet se raalbezzd punctele de concavitare p5sffind aspectul vertical al marginii in P.lnni de prag. Compone:ta verticald e pragului se aeniine in timp ce se continul
preparatia spr regrtmea cervieal[. Aeeasttr secvenld se repeti gi pentiu regiunea distali a dintelui, utilizind aceeagi &eze diamantati- Se vor realiza astfel praguri verticale in zona proximal{ dar gi in zona

cervicali a dintelui.
Unghiurile vestibul+-incizal 9i tmghiurile inteme longitudinale gi cervical, create depragul verticai, se vor mtunji cu o freztr diamantatl cu partea activi scurtlPreparalia astfel obginuti va fi finisattr cu o piatrl de Arkansas atbl r.rontati la piesa con6n"nghi- Preparalia terminatl trebuie s{ fie netedl cu o margine a pmgului vertical bine definiti gi o
maryine iacizali platn (fig. 6.8 A qi B).

AB
Fig.

6.8.

Prep*rarea dintelui pentrufale.ta laminaid ceramicd dupd

tehnica wodific*td Schwartz (2000).
SecSiune verticala pin zone prepooufii ceruicsle.
r<i

Mariana Brdndusa Popa

Esurtca in odontoterepio restsyratoore

Avantajele preparirii cu prag vertical:

-'

Preparalia cu prag vertical prezinttr o maryine plasati perpendicular pe

axul apico-coronar
al dintelni, ceea ce permite crerea unui prag paralel cu axul lung al
iintelui.
Realizarea unui prag vertical in 1/3 cervicali permite o refacere a formei
anatomice a dintelui in zona sa gingivald gi o fonntr exterioari cu aspect estetic maxirn.
Pragul vertical se extinde giin l/3 mijlocie a dintelui in spaliut siu
interproximal, sub punchrl de contacl ceea ce permite realizarea unor contunri proximale
gi realizarea
curburii naturale a dintelui in aceastl zonl,realizarea unei forme anatomice
"on""o"
a ambrazurilor
gi o trecere naturali de la nivelul zuprafetei proximale
la cea facialtrPrepararea c: prag gingival pernite, ahmci ctnd situalia clinica
o impuue, plasarea
ganfurilor mai profund in jesutul dentar, peotru a imbunitifi
aspectul estetic aI fafetei.
Tehnica preparlrii cu pmg vertical permite o realizare a faletei
ceramice cu o grosime suficient?l, rezisten$ la fracturi, pragur marginar ar faletei
fiind perpendicular pe direclia de
acfiuae a fo4elor dezvoltate in ticipul nrasticafiei ia nivelul
concavitAlilo, p"turioui" ui"
dinglor frontali.

Dupd ce preparatia felei vestibulare adintelui a fost realint|,indiferent

de tehnica de

preparare aleas6, se trece la amprentarea preparaliei.

Pentru arnprenti se folosesc materiale care si
aibtr rezistenla necesari pentru a nu se deteriora lanivelul
spaqiului interdentar ingust, in timpul indepnrtirii sale' Daci amprenta privegte I sau 2 fagete vestibulare,
ele pot fi luate
acetagi timp, permi{dnd gi arnprentarea antagonigtilor. Daci existi deja un model
de studira amprentarea totall a
arcadei va fr efectuattr cu elastomet

il

Daci prin tehnica de falerare cu falete laminate din ceramici se

urmdregte inchiderea gnei
diT*T: sau trems,
efectuati pe dinte va fi facuttr mai spre palarinal, depdgind zona
lr."P-li"
pentru punctul
de eontact gi aceasta pentru a inchide ambrazura interdeotaa ."
lbwfte
4rt*i
faletei ceramice' Preparalia se va termina proximal mai
spre palatinal, eu iln $an[ rotunjil in rest,
preparalia este identici cu cea derrisi" auterior (fig.
6,9).

-'\.,

--"jI

<-?)J
t:./

Fig. 6-9

gr$cd a dinlilor lnainte g dgpd rcalizarm

pzntru
fnchidereo diastemei Si a tremelor
fagetelor
Reprezenta;ea

Dactr se urmiregte ca prin faletele laminate de ceramici

si se realizeze corectarea unormalpodentare u$oare' preparafia vestibular[ va fi ficuti
duptr tehnica descrisf, dar faletele vor fi mai
groase' in raport cu direclia dinfilor, urmlrindu-se
o aranjare a dinlilor gi un aspect armonios (fig. 6- 10).

zilii

Fig

158

6-10

Reprezentarea grafcd. a malpoziliilor dentare inainte

Si
dupd carectarea lor cufa\ete lamino!9 ceramice.

I
I
I

I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I

Copitolul 6

6.2.5,

Metode de rvstaurare afuncyiei

fionomice at ajutorul materialelor ceramice

Rrsra unannA pRovrzoRrn

Numerogi autori considerd cI nu e necesar[ efecfuarea unei restaurlri provizorii

pentru
defectul rezultat in urma preparaliei dintelui nu e foarte vizibil; rotugi pacientrii,
?n

ci

cele mai multe

cazuri, solicitl aceasta.

Existh mai multe metode de restaurare provizorie:
Se poate folosi c faletd vestibulari din compozit, efectuattr prin n:etoda
directi. In acest
scop, in centrul fe1:i vestibulare a dintelui preparat, smalgul va fi gravat
acid. La nivelul
acestei zone gravate se plaseazd materialul adeziv gi flri a
efecfua polimerizarea adsivului' se modeleaztr deasupra sa o cantitate de compozit fotopoliJerizabil, reconstituind

forma dintelui- Compozitul fiind fotopolimerizabil, pracricianil are timp

suficient pentm

modelarea fatetei dupi care, el va fi polimerizat- Dupd terminarea polimerizlrii

modelajul,
poate Ii inci corecat prin adtrugire sou indepdrtare a unei cantitllide
compozi1 Daci rno-

delajul e efectuat cu grijd, se eviti finisarea- Se va efecfua la nevoie o finisare

rapid[ cu o
in ocluzie gi firncliune. Ea nu trebuie s[ antreneze
pacientului nici o jeni funciionali (fig- 6.1l)past6 de lustruit gi se va verilica faleta

ffi

--.;an,

'

'1..;.::.
:::J I
-

'':-1:s

F,fi1Ji.,.f
i:-:'t;li'i
11':."
.1,.
ri-ii

j.ij

..

j -j,r

ir..rr :.;::: :i::-:j

j
.:

ti:,i,;'#

:..\t1.

'.-f,

'.t:

Fig.

6.ll -

Realiza:ea wd Jblete provizorii din conpozit:

A - demhteralizarea smalgvlui tn centrul preparofiei;
B - suprafala preparaf ei ecopeitd ca rdgind od-zt,ty',;
C

r.:alizarea faletei provizorii.

r.59

Maiana BrrnduEa Popa - EsUtica fn odonUterapfs restaurdoare

Se poate

folosi o coroand de celuloid transparenttr sau o capi adaptati pe modelul de studiu

care se urnple eu compozit de culoare potriviti, se inltrturtr excesul cu grijtr gi
compczinrl se

fotopolimerizeaztr, dupi care fa;eta temporartr este scoasd, ajustatd gi

si verificl forrra gi
fimclionalitatea ei pe dinteSuprafap smal{ului e parlial gravat5 acid punctual, in centrui felei vestibulare qi
provizoriu va fi aplicatl cu un adeziv fotopolimerizabit.
Se mai poate folosi un model de ipsos pc care se va realiza fateta din"compozit
gi apoi.va
plasattr pe dinte dupi finisare gi adaptare.

fi

ANaTHnnA

6"2"6"

$T

cIMENTAREA FATE,TEI LAMINATE DIN cERAMICA

Falota de po4elan este executattr ln laborator gi o dati terminati ea cste

trirnisi pentru probi qi
plasarea sa pe dinteln cabin'-t, meCicr:l o examineu[ atent dupl care se proceCeazi la o cur{are
a suprafe;ei dentare
ce va primi fr1eta- Aceastl c;ur5fare se execut{ cu o cupi de grxni
gi pulbere de piarrn ponce fini, iar
ambrazurile cu un disc dtamantat fin Se va curdla cu atenlie qi inbadosrd
faletei din ceramicl, dupil care
ae$ia este umezit pe'nrru a-i cregte tramparenla gi ta;eta
va fi pmbattr pe dintele gi el umezit in prealabil.
DacI forma 9i culoarea fafetei sunt buoe, fafeta vestibulartr poate fi fixatlpe
dinte. Daci forma

kebuie modificatii prin ajustdri tainore, acestea s. if.rtu"arl de preferinli

dupe cimentare.
modifictrri importante de forrnr, fa;eta vesribular,i va fi reftsuti in
laborator.

in

; i

h4icile defecte de culoare vor fi coreetate cu ciment special care poate

modifiea culoarea spre
alb sau galben' Pot fi utilizate cincenturi opace sau eoloranle
care pot fi proUate inaintea demineraliz[rii
acide in seopul obtinerii unor culori *o.tut . Dactr kebuie plasate
maimulte fa{etq ele trebuie verificate individual 9i apoi toate impreunS, penrru a stabili
ordinsa de plasare,Fixarea se face dgpl o noui
curifare a fatetei d$pi care, in laborator aceasta se graveazi cu
acid fosforic 32olo, tratament
condi$oneazi

in

ce

timp suprafaga de ceramictr pentnr silarizare. Intradosul fqetei vesribulare

dupi gravare trebuie si aibl o sup'nfa;i asemtrnltsare cu cea a smalgului
grayat acia ji piesa de ceramictr astGl pregrtiti e acoperit5 cu silan- Silanul este un compotrent
utor de manipulat dar cere
gravr:rca acidi a s'rprii,ibloi de eerarni,i imErliat iaainte
dc utilizarea lui. Se aplici e-: su^atmi de silan,
acelagi

duptr care suprafap faletei vestibulare este pregtrtittr pentru tehnica

adeziv4
In aeelagi tinnp se prepartr dintele eare e spllaL uscat, izolar gravat
su acid fssforic 37%
$
timp de 15 secunde' Acidul e aplicat la incepul la periferie,
unde smalful este.dominant gi apei spre
unde, daci existi dentistr descoperitt, aeeasta rrebuie acoperittr cu
eimentud

:*':l*j*

::1T1ftt"i
ou
tonouren cle stlclf,.
Suprafa[a dTPd e sptr]lti cn aptr rimp 15 secrmde gi nscattr
duptr care se aplictr pe aceilsra o
rigintr adezivi. se utilizeaztr de pre,ferinp un aieziv trieompousnt
din generalia
a 5_a.

de
,_ ralets
l:::frafala ceramici silanizatl se aptici pu6n adeziv pi se]ace o ugoara uscare a acestuia.
rn
"_^ ^ vesttbulari este injectat cu aittorul unei seringi un eimeat
fotopolimerizabit in strat fin gi astfel pregititd, fageta este frxatlpe diniete pregdtir anterior.

Dupi fixarea

faletei frebuie imediat eliminat excestrl de cincenl aeeasti manoperl

fiind foarte
i.rnportantl pnhu degajarea
PWrctului de contact. Ea se realizeaetr eu vfrful asculit al unei sonde
dentare, limita f,alotei veslibukre fiind verificatr
cu ogtinda a"rtua * sonda. Dupi o primi indep6rtare
a excesului sc face o scurtl polimerizare (10
secunde penhu pafia..rc$tibulartr gi lingua!tr], qi cun, ?n
aceast[ faze rrgina nu e total polimerizati" eventualul
exces existent poate {i indepirtat ugor.
Faleta vestibulard.este actm din nou fobpolimerizate
din 3 direclii diferite (vestibulo-cervica!' vestibulo-incizal'$i ii-nguo-incizai) 60 de seqnnde
tie tiecare dati. Aceast6 luugil etaptr ,ile
polimerizare poate fi frcutl la sf6r9it.
Dacd existl mai multe fblete in acelagi timp, de reguli
se trece la fixarea pentru inceput a
fuletelorincisivilorcentrali in acelagi timp sau una dupa alta,
ipoi urmeazi incisivii laterali qi,la sfhryit,
caninii gi" eventual, promolarii-

160

t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
Capitolul 5 - hfetode de restenrare aftncSiei fzionomice cu ajttaral materialelor cersmice

ft[{l
\

\\\
\ \\\

'C 5lr3

Fig- 6.12

- Stratuile necesarefxdrii faletai

I - stratul de sn*lf gr*,et acid,

de

po4elan.

2 - ogentul bonding,
3 - agent de ciwentare,
4 - agenwl bowling,
5 - silar,
6 - fa|ea ceramicdgravatd acid

Finisarea este f'oarte dificiln. Se eliminl cu o chiureti resturile de ciment de la suprafala faletei
vestibulare- De asernenea, cu ajutorul sondei dentare se pot decela re$turile care vor fi in<lepfuate cu
ajutorul unor freze de metal dur, ce au avantajul ci, prin comparalie cu freza diarnantati de finisal, nu
au virful activ gi, deci, nu riscl s[ iezeze suprafafa radieulari.
Se continui finisarea cu freza de finisat din metal dur. SEaliul proximal va fi nivelat flr un disc
de finisat, iar excesul lingual va fi indepirtat cu o fiezd din rnetal durln forroa de obu;.
hrainte de terminarea hatamentului se vsrifici ochrzia statietr gi dinamicn qi eventual se corijeaz5.
Pacieatul este ?cdnrmat sd revinl la eontrol dupl l-2 sdptlm6ni, petrh'u eliminarea umri eventual exces rimas nedrcelal de cele mai rrnrlte ori fiiad imposibil de eliminat tct excesul in prinna gedintl-

,SISTEMEI,E

CAD-CAM ?Tq REAJ,IZAREIT

INLAY.URILOR CERAMICE

6.3.

O.tehnici recend de realizare a rcstauraliilor din ceramicl printr-o metodl indirecttr este aceea
oferith de sistemul CAD/CA}VI (ccmputer-aided-desing/eomputer-aided-manufacturing), prin care ftbricarea picsei este a.sir--iaid, de ordipator. Aceastd tehnicd utilizeaztr ampreclarea elechoao-optictr a
preparaliei cu s cameri futrasrali gi proiecarea ei pe calculalor (sistemul CAD), cu realizarea modelului
virtual pria prel-.crarea qi esamblarea imaginilor, realizarea unei srachcte virtnele a viitoarei restaurafii
prin tehnici utificiale qi r.eaiizarea propriu-zisi a piesei prin fi'ezare d+ sitre tm robot (sirtomul CAI,DPrimul sistem CAD/CAM introdus in Europa gi orezentat !a Zuricb ?n 1980 prin care se rcaliza
prp-paratia inir-o sedinli a fsst Cerec-$istem (Garber gi Goldstein 1994) (11).
Acest sistem prezinti {fig. 6.13):

video+gmertr;

'

ecraaul;
_
^^
comPurcnil
--..4^-,
$l prmesorui;
rnagina rotativl de teiat;
un b*ton.de reglare;

blocuri de ceramicS prefabricate.

Capitul de scanare al camerei intraorale enrrite raze in*arogii pe dintele preparat, luneiso e
reflcctati inapoi prin capul de scanare gi fotoreceptor la ecranul coarputerului- Amprentarea electroaooptici apreparaliei se face din roai multe ungbiuri, datele inregistrate sunt prelucrate de calcutratorpen-

r
-

tru a se obline medelul virtual 'intr-o singr;ri irnagine tridimensionaii. Sistemul CAD va face prciectarea piesei esistattr pe

calculator-

lul

Mariona BrdnduSa Popa

Estetico in odontoterapia restaaralaore

I
I
I

I
Fig. 6.13

I
I

Sistemul CAD-CAM:

A
B

video-canera;
ecranul;

s_':ffi:::;:{:;fr:_:,:.,,
E

butonul de reglare (tlupd Ehn{ord

g Schalander IggS}.

Pentru o btrnl amprente eleclrono-optici este ncesar

ca:

--

perelii preparafiei si fie c6t mai plani;

perelii verticali si fie uSor divergenfi ocluzal;
peretli proximali s[ Iie gi ei ugor divergenli spre
ocluzal;
maryinile preparaliei str fie rohrnjire, bine definite;
leziunile prea adinci trebuiesc acoperite cu bazi de hidroxid
de calciu sau cimenturi
ionomeri de sticli;
preparari t.JUui" si fie acoperiti cu pulbere ce poate
,s:prafata
refleoa lumina (fig. 6.la).

Fig- 6-14

Imaginea prcparagiei pregdtitd pentru amprentare

(dupd Ehmfod Si Scholander 1995).

Pentru realizarea amprentei (imagiaii) optic-e

se frce tcaleta cavitniii qi .cscaiea ei. penini
iondl opticr ce iniegistreazi preparalia din unghiuri pers,i
peclive diferite: vestibulo-oral, proximo-ocluzal
gi imagineJ dinfilor antagonigti, pentru realizarca
ocluziei. Imaginile sunt stocate in memoria calculatorului
Realizarea modelului virtual se face prin afigarea
tuturor imaginilorpe r6nd pe ecran gi medicul
identifici 9i traseazf, pe ecran toate conturu;r" pr.pu.uril;idrrd;"hrgur
imaginlor, automat carcularealizarea amprentei o-pti-ce se folosegte o

162

t
I
I
I
I
I
I

I
I
r:
I

Capitolal 5

* Metode

de reslattrare a funcliei fizionomice cu ojutorul mste,ialelor ceramice

torul stabilegte forma amprentei gi o afigeazb pe ecran de unde e transferati programului CAD pntru
proiectarea modelului virtual (ng. 6. I 5)-

Fig. 6.15

Realizarea imaginii aptice

(dupd Ehnford Si Scholander 1995)-

Proiectarea inlay-ului se face in 4 etape:

I
I
I
I
I
I
=

Proiectarea intradosului;
Proiectarea felelor vestibulare, orale, meziale gi distale;
Proiectarea felei ocluzale ?n raporr cu antagoni$tii;

Oblinerea piesei prin frezare cu ajutorul unui robot (rninisfung) cu 4 axe, din blocul de
ceramicd prefabricat, glasat pe discul rotativ. Acesta e conectat la calculalor care preia
comanda modelului de frezare. Blocul de ceramictr prefabricat e qlefuit cu &eze cilin&ice,
'sferice,
in interior qi exterior pinl se obline piesa {fig. 6.16)-

Fig. 6.16 - Bloanile prefabricate din ceramicd (dup'd khmidsederl99S)-

Dupd temrinare, piesa e finisat6 de medicSisternul Cerec 2- datoritb imbun[tifirilor aduse calitilii aparal*lui permite o imbun[ttr]ire a
eractitejii de adaptare a piesei temrinate. Ei pemrire realizarea unei anatomii individualizate a felei
ocluzale gi a spafiului proximal al preparaliei.
Sisiemul Celay (Ceramic Iniay) are labazb. producerea unei piese ceramice cu o iormi specificd qi o adaptare precisi. ilintr-un bloc de ceramicd prefabrical indusifal. Pentru inlay se folosegte
"Li3

Maiana Brdnduso Popa

Estetico in odontoterapis restaarrlosre

ceramici feldspatici omogene de 3 cutori A1, y''}, A3,5. Este un sistem pur mecanic Ia care, dactr
preparalia e buni, se va obfne o precizie de adaptare foarte bunr a restauraliei.
La aceastd metodd procesul de duplicare nu se face pornind de la o amprentl oplici ale cdrei
informatrii sunt expuse la ordinator qi apoi retransmise la fteior,ci provine de lao preparalie
efectuatd
in direct in gura pacientului sau semidirect pe un model de lucru gi aceasta e ampreniutd gi reprodustr
in ceramici prin copiere (frg.6.12).

t
I
I

I
t
t
I
I
I
I

Fig' 6

17

Reelizareo inlal'-afi1i cerami.c prin

frezaj pin merada copierii arnprentei
Celav) (dtpa Erhnfitrd.ei Scholan,Iu, tee:t.
A - piaa de copiat executotd. din rdsina;
B - rcalizarea inlay-ului ceramic prin copiere.

I
l,
l;
ri

F Dezavantajelemetodei sunt:

164

cere aparaturl

sofisticati,

pref de cosr ridicat;

sculptarea qnatomici a restaurafiei cere
morfbldgra dentar{ e mult
functia ocluzaltr poate fi deficitari.

timp;
simplificat[;

l.
I

sunt:
- nu ncesiti laborator;
- e suficienttr o singuri qedinfi de lucru;
- timpul de lucru e redus:
- incrusa{iemici 3 minute;
Avantajele acestor metode

MOD 8 minute;
cnlay l2-!3 minuretirnpul total de prcparare, fabricare l_I,5 h;
nu neesiti amprenti,
fiind bloc omogen de ceramicr, posibilitatea de fracturare

lrnetoda

mici.

l:
l.

l1
l;

l:I;

l,
T

Capitolul 6

Metode de restaurarc

funcyiei fziononrice cu ajutorul

nateiolelor ceramice

BIBI,IOGRAFIE
l-

Baunre L., Phillips R.W, Lund R.M.

-Textbook of Operative Dentistry, 3rd ed., W.B. Saunders
Company, Philadelphia, 1995;

2.

Bennett R'J., Bailey L.F.

1309), 1986;

3'
4.
5-

Bonding to Dicor Laminate Veneers,J.Dent.Res. 65. 315 (abstr. no.

Bratu D., Romdnu M., Fabricky M.

- Posibilitdli de optimizare a calitdlii stopurilor ocfuzale

cu incrustalii ceramice prefabricate din Beta-Quartz, Stomatologia, Bucuregti, XLIII, 3-4"
lgg6,3-13;
Bratu D., Fabricky M.

sisteme integral ceramice,Ed. Helicon, Timigoara, l99g;

Brunel A-L-, Lakerrnance J. - Les inlays d'abturation. Inlays d'or; inlays de parcelaine,

Ed,-

Masson, Paris, 1963;

67.

Calamia J.R.

Clinical Evaluotion of Etched Porcelain Yeneers,J- Am. Dent- 2, 9, 1989, lS-17;

Calamia J.R., Simonsen R.J.

J.Dent.Res. 63, 223, l9B4;

- Elfect

of Couptir;g Agents on Bonrl Strenght of Eiched Porcelain,

8.
9-

Craig R.G.

10.

Eidenbenz S., Lehner C.R., Scharer P. - Copy Milling Ceramic Inlays

from Resia Analogs: A
Ptacticable Approach with the cELAY system, Int-J.prcsthodont. 7, r9g4, rj4

Il{ateriale dentare reslaurative, Ed,

ALL, Bucureqti, 2001;

Ehrnford L.E.M., Scholander S.A.T. - Step by Step Description of Direct Filling Therapy Inlay,
Onlay and Veneers, fubl PC, Lenrpert A.8., Helsinborg, Sweden, 1995;

11. Garber D-A., Goldstein dE.

- Porcelain & Composite. Inlay

Restoration, Quiniessence llooks, iilinois, I 994;

&

Onlay Esthetic Posterior

12. Heymann H.O-, Srurdevant C.M., Roberson T.M.,'sockwell C.L. - Tooth-colored Restoraiion
for Classes I, II and IV caviqt preparalions, In: Ed. Sturdevant C.M., Roberson M., Heynann
- H'O., Sturdevant J.R. - The Art and Science of Operativ'e Dentistry,3rd ed., Ed- Mosby, St.
Louis, Misso-uri, 1995, 609-623;

t3.

Holmes It., Sneed W.D. - Treatment of Severe Chemarnecanical Erosion tsing Castahie
ceramic Restorations and A New Dentin / Enanel Eoncing system: A Case Report,
Quintessence Int-, 21, 11, 1990. 853-96?.

14. Hornbrook D. -

Cosmetic Denii.st: State of the

Ari (Part Th,o),AmencanAcadeny ofCosmetic

Dentishy Journal (AACD) 8,2, 1993, o-S;

l5-

Jimmy 8., Eubank - Esthetic Technique Cxe: interior Porcefain to Metal Crowns,Arnerican
Academy of Cosmetic Dentistry Joumal (AACD) 8,2,1993, il-15;

t6.

Krejci [., Krejci D., Lutz F. - Clinical Evaltntion of A New Pressed Glass Ceramic Inlw
Material Over 15 fearc, Quintessence Int.,23, 1992, l8l-186;

17.

Lopes M-P., Leitao J.G.M., Douglas W.H. - Efect of a New Resin Inlay / Ontay Restorative
i'isteriai on Cuspal Reinforcement, Quintessence Int-, 22,8, 1991,641-645;

18. Mitchell D.A., Laura Mitchell

- Ghid clinic de stomato[ogie,

Ed.

