Sunteți pe pagina 1din 15

Boala hepatica cronica

caracterizata prin dezvoltarea:


- cirozei si a complicatiilor aferente
- Insuficienta hepatica progresiva
I.
Cauze:
I.
Congenitale:
Atrezia de cai biliare
Tirozinemia
Galactozemia netratata
Deficitul de 1 antitripsina
II.
Dobandite
Hepatite virale
Hepatite autoimune
Boala Wilson
Colangita sclerozanta primitiva
Fibroza chistica
Obstructii biliare
Consecinte :
1. HTP (secundara CH, fibrozei hep)
Cresterea presiunii in sistemul port determina aparitia dilatatiilor venoase
esofagiene (varicelor esofagiene), gastrice (gastropatie portala), ascita,
splenomegalie, sechestratre splenica
2. Afectarii fct hepatocelulare coagulopatie neresponsiva la vit K, hipoalbumineme,
encefalopatie hepatica, alterarea statusului nutritional
3. Colestaza icter, prurit altereaza absorbtia vitam liposolubile, def vitaminelor K
dependente, def vitam E
Hepatita cronica vs Ciroza hepatica
DEF: HC este o stare patologic caracterizat printr-un proces inflamator hepatic, cu
o evoluie de peste 6 luni, fr dezorganizarea arhitecturii lobulare i fr apariia
nodulilor de regenerare.
DEF: CH reprezint o afeciune caracterizat morfologic prin dezorganizarea difuz a
arhitecturii lobulare i vasculare hepatice ca urmare a asocierii fibrozei hepatice cu
noduli de regenerare hepatic. Reprezint stadiul evolutiv final i ireversibil al
hepatopatiilor cronice indiferent de etiologie.
HEPATITE - cauze
I.
ACUTE:
Hepatite virale
Infectii non-virale
Alcool
Toxine
Medicamente
Hepatita ischemica
Autoimune

Boli metabolice
II.
CRONICE:
Hepatita virala
Alcool
Medicamente
Steatohepatita non-alcoolica
Autoimune
Ereditare
HEPATITE - simptome
ACUTE:
Astenie
Dureri musculare sau articulare
Febra
Greata/varsaturi
Inapetenta
Durere abdominala
Urina inchisa la culoare
Icter
CRONICE:
Astenie, slabiciune,oboseala
Scadere ponderala
Edeme periferice
Ascita
Etiologia HC:
1) Virala: - post HVB, HVC, HVB+HVD, HVG
- asocieri virale: B+C, C+G, HIV+HVB
- EBV, CMV, Herpes Virus, Rubeola
2) Infecioasa nevirala: lues, parazitoxe (toxocara, toxoplasme, giardiaz,
schistosomiaz)
3) Metabolica: B.Wilson, deficit de 1- antitripsin, galactazemie, intolerana
ereditar la fructoz, fibroze chistice, hemocromatoze, boli de tezaurizare.
4) Toxic medicamentoas: acetaminofen, MTX, RIF, PZM, macrolide,
tetracicline, metildopa, sruri de Au, acid valproic, androgeni, alcool, ciuperci, etc
5) Boli din sfera tractului digestiv: boli inflamatorii colonice (RCUH, BC), TBC
intestinal, pancreatita, UGD
6) Leziuni ale cilor biliare: chistul de coledoc, sindroamele pauciductale.
7) Hepatita autoimun
8) Sechel a hepatitei neo-natale: cu celule gigante, boala inflamaiilor
citoplasmatice, rubeola, toxoplasmoza, coxackie, herpes virus, CMV, HIV, treponema
pallidum.
*

HC la
1.
2.
3.

copil - modalitati de prezentare


Icter brusc instalat si persistent
Aparitia gradata a semnelor de boala hepatica
Descoperirea intamplatoare a unei hepatomegalii asimptomatice

Icter brusc instalat, dar copil cu stare generala buna


Br indirecta : Hemoliza
Br directa: majoritatea: Hepatita A, B, C

pot fi si: calculi biliari, obstructie extrahepatica, (! Paraziti in ductul biliar