ALL, Bucuregri, 1]99;

19. Mormann

W., fuejici l- - Computer-Designed Inlay-s after S-lbars In Situ: Clinicat perfo;mnnce

and Scanning Electran lu{icroscopic E,.,a.iuation, Quintessenc e b:1",,22,2. |,s92,109-l I5,

I65

Maiana Brdndusa popa

2a'

Mount C'J'
Hume

2l'

w'R'

Estztica tn odontoterspia rvstsumtosre

Prepararea din\ilor tn vederea restaurdii cu materiale

rigide,In: Ed. Mount G-J.,
- conservarea si restaurorea structurii denlare,Ed-All, Bucuregti, lggg, 167-175;

MullerG'-AtzenundSilanisierendentalerKeramiken,Dtsch.

22' orent T'

zahnarrtl-Z.43,lggg,43g44l:

Non-orthodonfic Alignment af Teeth

Academy of Cosmetic Dentistry Journal (AACD)

- A Dynamit New Approach,Arnerican

g,2,lg;3,15_19;

23' Ptrtra$cu I' - Sistemele ceramice moderne at aplicasii stomatologice,Medica,

l,z,Zaw,l4-l5;
24. Popa S. - proteticd dentard, Vol- I_II, Ed- Medicald SA,200l;
25' Reid J'S' - Tooth Color Modlfcation and Porcelain l/eneets,euintessence
Int, 19, l9gg,4774gl;
26" Robbins J'w'*- color Characterizatlon of Porcelain
Yeneers,
euintessence

199t, 953_856;

27

'

Int., 22,

ll,

J'w' Fasbinder DJ" Burgess J.o. - Posterior Inlay and onlay,ln:edschwarfz RS.,
summitt J'B'' Robbins J-w
--Fundamentals of opeiative Denrrstry. A comternporary
" ev'
Approach, Quintessence Books, Illinois,
1996 22g24s;;
Robbins

28' Robbins J'w'

Porcelaine l/eneers In: ed. scawarz R.S., summitt

J.B-, Rcbbins J.lri operative Dentistry. A contemporary Approach,
euintessence Books,
Illinois, 1996, 349-372;

Fundamentals

29'

Schrnidseder

30" schaffer

3I'

schwartz

I. - Dentisterie esthetique,Ed.Masson, paris, 20@, 193-240;

H,

Quintessence

of

zabler
Restauration w'ith Resin-Bonried porcelain Inla',s,
- complete
-t'lgg2,
gt _gl:
InL 22, Z,

J'c-

l'erticai shouider Prcparation Desing

for porcelain Laminate veneer
1S; ,2000, Sfi_iZi;
schaffer H'' Zobler
9' ;^?tyylete Restauration with Resin Bonded porcelains Inlays,
Quinressence Int., ?7,2, iggl, til_tsl;
Restorations, periodont. Aesrhet Oent. tZ

32'

i5'

'

34'

''vaknine s'' Pr:sad A', Gable Y- - choracterizatiott cf inzerfacial ldhesion of a

Porcelain, J.Dent-Res .,67, l9gg, Z23;
Yumiko Hosoya, Nakamura N', Goto
Japanese Joumal

166

G^

Resin adhesion on the

of pediahic Dentistry, 29,3" 199l,506_51?.

primary

liigh

I
I
I

I
I
I
T

I
I
I
I

strercght

Gr.ound Enamel,Tb.e

ll
I

t,
ri

^:l

CAPITOLUL

I,
!

,l:l

l;

.{LTE IVIETODE DE RtrSTAUFI",,IREALE

ESTETICII DENTARE

l.
,l

t
t
t
t
':--

7.1,

AMELOPLASTIA

Ameloplastia este o tebnicd care se adreseazb modificirilor discrete ale conturului dentar prin
tndeplrtare rie srnall- Este o formd limitattr rde tratarnent aplicabila la dinlii frontali gi e utill mai ales Ia
netezirea marginilor incizo-proximale sau a marginilor incizale rugoase ca urmare a unor frachri
minore post traumatice in smal1. Se utilizeazd. freze diamantate fine cu care se aclioneaz6 pe aceste
suprafele cir mai discret posibil yi fbrd a modifica relatiile ocluzale qi gbidajul anrerior mai ales in
ocluzie centricl si in migcirile de lateralitate_
Suprafelele asupra ctrrora s-a acfionat, se vor finisa p6ni vor deveni netcde, lucioase (f,rg. 7.1).

t
I
j

AB
Fig.

7.1

Realizarea unui lratanlnt estetic pin ameloplasie Ia nivelul tui

A - imagine inaintea tratomentului:
B - tmaginza dinlilor d;ryi anelaplasrie.

tl,12:

j'.

I
T
=

7.2.

TEHNICI DE ALBIRE A DINTILOR VITALI

Albirea dinlilor reprezintl o sol.r;ie corservatoare pentru rezolvarea discrerniilor dentare

ugoare gi moderate aptrrule pe diniii vitail sau devitaii. Esie o inetodl foiositi din vremuri isiorice. Se
$tie azi c[ vechii rornani foloseau pentru curi]irea dinlilor ureea gi, in special, ureea de Portugalia cu
ajutorul cireia oblinqu dinli de un alb strilucitor. De asemenea, se g{sesc referiri istorice care
relateazd fapn"rl cd. bfubierii Elului Mediu nu practicau doar extractia dinfilor ci ei recurgeau ryi la
albirea acestora. in acest scop folaseau Aqua Fortis, o mixturi ce conlinea ac;d nitric.
La sfhr;itul secolului al XIX-lea apare publicati pentru prima dati de cdtre Westlake in
American Joumal of Dental Science (1895) (citat de Schmidseder 2000) (32) o metodl de albire a
dinJiior prin microabraziune cu acid ciorhitiric diiuat pentru <linlii ce prczentau riiscrondi {ietermiilate
Ce fiuoroztr- Tot acum se utiliz;azd peniru albirea dinlilor gi apa. exigenatl.

i69

I
lv{aiano Brandusa Popa - Estetka tn odonloteropiq reslaurataare

La inceputul secolului XX apar referiri despre utilizarea superoxolului,

un amestec stabil de
apd oxigenata30oA gi.eter (Abbot l9l8 qi Printz tizqciafde
Schrnidseder) (32), iarin 1937Ames
devine celebru prin utilizarea acestui amestec in combinalie cu
o sursi de caldurd. Tratamenhrl lui dura
30 de minute gi trebuia repetat de 25 de ori pentnr albirea dinlilor
atinqi de fluorozl.
Urmeazi o perioadr in care autori precum zack qi Cohen, fac primele str:dii
gtiinlifice asupra
metodelor de albire a dinfilor' Ei studiazi ac[iunea pe care sursa
de caldurtr o are asupra pulpei dentare
gi

nu remarcd o influen;i a acesleia czue ar putea afecta

fesutul pulpar. Cerceterile lor vor fi de altfel confirmate mai tdrziu de cerceterile din 1970 ale lui Nyborg qi
nram*rdm (citali de Schrnidseder 2000) (32).
Cohen a aritat in studiile sale ci morfologia celulelor pulpei
denkre nu prezinti nici o modificare ca umare a tehnicilor de albire a dinlilor rrituli ,u
ug.n;i d" albire activali prin celdurn (Cohen
19?9) (10)- un str"rdiu similar al lui Roberson gi Melfi (19s0)
izl) arlta o ugo*e r.ucfie inflamatoare
la dinli tratali cu agenti de albire activali prin cildur5

cei cirora le revine meritul de a fi descoperit efectul de albire pe care

il au preparatele cu peroxid de cxigen utilizate in port-amprenti in tratamenhrl unor gingivite
la tineri sunt medicii specializali in parodontologie. Ei au remarcat ci aceste substanle,
p" ra"ga efectul benefic pe care il aveau
asupra gingiei ftrceau si dispari unele colorafii u$oare
ate iinlitor. Ei testeazi in acest scop pemxigelul,
o substanli mai vdsco_astr utilizattr intr-o port-amprentl. incet, metoda se
impune gi in l9g9 V.B.
Haywood gi Heymann (17), de la universitatea carolinei
de Nond, dezvolti pe biza eimeroda de albire
ambulatorie a dinlilor. Ei utilizeaztr o gutiertr qi peroxidul de
carbamid i rc;/openlru aplicarea timp de
un numtrr de ore pe zilnoapte, de-a lungul a citeva
sdptamdni, metoda ,u." uu
punctrrl de plecare a metodei actuale de albire la domiciliu.
"oortitui
Tot Hazwood facl in l9g0,1gg2
{18, 20) un shidiu clinic pe pacien;i supugi traiamentului de
albire a
cu peroxid de carbamidi aplicat-in gutiere pentru a aprecia
influenla acestuia asupra
linfilor
smalplui' dentinei 9i lesutului pulpar. El nu remarcl nici o rnoiificme
a culorii din$lor srpugi albirii dupd
6 siptamdni de la incheierea tratamentului, in sensul inchiderii
la culoare a aeestora sau o revsnire a lor
la culomea iniliale gi nu observa nici o reacfie adverstr.
S-a observar, iotuEi, ci rezistenla bonding-ului la
smallul htatpentru allire e maire{us{ decet al celui
ne&ata! ceea ce arrta ctrdupi albire nu trebuie aplicat imediat un adeziv dentinar in scopul unei restaurri
cu matedale compozite sau a unor falete din conpczit sau po4elar' De asemene4 in prccssul de albire al
dingilor, anmci cied aceqtia prezilti rsstauraiii
fizionomice' acestea nusunt influen{ate de agentul de albire.
De aceea,pacientul tebuie avizatcd acestea vor trebui inlocuite deoarecevor fi mai inchise
la culoare dec6t din;iisupugi albirii.

7.2"1.

sugsrANTE sI METoDE DE

ALBTRE

A DTNTTLoR

wrhlr

Albirea dinfilor se tbce cu dou6 substanle de bazA:

proxidul de carbamidi;
peroxidul de hidrogen.

Compardnd structura chimici a peroxidului de carbamidi

care se gdsegte cuplat cu uree intr-c
bazi anhidri de glicerintr sau inh-o bazi solubill apoasd
de carbopol, cu cea a peroxidului de bidrogen
0e are forrnula chimici mult mai simpltr, constatlm

ci peroxidul de carbamidi l0o/o vasuferi un proin uree gi percxid de hidrogen acesta, la rindul strq se
Ei
va descompune in api
9i oxigen' Peroxidul de hidrogen este, de fapq ingreaientul activ al sistemelor
de albire cu peroxid de
carbamidf care au un pH neutru- conform r.ue, p"ro*idul
de carbamidi este clasificat ca antiseptic
oral al[h[i de peroxidul de hidrogen 1,5% qi 3yufoodusele care contin carbopol au doutr avantaje:
* Din p"rnct ie vejer-e 'rizic, carbopoiui este mai viscos gi
sta mai bine ingutieri, v6scozitatea
sa permilind substanlei active si difirzeze
un iimp *ui ind"lurrgat in teJuilriledwe dentare
gi impiedici degradarea sa de cdtre salivd;
ees de descompunere

Din punct de vedue chimic, se leagi de peroxidaza

din salivtr, cea ce duce la descom-

punerea sa ?n oxigen gi apd oxigenati.

17a

I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
t
I

I
-'
J.,
I

-t

rr
i

r!

,tt
-!

t.

.i

-i

t.

i
i3

l"
s

r
I_-E
=

t-

Capitolul

- AIte metode de restaurare

a esteticii dentare

Peroxidul de hidrogen utilizat in cabinetul stomatologic in concenhafie de 30-35olo are unele

inconveniente:

si produci deshidratarc ai dernineralizarea din;ilor;

Fiind caustic, poate sh produci leziuni ale iesuturilor moi, de aceea, medicui irebuie si

Poate

foloseasctr cu pruden!5 aceasti substanli.

Peroxidul de hidrogen posedl atit capacitatea de a oxida c6t gi pe cea de a reduce, el put6nd
forma diferite specii active de oxigen in funclie de:

-.
-

ternperaturi;
pH;

lumini;
catalizatori etc.

El poate avea influenftr negativd asupra mucoaseiorale lezate, de aceea, in momenful inceperii
tratamentului de albire, lesuturile gingivale trebuie si lle in stare de slnitate perfecti. Peroxidul este
un puternic agent oxidant. Albirea se produce prin pAtrunderea peroxidului in smalg gi dentind gi oxidarea petelor de culoare'din textura dintelui frrE a produce insi nici o modificare in structura intimi a
dintelui. Albirea este realizail inigiai ia niveiui smaliului, de aeeea, peieie de ietraciciini care in majoritate se produc in dentini, necesitl un timp mai indelungat de albire gi, rmeori, fird rezultat.
Albirea cu api oxigenati are avantajul unui efect de 3-6 ori mai rapid decdt cel oblinut cu
peroxidul de carbamidd. Acesta din urmd are aproape acelagi efect in concentralie de l0% ca gi apa

oxigenati

3olo.

Albirea dinflor vitali const{ in aplicarea produselor chimice de albire pe stprafafa smal;ului fdri
a modifica coloralia dentinei- Aceasti metodieste cunoscuti sub numele de"slbire sternd", spre deosebire tie albirea dinlilor devitali, la care produsele chirnice se apliC in camera pulpar[ gi, in consecinf5, ele
vor actiona dinspre interior spre extei-ior producind o albirecunoscuttr sub deuumirea de "slbire internd".
Metodele de albire ale dinlilor sunt:

-'
-

I
l:
1

I
I
I
I

Albirea in cabinet, cunoscuti in lireratura americanl de specialitate sub termenul de "in

olfice bleaciring". Acea:ti metodl foiise$te apd oxigenat633o/,',cildurl gi lurnini gi este
o rrretod[ agrcsivl, substanla dentartr putind fi in pericol, dupl unii autcri. Tehnica se
mai nurnegte gi "power-bleaching" gi este o metodi preferati in cazul in care este necesar un rezultat rapid.
Albirea la domiciliu, "home bleaching'], care se executi acasl de citre pacient, cu condilia
ca acesta sd fie iniliat de un medic sau de o asistenlE calificattr in acest sens. Se foloseqte
peroxidul de carbamidtr gi dureazi timp dc 3 sau mai multe siptir:rini.
Microabraziunea.

7.2.1J.

TNDTCATTTLE TEIINICTLOR DE.ALBIRE A

DINTILOR

Mcdificirile de culoare ale din$lor cunoscute gi sub denumirea de discromii dentare, reprezinttr una dintre cele mai frecvente disfunclii fizionomice pentru care iipeleaztr pacienlii la un batament
estetic. Ele au etiologie diversi, maniftst5ri clinice diferite 9i pot fi clasif:cate duptr mai nnulte criterii:

Dupi momentul instalirii discroniei, existi:

- discromii primare, prezente in momentul erupliei dintelui pe arcad5;
- discromii secundare, apimte dupi erupgia dintelui pe arcadl;

F Dupi mecanismul etiopatogenic, intilnim:

discromii intrinseci (endogene) cauzate de:

-+ schimblri

de

structuri sau grosime

lesuhrilor dure dentare (zone de hipoplazie ale

smal{ului, zone hiperrnineralizate);

-+ incorporalea

de pigrnenli

iu timpul formirii dinlilor {impregnirile tetraciclirrice, flu-

oroza, porfiria);
tryl
Lt t

Meiana Brdndusa Popa - Esutica in odontoteropia restasraroare

-+ difiuia de pignengi in iesuturile dure dentare dupi formarea dinteiui (produgii

de
necrozd din pulpa dentari, substanfe medicamentoase utilizate in
endodonlie etc.);
-> de cauze necunoscute:
-+ de senescenftr;

I
I
I

+ hemoragice;

discromii exogene (extrinseci):

pigmentaJiile alimentare (clorhexidina utilizatl in apele de guri

incombinafiie cu taninul alimentar di nagtere unei coloralii cu tenttr maron);

-+ bacteriile cromogene salivare care pot duce la aparilia unei coloralii vercui lacalizatd Ia coletul dinlilor sau brun-neagri, paralelS
liniu conturului, foarte rezistenttr la
"u
agentii chimici (fig.7.3 A 9i B);

t
t

t
Fig'

7-2

coloralie extrinsecd vetde localizatd

kclecSia prof,Dr Luca Rodica).

la incisivii supeiori

-+ impregnirile nicotinice de curoare bruni sau neagri pe

fala linguatd a dinlilor;
depozitele de tarru ce dau coioriri brune-negre la coretul-dentir;

.AB
Fig- 7-3 - A'coloralie artrinsecti
B - Coloralie extinsecd
(colecSia

prof D.

brund generalizarti subformd de lizereu;

brund. subformd de peie (punctatd)
Luca Rodica)

-+ cepozitele alb-gilbui de la coletul dirrlilor daiorate

igienei orale defectuoase;
-+ modifictrrile de culoare are dinfllor cu leziuni
c#oale simple qi compricate;

t72

I
I
t
I
I
I
I
I
I
I

l;
Capilotul

- AIte

metode de restaurare a esteticii dentare

-+ modificirile

de cuioare determinare de marerialele de obturalie coronari,

cu impregnarea fesuhuilor dure dentare ce apar colorate cenugiu-negnr, materiale
de obtr-rralie
radiculari (iodoformul, Ag).

l:

Modificdrile de culoare ale dinlilor de etiologie exogeni nu modifici srructua

acestora' De aceea, ele sunl ugor de indeplrtat cu ajutorul unor pitste abtaziveaplicate
cu ajutorul unor periule aspre pe din[.

ti

!r

:i
_:i

Ir
:l

l:

:.t

J.a
I

Duptr vitaliratea dentarl intalnim discromii:

ia dinlii viraii
la dinlii devitali.

Discromiile dentare pot insofi pierderile de zubstanli duri dentarl,

defectele de structurd ale
dintilor, cazud ?n care ele se vor tezolva o dati cu restul tratamentului odontal
dar ele pot apdrea gi pe dinlii
integri iar il aceste cazttn,metodele cele mai biologice de batamen!
ce nu recwg la indepirtare de lesuturi dure dentare ci doar la decolorarea dinlilor prin dif..it. procedee
sunt metodele de aibire ale dinfilor
lvletodele de albire a dir,lilor a,r *mltoarele indicilii:

7.2.1.1.1- Moorrcrwrc
t.-

I_
i=

l=
,:=
I

I
a

-_

acumulatl decit parfiat

in dentini (Brown 1974 citztde Sebmjdseder lggs) (32)Dupd erupiia <iinlilor complexul de chelare calciu-tetraciclintr-oxifosfat sub
infiuenla luminii
(a radia[iilor ultraviclete) se oxideaztr, igi pierde fluorescenla prin pierderea
fosforului gi se forrneaztr
un pigmert roqu de 4-alfa-12-alfa-anlidm4-oxoiimetil-amino{erraciclin6 (Davies
rlrisl. Acest pig-

in small'

cea mai rnare parte g{sindu-se

ment este redus de produsele de albire ale dinlilor.

Coloralia dinlilor qi profunzimea ei este cu atit rnai severl cu cit dcza detetraciclintr
administrattr a fost mai mare- Ea poale intcresa in acelaqi timp ambele hemiarcade, atet
maxilarul superior c6t
si rnandibula. Primele zone interesate zunt fetele vestibulare ale incisivilor.
Diniii pennanenli anteriori suferi un proces de pigrrrentare in urma tratamenlului cu tetraciclini efecruat la virste cuprinse inte 3-7 ani, tipul alterdriiit'Iorii depinzand de:

::

:
,:

I
:i

Doza de antibiotic administrat* cu

clt aceastr este mai mare gi severitatea discromjei este

mai mare; coloralia apare dupd o dozi de 27 mgkglzi gi afecteazi dinlii definirivi maj
intens dar mai difiiz decit dinlii temporari;
Durata tratamentului: o durattr medie de 4-5 ziie este sufic:enti penti-u colorarea evideqti a smal;ului;

Derivaiii de tetracicUrd utilizafi. Astfel, aureomicina determini aparilia rmei colorafii gribrune, teramicina, ledermycina Ei acromicina cau o coloratie gablna.
Discromiiie dentare date de tetraciclind au fost clasificate in 4 grupe de citre Feinman
tlgBTi
(15) pe baza lucrdrilor lui Jordan (1984) (21) asrfei:

Gradul

I - cu modifictrri

Grsiul

II

*
:-=

Gradul

lil

I
I
7,

cromatice minore, dir4ii au o tent[ galben-deschistr sprebrun, Cis"

in l/3 cervicali a din1ilor.
-discrornia apare mai variabil[ in suprafa$ gi frrtr localizare precisl- Culoarba
este uniforrnd, galben inchisi pAnn la brun cenuEiu.
-'din;ii aii o ciiloar-e cenu;iu inchis, Exiinsi gi <ieiimiiati marcai de restei sub*
stanlei dure Centare, sub formi de ber',zi transversal:.
puse uniforrn

TErMCrcuN,{

gi canini superiori qi inferiori, dup{ administrare de tefaciclind incepind din hrna a IV-a de viala intrauterini gi p6ni la vdrsta de 7
ani. Mecanismul de aparilie al colcraiiei tetraciclinice nu este inci complet etucidat; se crede ctr este o reac{ie de chelare
a ionilor de calciu
de la suprafala slructurii hidroxiapatitei in curs de mineralizare. Tehaciclina
nu e-ste

=
=

G=

DE cuLoARE DETERT*NATE DE

i'{criificirile de cuioare aparia incisivi

Grilul JZ -coloriri

severe extinse, galtren inchis, brun-cenugiu.

i73

ll{aiana Brdndasa Popo - Esteticq in odontoterryia ,estqurobare

Astizi

se acceptd existenga a

3 forrne de discromii:

Forma ugoari, in care modificarea de culoare apare in nuanle de galben deschis sau mai rar

gri-deschis, uniform distribuiti in I I 3 incizal[ a dingilor gi care rtrqpunde ugor la

gedinie de albire in cabinet sau la o curtr de albire la domiciliu de 4 snptim dni

34
{frg.7.q;

I
I
I

t
I

I
I
Fig. 7.4

Modifcare de caloare detenhinatd-de tetraciclind

--(nna

usoard.

Fomra moderat5, la care cciloralia este uniformi darde nuanfe mai pronunlate
de la galben inchis
pAnI la bmn gi cenugirr, firi localizare gi delimitare precisi tn suprafali gi
care Cqp- in mod
normal in 5-6 gedinle de ahire in cabinet iau in 5{ qecinle de albire ia domiciiiu (ngZ.S);

I
I
Fig. 7.5

- Distromie dentari

dupd tratament qt tetraciclind

-fonttd

medie.

Forma severd, la care coloragia este intens5, gri inchis spre albastru
sau eafeniu-purpuriu,
extinsi sub fcnntr de benzi transversale, cu zone de concentralie a coloraliei
in specialin ii3
cervicala- Decolorarea duce la deschiderea ugoari a nuantei, pdnl la
un punct- pentru tratament se folosegte faletarea directi sau indirectl cu materiale compozite
sau csrsmice,
cu

uti-

lizarea de substanle opacifiante sau colorante sau chiar coroane

de invelig ceramice ( ig-1.6).

Fig'

'r74

7-6

- Modifcdri severe de culoare

derennin& de tetraciclind.

I
I
I
I
I
I

I
:

I
I
I

I
I,
.,'

l=
':

:l

l=

t
:!

T
:l

t
t
t
t
t
t
t
t
t
=

Capitolul

Alte metode de reslaurare a esteticii dentare

7.2.1.1.2.

Moorptc4rutE DE caLoARE DETERMTNATE DE FLaoRoz4

Cei care au descris pentru prima dati petele brune de pe suprafala exterioari a din;ilor
au fost
Black 5i McKay in 1916, observAnd o ,cistribulie geografictr a acestora in gari din
Europa, Africa, Asia
gi America- Ei nu au putut si explice etiologia acestei
discromii gi nici ieziuniie hipojlazice de small

care le inso;ea- Au trecut inci l5 ani pintr cind aceste discromii au fost ?ncaclrate
in teziunile determinate de aportul crescut de fluor in perioada criticr de dezvoltare a dinfilor.

Modificirile de culoare determinate de fiuorozi apar dac[ in primii ? ani de viali copilul
ingerd o conccntralie de fluor ce peste I rng/litru de api- in iceste cantn,smalpl
dinlilorpoate ap6rea
pestril, marmorat, cu aspect rndncat de molii datoriti interfertrrii fluorului in procesul
de calcifiere

matricei smal;ului din{ilor permanenli. Aceasta determind o incornpleti rnaturare

a smalfului care
devine poros 9i opac- Culoarea dinfilor este core lati direct cu cantitatea de
fluor absorbitd precum gi
cu mornentul gi durala efectului. Duptr nagtere e necesar un timp indelungat de pand
la 12-14 ani p6a.tru a fi interesate toate grupele dentare, iar concentralia de fluor sd lle mai mare
de Zmglzi- O concentra{ie de 2-3 mglzi determind modiFcdri discrete ale smalgului, ea determin6nd
qi tulburiri generale precum dureri abdominale, vomisrnente. O intoxicalie cu fluor (doza
cronicd 2-3ppm) ,. m*ifestl clinic prin pete albe, opace gi strialii ondulate galbene sau brune ale smalplui, pe cind cono
centraiie mai mare de 3 tnglzi determind iorme medii qi severe de fluoroze. Coloralia-se
Umiteaza la
smalt, este bilateraltr gi bimaxilartr gi, dupi gravitate, are 3 forme:

- -

Forrna minori, in care smalqul apare pdtat, cu zone albicioase, cretoase;

Forma rnedie, in care apar pete cafeniu-gdlbui;
Fsrma severi, cu aparilia unor modificiri in textura smallului care apare opac, cafeniuabil gi se desprindeparcelarde pe dentina subiacenti.

7.7

- Dinti auteioi

fri-

cu pete brune determinate deJluorcnd

In primele doui forme tratamenhrl este de decolorare, iar in forma severe se face indial decolorarea care, fiind insuficienti, se apeleazi apoi la fafetare.

7,2.1.1.3.

Moonrc,4w DE cuLoAnE DE ;ATJZE NEc(nioscurE

Discolordrile dentare de cauze necunoscute sunt discromii dentare rare care apar ftrA cauze
Bparente gi pot insr{i unele boli generale cum ar fi, de exernplu, osteogeneza imperfecti. S+caracterizeaztr
prin aparilia pe Cinte a unor zone colorate in portocaliu, de intindere ,ra:iatA gi care cedeazi la metodele <ie
albire in 34 gedinte. De asemenea, in afecliuni hepatice cu icterhemolitic evolutive poate apdrea o i-pr"gnare a tesuturilor dwe dentare cu pigmenp biliari din circulafia generali. Aceasta apare cdnd bilirubinemia
aqte mai mare rie 74 m$o. S-au semnalat discromii dentare legate qi de unele aviaminoze (avitarninoza
B, C, PP) ce pot duce la coloralii anormale ale dinlilor datoriti tulburirilcr vasculare consecutive-

Thalasemia gi eritroblastoza fetali, anemia hemoliticd, incompatibilitatea de Rh intre mami

Ei
{dt pot detennina o discromie dentari, dinqii aptrrdnd de culoare albastri, maro sau verde datorit[ fulburS-rilcr generale cu incompeten$ de Rh.
Au mai fost descrise discromii dentare gi in unele afecliuiri sndocrine.
175

Marionil Brdndu+a Popa

Estcrtca in odontotcrapia restsarsloare

7.2.1.1.4. Moontclru

DE cuLoAnE DE NATaRi HEMnRAGT;I

Discromiile dentare de naturl hemoragictr se pare ci apar sa urnare a unui episod traumatic
petrecut la vdrste timpurii, cu ruperea vaselor sanguine
Ei extravazarea eritrocitelor in interiorul
canaliculelor dentinare- Ca urmare, se impregneazl clentina pericanalartr'mai pqin mineraiizati, care
are capacitate mai mare ds absorbfe gi, uneori, se pot produce calcificdri ultcrioare.ale
acesteia, precum gi a canaliculelor dentinare. Aceste cazuri nu beneficiaze de metodele de albire. Afecteazl
unul
sau mai mul;i dinli frontali, dinlii sunt, de reguli, vitali, de nuanti roz.
O alttr afecliune care duce la aparilia unei colora;ii roqii a dinfilor cunoscuttr sub numele de
eritrodon$e, apare la pacienlii ce prezinti porfirie eritropoetici congenitali sau uroporfirie eritropoie.
ticb prin ilansmitere autosomaltr recesivi. Dinlii nu zunr inmtdearrna colorali dar au o fluoresceantd
rogie in lumina ultravioleti 9i pot exista hipoplazii de smal1.

7.2.1.1.5.

Cotoneqnn

DTNTTLnR

rrt pERsoANELE Iu

vl*srl

nai frecvente discromii dentare gi srrnt int6lnite &ec.rent la persoane de peste 50 de ani.
ln cursul vie;ii individului, dinlii, care inilial au o tenti juvenili, sunt luminogi, bine texturafi,
mai albi (Al), devin progresiv, o dat[ cu trecerea anilor, de cuioare gtrlbuie pnni spie
bnrn (A2, 43,
A4r\, mar intrnecafi, netezi, plani, lipsit' de strdlucire. Acest fenomen naiur-al
se daioreazl depoziteior
Sunt cele

de dentintr secundari sau tertiard, cu obliterarea camerei pulpare gi este accentuat

de consumarea unor
alimente picante, a btruturilor alcoolice, a cafelei, tut*ui.ri (fig. ?.g).
Modificlrile de culoare datorate virstei sunt ideale pentm traramsatul de albire al dintilor-

Fig- 7'8

lv{odificdri ale anroii dinliror datorat vhrstei (de smxcen[d).

7.2.1.1.6 P*eanel

(wmrn sror)
fi congenital{, ea Boate sd apari prin ccmbinarea mai multor factori
ce ac{ione;rzi in perioada de dezvolare a dinlilor p"r*uo*ogi p""i"-.e n" ;;;;;";
mineraliz6ri
datorate combinlrii unor factori traumatici cu fluoroza, poaie-apdrea ca
urnare u ,oot-f.uo eruptive
sau a altor boii generale- Petele albe pot fi acute, aptrrute
ca urmare a uoor procese carioase, ele se pot
Pata albtr cretoasd poate

g6si gi la nivelul unor ding ptntdtori de aparate ortodonrice (fig.

7.9).
Pentru tratamentul forrnelor acute este nevoie si se inltrture in pnima
etapl factorii cauzali gi
doar in etapa a doua si se rrcurgl la uretode de albire.

I
I
I
I
t
I
I
t
I

I
t
I
t
t
I
I
L
5

l;
F:

Fig. 7.9

t76

- Pata atbd (wtite sp,&).

l"
r

l=

Capitolul

Ake melad de restaurare a esteticii dentare

.7.2.I.I.7.Dncno*ttttEDENTAREDETERMINATEDEMINEL.ALILAR.EASECaNDAu{
Discromiiledentareapdrutepnnprocesuldernineralizaresecundarisrrrvindupicontuziisau
si
pulpare qi a canaliculelor dentinare' poate
subluxalii dentare gi, ca urmare a obliterdrii camerei
de
o culoare galben-brunI' Aceasti modificare
reducl sau s[ suprime translucirlitatea dintelui, ddndu-i
poate
estetic, pulin importanti' Totuqi' o fotografie
culoare este insi moderatd 9i, din punct de vedere
il
qi frecvent' u"t^'td nuanfi apiruti pe fotografie'
accenhla aceaste tenti ce va deveni mai inchisl
Cetermini pe indivicl si sc adreseze medicului'

7.2.1.1.8. Dtrccrt

DE sMALT
uneori poros' Zone extinse de pc
La dinlii cu hipoplazie de smal; smalgul apare neregulat 9i
aspect foarte inestetic (in
o'igine iucuti ddnd
suprafa{a acestui small fixeazi selectiv Ogt*"ii de
'n
de culoare albirea poate avea
imperfectl, de exer4plu) (ni. f.lO)- La aceste modificiri

amelogeneza

mai
'at*
vor fi repede rYpignellate' Un tratament
efect favombit dar defectete hipoplazice
acidtr
gfavarea
"oioan"i
ae small cu ajutorul frezelor'
durabil in aceste cazuri presupune inO.part"r"u d"f""tetot
ceramice sau din compozit'
a defectului astfel pregltit gi realizarea unor falete

de hipopiazii de smals'
Fig. 7.10 - Din;i cu*todifcdn caloisice determinate

saturnism cend

endogene" ca de exemplu in
Mult mai rar se pot int6lni discromii prin intoxicaJii
Este
de plumb in lesuturile dure dentare'
dintele ia o culoare gri-inchis prin creqterei "t*""""{i"i
gri
striculoare
de
fiind
mercur' dintele
cronice
crmoscut gi dintele mercurial ce apare in intoxicaliile
-cu
peneprin
in galben sau brun dentina denudati
ar. Atrilia, abraziunea gi eroziunea importaJcio'atn
pentru fractubii dentinari' Acela'i ltrctu este valabil 5i
trarea pigmen{ilor sau subsianlelor

urile

"oio*ot"lo

dentare cu irnplic:rrea dentinei'

7.2.2.

Ainrnna

DINTTLoR'

vrrAlr

citorva etape aaterioare inceperii trdtarnentului:

Albirea dintilor vitali presupune efectuarea
-Unexalnenclinicminu|ios,cuevidenliereaetiologieidiscromieidentaregiaseveritf,;iisale
ccloralie inainte de tratamentul propriu-zis;
qi o fotografie care si imortalizeze aceasti
de 'iitalitate' pentru confirmarea rezul-tatelor
Examene complementare: radiografii, teste

examenului clinis;

pe dinlii ce vor
Verificarea etangeitilii reslaurlrilor existente

fi

supuqi albirii, Pentm

evitaea.substanlaactivd,apat*"aeioa.otin.eprinevenhralelespa[iiexistentela.{nler.
proeese
camera puipari' ln cazol existe${ei'sor
fata dinte / restauralie gi, prin u.-.*,1, ia

carioase,acesteasevortratagiobturaprovEonugi'rlinacelaqimotiv,restauraliile
dehcitare vor trebui inlocuite;

notirn tenta de culoare dorith de pacient'

oric[rui tratament este foarte important s[

cinli prea albi in raport cu vtrsta
De multe ori, acestia doresc * .uiour" ideall,

Inaintea

pe cara o au
tr77

l=

li: .i" "rT,

ctr o

caz, trebuie

I
I

Estetica fn edontoterapio
res,Zaratoa,e

":;:::::'*ta
"uru'J a1,^'roia;;,:

exprican;"k ;:?i:r --r":*turui

;:jr;::
-";i

ceapen'fru;;"
rearis'ld;
ki#i;iltill;TT"T:::;Tff
eventual
apari t' t*1, o"".*i,i,rl;;":
poaie
fiffff*frff.Ji1
- :i:JJr"3.rfitff:ilIl"t'u
o"*

i:-i-se

sd

durerea ce

'*u,i,i,"310*,"."u

e;

*ffiire

aint.r.lilfJJ3J"j|,f"T"ilHll:'TlJ'l:i'"0*1,,,,"r

in-raport
"o
mat apropiati
de cutoarea

I
t
I
t

exisrenre. Eposibii

inchisera culoare

necesitatea lnlocuirii
lor
rli"rJ;;#fi;
;il;r;fi;:'-'nu
""
-Li
pu.i.ni|,:ifrtlifi:u^r,
di,: 11 "xpricu
g;,D-tq

"*otele

c{ unere pere nu res,

foarte i'rchile nu
pot beneficia decit
de o upari

la traramentul de

ao"6olld

?:,.,:f,:,1.aroilffi.;jl;"##f:ffi :
',ffi i:{iffi"tr1Jilff:fr
h *r,"#'r;i;#*n*te

cn

o"r::ltti

_ o,.r*,*i
_

j':f ,'*',,#ti'#*ilit{#jfild#fiflilf;,f *;fl

acestor restaureiii

#
, ,"otto*area

ffi

si reapar5. Acestjucru
indictr faptul

nu au fosr receptivi
snrelplui car

pacientului

cu uti*i"

*
**i"iif "'''

[xilT*"T:T#***#*Jil;;"*

,,"*;J*'i*iffiHf

v'2'2r"

flItrir',"rlf,Fyt:tr:frpor s'd apaa'{ ca aaMaan

hocedeere de ahire
forosesc substanfe
aecentua aqiune
chimice ce conlin peroxidaze.
in des

:'";"T;;1g'*T;T,:Fini'$f:::.l".i1;;"";i",1i*,t;;;;,;:',H'#;"';:X'j
t*"i#g:"flrffi*,'.#;:F:tr#HfiTx1ffiH'"x,'"".;;;rre,ermen,uns

fll':#ffii.tT,HJ?lTfi#lffi

T;

ii
lrTi*i?ffi
:"#fi
irT;iffi
T:::+}#,l*rffi
Existi mai
o*'.i**o,q[:i:;,x]#:lm,,xni"ffii;ffi

l:

*'ff ff Hil:'s#i,q$i'i=*fn*'ffi
r

an).

"v"ffi

In cazur

utitizirii

+.i"am:x*f
I1T
."j*,Grl#o
;"h";rft;#:iiT.n'5,ffT:i3l:n
ia domiciliu'
-'" wPq o renri inchisn.

Iritafia gingiei,
ceea ce or*r*tt
Tulburdri ln e*i-,,r-,:-_f-vuupurs

mai poate

(r

upe'.u:

gutle[i neebnsr

-***"0?-U*;ttrT;q:ff

;ry.*rgutierecareinarraocruzia;

pacienfu

n,,",gf;**;T;'"il,',';ffi'3#8"fl'ffifffiu*
- ooguderei.
,
a

7.2.2.2.

,^,^,^,,(,
iciiniciis

oFFIcE

de aibire a

Blciinnre,)

dinfilor in cabinet srrr*

iU

CENTUNT

oc^:*.-

de c'toare date de
nu,Tt:l '"',"u'* ,*HrTl::"fl:fi[:::] T*"cirileacestei
rnerode

pacienturui de
un rezullat iupia,
acesr lucru este
mai
neces^lbfine

ji,in"uuin*i;ffi'#Hi::,ff:;:H"ff
178

ei

ttr o purtare prea

prelungird in timp

TEHNICA DE
ALBIRE A-DINTILOR

o.*ri, tetraciclinI.
v6

nnfa

in exces

ui;;"u}

#lili:ili?ii

.:,,,J,.j;ffi*1}t#*f
al'rrtl in cabinet-siint
JJ,T:#;1',',:'"1*;:.,#y
mai r.oil;;dusere
ud_

--'- ^'vasrt4islB

este do-

"l

t,
Capitolul

I-i
'i

AIte metode de restattrare a esteticii dentare

hzate in acest scop sunt mai agresive. Ele conlin substan;e de albire foarte
concentrate, a siror agresivitate necesiti o proteclie a gingiei cu diga- pentru proteciia gingiei se poate
recurge la acoperirea
o
ragind fotopr'olimerizabila (Opal - Dam) care s6 gdsegte intr-o seringA cu
ajutorul cdreia se aplici in"i jurul
dinlilor de albit 9i pe din;ii vecini acestora, se polimerizeazd l0-20 de socunde. Se ?ndepirteazi
excezul
cu un bisturiu fin gi se irece la reaiizarea tehnicii rje aibire- DupI terminarea tratamentului
acest strat de

I'

,i

ragini

I,

se

indeplrteazi relativ simplu, cu ajutorul unei sonde denare intr-o singuri pies6 (fig. 7-l l).

:i

l=
l;
3

I
t
t

L Depdrtarea obrajilor, buzelor Si blocarea

limbii.

2- Apltcarca rdsinii ca ajutorul

seingii.

:i

t
T

3. ,Lplicarea rasinii pe dinSit de albit

adiecenpi.

I
.=

qi

pe dinlii

4. indepdrtarca ucesului at un bistariu

fn dupi

fotopolimerimre-

I
:

I
I
5. Dislocarea scutului de rdEind cu ajutarul

I
I

dei intr-o singurd piesi-

Fig. 7.lI

=.
.

Reslizarea unui sc:tt din raSina foiopo.timeinbild pentnt prctecSia

mucoasei gingivale (dupd Reality 2000).

In acelagi scop se poate folosi badiionarea cu vaselinI a mucoasei bucale sau Orabas.
Inconvenientul major al tehnicilor de aibire il reprezinti grelul de cost ridicat.

II

il?ft
if

I
Mari@u Brdndusa Popa

Estetica in odantoterapia restaurstoare

Contraindicafiile albirii in cabinet sunt limitate gi anume:

- la dinlii ce prezinrtr sensibilitate;
- la din;ii ce prezintd obtura{ii multiple compozite sau din amalgam;
- la tineri sub 14 ani la care carnera putpard este voluminoasd;.
- la femeile inslrcinate.

Dinfii

ce urmeazi a

fi decolora]i

Toate melodele de albire presupun eliberarea oxigenului din peroxidul

de hidrogen
folosind pentru aceasra cdtduri gi lumind.
Pentru a obline un small receptiv la decolorare se aplicl pe suprafap sa un gel
demineralizant acid fosforic 30% timp de 15 secunde duptr car re spultr cu api gi
se tiuca Aintele' Aceasti gravare acidd lasi o suprafaid po*astr re meregte capacitaiea
de penetrare a
decolorantului.

tuperoxol,

care este apa oxigenati stabilizattr in concentralie de 30_35%, conservattr

la
rece sau amestecuj superoxol-perborat de sodiu (peroxy-borat-monohydrat
de

sodium).
La folosirea superoxolului ochii fala.pacienhrlui gi ai medicului trebuie protejate,
9i
pentru ctr sunt folosite produse chirnice agresive. Prcteclia se face cu lentile

rie proiecgie. De
dinlilor ce trebuie albif
cu vaselind sau Orabase sau cu un scut de protecfie cu rigini fotopolimerizabiltr (Opal
Dam) atunci cind nu putem aplica etang diga duptr care pe dinlii curitali cu piatrl
]nce
9i api (nu se utilizeaztr paste de finisat cu fluor) se aplici superoxolul in prealabil agitat- Utilizarea suplimentari a cildurii cu ajutorul aparatului de diatermie
ii t"nrioii gr"
poate fblasi lampa de fotopolim enzare dar datoriti timpului
de I minut necesar unei singure proceduri lampa se strici destul de repede) accelereaztr procesul
de albire. E important se nu
dureri date de cald- Pacienlii pot tolera o temperaturd de 50-60"C.
lparx
In cazul utilizirii cdldurii se aplici solulia de albit pe suprafap vestibular{
a dintslui
cu o buleti de vatilmectati gi apoi exprimati. peste butete se va
aplica un instrument
special cu virfui plat, a c[rui temperaturi poate fi controlattr (instrument
conectat la
aparatul de diatermie). Temperatura instrumentului este miriti treptal p6ni
c6nd pacientul acuzl sensibilitate durJoasa, punct de la care temperahra va fi scizuti
pani la un
nivel la care pacientul nu mai acuzi sensibilitat& Nu se aplicl clldurl mai
mulr de
3 minute pe dinte duptr cars se agteapti I minut ?nainte de o noud utilizare. procesul
de
albire trebuie intrenrpt dupi l&30 minute chiar dacd rezultarul nu e
incd cel dorit.
Aparifia durerii obligd medicul si inrerupi tratamentul mai repede.
Sensibiiitatea termicE postoperatorie este un semnal de alarma ea
indicand fie ci
tempsratura aplicati pe dinte a fost prea mare, fie a fost prelungitd
prea mult- Aceasttr
sensibilitate dispare dupi 24 de ore ?n mod normal.
Atunci cdnd sursa de ctrldurd este lampa de fotopolime iztte,aceasta se
men{ine timp
de I rninut dup6 care se indepirteazi gi se agteapti 5 minuie pdni
dintele se rdceqte dupa
care dintele sau dinlii se spald abundent
Ei nmt aspirate resturile produsului de albire- La

asemenea' este necesarl proteefia

fesuturilor gingivale adiacente

r80

sunt supugi urmltoarelor etape de lucru:

dureroasI aptrruti in timpul tralamentului;

t
I
I
I
I
I

I
T

I
I
t
I
I
I

l,
,

Capitolal

Ahe metode de restsurare s psteticii dentare

.t

I,
.!

t
1t

T
.:

T
-

a.;

T
::

I
t
t
I

sfirgit loti din{ii sunt tratafi cu gel neutru de fiuoruri de natriu 2-3 rninute gi se cur}!tr
apoi minufios cavitatea bucald.Dupi tratament li sc explictr pacienlilor ctr dinlii pct
deveni sensibili la varia$ile de remperahrrd timp de cdteva zile.
Apd oxigenatdlU-3s% sub fomrtr de gel;
HiLite (Shofu) care este apl oxigenatl lichidi gi este activat$ cu ajutorul turninii gi sulfat de magneziu care accslereazi reacfia apei oxigenate;
Quickstrot @en-mct) cu peroxid de carbarnidtr 35yo foarte activtr;
Opalescence X*e de culoare portocaliu intens ce confine perhidrol gi 4 Beta caroten.
Este un gel care curge de pe dinte, se line la frigider intrnrcdt se altereaztr in 2 slptLmini.
Se activeazi cu luminl sau energie calorici qi e suficienti o gedinll de tratamert dar nu
totdeauna dil rezultate, nu se gtie de ce. R.ez,ultatele vizibile apar foarte rapid,la 5 minute,
dar strici lampa de fotopolimerizare. Nu modifici culoarea obturaliiloq
Opalncence, un gel activat cu lampa de fotopolimerizarcSe poate utiliza, pentru protscfia gingiei, in cazul trtilizirii preparatelor rlin gama
Opalescence un gel albicios - Opal Dam care realizeazi o dig{ cbirnictr gi are rm grad
reflectorizaat crescut, concentrf,nd luminozitatea pe dinte. Se intiregte sub fotostimulare- Dupi aplicarea lui se pune Opalescence cam 5 r,rinute duptr care gelul se
+te.rye eu o
buleti de vat[ qi *e spala Peste el se poate aplica gi diga.
Opelescence Quick - care este un peroxid de caftamidi 35% sub forrni de gel gi se
aplicd in gutieri pentru l-3 ore, timp in care pacienhl agteapti in sala de agteptare, dupd
eare revine in cabinet gi se evalueazi rezultatele obtinrlt.
Au rnai tbst utilizate:
O combinalie de apd ortgenatd ev eter 5/1 (superoxol-etileter), etileterul avSnd drepr
scop sclderea tensiunii superficiale a amestecului m{rind astfel puteroa de penotrare a
solufei ?o spaliile interprismatice ale smalgului gi ln interiorul canaliculelor dentinareSe aplici cu ajubml rmei bulete de vatd umectati gi apoi expriwrati pntru ful*turarea
excesului, peste crre se aptici virfi,rl plat al unui instrurnent special, conectet Ia aparatul de diatennie. Utilizarea aceshri amestec prefirn gi a perhidrolului in ei:mbinafie cu
perboai de natd:.r asttrzi nu mai zurrt de actualitate irirucit s-a observat ctr dupd utilizarea lor au apirut rezorbgii interne.

Dup'i orice tehnicl de albire in cabinet se va face Ia 2 s5ptimini de la tratarnent o evaluare a

rezultatnlui oblinut gi o fotografie pentru aprecierea exact{ a rezu}tatului obginut gi se evalueazi daetr e
sau nu neeesar un nou proces de albire.

7.2.2.3,

TEIINTCT DE ALBTRE A DTNTTLOR LA DOMICILTA

f'HoME BLEACEING')
Albirea la domiciliu are csteva avantaje:

I
I
I

I
I
I

Este o metoda

siinpli, eficace;

Toate substanlele de albire utilizate se descompun ln substanle inofensive care se g*sesc

in

mod normal in organism;

Efeetnl de albire este dat de oxigenul liber.

il-^^^-.+:: .f r EUs(Ilrl,

in caz de dergie se renun|l Ia utilizarea rnetodelor dc albire;

Faeieniii sI nu frtneze in iimpui proce.durilor cie aibire aie dinliior penim ci e posibii ca
substanlele cancerigene ce se glsesc in tabac str fie potant*te de oxigenul libeq
in timpul sarcinii gi alEptirii nu trebuie str se recuqgtr la albirea dinlilor;
Pacientii care prezinti sensibilitate dweroastr la colet nu pot beneficia da albirea diclilor;
Pe timpui puritrrii gutierei pacien;ii nu vor minca, bea sau furna;

Seringile cu substanJ[ de albit nu se vor exprme la so;*e Ei nici nu sc vcr congela.