Icter brusc instalat, dar copil cu stare generala alterata - urgenta:
Sindrom hemoragic
Obnubilare/alterarea constientei
Febra/stare toxica
Boala hepatica cronica date sugestive
1. Anamneza - hepatit acut in antecedente, icter, simptome care sugereaz
disfuncie hepatic
2. Examen clinic -Hipotrofie ponderala
- Semne de disfuncie hepatic, hepato/+ splenomegalie, hipertensiune portal
3. Testele de disfuncie hepatic
sintez
detoxifiere
excreie
meninerea glicemiei jeun
integritatea celulei: enzime
4. Testele de etiologie
virusuri hepatitice
auto-imunitate
boala Wilson
5. Testele de dovezi i complicaii ale hipertensiunii portale
histologie: Inflamatie, necroza, fibroza, regenerare, depozite si infiltrate
* Tipuri
HC persistenta
Inflamaie persistenta
Evolutie favorabila
HC activa
Auto-imuna
Hepatita B, C
progresie frecventa CH
HC activa
- debut acut sau stare de ru general nespecific
- icter
- hepatosplenomegalie
- caracteristicile cutanate de boli hepatice cronice: angioame stelate,
vergeturi, acnee
- manifestarile extrahepatice de auto-imunitate: artrita, anemie hemolitic, IBD
etc
transaminaze i bilirubina crescuta
scderea albuminei serice
globuline serice crescute
auto-anticorpi + adesea la pacientii AgHBs
- anticorpi anti fibra musculara neted (SMA)
- anticorpi anti ficat rinichi (LKM)
- anticorpilor antinucleari
- factor reumatoid
Biopsia hepatica confirm dg

Ciroza hepatica
Arhitectura hepatica normala nlocuit cu noduli de tesut de regenerare nconjurati
de tesut fibros.
Reprezinta stadiul terminal pentru mai multe afectiuni cronice hepatice.
Boala progresiva, rezultnd n insuficiena hepatic.
Rata de progresie variabil.
Caracteristicile clinice ale conditiei de baza
- hipertensiune portal
- boli cronice ale ficatului
Ciroza biliara
- Atrezia biliara sau obstructia CB
- Fibroza chistica
Ciroz post-necrotic
- Posthepatitica
- congestie venoasa
Boli genetice
- Boala Wilson
- Galactozemie
Hipertensiunea portala
1. Pre-hepatica - obstructie de vena porta/splenica
2. Intrahepatica pre-sinusoidal - Schistozomiaza
3. Intrahepatica pre-si post-sinusoidala
HC
CH
Fibroza hepatica
Boala veno-ocluziva
4. Post-hepatica
sindrom Budd-Chiari
obstructie VCI
Pericardita sau IC
* Semnele de HTP
SMG si hipersplenism
anemie
trombocitopenie
leucopenie
Efectele determinate de presiunea din vasele portale:
gastropatie hipertensiva si sangerare
varice esofagiene
Efecte hidrostatice
ascita si distensie abdominala
Diagnosticul pozitiv implic, obligatoriu, parcurgerea a 3 etape:
1. diagnosticul de afectare cronic hepatic
2. diagnosticul etiopatogenic prin teste specifice
3. stadializarea anatomo-patologic

Criterii de demonstare a afectrii cronice hepatice:


Anamnestic: durata evoluiei bolii > 6 luni i existena unor APP (sau AHC)
sugestive:
- transfuzii, intervenii chirurgicale/endoscopice/stomatologice,
- homosexuali sau membrii ai familiei cu HC virale,
- existena fenomenelor autoimune sau a afectrii hepatice i/sau neurologice
Clinic:
Debut: - sdr. dispeptic: anorexie, grea, vrsturi
- hepatomegalie (90%) +/- splenomegalie (50%)
- mai rar, sindrom icteric (icter sclerotegumentar cu scaune colurice i urini
hipercrome)
1. Semne generale: - sindrom astenic
- inapeten
- iritabilitate
2. Semne digestive: - sindrom dispeptic
- meteorism abdominal
- hepatomegalie de consisten crescut cu suprafa neregulat i marginea
ascuit
+/- splenomegalie
Paraclinic:
- investigaiile asigur diagnosticarea i excluderea altor afeciuni (diag. dif.),
supravegherea n dinamica evoluiei bolii, surprinderea apariiei complicaiilor,
monitorizarea eficacitii terapiei.
Modificari hematologice:
1. citopenie
- anemie HAI sau megaloblastic
- semne de hipersplenism
- aplazie medular
2. Sindrom hepatocitolitic:
- cresc TGP x2N - creteri semnificative apar n hepatitele autoimune i HVB;
n HVC au valori fluctuante (caracteristic: model polifazic)
- crete GGT (n sdr. colestatic)
- crete Fe seric
- crete OCT = test de precocitate (ornitin-carbamil transferaza)
-