!81

Maiana BrdnduSa Popa

Esutica in odontoterapia restouratoare

Durata medie a metodei de albire la dorniciliu este de 2-6 slptimdni,

primele rezultate fiind
deja vizibile dupi 5 zile- Coloraliile intense pot necesita un timp
mai lung oe atbire gi citeodar6 ele nu
sunt influenfate deloc sau intr-o misuri foarte mic[ de metodele
de albire.
In urrna albirii la domiciliu pot apirea efecte seeundare:

Iritalia gingiei (gutiera nu a fost efechrati etang);

Tulburtrri in articulafia temporo-mandibulartr in general ahnci cind
aceasta nu e echilibrati
din punct de vedere ocluzal;
Sensibilitate dureroasi la coletul dinlilor

Derularea tratamenhrlui din punct de vedcre secvenlial esfe

aceeagi cu albirea dinfilor in cabi-

net in ceea ce priveqte pregdtirile anterioare, ea diferi din momentul

in care diagnosticul o dati efectuat, s trece la arnprentare realizarea gutierei pentru albire9i
Gutiera se face din material vinilic transparent de 2 mm grosime gi
se realizeazi in cabinet. Ea
trcbuie sI ofere o buni inchidere marginaltr pentn: ca produsul
de albire str nu fie diluat de saliv{, ceea
ce i-ar reduce efectul- Pentru un efect optim trebuie ca in gutiera
creata si existe un spaliu suficient
pentru materialul de albire de 1,3-1,5 mm care
se obfine printr-o pregdtire prealabili a modetutui pe
care se va execula gutiere- Acest spaliu (rezer".or)
se va face insr pAnE la diitangn de I mm de rnariinea gingivalr a gutierei- Pentru realizarea acestui
rezervor, pe fap vestibuhra a r""o*r"ilr, in limitele
amintite, se va aplica material compozit (fig. 7.12)-

Fig. 7.12

Realizarea razenoruIui gutierei de albire pe dinte (dupi Schnidseder

1998).

Modelul cu din;ii astfel pregdtili se va acoperi cu o folie de

material plastic moale care ,ra fi
presafi la calc ai in condi;ii de vid c:r ajutenrlunui
ap;cat special, pentru a lua ibrma arcadei, iiupl ;are
gutiera va fi decupatE probati p"
9i
-od.lul de lucruGutiera este r6scroiti la distanli de l-2 mm de festonul gingival
eu aieniie, pentru a nu deveni
o sursi de iritalie pen'u gingie gi'se va intinde de la
molar ra mitar (fig. z-r3).

!- Pregdtirec modelului cu bistariul.

182

2, MaSim deformare
Tnodelyl pe ea.

pin vaarutrt

a1

I
I
I
I
I
t

ti
l,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I

II

Capitolut

-\

Alte netode de restaurare a esteticii dentarc

,i

ll

t
a

:i

ti

-t.i

ri
I
3, Modelul acopeit cu mateia[ttl

4. Decaparea gutierei de pe model-

plastic transp$rent

5. Aspectul C,tpd indepdrnrc

7- Proba

de

pe rnodel.

8- Umplerea gutierei cu

pe model.

substanld de albit.

9. Aplicarea in gura ca indepartarea

excesultti.

Fig. 7.13

Fabicarea gutierei pentnt albire {dapd Reality 20C0}

tKi

Mariana Brandrya Papa

Estatica in odontonrapia rastouratoare

Pacientul care va urma tratamentul de albire la domiciliu va fi inskuit gi i se va

exemplifica
modul in eare se utilizeaztr guliera gi gelul de albit. Aceastl instruire va fi fdcuti
fie de ctrtre medic, fie
de o asistenttr instruita in acest sens. Pacienful hebuie si poarte gutiera
l-3 ore pe zi, dup6 prima o16
indepirtqazl gelul gi il inlocuieqte cu altul.
Gelul se va introduce pe2l3 din gutiertr pentru a se evita contacful cu rebordul gingival
Ei pentru a intra in rezervonrl creat pentru el in gutieri.
Pacientul va pllm o singuri seringi eu gel de albit gi va fi obligat
sd revinl la cabinet pentru
control gi pentnr a primi o noui doz6 de substanli de albit.
Metoda este eficaee in urmltoarele cazuri:

Dinfr eu modifictrri de culoare datorate v6rstei, caz in care gutiera se mengine

l-3 ore pe zi,
ziua sau noaptea, dupi dorinla pacientului;
Fluoroz[ - fornae u$oare sau medii tratamenful va dura I luntr (uneori
f6r[ efect);
Colorafii tetraciclinice uniforme, utoare sau medii.

Prin supradozarg substanfa de albire poate fi iritanti-pentnr mucoasa gingivattr

determin6nd
arsuri sau poate duce la apari$a sensibilit*1ii dentinare n*"
i*e, dupl interuperca tratarxentului
cedeazf destul de rapid mai ales dactr se utilizeazi geluri pentru
desens.ibilizare.
Astizi au apilruf preparate care permit combinarea tratamentelor profe,sionale de

albire a
dinlilor in eabinet cu cele efectuate acase, de c{he pacient. Tehnica ***tr
combjnati folosepte ea
agent de albire in cabinet peroxidul de hidrogen 15-35%
(cu sau fdrtr acfiunea unei limpi)- Sistemul
profesional astfel folosit este ILUMINE 0FFICE
tDENTSpLy) care conline 15% peroxid'de hidrogen
activ ce rezulttr din eombinarea a 30% peroxiri <ielidrogen
cu o pudre aromatl. prin amestec, lichidul
se transforrn[ intr'un gel vdscos in 30-60 secunde gi
este aplicat pentru 30 de minute ?n gutiera fabricati anterior gi impreuntr cu aceasta in cavitalea btrcaltr- oopl
r""rt" 30 minute gutiera se seoate gi
dinfi se curili atent de umele de gel. se ia din nou culoarea iinglor tratafi gi
se faee o fotografie a st+
tusului duptr prima +edinta. De reguli, dinlii deviu mai albi.
In aceeagi gedin$ pacienrBl prime$te gutiera gi trtrsa cu 3 seringi de ILUMINE
pntru acasi cu
peroxid de hidmgen gi este instruit sd aplice gel*l tiurp de 3
ore pe zi pe parcursul a 5 zile.
lOe/o

Tni{amentul de acastr va fr ?ncenutra?4or-e Je la gedirre

cin cabinet.
Paeintul revine la control dupd o slptlmini gi este examinat
dup{ acelagi protocol ca la prima
$edinta gi atunei c6nd este necesar, se indicirepotarea aplictrrilor la domiciliu inci'o
s*ptim6n5Combinarea celor 2 metode dE albire are avantajul ei reduce
timprl de tratament gi gdbegte
efectul de albire a dinfilor.

ALBIREA DINTILOR DEVITALI

7.3.

Pierderea vi'.alitIlii putpare reprezinti una din cauzele

care determinl frecvent modificarea
culorii dialilor' Substanlole rezultate din degradarea
fesuttriloq in particular singele, infiltreaztr
canaticulele dentinare gi dau dinftor o colora;ie
gn
brun
sau uneori o colorafie foarte inchisi, spre

negru. Colortrrile Bpar ca urrflaro a urmitoarelor

cfilze:

ll
I
I

I
t

I
I
I

Formarea unui sulfit de fier ia eanaliculele daetinare

din combio*{ia fierului din hemoglobini cu sulfura provenit$ din wbstanle b'acteriene. Aceste modifictrri

coloristice ne conduc
la conciuzia ci in tratamentele eododontice, pentru a se
obline o modificare de culoare
minori este necesar sI se indep6rtsze su foarre mare atenfie toate
resfurile organice, sdnge,
tesut pulpar necroz*t {Tronstad l99l) (36);
Ahn cauzd carp poate duce la modificarea cutorii dinlilor devitali
este reprezefiatd de materialul de obtnra;ie de canal utilizat. Astfel, putem aminti folosirea
nitranrlui de argint sau a
rnaterialelor de obturalie de canal ce conlin argint care sunt
azi de domeniul i$oric.
Materialul de obturalie de canal hebuie indeptrrtat din
camera pulpard in lotalitate pentru ci
el poate diminua hansluciditatea dintelui. Pe de ahepq4e,
nufireroase materiale. ca de exem-

184

I
I
I
I
I
I

I
I

-I

,,

t"

Capilolul

r.

I.

,i

II

,a

T:
-

:-

I
F

I
T

I
I

Daci materialul cu cars se va inchide acest melanj oxidant este pulin rezistent, se poate ca
prin formarea unui gaz care ia nagtere in cavitatea de acces, materialui de obturalie provi-

Cind canalul radicular nu este obh:rar etang, gazul poate str treacd spre parodonfu apical qi
si dea nagtere unei sensibilitbli la percu{ie in ax ;i aparilia unei dureri periapicale;
Ca ulmare a unor tehnici Ce aibire repetate dintele poate sI devini casant qi dupl un oarecare timp sl apari frachxa spontanl a coroanei clinice a dintelui.

'

zarie str se desprindd;

7.3.1,

I
I
I
I
=t

tabac, cafea, vitt roqu, ceai etc. la nivelul interstiliului marginal de la periferia restaurafiei,
Tehnicile adezive de restaurare utilizate azi, au redus substanfal acest gen de otloratii.

utiliza ca material restauntor amalgarnul, denti

Albirea dintilor devitali este realizati cu substanle oxidante. O prirni incercare de albire a
dinlilor devitali a fost descrisi de Brown in 1965 (citat de Tronstad) (36). El a amestecat perborat'l
de
sodiu Ei aptr oxigenatl gi a aplicat acest amestec in camera pulpartr- Cam tot ahrnci a apdrut folosirea
superoxolului, o api oxiginati stabilizati gi amestecati cu perborat de sodiu. Amestecul fost
a
introdus
?n cavitate gi acoperit de un material de obturalie- Aceasti tehnici de albire
se deruleaztr pe o perioadi
de timp mai lungd, literatura americani a denumit-o 'Valking-bleach". o tehnictr de gravare acidd a
dentinei miregte penetrarea produsului de altrireProcesul de albire poate fi grbbit printr-un aport termic gi, in acest caz, vorbim de "power-bleach"
care folosegte supercxo! (apd oxigenati 30%) gi perborat de sodiu, aceste doui produse fiind amestecate.
Peroxidul de hidrogen (api oxigenatit) 3% se descornpuire la cilrlurl gi la lumini gi clibereazi
oxigen. Existi in conrerf un aparat ce permite cregterea ternperaturii apei oxigenate la temperarura de
aproximativ 40"C, de asemenea existi llrnpi ce combini efectul luminii cu cel al cildurii.
Un alt oxidant puternic este perboratul de sodiu stabil sub fonntr de puibere qi care amfftecat
cu apb elibereazi pemxid de hidrogen gi oxigen. Perborahrl de sodiu amestecat cir peroxid de hirogen
3Ya in fgrmd de pasti e folosit penlr" albirea dintelui gi inchis ermetic in cavitatea de acces pf;n[ in
gedin;a urmitoare. Aceasla e q metodd de albire ambdstorie.
Ca urmare a acestei tehnici pot si apari efecte secundare:

I
!

se va

Degi modificirile de culoare ale dinlilor devitali rdspund foa(e bine la tehnica de albire, inainte
de tratament trebuie evaluate exact sinrafiile clinice respective-

.:

Daci dupi un tratament endodontic

na gi, ulterior, tcat6 coroana dentard pot cdplta in timp o tenti gri-bleu. Din punct de vedere
estetic, atunci cind cavitatea de acces linguali a dinflor depulpa! e obturate cu amalgam,
lucru total contrandicat, ea va colora ?n timp dintele (Tronstad l99l) (36);
Mai putem intdlni o colorare a dinlilor devitali prin infiltrarea substantelor colorante precum

Agensii de albire

t;

-t

Alte metode de restaurcre a esteticii dentare

plu eugenatul de zinc, au tenriinfa ca sub acliunea luminii ce traverseazl smalful gi

dentina,
in timp, si-$i schimbe culoarea care va deveni mai inchisl (Cohen gi Bums l ggS) (31).

,l

rI

ETapnrn DE TRATAMEITiT 65po$T,R BI-EACH"

Trakmenful de ahire a dinlilor devitali presupune o apreciere exacitr a situaliei clinice date, el
presupun6nd urrn6toarele etape

Se apreciazi culoarea dintelui inainte de inceperea tratamentului qi se face o fotografie a

acestuia;

Se apreciazi starea periapicali a dintelui precum gi calitatea obturaliei de canal cu ajutorul

unei radiografii. Daci obturalia de canal nu este corecth se va proceda la refacerea ei.
Se indepdrteazi in totalitate obhrralia veche existenti gi dentina coloratd gi se va indcpdrta
materialul de obtualie radiculari din regiunea cervicaltr cu aproximativ 2 mm, astfel incf;t orificiul cameral al obturaliei Ce canal si se giseascn
-r:j:j decit marginra gingivalA dupd care

i85

Mniana BrinduSa Popa

Estetica in odontoteropia restoarstaare

materialul de obturalie canalard se acoperi cu un ciment policarboxilat sau ciment ionomer

de
sticld- Aceasta asigurtr ca agentul decolorant si nu fie impins de-a lungul pdrlilor
taterale ale
obtura;iei de canal in timpul trararnentului. Se ya face din nou controlizdiologic;
Se spali abundent dintele gi se usuctr iar mucoasa gingivall.gi nrucoasele
din vecinltaie

se vaselineazd.;

Se va izola dintele cu diga;

Se va recurge la curdlarea camereipulpare cu un solvent organic de

tipul eterului alcoolului, acetonei, cloroformului dupd care se va face gravarea acidd a cavitifii pulpare
cu acid
fosforic 30%
'j.mp de 15-20 de secunde maximum. Se va aplica o **pr".a mai mare cu
acid fosforic 307o simultan gi pe fala extemA a smalplui tot l5-20 de
seiunde dup[
care se

spaltr abundent dintere 30 de secunde gi se usucr cavitatea;

Se aplicl amestecul de superoxol
9i de perborat de sodiu in camera pulpad prin injecrarea

lui cu ajutorut unei seringi;

- Se aclionea{ 1 cilduri pe buleta de vati cu instnrmentul coresprrnzator, ca gi la tehnica
de albire a dintilorvitali timp de l-Zminute, apoi se indepirteazl
amestecul de albire gi se
reinnoie|te- Se repeti acest pnocedeu de 3 ori folosind o noutr buleti
de vati imbibat[ in
solulie proaspdti- Ulterior, se va decolora suprafala vestibulari a dintelui
prin aplicarea unei
comPrese cu superoxol incdlziti de vdrful instrumentului conectat
la aparatul de diatermie
timp de 1 minut- Se repetl de 3 ori schimbind compresele ,u ,upoo*ol.
O degajare mare
de cildurtr risci si provoace resorbgia radiculard;
- La sfib$itul prccedeului de albire, se spalr dinteie qi se verifici culoarea. poate si fie nece.sari o noutr qedinfi de albire;
- Se aplicd un strat de hidroxid de calciu in interiorul cavitelii de acces qi se va acoperi pentru 2 zile cu un material de obturalie provizorie;
- Dactr culogel o-btinuti e satisfacaloare, se poate trece la restaurarea definitivl; daci instr se
cere o noutr albire aprcpiati in timp se va utiliza un
material de restaurare provizorie, care
poatn fi indep[rtat ugor, pentru un nou acces ra
cavitatea pulpari'tr
A mai fost uzitatd o aiti tehlici car; prdsuprxo3a aplicarea dupi gravarea
acidi in intyriorul
camerei pulpare 9i pe perelii intemi gi externi ai dintelui
u*i bulete de vati imbibat6 cu peroxid de
hidrogen 3% peste care se aplici o sursd de cildurd generati
" de o lampf apzat|la
o distanii de aceasti
buleti in funqie de tempsrantra d,egajati (frg. 7.la A).

I
I
I
I
I
I
I
I

I
I

I
Ir

rl
-l

rj

,.-'

Fig- 7.14

186

Tehnica de albirc a dinsilor:

cu ajutorul unei bulete de vatd fmbibatd cu peroxid de hidtogett

3% Si fncdlzitd cw o sursd de cdldurd sau lwnind;

Metoda de albire ombalatorie;

Aplicarea obturasiei dupd slbirea (tid&ui
@upd Tronstatt).

I
I
I
I
I
I
I

l:
t

I'
I
I'
?

rl

I'i

Capitolul

7.3.7,

de restaurare o esteticii dentare

Erapnr,n DE

TRATAIVTENT

AI{BULAToRIU ("rvat xnrc-BLEAcH?')

in cazul utilizirii acestei tehnici de albire, primii timpi sunt identici cu cei descrigi la tehnica
antenoartr dar, dupi izolareadintelui, gravarea lui acid6, spilare gi uscare se procedea"{ astfel:

rJ

in cavirate

ss va introduce pasta formatd

din melanjul perboratului de scdiu cu peroxidul de

hidrogen 3% sub formi de pasti extemporanee gi aceasta va fi inseratl in cavitatea de acces
gi spre fata vestibulari ldsindu-se un spa[iu de 2-3 mm pentru aplicarea obturaliei provizorii. Se va folosi un material de obturafie provizorie tip Cavit sau Cavidur, glassionomer

iar pacientul va fi avertizat ci produsul de albire elibereazi gazin cavitatea pulparl gi

posibil ca si piardi obruragia remporarA {{rg. 7 Ja B);

:i

.=

- Alte rnetode

Aceasti tehnictr nu prezintd o mare precizie, ea depinzdnd de respectarea corecte a tehnicii gi

de cAldura emanati de sursa de cAldur.tr utilizati.

Produsul tle albire este lSsat pe loc 2 zile pilnlla o siptimind; dacd culoarea dintelui * ruii*flcitoare se va trece la restaurarea definitivl, dactr nu, operafiunea se va repeta nu mai mult
de 4 ori deoarece ar putea antrna o sldbire a rezistenlei struchuii int'-rne a dintelui gi
aparilia riscului de fracturi spontani-

Dupi tebnica 'balking bleach", dupd ce se obgine nuanta doriti, se va face izolarea dintelui cu
diga 9i se va indepirta obhrralia provizorie. Se repeti tehnica de gravaj acid urmatl de o sptrlare minutioasi gi uscare dupd care se va aplica agenrul adeziv gi se va aplica materialul compozit cu
microumpluturi (fig. 7.14 C)-

r
r

7.4.

,-=

:.|..

i
=

3
=i

MICR.OABRAZIUNEA

Este o tehnicl de tatament cu sacrificiu de substanli durl dentad minirni, care se adreseazi,
in g:,nerzl, discromiilor deiltrB minore, cere nu afe+tezzi decit stralul superfrcial de small ce nu dispare prin tehnici de albire- Este o metodl mecanici gi clrimicd.

Procedeul a fost descris de Black (citat de Schmidseder 1998) (32) l* inceputul secolului
al XXlea. in 1984, McCloskey(?4) utlliza o tehnic6 de indepirtare a defectelor de suprafald a19
smalgrlui cu ajutcrul unui amestec de spumd de mare cu acid clorhidric. Dupi 6 ani firma Primer
lanseazi orcdusul Prema (Primer enamel Micro-Abrasion) la care piatra pf'nce e amestecatl cu acid
clor\idic l0%- Croll (1936) (13) utilizeazi un gei forr*at din acid clorhidric 6-7o/s awestecat cu
rnicroparticule de carbur[ de siliciuMicroabraziunea poate fi asociatI cu o lebnici de albire a dinlilor.
Tehnica de tratament presupune:

i:.

I
I
I
t
l

a=

I
I
I
::

'
-

Izolarea perfect[ cu diga gi pmteciia pacientului gi a medicului cu ochelari de protec]ie,

ci acidul clorhidric este un produs caustic foarte agresiv. Din acelagi motiv,
in junrl dintelui supus microabraziunii se aplici bicarbonat de sodiu, acesta permipnd
evitarea arsurilor gingivale prin neutralizarea aciditdfii preparatului.
Pe dintele periat profesional, spalat qi *scat se aplici acidul clorhiddc arnestecst cu pulbere
de piatri ponce l0-l8Yo xare se intinde pe suprafaga vestibulad a dintelui ce prezinttr dis'
.cromia in[r-un strat de lmm qi, cu ajutorul unei cupe de cauciuc destinattr acestui scop, cu o
piesS de rnini ia vitezd mic5, se efectueazi migcdri circulare. Cupa cie cauciuc este prevtrzutd
in interiorul sIu cu o perie circulari, inconjurattr de margini de cauciuc- Migctrrile circulare
se executl cu presiune pe gelul de pe fala vestibulartr pe care il freaci astfel de sma{.
Daci suprafafa de tratat este mici. se freaci gelul cu ajutorul unui aplicator de lemn cu
care sevor face totmiEclri circiilare. Dripd 60 de secunde se face pauz6, iimpln care se
spald fala vestibulari a dinielui cu jet de api sub asphaiie.
avdnd in vedere

L*-l

Maiana Brdndusa Papa - Estctica ia odontotorapia rethurabore

Fig'

7' I

- Albirea din|ilor pin microebraziune; Aspectul dinsitor inainte g dupd trotament.

Se exannineaztr culoarea dintetrui. Dactr aceasta nu e corespunz6toare,

operaliunea se poate
rcpeta de maximum l0 ori, ceea ce duce la indeptrrtarea unui strat maimic
de 0,1 mm de
smalg iarpetele superficiale dispar. DacI duph accst numtrrde gedinfe admise
nu se observi
nici o amelior:re a culorii, tratamentul se opre$te (fig. ?.15).
Smalgul astfel tratat, duptr sptrlare gi lustruire, va beneficia de o rnetodd
localtr de fluorizare.

t
t
I
t
I
I
t_

Un exarneo rnicrosccpic ef$hlat pe,.rn dinte supus micrcabnaziucii

se poate cbsersa o $iergerc
stusfurii de sirprafap a srnal;nlui, cu o imagin" urorfi a prismelor de smalg f{ri
elemente precise.
Din punct de vedere clinic, dintele apare foarte lucios, neted, sticlos, cu aspcct glazurat gi
foarte fizionomic.
a

I
I
I

I
I
I
t
I
I
188

:i
IJ
I,
rl

I
:i
I

Capitolul

- AIte melade de restaurare a esteticii

dentare

BIBLIOGRAFIE
l'

Andreescu C., Cherlea V-, Virlan C., Virginia Vdrlan, Dimitriu B.

Ed. Topaz, Bucuresti, 1997;

2'

Aldecoa E-A., Mayordomo F.G. - Modified Internal Bleaching of Severe Tetracycllne

Discolorstion: 6-rlear clinical Evaluation,euintessencelnt.,23,z,lggz, g3-89;

i+

3'

Anirna E' Zabalegni 8., Gill J., Gascon F. Internal Bleaching of Severe Tetracycline
Discolorotion: Four-Year clinical Evaruation, euintessence Int.,2l, lgg0,7g3;

4'

Arens D-E'; Rich J-J., Healey H.J.

:i

I'
I'
I

:i

keth, Oral

Suqg.

34, 1972, gl2-gl5;

Elemente de odontologie,

A Practical Method of Bleaching Tetracycline

Stained

l:

5'

Bailey R-W., Christen A.G.

tg68, g7t-875;

T-

6'

Baume L-, Phillips R.W., Lund R.M.

7.

Baumgartner J.C., Reid D.E-, Picket A.B. Human Pulpal Reactton to the Modified Irfclnnes
Bleaching Technique,-r. Endod. 9, !983, 527-530;

l:=

8.

Bjorvant K., Skang N., Selvig K.A. - Tetracycline-Impregnated and Dentln Duration
Antimicrobiol copacilt, scandinavian Journal of Dent. Res. 93,3, 1993, tg2-igl;

9-

Chung Moon Unr, Ruyer l-E.

f
f
';

t
j

?Pea,

l0-

Quintessence InL, ZZ, 5,

Cohen S'C.

- Humsn
t979, t34-t37;

I
T

I
a"

Esthetic Considerations

in Operative Dentistry, ln:

er$ot

Stcining

lggl,

of

of

Resin-Based Veneering Material with Coffee and

377-396;

Response to Bleaching Procedures

on htal Teeth,J. Endod- 5,

ll-

Croll T'P. - Enamel Microabrazion: The Techniqlre, Quintessence Int., 20,7A,1989, 395400;
12. Croll T-P. - Combining Resin Composite Bonding and Enomel Microabrasian, Quintessence
lnt., 27, 10, 1996, 669-67 l ;

13- Croll T.P., Cavanaugh R. - Enantel Color Modtfication by Controlled Hydrochloric Acid
PumiceAbrasion. Tehnique and Exetnples, euintessence Int., 17, 1986, Bl;

14' Cvitko Elizabeth,

Swif E.J. Jr., Denehy C,E. - Improved Esthetics with a Combined Bleaching
Technique: A Case Reporr, euintessence InL,23, ?, lggl,91-91;

l5-

Feinman R-A., Goldstein R.8., Garber D.A.

Bleaching Tbetlt, Qintessence Publ- Co., 1987;

16. Heymann H.O.,

Sturdevant C.M-, Roberson T.M., Heyrnann H.O. - The Art and Science
operative Derctistry,3rd ed., Ed- Mosby, st. Louis,lr{issouri, 1995,627-687;

17. Haywood V.8., Heymann H.O.

697-699;

Bleaching of Wtal Teeth Stains Endenic Fluorcsis,Oral Surg. 26,

Tbxtbook of Operative Dentistry3'd ed., W.B. Saunders Company, Philadelphia, 1995, 270-Z9A;

:i

l8-

Haywood

Nightpard Vital Bleachrng, Quintessence Int.,20,

Nightguard Wtal Blesching: Elfects of Enamel Surface Texrure and

Quiniessence int., 20, 1990, B0l-803;
Y-F..

19. Haywood V.B., Heymann H.O. - Nightgunrd

1n1,22,1991, 515;

of

1989,

Dffi*ion,

WtaI Bleaching: How Snfe Is ItZ, Quintessence

?A' Haywood VB.

- History Sof*tv cnd Effectiteness af Curyent Bleaching Technique and

Aplications of the Nighrguard Wal Bleaching Technrgre- Quintessence lnt.,23 , 1992, 47l-488;
189

Il{aiana

21,

Jordan R.E.

BranduSa Popa

et al. - Consenative lhtal

Estetica ln odonnterapia restsarstoare

Bleaching Treatment of Discolored Dentition,

Comp.Cont.Educ.Dent., 5, 1984, 803-&06;

22-

Lambrou D.8., Tahos B.S., Lambrou K-K. - In Wtro Studies of the Phenomenon of Tetracycline
Incorporation into Enamel.l.Dent. Res. 93, 3, 1993, 192-197;

23.

Lewinstein L, Hirschfeld 2., Stabholtz A., Rotstein l- Effect of Hydrogen Peroride and
sodium Perborate on the Microhardness of Human Enamel,J- Endod- 20,1994,61;

24-

McCloskey R.J.

25-

McEvoy S-A. - Chemical Agen* for Remoing Intrinsic Stains

from Wtal Teeth. I Technique
Developmenf, Quintessence Int. 20, 1989, 323-328:

26" McEvoy

-l

TbchniEtefor Removal"of Fluorcsis'Stain,J.'Am. Dent.Assoc. 109, 1984,63;

S-AChemical Agents for Remaving Intrinsic Staiw from Wtal Teeth.

Techniques and Their clinical Application,
euintessence Int. 20, 19g9,372-3g4;

27.

Miyasaki C-M. Ching

266-284;

Elemente clinice de stonatologie, Ed.

28. Mitchell D.A., Mitchell Laura

29. Robertson W-D., Melfi R.C.

1980,332;

Rotstein

l.

Curent

ALL Medic, Bucurqti,

2001,

Ghid clittic de stomatalogie,Ffi. ALL,Bueuregti 1999;

- Pu{pal Response to lhtal Bleaching Procedures,Dent.

30. Rosenstiel S.E, CegauffA.G.,lvlcCafferfy R., Johnston W.M.

with Repe ated B lea ching, Q.rintessence lnt-, ZZ, l, 1,g9 l, 7 -12;

3t.

II

J-,27,

In \Itro Tooth Color Change

Bleaching Non-Wtal and Wtql Discolored Teeth, ln: ed- Cohen S., Burns C.
Fathways of the Pulp,3d ed., Ed. Mosby, St Louis, Missouri, 19g0, 6?4-690;

I
I
I
lr

ll
lr

lj
lr

ll

32. schmidseder J. - Dentisterie esthetetique, Ed. Masson, paris, 2000, 35-100;

33. stewart G. - Bleaching Diszolored pulpiess Teerh,l.Am. Dent. Assoc. 7a, 1965,32s;
34. Titley K.C., TomeckC.D., Smith D. - The Elfect of Concentrated Hldrogen peroxide Solutions
on the &trface h'Iorphologt of Human Tooth Enamel, J. Endoii. 14, 19g6, 69-74;

35'

Titley K-C-, Torneck C.D-, Ruse N.D. The Efect of Carbamide-Peroxide Gel on the Shear
Bond strength of a Microfl Resin to Bovine Enamel,J. Dent. Res, 71, 1992,20;

36-

Tronstad L-

Endodontie elinique, Medicine

37 Van Hagwood, Heymann

lnt-, 22, 7, 1991, 515-523;

38'

wasson w-, Schuman N-

H.O.

Science Flamarion, Paris, 1993, 214-2lB;

MgJttgnrd l'itcl Bleaching: How Sqfeft

lrl

euiabssence

Color Wsion and Dentiatry,Quintessence Int., 23, 1992,34g-353;

T:

li
lj
lr

190

'l:
I
rl

CAPITOLUL

I'i

l,
ti

I'

METODE DE TRATAMENT MINIMAL-INVA

PRIN PROCEDEE SPECIALE

ZN

:t

t
:i

J:
J
::

I
I

i''

T
=

I:
I

I
I
=

-_

Pintr nu demult tratamenLil de cai-ie simpli cerea o execu{ie rigriroasd, dupi reguli precise,
menite str asigure menlinerea vitalitdlii putpei dentare, protejarea parodonliului marginal gi, in acelagi
timp sd permitd realizarea unei restaurafii funcfionale, estetice 9i de lungi durati. Acest tip de
preparalie presupunea respectarea anumitor reguli gi principii care duceau la indeptrrtarea in totalitate
a smallului nesuslinut de dentini sinitoasi, indiferent de localizarea leziunii
Ei la indeplrrarea de lesut
dentar slnitos, uneori in cantitif destul de insemnate, in scopul realizirii unei preparalii menite si
relin{ materialul de restauralie.
Reducerea, uneori destul de subsian{iali, a fesuturilor dure dsnhre in scopul realizbrii
preparatriei reprczinttr un proces ireversibil care nu respecti principiul de baztr al conservirii stnrcfurilor
du:e dentare; de aceea, o dati cu progresul pe care l-au luat in ultimii ani biologia gi studiul biomaterialelor dentare, cercetirile specialigtilor s-au axat gi pe glsirea unor solufii eare si permiti realizarea
unor prepamtii minime cu refacerea morfologiei dentare ideale.
Tratamentul leziunilor carioase sau riecaricasc cste azi marca{ de concepiia econcrniei de {esuturi dentare sinitoase in realizarea preparafiilor amel+dentinare, Preocupirile de a realiza o cavitate
mai pulin mutilanti nu sunl noi gi, concrel, aceste preocupiri au dus la dezvoltarea frr[ precedent a biomaterialelor adezive pentru care au fost necesare realizarea de tipuri noi de cavitili, mai pulin invazive.
Pe de alti parte, pdni de curdnd, singuml mi_iloc utilizar de practician in efectuarea preparaliilor era reprezentat de Fszele denta.re care, la rindul lor, datorittr progresului tehnologic, au devenit mai

pril

mirirea vitezei de acfiune, imbunlt6lirsa mateiialului riin care sunt reaiizate

(extradure, diamantate), precum gi prin diversificarea formelor lor etc-, frezajul lesutu.iilor dure dentare
devenind astfel o operafie mai comodi gi de inalti precizie.

perfonuante

lnstrumentarul rotativ este Adaptat pentru tratamentul tuturor tipurilor de lezirrni gi nu prezinti
nscuri pentru pulpa dentari in condi$ile in care freza dentari e adaptati sitruatriei gi existd o buntr vi-

zibilitate asupm cimpului operator. Frezele dentare au insi limitele lor, practicianul trebuis si aibl o
bun[ manualitate gi indemAnare altfel, ele put6nd'deved periculoase pentru dinfii vecini sau pdiiinr
pulpa dentari- Din acest motiv, precum qi din dorinla de a piepara o cayitate cit mai pufin extinsi in
lesut dentar sdntrtos, adecvattr sistemelor adezive de restaurare, au eplnrt tendinle dc a se inlocui clasicele freze dentare cu alte sisteme de preparare a cavitaliloi Asrfel au apdrut

sisteme cu aer abraziv in prepararea

cavitililor;

sono-abraziunea;

terapia cu laser

I
I
:

!93

Maiana Brandusa Popa

Estetica in odontoterapia restarrraloorc

SISTEMUL AER-ABRAZIV fN TNATAMENTUL

PTERDERILOR DE SUBSTANTA DURA DENTARA

8"tr"

Sistemul aer-abraziv este un sistem neconvenfional de realizare a preparaliilor

cars a fost
introdus pentru prima oard in stomatologie in anul 1940-.de Black.GV
gayne,...Iaylor
de
gi
[citat
sturdevant (34), Pinto gi colab.
{32), Bery {2), Laurell (19) gi care se dorea a fi o alrernativi la instrumentarul mtativ convenfional exclusiv utilizat pind atunci. Sistemul
aer-abraziv,ca mod de acfigne,
se foloseqte de bombardarea
lesuturilor dure dentare cu un jet de aer bogat in particule cu potential
abraziv' avdnd la bazr teoria ehergiei cinetice. Abraziunea
cu aer nu este doar o sablare, la care mecanismul de acliune este acela de accelerate a particulelor cu
ajutorul unei surse de aer, ce are ca rezultat creerea unui jet bogat in particule care se dispersezi rapia
dupa producerea lor. Sistemul implicr
un jet de aer abraziv oblinut prin adi(ie controlati
(dirijatlf de particule abrazive, asrfel incat existi o
densitate de particule constant[ pe secfiunea de emisie,
densiate ce asiguri capacitatea optimi de
tiiere- se obgine o ablagie de rnare pre c;,zie afesuturilor deniare
datoriti uo"ul gr=ci* coctrol mai inait
al procesului gi nu unei abraziuni mai accelerate.
Primul aparat cu

abraziv apare in 1950 fiind cunoscut sub denumirea de KCp (sistem kine1er
tic de preparare a caviti;ilor)
al firmei SSW-Company- El s-a dovedit a avea destule inconvenienle
clinice' care au fbcul s[ nu fie acceptat ca atare in practica
stomatologici (Taylor gi colab. 1995) (34).
Dinire aceste inconveniente cele mai importante au fost:

Lipsa simfului tactil al operatorului, ceea ce nu permitea

un control strict asupra acfiunii
particulelci in profunzimca
tesuturiior denlare;
Pulberea abraziv6 la primul tip de aparat se ateza mecanic
pe oglinda dentartr gi murdtrrea
zcna pe
toate zonele invecinate acestuia, pe pacient pi operator, diminu6nd
:".:-"Ionaji
foarte mult vjzibilitateiasupra cdmpului operatoq
Exista pericolul inhaldrii pulberii abrazive de c6tre pacient gi
operator in egall mlsurl.

"-.

Dup[ o perioadtr de peste 40 de ani, timp in care

$tiinla a evoluat spectaculos, cercet6rile cu
privire la sistemul aer-abraziv revin din nou in actualitare
in anul 1992. Aparatul iniliai sufer[ o serie
de imbunitiliri esen;iale qi aceasta mai ales in ultimii
5 ani, lucru atestat de numarul mare de firme producitoare de astfel de aparateAvem astizi aparate precum (Milrer gi castellanos 2000,
z00l) (23):

Mach 5,0 Plus, Welch Allyn / Kreativ ce are 3 piese de mdntr,

3 duze dispersoare,
pentm pulberea de oxid de aluminiu:

Z camere

Mach 4'0 Welch Allyn I Kreativ cu 3 piese de mdni,

5 capete de piesi, un rezervor pentru
pulbere de 1,8 kg pentnr pulbere de oxid de alurniniu rde
22,5 mm;
PrepStar (DyTt! Engineering) are 2 piase qi 2 duze
diqpersoare in unghi de g0o gi 45" 9i
dime'nsiuni de 0,284,48 mm; centiragte 3,3 ig, folosegte
pulbere de aluminiu de 27 mm gi
50 mm; prezinti variantele prepStar gi prepsrar power plus;
Air Touch (Dentsply I Midwest) cu piesa de minr ergonomici,
cu I sau 2 camere de pulbere, 2 piese de mini, 3 duze dispersoare cu
unghi de 45,
ante: AirTouch Tower gi

Air Touch Desktop;

Abradent Model DV-l_ (Crisral Mark):
KCP 5 prepjerADT;.

90 gi l?0" are mai mulre vari-

_ KCP }O-ADT;
_ KCP IOO-ADT;
- KCP 1000-ADT carq are ? camsre de pulbere abrazi.d a cirei injeclie e conholati electronic;
- Micadent (Medidenta / Hampton Research and Engiendering);
194

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
I

capitolul

I
I
I

]v{etode de rratament ninimal-invaziv prin procedee speciale

Microprep Associate (Lares);

Microprep Director (Lares);
Microprep Producer (Lares) av6nd atagat oplional un laser cu argon.

Indiferent de producitor, denumire, iiesign, ioaie aparatele moderne sunt astfel

concepute inc6t
asigure controlul qi precizia achrlui operator pe toatd durata preparaiieiAceste aparate pot sd se
prezinte sub mai multe moduri:

si

Ca un aparat asemdndtor unitului den'ar, fixat pe podea sau cu roli care permit
rnutarea sa
dintr-o camer{ in alta, dar care are dezavaltajul cI ocupi un spaliu destul ie mare (fig. g.1);

I
I

-E.=
i=

+._=

G
r=

l=
I

I*

:.

Fig. 8.1
'i

l=
I-

-imaginea nnui sistem cu aer abraziv

as emd. n d tor uni tul uf d ent ax

in fornrat mai mic, mai ugor (intre 2,3 qi 14 kgi reducdnd rnult din spafiul orizontal de lucru,
cu mobilitate limitatd (fig. S.2);

l-

a
.

a
=

-=

lf

:":j ..,",,"
;-ir.*#ji'il,',ff

r..-r>i

.:

;..; . --,:-6*r#trfi1,,ii{..;l*i, r:,i:j.j.-i

*",.- ,.
Imaginea unui sistem cu aer
abraziv, tn fonnat r.-7usn
195

Maiana BrdnduSa Popa - Estztico in odontoterapio restsurertosre

Sursa de presiune de aer a aparatului poate

fi:

compresor integrat aparatului;

compresor portabil;
rezervor de aer comprimat (nitrcgen sau bioxid de carbon);
sursa de aer a unitului dentar cu aer filtrat gi uscat.

Aparatul cu compresor integrat sau cu rezervords'aer comprimal dezvolti

o presiune a aeruIui intre 30-160 psi, pe cind cele ce utilizeazi aerul de la unitul dentar au presiune
o
inrre g0-120 psi.
Aparatele de aer abraziv sunt previzule cu ur panou de control ce permite
selectarea gi stabilirea modului de operare, reglarea concomitentl a preiiunii aerului gi
a fluiului de pulbere in raport
cu substratul pe care aclioneazi, ele putdnd fi crescute sau sctrzute
dupi necesitlf tng- g.:1.

I
I
I
I
I
I
I

l
Contrslul acestora poate fi fiicut cu ajutorul unui computer prevlzut cu
un panou digitat. De
asemeni, aparatul estc previzut cu un sisrem de
Evacuare al puiberii

din doui pi4i:

"ur" "rt" "o*pu,
O parte extraorali: un firtun din segmente de plastic care poate
fi pozifionat in direclia
doriti, Iungimea Ei diametrul sru fiind diferite de ra aparat raapara[ -

o parte intraorali care e previzutl cu rrn filtnr ce indeplrteazi particulele

dar gi mirosurile
neplicute (r.ezultate din ablalia
lesuturilor) si permite **"*."u irteprrali a pulberii in:.inie
ca aceasta si p[riseasci cavitaiea bucali. Astfel,
se elimitri unut dLr cele mai mari neajunsuri ale primelor aparate cu aer abraziv.

Pe panoul de control al unitului se afl[ fixati piesa

de
este foarte u$oartr (inre 19-30 g) care are duze
de diierite

0,090 cm)' Ele sunt in

lnci din i954

mflni ce are o lungime de cca. 14 crrq

mirimi (cu diametrul infe 0,010, 0,02g gi

de 2, 3,5 gi pot avea 2-J rrnghiuri diferite (intre 45o 90o

120").
-nymdr
Myers lcitai ae rioto gi colab- 200I) (iz) a folosit o duztr
dispersoare

or unghi
disunii de 2 mm faftr ae alt", dar in practici e dificil ,e * pe#r"
in permanenli aceasli distanltr constantf,- Angulaliile
duzelor produc tar:'eri de amplitudini diferite in
lesuhrrile dure dentare ; practic, cu c6t unghiul etemai **,
at6t sacrificiul de lesut dentar dur este
mai mic; in mod obiqnuit, duze cr *got4iu de 80" folosind "r
pulbere de aluminiu de 27,5;rm Ia presiune de 80 psi produq concaviti;i in
lesut ce reprezintl doar io%din cele produse de duze cu o anguiaiie de 45"' frin<i recomanriate pentru hatamentul
fisurilsr Duzele cu angulafii de 45o sunt, in special,
indicate in'tratamentul proceselor carioase mai
intinse in suprafa|tr Ei mai pulin adinci cum ar fi leziunile erozive cervicale [pinro 9i colab.200l (32), Laureil gi
Hess 1995 (4siJ.
intr-un studiu efectuat de Pinto
in 200l irzy,."
9i
i; ftincgie de suprafata den"otultari pe care actioneazd, e nevoie de un anurrrit
";;i"
tip de unghi gi un
diametru
adecvat al duzei disper'.
soare (tabel 8.1).
_;
de 80" pentru o acliuns

196

T *-utt

la

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

=,

a
,

'l
capitolul

I
I

lvletode de rratonent minirtar-invaziv

Attctnea

pin

procetlee speciare

DIrzEr DI9,ERS,ARE

In naponr cu supRAFATA
prnro
(nup,{
S. & oraens)

DTNTELUI

Tetu 8,1

Tip de naghi

0,39

0,39

0,49

0,49

ii

I; :
:L

1:
:.

l=
E

l:

I
I_

t=

l.

Aceste forme qi dimensiuni sunt adecvate diferitelor tipriri

de tralamente. Astfel, pentru o precizie mare de tiiere, caplnrl piesei va avea un orificiu mai mic,
pe cind pentru sablarea felei interne a
unei falete din portelan orificiul duzei va fi mai mare_
Pulberea abrazivi aclioneazlprin bombardare qi prodrrce
o suprafali rugoasi pe zonape care
este aplicati' realizind aria gi energia de adcziune. S-a
sperat ci aceste suprafele rugoase, rimase in
urma acfiunii putberii abry-azive vor putea inlocui gravarea
acidd, dar s-a demonsbat ci suprafala rszultaii nu oieri, ca atare, condilii optime pentm o buni adeziune a materialului
de restauralie, ea neputind
inlocui gravarea acidi-

Aparatele sunt previzute cu l-2 carnere (tub /cilindru de aluminiu)

ce conlin agenhrl abraziv gi
sunt plasate astfel incit sd poatd fi ugor de reumplut, ori de
cite ori acest lucru este necesar. O camsre va
prirni grlbere cu dimensirrni mai mici (27 gtm), iar cealalti
cu dimensiuni rrai rnari {50 prn). Camerele se
umplu atunci c6nd se golesc la 3/4 din volum pentru a putea
oferi siguranla qi

Principalul agerrt abraziv este pulberea de oxid

Ei colaboratoni 2000)(25):

*
-

i=:

-ri=

IG

ff,-=
:.:

-_:
:.

-:.
I

'

fiabilirare in utilizare.
alumrniu care ofere o serie de avantaje (popa

Este o pulbere ano4ganic{ stabitl chimic;

Nu este toxice;
Este relariv ieftin5

qi u$or de

oblinut;

Curye uqor avdnd eficienlri mare yi afinitare scizuti pentru urniciitate;

Are o culoare neutri;
Duritatea sa este 9 pe scara Mohs, pufin mai micd decit a diamanhrlui;
Particulele microscopice de oxid de aluminiu utilizate au maryini tAioase gi
col;uri ascugite
ce ajuti la tiiere.

Dimensiunile particulelor de oxid de aluminiu utilizate sunt de 27,27,5 qi 50 pm gi

sunt considerate pure, ele fiinC sterilizate prin iradiere inigiali cu o radialie gama, pentm
a eiimina contareinarea

biologici inerenti consecutivi procesului de fabricalle

Particulele de 27,5 pm au 93% alfa-alum:ni
Ei ?% impurii5{i sub forma de oxizi de siliciu,
cronq zirconiu' fiea titan- Pulberea formatd din aceste particulelste de tip
industrial, de culoare gri qi
s:e pare cI impuntilile sale ii cresc puterea de tiiere,
mai ales pe dentina alterati.
Datorite culorii sale gri puherea se face vizibrltr prin contrast cu shucturile traiate gi
parriculele
pot fi indepirtale u$or de pe dinte gi din preparafie. Aceste considerente fac
ca acest tip de particule si
fie preferate de rnulfi clinicieni. Ele insd auli inconveniente:

Particulele mici tind si se acunrulsze in micile defecte ale preparaliei avind

afinitate pentru dentin[ gi sunr dilicit d: indepirtat;

Datoritd culorii gri ele pot fi uneori confrudate cu dentina alterattr gipot interfera in
este-

-:
I

de

foarte

ticc
rrve nLt"..ii-i
vvrurstlLL

Particulele de 27 pnn sunt fonne foarte pure de aifa-alunrini qi s6 prezintl ca pulbere

o
albi,

fini

gi mai greu de observat.

Cdnd sunt activate de jerul de aer sub presiune, particulele mici taie foarte rapid
dar ele chelruies': astfel majoritatea energiei kinetice ?n impactul primar cu suprafafa dentari gi rimSn
cu un potenliai
redus de tdiere la impacte secundate, csea ce iace ca rJinlii vecini gI nu fie afectali
de acestea.

l9'i

Mariana Brdndtqa Popa

Estetica ln odonnrcrapia rcstanratoare

Pa*iculele mici de 27 -27 ,5 pm sunt aspirate cu ugurinli de sistemul de evacuare al aparatului

gi necesiti o presiune mai mici a aerului in timpul lucrului fall departiculele de 50 pm energia gi
eficienla de tdiere fiind mult mai mare la particulele mici gi cu cit particulele sunt mai mari, rnuigr"i",
",,
atit presiunea aerului hebuie s[ fie mai mare pentru a accelera ttrierea ;i a o face mai eficientl.
Aparahra modemi de aer abraziv este prevdzuti cu programe ce permit alegerea presiunii
corespunzitoare tipului de pulbere abnzivi necesari precrm gi substrahrlui pe care ea actioneazi;
reglarea presiunii aerului qi a debitului de particule se face fie automat prin selectarea unui program
sau manual - prin pedaliFurnizarca de particule in jetul de aer se face prin capitul piesei de mini denumiti generic
duz[ dispersoiue, cu forrne gi dimensiuni diferite. Piesa de mdni
dispersor se pot sterilLa prin
Ei
"atru
autoclavare gi cildurtr uscati.
Indicafiile utilizirii aerului abraziv sunt;

tratamentul leziunilor necarioase: atrilie, abraziune, eroziune;

prepararea cavittr$lor rnici pentru materiale adezive;
rpararca unor restaura{ii cu rlgini compozite compromise;
repararea unor fagete din porlelan fracturate la nivelul marginii gingivale;
sablarea feiei inr'enre a incnrsiaiiilor de porielan in vederea adeziunii;
prepararea suprafelelor dentare pentru sigilare;

Tratamentul cu sistemur aer-abraziv are gi contraindicalii:

la prepararea cavitl1ilor pentru restauriri indirecte (iacrustalii);

prepararea cavitslilor pentru amalgam sau restaurdri cirecte din aur;

indeplrtarea restaurafiilor din amalgam (discutabil);

tratamentul cariilor profunde, cu multtr dentini alterati.

Metoda de preparare a cavitdlilor cu aer-al-'raziv prezinti o serie de avaltajel

Permite indepirtarea t*rlogic6 rapidl a smal;ului gi deutinei cariate, precum gi

a materialelor de restaurafie fizionomice fdri a utiliza ttrierea cu freza f{r[ a exercita presigni
asupra dintelui;

$i

Oferd precizie mare preparaliei;

Permite tratarea precoce a cariilor incipiente gi, in consecinfi, o preparafie
economid mi-

nimal invazivi;
Nu iniliaztr sar.r/gi propag{ fizuri in smalg
Permite un tratarnent in absenfa vibraliilor pi reduce semnificativ poluarea
sonici;

Pulberea abrazivi nu e cootaminati pentru ci ea nu e reciciabill;

Utilizeazi compresor flri ulei gi acest lucru asiguri o suprafap dentara prc,parati curatl,

uscatb gi o buntr adeziune;

Permite refacerea unor restauralii incorecre din compozit;

Asigur4 confort pacienhrlui, metoda fiind nedureroasE;
Asiguri comoditate gi rapiditate de lucru;
Nu necesiti utilizarea instrumentanrlui rotativ clasic.