3. Sdr. hepatopriv:
scade albumina
scad -globulinele
scade complexul protrombinic
scade colesterolul
scade psd. colinesterazele serice
4. Sdr. mezenchimal inflamator:
- hipergamaglobulinemie policlonal (n HIV suprainfectat HBV)
- hipergamaglobulinemie marcat n hepatitele autoimune
- crete VSH

- disproteinemie
5. Sdr. excreto - biliar (colestatic):
- hiperbilirubinemie predominant cu BD
- creterea colesterolului
- cresc lipidele
- cresc fosfatazele alkaline
- crete GGT
- crete 5 nucleotidaza
6. Sdr. imunologic:
- cresc IgG, IgM, IgA, CIC
- crioglobulinemie mixt
- scade C3
- scad: Cu, eozinofilele
- modificri autoimune (chiar celule lupice),
autoanticorpi -> specifici de organ: AAN, SMA, AAM
-> nespecifici de organ: LKM
NB: epuizarea parenchimului hepatic este reflectat de un grad sever de colestaz,
hipoalbuminemie, creterea timpului Quick care nu se corecteaz la administrarea
de vitamina K.
Semne de alert:
! scderea brusc a transaminazelor i a albuminemiei,
! alterarea profund a coagulrii
! apariia afectrii neurologice prin creterea amoniemiei
Investigaii specifice:
1.Virusologice:
HVB: - Ac anti HBs
- Ag HBs, Ac anti HBc IgM si IgG
- Ag HBe, Ac anti HBe
- AND - AVD, AND-polimeraza
HVC: - screening ELISA, Ac anti VHC
- ARN-VHC serotipare i genotipare
HVD: Ag VHD n hepatocit, Ac anti VHD (IgM acut, IgG, IgA cronic)
Diverse: - Ac anti CMV
- Ac anti EBV
- Ac anti HIV/ncrcare viral ARN-HIV
- Ag P24
- Ac antitoxoplasma
- VDRL
- Ac antirujeolici/Ac antirubeolici

2. Metabolice: n funcie de contextul clinic i anamnez:


Testul sudorii (pentru fibroza chistic) dac exist afectare pulm. (infecii
frecvente cu evoluie trenant i sd. de malabsorbie cu steatoree i HC);
Dozarea 1-globulinelor (<2) i nivele sczute de 1-antitripsin poz.,
fenotiparea inhibitorului proteazic (PI) i PBH cu incluzii PAS + n hepatocite la
un bolnav cu afectare pulmonar cronic => deficit de 1-AT;
Nivelul ceruloplasminei + cupruria/24h + dozarea cuprului n esutul hepatic
cu Rhodamina la un bolnav cu suferin hepatic cu caracter familial asociat
cu sd. extrapiramidal + F.O: inel Kayser Fleischer => dgn. Boala Wilson.

FO: pata roie cireie macular + H-S megalie masiv + afectare neurologic
(retard psihic i motor) + PM: celule specifice (spumoase) caracteristice
tezaurismozelor (b. Gaucher sau b. Niemann Pick)
Cataract congenital + hipoglicemie sever +Hmegalie+icter+ PBH cu
aspect pseudogranular => sugereaz galactozemie congenital
Mucopolizaharidele minore i dozarea enzimelor lizozomale la un bolnav
dismorfic i cu leziuni osoase sugereaz mucopolizaharidoza
Creterea -fetoproteinei pt. depistarea transformrii tumorale

Imagistic:
Ecografia abdominal (2D i Doppler): pentru structur, dimensiuni ficat, date
despre sistemul port, ascit, ghidarea PB, dgn. HTP.
EDS: pentru vizualizarea i stadializarea VE (stigmate de sngerare)
CT
RMN
Stadializarea HC:
PBH este obligatorie,
scorurile leziunilor histologice, n principal pentru gradul de activitate (necroz
inflamatorie) i de fibroz.
Aceste scoruri cuantific 4 elemente (punctate diferit):
1. Necroza de interfa (piece-meal necrosis periportal i periseptal)
2. Necroza confluent
3. Necroza focal litic (spothy necrosis)
4. Inflamaia portal
n funcie de aceste scoruri (punctaje) se face departajarea ntre HC persistent
( >7) i HC activa ( >14).
Puncie biopsie hepatic (PBH):
- pentru examenul anatomo-patologic i electronomicroscopic
- studii imunohistochimice (pentru Ag HBs/CMV/EBV)
- coloraii speciale pentru evidenierea celulelor specifice bolilor de stocaj,
depozitelor de bilirubin, Fe, Cu
- gradul de fibroz.
HC persistent: respectarea membranei limitante externe a lobului hepatic i
limitarea infiltratului inflamator interstiial la spaiul port cu absente piece meal
necrosis.
HC activ: - forma moderat tip A: infiltrat inflamator moderat n spaiul port cu
extindere periportal, necroze la periferia lobulului, eroziunea membranei limitare
externe i piece meal necrosis, dar fr formarea septurilor conjunctive;
- forma sever tip B: infiltrat inflamator abundent portal i periportal asociat
necrozelor hepatocitare extinse cu erodarea membranei limitante externe i piece
meal necrosis cu formarea de septuri conjunctive, dar fr dezorganizarea
arhitecturii lobulare.

1. HEPATITELE CRONICE VIRALE


a) HVB:
- endemica, la nivel mondial: 0.5 - 20% purttori sntoi; n Romnia ~7%
(se nscrie n zona cu endemie medie)
NB: n zonele cu endemie intens (prevalena purttorilor AgHBS + ntre 20 60%) femeile pozitive au transmitere perinatal crescut => evoluie nefast la
copil datorit integrrii VHB n genomul gazdei (Asia de SE i Orientul Mijlociu)
- zone cu endemie mic (<2%): Europa de V, SUA, Australia
- transmiterea se face prin: snge, saliv, secreii, LM, fecale (doar alb.
uman i produsele recombinate nu conin virusuri hepatitice i HIV)

Hepatita B:
-

acuta
cronica- 5-10% (infectie > 6luni)

1-2 milioane decese in fiecare an din cauza infectiei cu acest virus - complicatiile
hepatitei cronice
Transmitere: prin sange si diverse fluide din corp, consum de droguri iv, pe cale
sexuala
Incubatie: 1-6 luni
Virusul hepatitei B virus interfera in primul rand cu functia ficatului din cauza
replicarii lui in celulele hepatice
In timpul infectiei HBV, raspunsul imun al gazdei provoaca atat leziuni
hepatocelulare, cat si clearance viral
Diagnostic: AgHBs - 1-6 luni dupa expunere
AgHBe - 1-3 luni dupa infectie, cu infectivitate ridicata
Ac antiHBc infectie in trecut
Ac antiHBs arata vaccinare
AgHBs positiv timp de peste 6 luni purtator de hepatita B (poate avea hepatita B
cronica)
Consens 2000: stabilete terminologia recent n clasificarea infeciei cronice n
funcie de stadiul serologic i severitatea infeciei cu VHB:
1. Purttor cronic inactiv: - AgHBs+ > 6 luni
- AgHBe- ADNVHB < 100.000 copii/ml
- TGO/TGP normale > 6 luni
- PBH: scor HAI 3-4 puncte
2. Infecie cronic VHB: - AgHBs+ > 6 luni
- ADNVHB > 100.000 copii/ml
- TGO/TGP crescute permanent sau intermitent
- PHB: scor HAI>4 puncte
3. Infecie VHB vindecat:- APP de hepatit acut