Dezavantajele metodei constau ln aceea cf,:

_. Lipse;te simlul tactil asupn

preparaliei;
abrazivd ingreuneazi controlul optic direct gi indirecr asupra cimpului de lucru;
ltlberea
Necesittr oshelari de protec{ie, scuturi pentru protejarea ochelariloide
vedef,e, ecrane;
Metoda se poate aplica doar ta carii cu abordare directtr;
Vdrful duzei dispersoare, al cirui diarnetru intern se modifici la impactul cu pulberea
abrazivtr, trebuie inlocuit periodic;

oglinzile gi matricile dentare, acsstea din urmd fiind bine sr le evitim;

lis1ru.ee
Trebuie pistratl distanla de l-2 mm fap de suprafa]a dpntartr pe
care se ac;ioneazi;
Are prel de cost ridicar datorite prefului ridicat al aparitr',rii o"""r**.
198

I
I
I

t
I
I
t
t
I
I
t

I
I
I
I
t
It
llI;

I;

llI:
I

ri
l;

I;

"l
I

capitolul 8 - Metade de tratament minimal-invaiv

nii cu

pin

pracedee speciale

Timpii de l':cru pentru o preparare minimall

a unei

cavitEli de clasa I cu ajutorul abraziu-

aer sunt:

Alegerea culorii materialului compozit ce va fi folosit pentru resraurare;

Marcarea ocluziei, a contactelor ocluzale decarcce, dactr la cavit6;i mici la car-e resiaurarea
este total in afara contactelor ocluzale nu exisd probleme, la cavitilile mai extinse, existenp
acestora pe suprafata viitoarei restaurafii poate determina alegerea unui alt tip de malerial
restaurator care si asigure rezisienla necesari restauraliei gi contacte ocluzale stabile;
R.ealizarea campului operator, cu o izolare optimtr-digi;

Realizarea prepararii dintelui prin abraziune cu aer gi controlul indepirtlrii in totalitate a

dentinei alterate cu ajutorul unui detector de culoare care se aplicl l0 secunde pe plaga
dentinari, dupi care se spali. Orice colorafie a dentinei este indepdfiate de preferi4i cu
ftezela turatie conyenlionalA sau cu excavatoare;
Toaleta atentd a preparaliei gi realizarea protecliei pulpare;
Spilarea gi uscarea cavitigii;
Cravarea acidi a preparafiei;

Aplicarea adezivului conform protocolului srabilit pentru adezivul pe care il folosim;

Realizarea restauraliei cu un compozit "flow" cu eficienfl mai mare de umplere daclleziunea a fost in afara punctelor de contact ocluzalg sau a unui compozit mai dur, mai rczistent, sau a unui compomer in zona de stop ocluzal;
Conturarea gi finisarea marginilor preparaliei, lustruirea;
intiep5rtarea drgii;
Ajustarea ocluziei cu pistrarea contactelor ocluzale existente inaintea preparaliei;
Sigilarea care este oplionali gi care are drept scop s5 sigileze orice fisur[ aptrnrttr in tlmpui
individualizdrii ocluzale a restaurafiei Ei sd mireascd rezistenla acesteia;

O varianti mai moCernd a utilizdrii aerului abraziv este abraziunea de contact cu jet de aer
abrnziv care utilizeaza 2 principifde bazd in tratamentul proceselor carioase qi anume:
- Contaclul intirp, ptnnanent ;i direct al virfului duzei dispenoare cu relieful ocluzat (gan1
Ei fosete ocluzale) pe care se deplaseaztr intr-o migcare tridimensionald;
- Folosirea tehnicii balansats prin care virful duzei dispersoare vine in contaet prin pivotare
cu suprafala dentari plani pe care va acliona gi se deplaseazLlatenlpe aceastaTehnica ce folosegte contactul intim gi direct cu ganfurile gi fosetele de pe suprafala dentari
este cunoscuti srrb numele de "slip*Iide" qi cu ajutorul sdu se unnbregte conhlrul ganprilor gi foseleior, deplgind obstacolele nahrrale aie dinfilor (cr:stele marginale) gi u;urind, prin indepdrtarea
smalfului, punerea in evidenld a cariilor din ganguri gi fisuri avind un evident rol practic in detecfia
proceselor caricase (frg- 8.4).

Fig. 8.4

Tehnica "slip.slide'j

io0

T
Maiana BrdnduSa Popa - Esteticain odontoteropia restqurotoore
Este o tehnictr rapidl, pufin dureroastr realizeazi preparatii optime pentru
sigit6ri.
9i
Tehnica halansutd este utill pentru tratarea proceselor carioaie evidente, viful
duzei fiind
depla-sar antero-posterior gi transversal. Aceasti tehnici
balansatd mai este cunoscuta sub denumirea

*rrtck

and

roll""

darto'irtl

imbinXrii a 2 tipuri dc migctrn pe direclii peqpendiculare spalial (fig- g.5).

de

I
I

I
I
I
Fig.
Pe

8-S

Tehnicc balcnsatd.-

misuri

ce se aY:rnseazi cu aceasti tehnici in profrrnzime, se poate utiliza

o tehnictr combinati de contact intim gi tehnicl balansati la aceeaqi preparalie,
sporind eficienla metodei gi

in spaliile
relativ limitate din interiorul preparafiilor.
0 varianti prin care se poate accelera procesul de preparare al cavitilii este cunoscut6 sub denumirea de tehnica nb-outtce", in care operatorul plas*uze ,ro
deger al mninii opuse celei de lucru ca
opritor in care virful instrumentului se va bloca la sffirpitul
milcirii; datorita acestei limitdri se poate
intensifica mult efectul deplasirii jeturui de-a-lungul procesuruicarios
(fig. g.6).

Fig- 8.6

Tehnica

,,butnce,,.

Pentru zoneledificil de abordag vdrfrrl instnmentului poate plasat

fi
pe procesul carios gi apoi
rotit cu dggetele doar in zona respectivi. Aceasta este
tehnica owiggk, sauoscilanttr (fig. g.T).

I
I
I
I
I
I
lj
lj
t:

l,
r

I
7

Fig. 8.7 -Tehnico

200

"'*iggle;'. -

'1,
j

ll
.f

.i

:i
;i
I.:

Capbolul 8 - Metode de tratament minimal-invaziv

pin

procedee speciole

Tehnicile tradilicnale de preparalie a cavitdlitor cu aer abraziv fird contact pot fi uneori
utilizate in combinafie cu cele in contacg iar tehnica combinattr imbintr avantajele
contactului cu viteza
tehnicilor flri contact- Operatorul lacalizeazazona
fintd gi apoi fixeaziduza vertical deasupra acesteia,
deplasarea av6nd loc stricr in planul axial perpendiculai pe suprafala de trata! variant[
numitA
a'hopping" exploratorie
centrald. Adiugand tehnica slip-siide ta nivetut depresiunilor ocluzale la
aceasttr tehnicl explorarorie se poate obgine o

eficienfi maximi in preparare (fig. g.g).

,i)l

,,,

t::i
I

i:

l:

L
rt
^Frg-.

8-8

Tehnica ,,hopping" (exploratorie central6)-

I:

-=.
.l

T
I

:-.

In abraziunea de contact, distan;a minimi inrre orificiul duzei gi dinte permite o reducere semnificativtr a presiunii aerului qi a debitului de particule abrazive. Diametml virfului activ al duzei se
alege corespunzitor dimensiunilor procesului carios. Datoritd contactului direct se obline rapidJtate gi
mai rnare in realizarea procedurii cu eliminarea posibilei direclioniri incorectca jetului de parlgurinti
ticule abrazive.
Indicafiile abraziunii de cdhtact sunt:

il

:=

t
Ili:
=
!:

ide:16 pentru prepararea .ie cavitiJi de clasa a

\'-a;

cavitdli clasa a III-a fafn in fala;

clasa a II-a pe fafa distald;
cavitili de clasa a ll-a tip hmel, galerie;
cavitdli de clasa a VI-a;
indepdrtarea obturaliilor fizionomice qi de amalgam;

traiamentul marmora{iilor din ganfuri gi fosete;

tatamentul displaziilor de small localizate-

8"2.
I.

SONO-ABRAZIUNEA IT.I ONONTOTER{PIA

RESl},URATOARE

Sono-abraziunea este o metodi de preparare a dinlilorbazalipenrigciri oscilatorii care se substinrie te.hnicilor uzuale care sunt suslinute de miqcarea de roia$e tradilionall a -r:aitului denta.r.
Primele studii ?n ceea ce priveEte utilizarea sistemelor oscilatorii in prepararea cavittrlilor apar

in 1954 cdnd

Oman, $pplebaum qi Postle {195?} (citali de Colon gi Lasfargues 1999) {9i au realizat
priineie anse cie oiei, <ie iorrne <iiferite, care erau acfionate de migcarea oscitatorie produsfl de un transformator ultrasonic magnetostrictiv qi energia astfel obtinuri era utilizatd pc dinte cu ajutorul uaei suspensii abrazive ale cirei particule odat[ activate permitear-uealizarea preparatiei. Metoda s-a dovedit a
fi nesatisfEcitoare din mai multe puncte de vedere, cesa ce a dus Ia renwrJarea la ealn 1950 apar instrumentele penlru detartraj ac{ionate so;iic sau ultrasonic folosite gi azi in

parodontoiogie.
201

Marimra BraxduSa Popa

Esutica in odontotcrapia resgrstasre

in 1986 Lussi 9i colaboratorii (citali de Colon 9i colab-1999) (9) au propus pentru prima dattr un
sistem de pile diamantate flexibile, activate printr-o migcare oscilantA (de du+e-vino)
cu amplitudine
redustr (Cavisaphe KaVo EVA, Profin Directional System Dentatus) penhu
preparalii minime proximale.
Aceste pile au stat Ia baza dezvoltirii sistemului cu frecvenf,i sonortr Oe
micropr"parare propus de
Unterbrink gi Hugo (citafi de Colon gi colab 1999) penru firma Kavo gi Vvadeni (Sonicsys
micro gi
Approx), apoi sistemeleultrasonice dezvoltate de EMS gi Komet (Caviy sistem
Siplus aproximal).
Tehnicile de preparare cu oscila;ii au mai multe variante:

Sistemul sonoabraziv ultrasonic, cu o piesi de detartraj pneumatictr Airscaler

KaVo
Sonicflex 2000 N, 2000 NX, 2000 L, 2000 LX). Acest4 cu ajutorul sisremului
de cuplare
Multiflex Lux se conecteaztr Ia turbina oricirui unit dentar unde dezvolti energie orrilutorie prin acfiunea aerului comprimat. El are o sursd de fumini i,clentic[ cu cea a
instrumentelor rotative din garna KaVo, iar frecven;a de vibralie ob$nuti este
de 6kIIz.
Oscila;iile capetelor active se produc datoritl unui invelig metalic cu rotafie
excentrica
in jurul unei bare mehlice ce este coneclati elastic la punctele sale nodale(de
sprijin) gi care
permite propulsarea inveligului metalic datorite aerului comprimat
de Ia
nivelul barei meralice prin nigte orilicii cu traiect oblic.
"" "li.iotr
Sistemul ulrasonic EiviS e,u o piasi <ie mdni irientici cu cea utiiizatn in mod
obignuit ln cabinehrl dentarpentru realizara detartrajului; frecventa dwoltatd de
acesta esre intre 12-15 kHa

,.

F
F

Sisternul EVA cu acliue oscilatorie de joasi frecvenla, utilizat mai ales pentru
efecfuarea
bizourilor proximale qi finisarea cavitigilor tip casettr pmximali, precum gi pentru

rcalirr*"

pragurilorpentu fafete. El a fost introdus deAxelsson ?n colabomre

cu firma benans !n 1970
fiind destinat peDtru indeplrtarea materialului ?n exces apdrut in zona proximaltr
a caviti$lor.
Ast5zi existl o serie de piese de mini contraunghi ce utilizeari *ig*rea
oscilatorie
reglabili pentru diferite pozilii Ei care sunt utilizate in odontoterapia resiuurato*r
p*"*,
talizarca unor prepsralii speciale (finisarea pereiilor Iaterali qi a pragului gingival
A *A
casete proxirnale, bizotarea:perelilor cavitilii verticale c6nd aceasta
a primi o
incnrstatie sau o restauiafie din material compozit), sau pentru finisarea"r-r*f
gi lustnrirea obturatiilor' Astfel de piese de mintr sunt c{brite de diferite firme: capet"
dva, prepconpol,
KaVo-Biberach (Germania), Perioplaner gi Periopolisher, Microna-spreitenbach (Ekeria),
Profin Directional Siystem, Dentatus etc.
Pilele Cavishape gi Bevelshape, atagale capului hepconbol pot fi folosite pentr.u
realizarea rmor preparalii de clasa a ll-a de **re fin"p, ele perrnilind
finisarea perefilor laterali ai cavitdfii verticale prccum a pragului gingival.
;i
Pila Bevelihapt:.are o supraiald diamantata convexl gi o srprafain concavi
opgs6, care
vine in contact cu dintele vecin qi este folosittr pentru bizotarea peregilor
cavitililor proximale
care urmeazi a fi restaurate cu materiale compozite
sau restaurale cu microprcteze
turnate

sisterrul sono-abraziv Sonicsys Kavo care este format din:

Sistemul pro'pulsor care este piesa de mini Sonicflex 2000

N1L, activate de aer ce I pqin
Ia 3 atmosfere penqu o funclionare optimtr (fig- S.9);

Fig-

8-9

Piesa sonicfiex 2000N utitizad pmtru prepara{ia sono-abrazivd.

Pn4ile active, virfuri, ense sau capete diamantaie cu granula$i

medii de 40 mm
prezintd o suprafali activi lucrdtoare diamantate gin parre

eare

opusa acesteia, neted6, f?lri

242

I
I
I

t
I
I
I
I
t
I
I
t

li
-!

t
ti I
I
:r

I'
i

r;
I
l'
I'.!

f1

capitolul

Metode de trotament minimal-invaziv pnn procedee speciale

pulbere diamantati, permillnd prepararea lacalizat! doar la nivelul leziunii carioase,

frrl lezarea felei proximale a dintelui vecin avdnd in acelagi rimp $ rol in ghidarea axiali a instrumenhriui. Ele sunt interganjabile prin inqurubare la piesa pneumaticd.
FoRra geometricl a ansei este transferati ia nivelui fetei dentare prin plasarea virfului activ la
locul de eleclie firi migcarea acesteia. Zona marginalA a preparafiei va corespunde pa(ial
sau integral
negatirului v6rfului activ.
Vdrfurile active diferi intre ele prin forma pe care o au, dimensiune gi angulafia p[4ii active.
lbate aceste capete sr-urt perechi (mezial gi distal). Existtr astfel 8 capete active la sistemul Sonicsys

micro KaVo, set cu 3 perechi de anse (fig. g.l0):

hemisferd mare Ei rnici (I,5-2,2 mm) perechi penrru mezial gi distal;

hemitolpili sau hemitorpedo (cilindro-conictr) de o singuri mlrime (9,5 mm lungime,

1,3 rnm l[1ime) perechi pentru mezialgi distal;
Sonicflex angle: 2 capete cilindrice, angulate cu diametrul de 0,8 rnm, pereche.

I
?

-I
E

Fig. 8.IC

Capaele active utilizate fn realizares Sonoabraziunii (sonicsys nicro Kal/o)-

r
r

Calitnlile specifi ce ale instnrn:entelor

Eficien[i buni de indepdrtare a subsLanlei dure dar mai redustr decit cea a instmmentaruluirotativ;
Realizarea unui conhr; rohrnd sau ovalar al cavitelii care corespunde extensiei procesului

Realizarea rrnei preparafii selective a smalplrri demineralizat;

Reducerea aproape totali a pericolului de lezare a dintelui vecin care poate

r
r
=

I-=

Io=

I
-

I.:
I.;
I

sunt :

carios in smali;

si

aparJ doar

in

cazul blocdrii instrumentului la nivelul crestei margiuale;

Aceste capete utilizate Ia piesele sonice prin compara;ie cu cele ultrasonice dezvolti miqciri

oscilatorii.verticale gi transversale cu o amplitudine de 6&-1000 pnr, amplitudinea oscilaliei reducdndil-se la aplicarea ei pe dinte, direct proporiional cu presiunea exercitati gi cu mlrimea suprafetei de
contact. In timpul lucrului medicul nu hebuie si exercite presiune pe instnrmert, el doar tiebuirrd s{
mentini direc{ia corecti a acestuia- Folosirea unei fo4e oprime depreparare produce un suust specific
care reprezintfl un conirol acustic pentru operator. O presiune mai mare de 5 g/cm2 va scddea amplitudinea oscila[iei, atrigind dupi sine sclderea eficienlei de tiiere. Cregterea neconholatA apresiunii gi
scSderea eficientei de lucru sunt marcate de ua senrnal sonor intens in frecvenla de emisie, realizindu-se o monitorizare acustici a fo4ei cptime apticaie pentm eficien|I maximi.
Degi piesa de mAni este previzuth cu sisteme de iluminare ce faciliteazl evideniierea zonelor
posterioare, metoda presupunind lucrul cu ricire cu api (iet/spray de 15-30 mVminut), sunt necesare
pauze ;i verifietrn vizuale directe dupi ?ndepartar-ea peliculei <Ie aptr, pentru ci efectul de ricire se produce datoriti formlrii uuui film d" apa care inconjoari ansele pintr la virf irnediat duptr inilierea
oscilaliei. Strudiile au arltat cd la folosirea piesei Sonicflex 2000N, volumui de apf, care ajrmge la virfui pt4ii active ciepdqegte valoarea d: 80% din totalul apei circulante. De asemenea, e necesar s[ se
indeplrteze detritusurile din cavi tatea p1.eparet6.
Tehnica preparirii sonice pernrite un feedback tartil sinrilar cu foiosirea rmei piese de m6ni !a
turalie convenlionali., iar avansarea preparaliei se face mai rapid in small demineralizat tncetinegie
ryi
?n {es'.rt sdndtos- Ansele folosite pentru finisare, respectiv prelucrarea zonei rrrarginale a caviti}ii se vo;
regla la o presiune de aproximativ 2 bari.

2*!'

Maiana Brandusa Popa - Esletico tn odontaurapia restaaratosre

diferiti precum cea hemisferici au o fali diamantatb convexl ce permite

cavitili fEri ugurarea accesului cu sjutorul instrumentamlui rotativ sau cele in formi
cilindrice angulatg hemitorpile, ce sunt utile in prepararea cavitagilor duptr principii
microinvazive qi
Capetele de formtr

prepararea rrnei

imbunhtdf rea calitdlii preparaliilor convenlionale. Ele sunt urile pentru:

Prepararea cu ajutorul ansei hemisferice a cavitililorproximale de clasa

a II-a gi a III-a restaurate prin tehnici adezive, cu conservarea crestei maryinalg cavitate unictr cu acces
direct in
cazul in care existi lremg diasteme, spaliu edentat, distruc{ie coronari mare a dintelui vecin
etc. Suprafap ocluzald rimdne neatinsf, accesul hemisferei fiind direct giralizeazlsub
creasta marginali, a cirei grosime hebuie sI fie de minimum l-2mno cavilate cu

conhr oval.

Prepararea

cavitililor proximale cu conssrvarea crestei marginale, cavitate tip

acces ocluzal, serealizeazi utilizdnd capetele cilindrice cu angulafe (fig.

n-rnel cu

8.ll), cu care se
proximall sub protei;ia unei rutti"i Ei se inde-

pitrunde dinspre ocluzal spre suprafala

pirteazi lesurul dentar afectat de procesul carios pAnI in
lesut sinetos. Aceasti rnelodi este
insi oarbi, nu se poate aprecia decAt apmximativ modul in care a fost indepirtat tct
tesutul
dentar afectat gi, de aceea, sunt semnalate destul de multe egecuri ale acestui tip
de
preparalie- Pbt aptrrea fracturi ale crestei marginale, recidivl de carie,
defecte de inchidere
marginaltr in z.lnl proximall gi chiar deschiderea accidentali a camerei pulpare
in timpul
preparirii cavitllii, toate aceslea schimbind conduita terapeutici iniliali
f.fZ
e)
ing.
in unele situalii, cdnd existi carii in oglindi, cu ajutorul acestui cap cilindric angulat se
poate acliona gi Ia nivelul acestora mai ales cind existi spafieri dentare,
treme (fig. A.tZ n;.

204

Fig. 8.II

Capetele active cilindice angulate

pentru preptrarea cavitdsii rtp tutiel.

Fig. 8,! 2

Iulodul de realizare a cavitdlii tip tunel;

Realizarea cavitd.pii.iti ogtlndd -

I
I
I

I
I
I
I
t
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

'l;

Capintal

,{

Metode de tratamen! minimal-invuiv

pin procedee speciale

Prepararea cavitililor proximale cu conservarea g.-estei marginale, cavitate proximali cu

acces lateral, vestibulo-oral sau oro-vestibular, unde ac{iunea cu instrumertarul rotativ ar fi
foarte greoaie, dar unde capetele diamantate ale sistemului sono-abraziv patrund cu destul
de multi ugurinti (fig.8.l3).

,l:I

r_
I

l,
I'
I,i

i
.-.1
*;.,.---'.-,-/
c
31
--.-

r_
l=

--

f
t
t
f
=

-----,'.:t ::,..
-. :; -i. ; :.:::: ,j:j. -

-'
-

Fig- 8,13

"'-"

..

Uti[izarca ansei hemisfeice pentru realizarca cavitdflor

praximale c1! conservsrea crestei maryinale-

Prepararea cavit5;ilor proxinrale cu conservarea parfiali a crestei marginale cavitate pmximal6 cu acces ocluzal redus, in form6 de picdnrrtr. Deschiderea cavitl;ii in aceste cazuri se
face dinspre ocluzal cu ajutorul hemisferei plasate la nivelul crestei marginale pi, dupi
pdtrunderea in procesul carios, se trece la indepirtarea tesufJrilor alteraie. Cand
deschiderea ocluzali este ceva mai extinsB, se ldrgeqte cavitatea de acces de la niveiul
crestei marginale plstrdndu-se pa4ial creasta marginalE gi preparindu-se o cavitate tip slot
ls care zonele de creasti marginaltr ptrstrate vor fi sus[inute de obruralia de compozit, Pentru
realizarea acestei preparafii se utilizeazi capetele in formi de hemitorpile (fig. 8,la).

f
t
t
=

t
r

A
Fig 8.14

A-Cavitate "itt picdturd";

B - Cwitate tip"slot".

'

Tratamentul leziunilor proxitnale cu restaur[ri extinse gl ocluzal

inlocuieqte o obtrralie defechroasi de amalgam);
Tralarnentul leziunilor proximale minore ce nu pot fi remineralizate,
sau in smalf gi dentin5, la distantl de camera pulpari;

(cavirili la care

fll

se

extensie in small

Ca sistem complementar de finisare dupl acliunea instrumentarului de mind sau rotativ, la

procesele'canoase ocliizale sif*ate in pr-rp-rr ;i g'-opiie {ar-isa hemitory"do);
Cu ajutorui ansei hemitaryiltr (bemitorpedc) se rcalizeart bizotarea cavitliilorproximale de
clasa a II-a, a III-a gi a IV-a precurn gi a ceior restaurate su aur. Ea poate fi folositi gi pentru preparafii pentnr coroane gi falete.
Prepararea cavittrlilor de colet, cu protejarea ma:ginilor gingivale;
Prepararea unor cavitdli dc clasa a

III-a;

.;
2*5

Maians Brandusa Popa

Estetica in odantoterapia restauraloste

Sistemul Sonicsys appror KaVo este utilizat in realizarea unor cavitili de clasa a II-a standardizate care vor fi restaurate cu inserRrri ceramice prefabricate sau cu compomeri. Acest sistem
are
drept principiu transformarea cavitililor de clasa a II-a in cavitl1i asemenea celor de clasa
a I cu ajutorul inserturilor Sonicsys inlay realizate din ceramictr feldspatici gi obturate apoi cu r\inl compoziti
(Bratu qi Fabricky l99s) (3). Se vor elimina astfel etapele succesive de aplicare ale
straturilor rle material compozit in zona aproximaltr gi se va asigura refacerea puncfului de contacl cu dintele vecin.
Sistemul Sonicsys dispune de capete speciale in numtrr de 6:

care

3 perechi pentru
3 pentru distal

diferi prin

muial,

15$mea p5r{ii active care poate

fi de 2,5, 3,5 gi 4,5 mm, primele 2 tipuri fiind indicate

la tratamenrul premolarilor, iar cele intre 3 gi 4 mrn la motari (fig. g.15).
Au fornrtr de kapez cu baza mare nediamanrad, orientati spre dintele vecin gi baza mic1diamantati de forma dreptungbiulari orientattr spre interiorul cavirlfi- Unghiurile de kecere
inrre cele doui fele
smt mnrnjite- Spre ocluzal au un bizou circular in unghi de 45" care permire realizarea
unor margini aie
preparaliei bizotatg mdrind astfel suprafap de adeziune gi pennildnd
imbunfieFrea inchiderii *urgin^lr-

Fig- t-15 _ Ansele informd de trapez.

in come4 existl inserturi de ceramici dentarl ramforsatl cu cristale de leucit (Empress) ce au

o duritate asem[n[toare smalfului, prezentate intr-o singurl culoare universalr, transluciditatea

micii permilind imbrmltllirca aspectului estetic al

cera-

acesh-ria

in momentul cimentirii

sale. Forma sa
corespunde formei cavitdlii gi este identictr cu cea a capului activ
utilizat in preparare* Ele au muchiile
marginale rotunjite, zuprafelele exterioare aplatizate in zona inchiderii marginale gi
o ti6me m"rio;;;:
tali ceva mai m:ie decit cea a ;apuiui aciir' in ;ona corespunzitoare punciului de contact (fig.
3.16).