AgHBsAc antiHBs+
Ac antiHBc IgG+
ADNVHB nedetectabil
TGO/TGP normale

4. Low level carrier:


- AgHBs- Ac anti HBs- Ac antiHBc IgG+
- ADNVHB detectabil prin PCR (200 100.000 copii/ml).
Exist 2 tipuri de infecie cronic cu VHB n funcie de prezena n ser a
AgHBe:
a) cu virus slbatic AgHBe+ i Ac anti HBe
b) cu virus mutant Ag Hbe- i Ac anti HBe+; are potenial crescut de
cronicizare
NB: specifica n cazul infeciei cronice cu HVB este apariia CIC care, prin depunere,
dau natere la manifestri difuze de vasculit , clinic aprnd cel mai frecvent GN i
PAN.
Tratament i profilaxie:
Dieta: larg, nutriie complet cu contraindicare strict a
alcoolului/tutunului/excesului de grsimi/afumturilor.
Necesar: - normocaloric 80 - 100kcal/kgc/zi)
- grsimi (vegetale): 2-3g/kgc/zi
- normoproteic
- normoglucidic
- la nevoie: suplimentarea vit. K, D, E, K, suplim. Fe i Zn
Regim de activitate: repaus la pat doar n perioada de activitate a bolii, iar n rest
~10 ore/zi
NB: HCP- nu necesit tratament medicamentos ci doar igienodietetic,
eventual hepato-protectoare i monitorizare clinico-biologic.
Profilaxie: din 1995, obligatoriu la natere se face vaccinare anti HVB (asigur
automat protecie mpotriva HVD).
Risc crescut:
- copii provenii din mame seropozitive pentru HVB aflate n faza de replicare
viral activ;
- copii cu transfuzii cronice (hemopatii, hemofilii, talasemii) sau cu deficite
imune;
- copii supui unor manevre repetate: stomatologice, chirurgicale, HD cr.;
- copii instituionalizai.
Profilaxie special: dac o femeie gravid are Ag HBs+ i Ac anti HBe+ (exist
risc de hepatit fulmint) sau Ag HBs+ i Ag HBe+
- va nate obligatoriu prin cezarian,
- nu va alpta copilul,
- va primi imunoglobuline specifice antiVHB (HBIG) n primele 6 ore postnatal
- ulterior copilul va fi supus schemei normale de vaccinare.
Terapia hepatoprotectoare: conine complexe vitaminince B si vitamine
liposolubile + fosfolipide eseniale: Silimarin/Hepatofalk/!!!

Obiective management infectie VHB


1. Inflamator: normalizarea ALT, biopsie
2. Virologic: scaderea ADN HBV
3. Imun: seroconversie
AgHBe la Ac antiHBe
AgHBs la Ac antiHBs
Infectia VHB nu se vindeca niciodata, dar poate fi controlata
Algoritm pt stabilirea indicatiei de tratament in HVB cronica

Tratamente VHB aprobate 2009


- Interferon alfa-2b 1991
- Lamivudine 1998
- Adefovir 2002
- Entecavir 2005
- Peginterferon alfa-2a 2005
- Telbivudine 2006
- Tenofovir 2008
Pentru HIV:
- Emtricitabine
- Tenofovir + emtricitabine (pastila unica)
HBV este o boala dimanica!!!
1. Diagnostic
2. Evaluarea initiala include educarea
3. Familia si a contactii sexuali ar trebui testati
4. Consilierea evitarii consumului de medicamente
5. Monitorizarea schimbarii statusului bolii in decursul timpului
6. Selectarea pacientilor pt tratament
7. Individualizarea strategiei terapeutice
8. Schimbarea tratamentului daca raspunsul este absent/slab
9. Monitorizarea pe termen lung
10. grupuri de risc, reactivari
VHB: Importanta monitorizarii
Boala inactiva se poate activa -> Afectarea hepatica

Hepatita D
Satelit subviral deoarece se poate transmite doar in prezenta hepatitei B
- coinfectie
- suprainfectie