Fig-

8- I 6

- Ansele trapezoidare si insertwile

ceramice coresputtzdtoare.

.;
206

I
I

li
I
I
I

ll
I
I
I
I
I

I
I
I
I
I
I
I
I

'll
Capitolul 8

Metode de tratament minimal-invqiv

pin

procedee speciale

Prin cimentarea cu material cornpozit, zona de trecere dinbe insert gi pere;ii preparagiei va fi
umpluti. in momenful cimentdrii, pe dinte va {i aplicati o matrice. Cavitilile preparate cu ajutorul acestor apete active pot fi la fel de bine obturate cu rnateriale compozite de preferinl[ hibride. Nu
sunt
indicate aceste preparalii la dinlii cu cavitili mad, extinse vestibulo-ling*i.u,, spre zona radiculari.
Existi qi variante de anse diamantate pentru prepararea de cavitdf proximale in vederea
aplictrrii de restauriri tip incrustalii din aur. Forma lor se aseamdni cu prisme triunghiutare gi nu trapezoidale ca cele de la prepararea de cavitili penfru restauriri cu inserturi ceramice; partea plan6 o"Jiumantati are acelaSi rol de prcteclie si ghidaj iar partea activi care are formtr tritrnghiularE (tmrnglri isoscei pe secliune) permite realizarea bizotdrii cervicale de 30o gi laterate de 45o
1fig. 8-17)-

.:

Fig. 8.17
8. I 7

Ansele pentru

prepardi in vetlerea realizaii

unor restaura[ii tip incrustalii din

G
I
=

G=

=g

f
=

-t:

I
Itt
a

L: ambele fpuri de capete active, granulafia particulelorde diamant este de 25 pm iar indicatia
majori este de a finisa cavitatea dupi o prealabiltr preparire cu varianta clasici de sonopile.
Tebnica de preparare a cavlfalilor cu ajutorul acestui tip de capete active prin sono-abraziune necesiti men{inerea ac.estora in contact pernanent cu suprafata dintelui vecin, iar muchia vestibulo-linguati a
lor sI fie in afara corFumlui dentar gi si ait'-i o inclinare axiali ccrectl Spre deosebire de preparaiea convenfionali cu instnrmentar mtativ, acest sistem Sonicsys Approx ar o eficienltr redusl de indeplrtare a substaniei dure dentare gi, de aceea, ea poate fi socotiti drept mijloc adjuvant pentru finisarea cavitllii tip.
Dupa ce se realizeazi indepirtarea dentinei alterate se trece la realizarea preparaliei sonoabrazive iolosind ansa cea mai micd Approx. Daci este necesari o protec{ie a plngii dentinare acsasta
se face inainte de dilizarea preparaliei cu ansele Approx. Ansele se vor menline in coutact permanent
cu suprafata dintelui vecin Dac[ existi zone marginale demineralizate e]e vor fi indepirtate cu ansa,
hemisferici gi vor fi iestaurate cu compozit
Preparaiia odattr terminatfr, se va trece ia condilionarea amelo<ientinari inainte de inserarea
inserhrlui ceramic care se va aplica dupi introducerea materialului compozit in interiorul cavitfiii. Se
prefertr compozit hibrid fotopolimerizabil Daci se folosegte pentru inserarea insertului ceramic un
compozit cu viscozitate mare, cavitatea se va umple pini la jumitate, compozihrl va fl presat cu un
f,rloar cu capul plat ?rr strat de I mm la nivelul pragului gingival gi a peregilor laterali, iar imertul va fi
introdus in cavitate unde va fi supus unei presiuni cu ajutorul matricci spre dinrele vecin pentru a se
ob$ne refacerea punctului de coniact. Se poate folosi gi eompozit fluid.
AvantaJele

=
I
j

:,

-t'

fltr

utilizirii sono.abraziunii in realizarea preparaliilor

sunt:

Esie o idFrnic.i microinvazivi, pienierea <ie subsianii <iuri rieniari fiind rninimd ia
nivelul leziunii;
imbunitifeqte posibilitatea de creere a unui punct {de contaci fern;
Permite indepirtarea rapidi a lesuturilor dure dentare;
Marginiie obiinut: dupa prepararea sonici sunt bine conturate, precise gi rmghiurile ideale,
marginiie bizotate;
247

Maiana

Eviti

BrdnduSa Popo

Estetica in odantatereph restautatoarc

lezarea din;ilor vecini gi leziunile iatrogene ale pulpei dentare prin racire cu spray-ul

de apI;

capetele active au o longevitate

dec$t frezele diamantate;

Absenfa aproape

in timp maimare, luni, ani, ele fiind, totugi, mai scumpe

totali a detritusului denlinar, cu exceptia orificiilor de intrare in

pllgii dentinare, crearea stratului hi-

canaliculele dentinare ceea ce ugureazi condilionarea

brid pentru adeziune;

obturarea cavitSlii dupi terminarea preparirii este faciltr (tabelui g.2).

CanecrtrusrtctrE 1hMPARATE ALE METnDELnR coNwWoNALE (rREzA.t) g oscILAToNr

(soNo-ABMawEA) lN ooo|rortn tprA RESMaRATbARE (nuu
Coron tr LASFARGUE| Iggg)
Tenet 8.2
Inslrumenlar rotativ
excelentii; necesiEt manual itare
buni gi o bunf, vizibilitate

Precizie

Eliminureo
lesuturilor panlogice
gi restauraliile

excelenttr
recomandatil in general

c6teodati

dificil

,4cces la leziune
topografia leziunii
riqgcrescut de distrugere de
lesuturi Sinifsqs* Ia din;ii tratagi

Economia de gesut4ri

risc de

Ltziuni iarogene Ia
dinsitraugi

incllzire

necesitl freze corespunzItoare gi

Sono-sbrflziane
satisfdcfitoare

tehnici toteranti
satisficitoare
petrku leziuni mici
nu pentru eliminarea dentinei
+i a restauratiilor
ugor, in func;ie de situafie gi
mtrrimea leziunii

excelenti
p{strarea fesuturilor
strnbtoase

ns":l:tor
rtrcirea cu spray necesard in

ricire cu apd

mod deosebit penfru

Leziani iatrogene Ia
dinfi vecini

risc major de lezare in prepararea

previne leziunile in

Finisares marginilor
cayitdrii (bizotare}

delicatii in zona proximali 9i

ultrasunete

Rrpiditate
Longevinte
Prel de eost
Crtmp de acliane,

caviti;ilor proximale

prepararea

caviti$i

nroxunale

1*

cervicalE

ugoaril penlru toate

suprafetele

excetentii

e mai rapidi decit celelalte

se

elimin5 frezele uzate

medie
foarte limiata pentru cdteva

metde
importanti

instrumente

mare, de lungi duratii, luni,

ani, la instrumente

nu necesiti investi$ suplimentare

necesitit achizigionarea piese i

de mdn[ specifice

toate tipurile de cavitiifi amelo.

dentinare

limiat laprepararca
cavitillilor pmrimale gi
finisare de caviEti

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
I
I

I
I
l.

208

I
I

ll
,t
'I

capitolul

t:

fu[etode de rratanettt minftnal-invaziv

Tehnica sono-abrazivi. este

,f

pin

pmcedee spec[ale

contraindicatl:

in cariile profunde sau de adincime medie;

in cazurile in care se urilizeazi ca material de restauralie amalgamul, incrustalii metalice

l.,i

Este

rii

I,

sau din cornpozit prin metoda indirectd;

dificil de folosit cind existl cavit6li pe arnbele

fegc proximale ale molarilor sau pre-

molarilor.

Astizi, aceastd rnetodi este incd utilizati destul de lirnitat datorittr costului siu desful de dezavantajos gi incd nu este bine stabilit raportul intre beneliciul gi riscul rnetodei.

.t
ti

l_

IJTILTZAREA LASERULUI IN ONONTOTERAPIA

RESTAURATOARE

8.3,

:!

Laserul este un sistem generator de unde electromagnetice luminoase coerente, monocromatice, colimate2 ce au o densitate energetictr ridicatd gi o lungime de undl caracteristicA ce variazi spec,
tral de la infrarogu la vizibil sau uhrascurte.
in funcfe de modalitatea de funcfionare gi caracteristicile de emisie, laserele sunt de 3 tipuri:

laser cu

undi continui;

Iaser cu impuls (pulsat);

lasersuperpulsat.

Efectele laserelor depind, pe de o parte de proprieti;ile materialului prelucrat cum $unt cele optice
'z
1:

l=

I
I

I
-=

I'=

- ab.sorblie spectrald;
- reflecfie;
- transmisie; ,'
- dispersie;
-- densitatea materialului;
- skuctura materialului;
- conlinuhrl in api.
gi de

lungime de undi;

I.:
I

I=

I
I
a

puter

de radialie utilizar:

de emisie;

tipul de impuls;
tipul de interacJiune;
zona de laser aciivi;
doza de tratament a-plicatl.

Energia eliberati de fasciculul laser prin interac{iunea cu sistemele biologice are efecte multiple qi complexe ctasificate astfel:

hipertermia;

t
=

tipul

cit

F
F

coagularea;
vaponzarea;
carbonizarea.

efecte ionizante; fotoablalia;

efecte fotomecanice2A9

Llaiana Brdndusa Popa - Estetica in odontoterapia rcstaaratoate

In aplica$ile stomatologice sunt utilizate azi aparate care dup6 materialul laser activ se impart in:
F laser cu gaz:
- cu atomi neutri He-Ne (undi continul);
cu ioni ArF, KrF, XeF, XeCI (tip F1-61msr pulsa{i);
molecular
CO2 (und[ continud, pulsat-superpulsat).
-

ts

laser cu corp solid:

Nd YAG (undd conrinui/ pulsat);

EryAC

(pulsat).

ln odontoterapia restauratoare se utilizeazi lasere ce firncfione azh curadialii emise in infrarogu

(CO'" Nd YAG) 9i ultraviolet (cu ioni), alegerea lor fEcdndu-se in fungie de sirualia
clinicl gi de scopul terapeutic propus.
Elementele determinante in seleclia lassrelor sunt:

I
li

Mecanismul de actiune pe;esuturile dentare;

Efectele secundare rezultate din interacfia laser-dinte, majoritatea prezentand un potenlial
nociv asupra blementelor constituiente ale pulpei denlare-

Mecanismele de acfiune sunt in principal fototermic (ablalie), termic acustic,duc6nd, in

Ai
finirl, la indepirtarea fesutului pe care se acfioneaztrAblalia prin fotodescornpunere se ob;ine in cazul laserelor care funcfioneaztr cu o energie suficient de mare pentru a disocia molecu[ele rnateriei, procesul fiind cu atit mai eficace cu cdt energia
fotonilor liberi este mai mare (lungimea de undd a radialiei folosite este mai micn)- Datoriti unei durate
reduse a impulsului fascicului laser qi acestei densitl;i mari a fluxului energetic,
se realizeazd practic
un proces netermic, deoarece nu se realizeazl o transmiterc exagerati a energiei termice la strucrurile
invecinate zonei de aplicare a radiariei
{Frentzen lgg2) (lZ).
Acest tip de rnecanism de acliune este caracteristic laserelor ultraviolete tip Excimer, cu lungirni mici de undi de la 193 nm grF la KrF 24g nm, Xecl 30gnm qi xeF tit nm.
Mecanismul rermic Ai cel lcustic sunt
l"s"relo, infrarogii (tip COz 9i yAG) la
care lungimea de undi mai ridicatd este asociati"ro"r#,i""
unui flux energetic diminuai comparativ cu laserele
r,il-aviolete; laserii cu undd continui se bazeaztr pe efecful tenrric, iar cei pulsali inprincipal
pe interac{ia acustici gi sectrndar terrnicd (Melcer l9g2)
{Zl)odati cu crs$terea lungimii de und6, eneryia lbtonilor absorbili de mareria iradiati nu poate
determina o disociere directi a legdrurilor moleculare; se produce o vibratie a re{elei cristaline
Ei"oo'secutiv aparilia de cEldur[ ce este rapid transportatl (in
nanosecunde) la moleculele vecine zonei de
aplicare a lasen:lui- r),eznlth c creqtere locald a ternperetuii ir.igial o nrpere a legitunlor
molecrilare
5i
mai slabe; prin dilatarea apei ciin fesuturi se produce o cre$tere a volumului gi consecutiv, aparifia
vaporilor cu mirirea presiunii pe lesururile duredentare observindu-se fisuri ce duc in final, prin ldrgire,
la
fracturarea fragmentelor de materie cs sunt elirninate de pe suprafala de lucnrAceasttr ablalie superficiald este rezultahrl unei eroziuni rnecanico-termice gi
se datoreazA
sumatiei microcraterelor rezultate prin acgiuni succesive ale radialiei laser.
Alend mecanisme de acfiune diferite, laserele au efects diferite atat asupra
fesuhrilor dqre
9i asupra pulpei gi, de aceea, este necesari cunoagterea rezuhatelor interacgiei undi-materie.
fentalca]
trn small qi dentini, acelagi laser produce o zoni necrotic[ la nivelul perEilor
laterali gi pulpar al cavit61ii, iar in zona invecinati apar modifiein structurate variabile ca dimensiun*,
depena"nte de dr:rara
de acfiune a spohrlui activ (fig. 8-lB).
Observarea la microscop electronic cu baleiaj a secliunilor pe caviti;ile preparate in small
cu
Iasere Excima tip XeCl {308 nrrr), a sugerat exisienia unui pmces tie topire e crisrai"io,
rie iridroxiapatici ale smaftului din straturile exteme, subliniind faptul ci ablagia prin fotodescornpunere
este, in
acsst caz, insofit4 de efecte termice notabile.

210

I
I
I
I

I
I

,l
capitolal 8 - bfetode de rratatnent minimal-invaziv

,,jr ,
,'

--

pin

prucedee speciale

r,,.,t.
,

Laeer

I3
I

Fig. 8-IE

I:
,i
J

G
-E

i.:

fI-

Aspectul smalplui si al dentinei dupd prepararea cu laser xeF{35tnm)

(dupd Frentzen)-

Prin compara{ie, studierea cavitilitor preparate cu laser Excimer tip ArF (193 nrn) a aritat ctr
supmfala smal;ului preFarat se aseamdnl morfologic su cea a unui small gravat acid, iar contuml
suprafelelor prezinti nrargini bine delimitatg indicind nealterarea coufiguraliei prismelor de srnall
duptr ablafia cu laser.
Laserele tip infraroqu produc o gami rnai laryi de mcdificlri pe
lesuturile denare pe carc
acfioneazi. Astfel, laseml COt regim continuu produce o carbonizare marcanti a conturului, cu rnarin

gini anfractuoase, nedelirniiate gi o zoni largl

porlional cu cistanli (fig. S.191.

cle

dentinl necrozati, cu alt,-riri variabile ce scad pro-

G
==

I=

G-

T
.-

I.

-=

I
T

z ""-- -'

'-

Fig 8.19 -Aspeaul pxturilor

derytare dupd prepararea

at laser COZ.

Laserele pulsate cu COr produc, pe lAngi volatilizarea tesuturilor cariate, gi o modificare a

rnicrostruchrii pere;ilqr cavitd;ii dentinare numitd ceramizare sau vitrifrere, datorati, in principal, procesului de topire qi recristalizare locali, ceea ce duce la o cre;tere a durititii qi rezistenlei la demineralizare, cu obliterarea canaliculelor dentinare ;i sterilizarea termici a dentinei expusc la radia]ia laser.
Totugi, laserele pulsate nu sunt eficiente in realizarea accesului in procese carioase incipiente, de aceea,
au fost introduse lasere superpulsate cu care se pot realiza, urilizand zone laser active ce variazi dirne:rsionai intre 300-600 pm, atit accesul cit gi prepararea cavitlfi resoective (Meyer lgg4) (ZZ1-

2ir

I
Maianrt Brdndusa Popa - Estetica in odontoterapia restaarstoarc
l,aserele tip YAG determini, in cazul preparf,rii de cavitili, afectarea smal;utui invecinat
pe
zone mari prin carbonizlri nedelimitate, aparilia de fracnrri la nivelul joncfiunii amelo-dentinare
fiind
asociati cu largi zone necrulice in dentina localizati in vecintrtatea peretelui pulpar (fig. 8.20)-

t
I

I
I
t

Fig.

8-20

Aspecal psutuilor dury dedtare dupd tratament

cu laser YAG (dupd Thiensiri).

Laserii supelpulsali tip YAG, ce au durafa de impuls mai mictr,

reduc considerabil efectele termice secundare' obginandu-se cavit[fi cu pereli netezi gi sticloEi, conturul
avand rugozitdii cu dimensiuni de cca l0 po,r canaliculele dentinare fiind deschise gi creandu-se premize
favorabile unor obtura;ii
adezive imediate, nemaiexistind Slratul de detritus dentinar rernanent
(smear-layer)-

Efectele pulpare depind, dup6 cum am preciza! de:

tipul de laser;
cantitatea gi calitatea straturilor protectoare:

modalitatea de lucnr.

DacI laserele Excimer nu necesittr,'in mod special, o merodologie de protecfiepulpari

datorita

calit{ilor lor intrinseci, laserele infrarogii icor, vad) necesiti obligatoriu o rrcire permanenti
cu aptr
pentru a evita inc5'lzirea intrapulpari.'Laserele superpulsate
infiarogii yAG utilizaie pe o perioadtr de
tratament de sub I minut, nu produc o deprgire a pragului
de 5,5"C stabilit de Zach gicoh"o ca limitd
de suportabilitate pntru pulpa deniari, i" tl-p ce laserut
COr utilizat l0 secunde continuu, cu rdcire
constanti, a delerminat o cre$tere de doar 4"C_
Diferen{e de temperahrrr apar gi in func[ie de orientarea
razei laser; paraleld sau perpendiculard pe prismele de small 9i canaliculele dentinare; la orientarea
paraleltr se pmduce o ablafie mai
rapidd, cu efecte terniice secundarc mai reduse, datoriti
volatiliziriiiniiiale u
organice.
in cazul unei incide'nle perpendiculare predomini efectul de bpire qi"o*poo"otei
apare o crettere a temperaturii in straturile subiacente, metoda fiind, in qpecial,
indicati penfB cemmizarea canaliculelsr
dentinare qi sigilarea

pnfurilor

gi a foseteror (acfiune directa pe prismele de smarl)-

Indirect' laserele Pot avea gi efecte de reaclie pulpari, c'um

este cazul radiafei Co1 ce determini iniiiai o airofie a ceiuieior oriontoblaste, ulterior inlocuirea odontoblastelor
lezate cu elemente
celulare cu originea in stratul celular subodontoblasdc, fomrind
un nou strat cu funclionalirate normaltr
care produce dentini secundard de reaclie, dintele riminind
vital.
Eficacitatea laserelor este diferitl in psuturile dure
dentare normale fald de cele alterate, de
aceea, utilizarea lor in scopul indepArtlrii selective
a lesuturilor deniare cariaie esie condilionail

de rara

2t2

'

I
I
t
t
t

I
I
I

'l
capitolul

Metode de tratament minimar-invaziv prin procedee speciare

de indepirtare a smal;ului gi dentinei.Laserele Excimer

au o

rati de indepSrtare (cantitate de lesut eliminatd per impuls) a fesuturilor dentare sindtoase
sau alterate, utitizand aceeagi putere gi dimensiune a
zonei active a laserului de (Frenrzen qi col. 1992):

I
I
I

0,15 mm in small slnitos;

0,20 mm in dentini strnitoasi;

0,2-0,5 mm pe small deminerclizat;

l-1,4 mm pe dentini alterati_

Astfel, fesuhrrile alterate sunt mai rapid gi mai corect eliminate comparativ
cu |esufprile
toase, realizdnd o protejare a
lesufurilor invecinate prin analizaemisiei de plasm6.

:j

t:i

.:
.-]:

l3

I-I_
-=
!=

a-

I=
=
=

l_
:=

I=-

sin[-

Practic, la ablalia lesuturilor dure dentare se produce o fluor*scenfi

(sau emisie plasmatictr)
indusi de radialia laser gi dependenld, ca parametri i fiiici,tle compozilia
lesuruiui dentar Aceasr6 radia{ie luminoastr poate fi captati de o piesi de mintr, transmisd
prin fibri optici la un analizor optic multicanal qi apoi, printr-un senzor digital, ajunge intr-o unitate
de procesare a datelor (computer)- Spectrul
luminos mdsurat poate fi prezentat grafic sau procesat cu un program
special pcrmiland controldrea

precisi a procesului de abla{ie gi implicit a preparirii cavitilii, actionindtoar

p" roo"t" semnatate de
computer ca fiind inc[ dpozitare de denrini alterarb
ffhiensiri lgg2] (12).
Laserele infraroqii prezintdo eficienf[ de indepirtare a
[esuturilor siultoase inferioard instrumentarului rotativ de turalie inaltd (0,1 mm3/sec. fali de 0,5-l
mm3/sec.), timpul de preparare al unei
cavitili fiind in medie dublu (7,3 minute falA de 3 minute). Pe
lesuturile alteraie, rata de ablalie crerste
odattr cu gradul de distrucfie a iesutului gi cu dimensirnea defectului.
Compardnd laseii cu ultravioiete fal} de cei cu infraroqii, Frenuen a arltat
ci, la acelaqi nivel
de putere qi aceleagi constante de
tesut investigat gi parametri de funclionare ai laserelor, Excirnerii au
eficacitaiea, mlsuratl ca ratd de abialie, cea mai redus[ dar cu efecte termice
minime gi in condi;iile
ob;inerii unor caviti;i minim invazive corect realizate.
FatA de lasere tip C02 sau YAC, laserul ArF este preferat pentru
rcalizareade cavitl1i iu 1e51rturi dure sin[toase deoarece rezulatul respecta regulile geometrice acceptate de odontoterapia
conservatoare (fig, 8.21).

t:Ji,

:::::.:!_-r'

..t
=

.'.r)i 1

r'-

l-.:.' I i
i

-i

.'::'

Lamr

=:

a
_

I
=

f-=

AB
Fig. 8.2 I

Aspectul Sesunrilor dure dentare dupd preparare

u la,se.r ArF ftfuni Koon'l

Forma caviGlii depinde de forma zonei active a laserului gi poate

func1ie de necesitdlile situaliei clinice.

I
I

fi direclionati

mecanic in

2r3

I
:.

Maiana Brdndusa Popa

Estaico tn odontoterupia restauratosre

In tratamentul proceselor carioase incipiente, la nivelul ganfirilor gi foselelor, laserul Excimer

perrniii indeptrrtarea stricti a plicii bacteriene gi realizarea unei discrete.evazdn dimensionale a $anfu[ui, irr verficrea asigurtrrii unor condifii optime pentru o sigilare adezivi (ftg.8-?2)-

I
I
I

I
I
I

Fig. 8.22

Aspectal unui praces caios tncipient in qanlul ocluml

- inainte de tratament,
B - dupd tratament ca laser Extimer (dapd Koort)-

?n ceea ce privegte condilionarea fesuturilor dure dentare in vederea imbutrtllirii aderenfei gi

?nchiderii marginale a obturaliilor adezive, ceretirile au indicat rezultate favorabile in cazul utiliz6rii

tuturor tipurilor de lasere menlionfie.