Transmitere parenterala (in principal consum de droguri iv)


> 60% dezvolta ciroza

Hepatita C
ACUTA
CRONICA 50-80%
primele 6 luni dupa infectie
peste 6 luni
60-70% asimptomatica
de obicei asimptomatica
majoritatea - HVC cronica
1/3 dezvolta ciroza in 20ani
- Infecteaza 3-4 millioane de oameni pe an
Transmitere: sange
Incubatie: 2 saptamani 6 luni
Nu exista vaccin!
35% din pacientii infectati cu HIV sunt infectati si cu VHC

2. HAI
Hepatitele autoimune (HAI) sunt afeciuni cronice caracterizate prin necroza
hepatocelulara continua, inflamaie si fibroza, avnd tendina evolutiva spre ciroza
si insuficienta hepatica.
HAI sunt hepatite non-alcoolice, non-virale si neasociate consumului de
medicamente, cauzate de aciunea directa a autoanticorpilor mpotriva
hepatocitului.
n anul 1950 Waldenstrom descria o hepatit cronic observat la tineri, mai ales la
femei, cu importante perturbri imunologice, care a primit diverse nume, cel
acceptat n prezent fiind cel de "hepatit cronic autoimun".
CLASIFICARE
Sunt recunoscute doua tipuri de HAI pe baza markerilor imunologici:
Tipul I: este cel mai frecvent subtip (2/3 din totalul HAI) si se asociaz cu Ac
antinucleari (ANA) si/sau anticorpi anti fibra musculara neteda (ASMA);
- afecteaz toate grupele de vrst;
- se poate asocia cu HLA DR3 (DRB1*0301) si DR4(DRB1*0401);
- se asociaz frecvent cu alte afeciuni autoimune (DZ1, GNP, TAI, RCUH,
Vitiligo,LES, Sd. Sjogren);
Tipul II: se caracterizeaz prin Atc anti LKM-1(liver-kidney microsomal antibody) si
anti LC-1(anti-liver cytosolic-1);
- se asociaz sindromului APECED (poliendocrinopatie autoimuna candidoza - distrofie ectodermala, afectiune genetica, AR)
-frecvent intalnita la copii.
.
Epidemiologie
- Prevalena HAI n Europa este estimat ca fiind n domeniul de la 10 la 17(20)
de cazuri la 100.000 de persoane.
- Incidenta: 1-2/100 000 /an.
- Sex ratio: F/M=4/1
- Se inregistreaza 2 peak-uri de prevalenta: 10-30 ani, respectiv 40- 50 de ani,
dar poate apare la orice varsta.
- HAI tip II este mai frecvent intalnita in Europa de Sud.

HAI sunt responsabile pentru aproximativ 3% din transplanturile de ficat din


Europa.

Etiopatogenie
Necunoscuta
1. Factori genetici: se asociaza (HAI Tip I, II) cu alte afectiuni autoimune in 20%
din cazuri si prezinta istoric familial de de boli autoimune in peste 40% din
cazuri.
2. Factori de mediu.
Patogeneza HAI
1. Incidenta crescuta a unor tipuri HLA
2. Prevalenta crescuta la sexul feminin poate fi datorata nivelului ridicat de
estradiol
3. Autoanticorpi
4. Activitate crescuta a celulelor B si/sau T helper
5. Infectie virala si mimism molecular
Clinic
Varsta medie de debut: 10 ani pt tipul I - 70% sex F
6.5 ani pt tipul II - 90% sex F
Debutul poate fi: hepatita acuta, oboseala anorexie si scadere in greutate
Rar se prezinta ca insuficienta hepatica fulminanta sau ca hemoragie GI, secundara
hipertensiunii portale
10-15% hepatomegalie asimptomatica sau crestere a transaminazelor
Poate fi descoperita in timpul investigatiilor simptomelor extrahepatice
Majoritatea pacientilor au hepatomegalie dura
Splenomegalie in ~50% cazuri
Icter in ~50% cazuri
Hemoragii GI rare
1/3 pacienti au boala hepatica cronica
Afectiuni autoimune extrahepatice asociate cu HAI
Tipul I