Similaritatea suprafefelor de small tratate cu laser cu cele ale smalplui gravat acid a fost
observati atit la laserele cu ultraviolete cit ;i infraroEii, rata de retentie a riginilor compozite a dinfilor
tratali cu laser cu COt dovedindu-se a fi cu aproape lok mai mare fa1tr de cea a din$lor gravafi conven;ional (Walsh 1994) (35).
in cesa ce priveqte dentin4 studiile efectnate au aritat c[ expunerea dentinei la acfiunea unui
laser COt pulsaf ExcimerArF gi NdYAG faciliteazh indepirtarea in rotalitate a pticii bacterieng eli;:rini a,la-i1ia smear-laye:-';rlui ;:. se oliline o cor:dilioaare idcnticr) celei -:.mvengiorraieDemn de evidenliat este laserul ErYAG care poate fi utilizat la prepararea ulterioare a suprafelelor
pentru o mai bund inchidere marginalI a materialelor de obturafie tip rSginn. Totodati, dupl iradierea
cu
ErYAG se produce o scidere a solubilitilii ionilor de Ca, conducind la cregterea rezistenlei
lesuturilor
dure dentare fa$ de atacul acid rezultat in urma acliunii bacteriilor cariogene(Cotre lg97) (6).

Variarte miniahrizate de lasere pot fi astfui folosite cu succes in practica stomatologica, tm exemplu fiind YSGG care inrbinl caracteristicile clasice ale laserelor cu medda de preparare hl&okinetig in
eare ss produc Ai srmt energizate rnacrosfere de aptr in camera de atomizare a apa*t rtui. Jetul este practic
fbcalizat existind 4 tipodimensiuni de vdrfini de centrare ce se fixeaztr la o piesi de mintr obiEnuig.
Parametii sisteuruiui hidrokinetic de laser ET.YSGC (l4ileniudM) sunr (Popa qi colab. 2000) (29):

o lungime de undd de?,79 mm;

o
a impuisuriior <ie i40 mr'sec.:

'jrirati

o viteza de preparare de 20 Hz;

putere medie de iegire intre 0,0_0,6 wafti.

Fotonii sunt trimigi printr-un sistem de fibri optici ce are un

iriconjurat de un spray de apil gi

aer.

?14

-;

virf

de safir de ?5Q pm diametru,

I
I
I
t
I
I

tl
I
I
I
t
:

cepitolul

lv[etode de totamenr minimal-invaziv

pin

procedee speciale

Macrosferele de apd generate tle camera de atomizare ciocnesc raza laser qi devin
aetgizate
suprakinetic- Energia rnac-rosfereior va juca rolul de agent de tiiere pentru a
indeplrta iesutrd fnti
(Rizoiu si colab 1998) (31)_
Metoda prezinti o serie de avantaje:

Se obline o precizie mare gi o

siguranll crescutd in abla;ie;

Are eficacitatea maximd atat pe |esuturile dure sdntrtoase cdt qi pe cele afectate;
Permite o condilionare buni a suprafelelor dentare in rederea realizlrii de obtura;ii adezive;
Nu produce detritus dentinar reinanent;
Nu iniliazi microfisuri aseminitoare laserelor clasice sau instrumeniarului mtativ Ia turajie
conven{ionald_

t
I

Acest tip de lasere au fost utilizate cu succes pentru indeptrrtarea

{esuturilor alterate in

prepararea caviti;ilor de toate tipurile precum gi pentru albirea

dinlilor

Utilizarea laserului in odontoterapia restauratoare are indicalii precise, in fi.rnc1ie de tipul de

radialie utilizati:

Ablalia lesuturilor dure dentare in vederea prepartrrii de cavit5{i, cu sacrificiu minim de

fesut dentar sinitos:
Ablalia tesuhrrilor dentare alterate din toate tipurile de procese carioase simple;
Pregitirea |esuturilor dure dentare in vederea sigilarii ganfurilor, fosetelo4
Tratamentu| durerii dentinare:
Condilionarea smalEului, dentinei qi a cementului in vederea
indepirtarea plicii bacteriene;

imbunitilirii adeziunii;

Fotopolim eizarea materialelor compozite;

Degi prezinti multiple avanta,ie, rnstoda este totugi dezavantajoasi din urrndtoarele considerente:

Cere timir mare de lucru gi o tehnici delicatd;

Este costisitoare;

Necesiti aparaturi gi personal calificat;

Necr:sit[ r:li.jlo;ce de proteciie pnr r pacient gi operator;
Poate fi nocivf, pentru lesufurile dure dentare qi pentru iesutul pulpar daci nu este corect

Eficienla sa in raport cu tehnicile conventionale esre redusi;

Determind modificiri histologice in timp, chiar daci este corect aplicati;
Neces-ti protecfie pulparl in tratamentul cariilor profunde.

utilizati;

Avantajele pe care terapia cu laser le prezinti in tratanentul proceselor carioase simpie o indic[
ca pe o metodb de viitor, cu atdt mai mult cu cdt majoritatea drza.ranta_lelor sale sunt de naturi f.ehnico-economicl gi nu impedimente medicale propriu-zise.
F.vantajele principale ale metodei sunt:

Diminuarea srresului operatorprovocat de metodele conyentionale;

Diminuarea durerii in peste 80% din cazurile tratate cu laier;
Eliminarea disconfortului acusiic produs de instrumentarul rotativ;

Sacrificiul minim de |esut dentar sindtos;

Precizia contururilor maryinilor preparafi ilo r realizate;
Condilionarea suprafefelor dentare intr-uu timp rnult redus (cca 100 ori) fa;6 de metodele
ciasice;

Steriiiza:ea deatinei datoritd efectului termic al radialiei laser

Pornind de la ideea cI daci este corect utilizat in raport cu sirualia clinici existenttr gi de specificaliile tehnice ale aparatului, laserul se dovedegte a fi un instrument deosebit de util in terapia
microinvazivi a ieziunilor deniare, putdnd inlocui cu succes analtura conven{ional{.

2i5

fuIaiana Brdndusa Popa

I
I
t

Esertca in odontoterapia restfruratove

tsTBLIOGRAFIB

l"

Aoki A', Ishikawa I., Yarnada T., Otsuki M-, Watanabe H., Tagami J., Ando y-, yamamoto H.
Comparison Between Er: |AG Laser and Conventionat Teclmigue'for Root'Caies .Trcatment
In Vitro, Joumalof Denral Research 77 (6),199g, 1004_1014;

2'

Berry E-A.' Ward M' - Bond Strengh af Resin Composite Air-Abraded Enamel,
euintesence
lnt., 26 (8), 1995, 559-563;

34'

Bratu D-, Fabricky M.

Burkard H-

lt

ll
li

S*teme integral cerarnice,Ed. Helicon, Timigoara, 1998;

Neue Praparations und Restaurations - A,tethoden zur Defectbezogenen

f/, euintess enz, 4-1,7, 1996,9ll-923;

Versorgung approximaler Karies

5'

Burkard H- - Neue Praparations und Restaurations Methoden mr Defectezogene Versorgung

apprortmabr Kaies (fl euintessenz,46, g, 1996, 105l_1069;

6"

Coffe T'D-W., Coob C'M- and col. Deterutination of Energt Dentistry Ihreshold
for Laser
Ablation of Bacterio- An In wtto sndy,J. clin. perodonral. 24,lgg7, l-7:

'

8"

Colojoarl C-, Miron M., Leretter M. Laserii in stomatologie. Act tntitd7

DA&F Spirit, Timigoara, l99g;

l1

I
I
I
I

gi perspective, Ed..

Colojoarl C- - Stonatologia modernd sub semnul tehnologiilor neconvenlionale prepararea

cavitdfilor ca aer-abrazfv, Cornunicare la al tV-lea Simpozion lnternational al
Zilelor
Stomatologice Bdntrgene, Timigoara, Mai, I 999;

9'

Colon P-, Lasfargues J. - Apport de la sono-abrassion in micmdentisterie adhesive,

Realites
Cliniques 10,2, 1999, 251{170;

l0- CooleyR.L-,LubowR-M.,PatrissiG.A,-TheEffectofanAir-PowderAbrasivelnstrumenton

Composite Resin, J. Am. Dent- Assoc. l12, 19g6, 362_3b4;

tl'

Costin D. - Efecte lwer fn domeniul medical, Medicina Stomatologictr, Revista

Societifi de
Medicintr Stomatologici lagi, l, 4, lgg7, 35_j g;

12'

Fretrtzen M., Koort H.J., Thiensiri J. Excimer Laserc in Dentistry: Futurc possibilities
with
Advanced Technology, euintessence lni., 21, 1, igg2,l lZ_133;

13'

Goldstein R'E'' Parkins F-M,

Am. Dent- Assoc. l2S, lgg4,

14"

Air-Abrasive Tbchnologt: Its

Goldstein R-E-, Parkins F.M. IlsingAir-Abrasive Tbchnologt

ta Diagnose and Restore pit and
Fissure Caries, J. Am. Dent. Assoc - 126, 1995,76l_766;
Quintessence Int., 30,

g, lggg, 623_629;

Aerosal Reduciion

During Air polishing,

Huennekens s.C., Daniel S-J., Stephen c.B. Effects of Air polishing

on the
O cc lusel Sealants, euintessence lnt-, 22, Z, t gg t, Sg _S gi;
t

Abrgon of

'

Keller U-' HibEt R., Geurtsen W, Schilke R., Heidemam D., Klaiber B.
- Erbiunr: yAG iaser
Appiication in Caies Therapy. Evaluation of Patient Source, Journal
ofDentistry 26, (g), lg9g,
649-656;

l8'

Krejici I', Dietschi D', Lutz F-U. - Principales of Proximal Cavity preparation
and Finishirry
with Ultrasonic Diamond Tips, Practical Periodontics & Aesthetic Ii*otirty,
(3),

17

295-298, quiz 300;

2t6

t
I

in Restsuration Dentistry, !-

55 l_557;

15' Harel S'K', Barnes J-8., Rivera-Hidalgo F. *

16'

SaIe

l0

.-;

199g,

I
I

tl
.

cepilolul

Metode de tratament minimar-invaziv

pin

procedee speciare

19' Laurell K'A-,

H-ess J.A- - Scanning Electron Micrcgraphic Ef,ects of Air

Abrasion Covigt
Preparation on Human Ename! und Dentin,
euintessenci Int.,2.6,z, rig1, 139-144;

l,

2a' Lery C', Koubi G'F., Miserendino

21' Melcer J., Melcer

L.J. - Cutting Eficiency of a t{id-Infrared kzser on Hunan

Enamel, Joumal of Endodoniics, 24 (2),97_i}i, i99g;

Za

nm

ed

F. - Laseranv,erdung in der Kanservierenden Zahnheilkunde. Las

izin Qui nlessenc e Int-, 22, | 992, 9 I _ I 04 ;

der

22' MeyerD.,FathH-J--TredtmentofHardDentalTissuebytleryShortCOrLuserpulses-Laser

l.

Medizin, vol 12, 1994,5g-66;

23' Miller M'B.'

Ingrid R'Castellanos - Air Abrasion (/nit. Reality- The Information Source

Esthetic Dentistry, Reality publishing Company, Vol. 13, 1999, l_g;

l.

24" tvlillerM-B'' Ingrid R'

25. Mitchell

26'

Castellanos -*r Abrasion llnit. Reatity- The Information Sourcefor

Estherlc Denlr-rr.1; Rearity pubrishing ccmpany, vol I4,2000, l-7;

27

'

T
=

Ghid clinic de stomatologie,Ed. ALLMedicALL, Bucuregti, lggg,

Movileanu M., Popa B- - Fotopolimerizarea materialelor compozite

cv laseri, Reyista
Na;ionali de Stomatologie Bucuregti III, 2,2000,27_29;
Popa 8., Bodnar D- - Sistemul eer-abra"iv in prepararea cavitdlilor,
Revista Nafional6 de
Stomatologie Bucuregti, lI, 3-4, lggg, ZS_27
i

28'

Popa B., Andreescu C., Bodnar D- Instrumente utilizate fn realizarca preparaliilor

si restaurarilor coronore, Ed. Cerma, Bucuregti, 1999, 107_l I I;

29'

Popa 8., Bodnar D-, I-ieytman ekM. * Apticc:liile {ase:u!:i hiCrokinetic 0 in tratamentul
cariei
simple, Revista Nalionall de stomatclogie Bucuregti, III, 3-4,2000, 66-71;

30'

Riethe P', Rainer Hahn, Neirtschil L., Rau G. Kariesprophylaxe und Konservierende
Theraoie,
Farbatlanteo derZahnmedizin 1994, G. Thieme verlag,
130-134:
-stuttgart,

3l'

Rizoiu I, Kohanghadosh F., Kimmel A.I., Eversole L.R. Putpal Thermai Responses to an
Erbium. Chrornium: YAG Pulsed Laser Hydrokinetic System,Oral Surgery, Omi UieOlc;ne,
Oral
Pathology, Oral Radiology & Endodontics, g6, 2, l9gg, ZI9-ZZ3:

32-

L-, Peruchi C., Markes V.A., Cordeiro R. - Evaluation of Cutting pattern

Produced','.'ith Air-A';rasion Systems lJsing Diftrent ?-\:pe Desing, Gpe.rative De,ntistry 16,

D., Mitchell L.

430432;

:=

for

Santos-Pinto

200t, 308-31?;

33. Summiti

J.ts-

Nomenclature and Instrumentntion, In: Ed. SchwarE R.S., Summitt J.8.,

Robbins I-Y- - Fundamentsls of Operative Dentistry A Contemporary Approac&,

Quintessence
Books, Illinois, 1996, 67-108;

34.

Taylor D'F, Bayne S'C., Srurdevant C.M- * Instruntent and Equipmentfor looth prcparation,
In: Ed- Shldevant C.M., Roberson lM., Heymann li.O., Sturdevant J.R. The Art and Science

af operattve Dentistry,3td ed., Ed. Mosby, st. Louis, Missouri, 199s,339-J44;

35.

Walsh L'1.

Clinical Studies of CO, Laser Etching,Journal of Clinical Laser Medicine &

Surgery vol. 12,6, lgg4,3l l-314.

717

I
t
I
l*

I
I

lj
lj
ll
ll
1l
TJ
i'

1I

tr

lt
IJ
t

li
li

--r

tl.
'i:!
.!

I'

CAPITOLI]L

,i

I
l,

DECTZm gr RESFONSABTLTTATB
ACTUL MtrDICAL

:,"

t
a
i

I:

I
=

I
a

t
I

I
I
:

I
t

a-

I=

Actul medical se.desf4goartr secvenlial, etapele sale sunt diagnosticul gi tratamentul, etape
recunoscute si pentru actul orofilactic. Diagnosticu! estepin-tra de temel.ie pe care se aSeazi actul
me*
dical. El este o realitate complexd qi cuprinde un lung pir de rnomente gi elemente decizionale,
strins
unite intre ele pe tot parcursul slu.
incd din etapa anamnestici medic-ul e obligat si decidl mereu, si selecteze fiecare inhebare
adresati interlocutorului sau pacientului qi str avanseze cu paqi mici spre varianta optimi de rispuns.
Examenul obiectiv, efectuat tiupi standardele uzrale, explordrile complementare, conferl certitudine diagnosticului gi indnrni spre metoda terapeuticl adecvali.
Elaborarea planuiui de tratament prezinti aceeaqi stmcturi conpiexi
Ei aplicarea lui in prac-

tici

impune de mt'lte ori corec{ii gi revizuiri, in func{ie de unele pmbleme apirute pe parcrrs.
Intervenfia medicului trebuie si fie totdeauna sub semnul efectelor sale viitoare gi nu putem exclude a
priori riscul ialrogen gi egecul*

Iviedicul se insald Si este inselai.

Deciziile optime de tratament trebuie luate numai daci existl posibilitatea de a le transpune in
gi,
fapt
nu de pufine ori, tratamentele mai complexe stau sub cupola unei colabor[ri cu alte rp""iulitlli
medicale complem entare-

Componamentul etic esle necesar pentru a menline o pozilie inaltl profcsiei in optica
pacierr$lor gi nu numai- Este total neprofesional ca medic:ul si-si exprime opinia sa despre alli colegi
rnedici sau alli membri ai personalului sau despre alte servicii sau clinici d: speciaiitai:.
intr-o socierate cu tendinte tot mai accentuate de a intenta procese impotriva personalului medical, cu atAt mai mult se impun loate eforrurile de a elimina expunerea !a acest risc a medisului a
9i
altor rnembri ai personaluiui medical cu care acesra colaboreazi- Este mai pulin probabil ca un pacient
mulpmit de serviciile medicale oferite s[ inilieze o acliune juri<iicI de obicei lipsa de comurisare cu
pacienful avdnd un rol esential in aceastl diretie.
in stomatologie, ca de altfel in toate celelalte ramuri ale medicinii, fiecare tratament este unic
precrxn $i fiecare pacient este unic, fieciruia trebuind si i se acorde toati consideralia qi atenlia, orice
disculie paralell in timpul gedin[elor sale terapzutice putS.ndu-l deranja creindu-i o stare de nemuifurnire.
Cdantoieiapia resiauratoilrc pars la prirna yeiiere a fi o ramuri a sionatologiei care nu poais
determina probleme deosebite pacien;ilor, astfel incAt s[ justifice un litigiu juridic. Aceast] imfresie
este inv! din picate, departe de realitate. Un studiu efecruat cu privire la durabilitatea restaurafiilor de
Serviciile Dentare Generale din Scofia gi publicat de Elderon R.J.in anul 1983 in B.D.J.(citat de
Mitchell t995i a furnizat o realtr surpriz6 pentru rnedicii stomatologi intrucit shrdiul arira ca 50% din
restaurlri aveau o durati in timp mai puli;r de 5 ani.
Pentru a cregte longevitatea resturatiilor au fost depuse qi se depun gi astizi eforruri deosebire
at6t in imbunitilirea meiodelor terapeutice, cit qi in ceea ce priverste imbunat5lirea arsenalului tera-

'fuIaiona'U)rn*"

Popa

Estetica in odontoteropia rcsmuratosre

peutic (materiale de restaurafie, instrurnentar de,luc5u etc.) de care dispune medicul stornatolog in
activitatea sa cotidiani. De asemenea, este fo'arte"important str fie luate in considerare cauzele
e$scurilor care lin de elemente precum:

*
*
-

diagnosticul gi planificarea unui tratament incorect;

o preparafie incorecttr, defectuoastr a dintrilui;
alegerea incorecti a materialului restairator;

manipularea incorecti a materialului ales.'

Oricirei inlocuiri a unei restaura;ii incorectefi"Uui. s6-i preceadi identificarea etiologiei acesteia gi alegerea tipului de tratament de inlocuire *uu dpu*." in deplinn crmostinle de cauzdO restaurare nu conferb irnunitate la carie de acee4 pentru a preveni cariile secundare este
foarte importantd terapia corectl a acesteia dar gi educarea adecvati a pacientului pentru a reduce factorii ce pot determinv t^ta de aparilie a cariei gi examinarea periodici a restauragiilor in cadrul
gedinielor de contol periodic care trebuie efechrate de cirre pacient la indicafia mediculuiUn roi important in alegerea conduitei terapeutice il are modul in care medicul saomatolog este
la curent cu ultimele descoperiri in domeniu- Medicul este unul din cei care au ?nleles inainte de a fi
exprimat indemnu! lui Etytis "mdnincd progresul ca coajd
si ca sfumburi ca tot',.
Procedurile costisitoare sau complexe trrbuie sd aibtr accepful scris al pacientului, figele

medicale trebuie si fie oglinda activitd;ii medicului. Ele trebuie intocmite corict, concis, sd fie
obiective, s{ con{ini detaliile orictrrui tratament aplicat pacientului qi a tuturor sfaturilor date acestuia in diferitele sale etape. .

Pacielnrf pe de altd parte, trebui e a'terrizat asupra unor nepliceri ce pot s[ survintr in timpul
hatamenului (durere, efecte ale anesteziei, impotenta funcgional5 pasageri, pierderea in timp a efectului de albire a dinlilor etc.), complicaliile sau gregelile apirute pe parcurs trebuie explicate acestuia la
momentul pohivit, hebuie evitate mesajele contradictorii. Orice adevir, oricit de nepllcuf este mai
ugc; acceptat de pacient decdt minciuna.

mit de propria sa in{I;igare exterioari, se adreseaztr medicului cu dorinla

ie a ar6ta mai bine,
"ipresa
d6 a deveni mai fermectrtor; de aceea, atitudinea tenpeutici este foarte importanttr
in aceasti ramr-ir6 a
stomatologiei qi necesittr o sffiisi, colaborare medic _ pacient.

*t"

diSpune pentru rezolvarea problenrei sale gi de iezuliatel* p"

le presupune a ii fezabile. pacientul
este necesar si-$i dea acordul asupra tr^atamentului ales de comun acord cu medicul
eventual, cu

te4i persoaai, el fiind informat cu privire la sInitatea

;i,

gi problemele sale dentare.

t
I.n cosmelica deula:i, rneiodcie de jocrlmentare au vaicare
o
inestima-lih, icaia de observirlie,
ra'diografiile seriate, fotografiile, modelele de studiu reprezentAnd materiale documentare absolut
necesare, acestea reprezentind intreaga colec{ie de informare despre pacient
Ele sunt foarte importaate

,,-.

l!

pentru a justifica io falu paciennrlui rezultatele tratamentului, iuniutile

casei de asigurEri de strnltate
pentnr justificarea costurilor tratamentului efectrnat, sunt, de asemenea, utile in
cazul neplicur al unui
litigiu juridic dar gi a unei bune informiri pentru o eventuali cercetare gtiinfifrcl Aiagamenrul gi
aprecierea pacienfilor se cfutigi greu gi se menline cu trudi probirate profisionati gi
acesta este fimEi
damentul care sta h b.aza e4binetelor particulare.
Materialele gi metodele de care dispune asttrzi medicul stomatolog pentru un tratament de estetica dentarE meiodele de infonnare a pacienrului azupra posibilitiliior te-rapeutice
a problemelor saie
sunt numeroase- Utilizarea metodelor moderne de inforsrare pun azi Ia dispozilia
medicului posibilitalea de a oferi pacientului direct pe eqran, cu ajutorul camerelir intraoralg
imagini asupra problernelor
saie tientare dar ii permit, in acelagi timp, gi simularea rezultatelor terapiei
alese pentru cazul dat. in
acest fel pacientul este avizat asupra a ceea ce urmeazi a i se efectua gi
asupra rezultatelor posibile.
Utilizarea exemplificlrii metodei alese prin prezentarea pe ecftm a unor cazuri similare
rezolvate fericit nu pot dec6t si influenleze pozitiv decizia unui pacient mai pulin convins de hnalul rratametrtului
propus de cdire medic.

I
I
I

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
l:
I:

l.
I

-.
-.
l,

t.

22A
tri-

-#,

tapirctur

Decizie si responsabiritate
in actur

*rorii,*

-.
.

Materialele de care dispune

azi medicul tJ",.+:Iilrg in restauarea
estetici a din;ilor au devenir
din ce in ce mai performante'
i"t**."ilrut
'
aeu8riiha $i
l;
sdu, din ce in ce mai performanr
9i' intr-un viitor poate nu prea indepirtat,
"andur
"i utilizat
instrumentarur clasic
pentru realizarcapreparaliilor ar
i,ur pulin invazive, mai pulin srresanr

#":lfi:*ilJii;::J:*::,',#'"pu'o..--J';"*;;;;;

si

."d'bx:1,i?HfJni:ff:J:1j

ffin:":l^:':::f:*':.:-,:

artade a aprica stiinla conservdrii

cuprinz^nd o pr",ii*itut" u
ganuiii ;";;::1"1":$:lX#::H:,fi;lj,J"#J,.",-lr',,.ilH::l,t
o. p"ul,n.'i";"ffi
uuriu,e.
1nu'.

i,.'rT:n1il:':|,f,X*t'
inmare*a,'.ar,*;ITlij'ff

#"1 ll

rndividuarizarea cerurtr actu-

'J"T,*#';"'l,hgt';ili:**H:rffi

stanlele proprii fieciru.i pacient

T.",?;1tr*lffi:
gi inrr"u"a" cele mai oportune
,"rorrou
tsrapeutice.
sd nu urtdm niciodatd cr
m"ditui ggnror*
se indreaptd spre oameni cu gindur
sau le oferr zestrea cunogtinlertt
*"-luilitatea-sif
ii
care re-a tezaurizat de-a rungul
rrrultcr ani de studiu care,
a
lrractic, nu se tenrrini ,Jecdt o aad cu t e.erea

uol;il;"b,
.-.il;;pe

ir nefiinli a acestuia.

)']
,'.-}

.;