Tipul II

Colita ulcerativa
PSC
Vasculita
Artrita
PTI
Anemie hemolitica
Glomerulonefrita

Poliendocrinopatie
Vitiligo
Alopecie areata
Tiroidita
Diabet
Distrofie unghiala

Examenul clinic la copil


- Icter (58%)
- Slabiciune musculata/ fatigabilitate (57%)
- Anorexie/greata/cefalee (47%)
- Dureri abdominale (38%)
- Paloare tegumentara (26%)

Unele cazuri LKM-1 pozitiv (40%): simptomatologie similara cu hepatita acuta virala
cu evolutie fulminanta spre insuficienta hepatica si encefalopatie instalata rapid in
2-8 sapt.
Icter prelungit cu evoutie indelungata asociat cu complicatii : hipertensiune portala,
splenomegalie,varice esofagiene cu/fara sangerare exteriorizata/nu, diaree cronica,
scadere in greutate(10%). foarte variabila, ar trebui suspecata la toti copii cu
istoric de af hep cu ev prelungita(si semne de af hep cronica-stelute vasculare,
eritem plantar)
Examenul clinic la adult
Hepatomegalie (83%)
Icter (69%)
Stelute vasculare/ petesii(58%)
Splenomegalie (32%)
Ascita (20%)
Encefalopatie (14%)
Analize de laborator
1. Transaminaze crescute
2. C4 scazut
3. Globulina crescuta (proteine totala)
4. Ac anti-muschi neted (SMA) si/sau ANA pozitivi pt tipul I
5. Ac anti-ficat/rinichi (LKM1) si/sau LC1 pozitivi pt tipul II
>95% din copii cu HAI probabila au autoanticorpi pozitivi
alte modificri ale investigaiilor de laborator :
- Hipoalbuminemia si creterea timpului de protrombina (PT) sunt markeri ai
insuficientei hepatice care poate aprea in cursul bolii active sau in ciroza
decompensata.
- Leucopenie uoara;
- Anemie normocroma normocitara;
- Anemie hemolitica (Test Coombs pozitiv);
- Trombocitopenie;
- VSH crescut
- Eozinofilie (inconstant, nespecific);
Histologie
- Necroza periportala
- Degradare intralobulara si necroza focala
- Inflamatie portala
- Fibroza
- 10-20% celule gigante
- Modificarile biliare sugereaza PSC sau HAI/PSC sindrom de overlap
Diagnostic
1. Criterii clinice si de laborator:
a. Sex feminin
b. AP/GGT, ALT/AST<1.5
c. Globulina serica marita sau IgG
d. Serologie de virusuri hepatitice negativa
e. Istoric de medicamente/droguri negativ
2. PBH:
a. Infiltrat limfocitar cu necroza
b. Rozete
c. Celule gigant

3. APP sau AHC de alte boli autoimune


4. Markeri HLA specifici
5. Raspuns la terapia imunosupresiva

Diagnostic diferential al HAI


Infectie virala
Toxine/medicamente
Boala Wilson
Deficitul de alpha-1 antitripsina
PSC (colangita primitiva sclerozanta)

Tratamentul HAI
Imunosupresie - steroizi, azathioprina
Complianta este deseori o problema
85-90% necesita treatment tot restul vietii
10-15% sunt transplantati inainte de varsta de 18 ani
Incidenta crescuta a rejectului acut sau cronic, dar fara diferenta in rata de
supravietuire post transplant.
a) Monoterapie: cortizon
b) Terapie combinat: cortizon + imunosupresoare
c) Alte opiuni terapeutice:
- Tacrolimus, CsA (ciclosporin)
- transplantul hepatic: supravieuire 90% la 5 ani.
Se face TH ortotopic, dac exist ciroz hepatic decompensat,
encefalopatie hepatic, eecul imunodepresiei
Prognostic:
- gravitatea sdr. biologic iniial (creteri ale transaminazelor mai mari de
cateva ori fa de normal) - mortalitate la 3 ani 50%;
- existena infiltratului inflamator periportal i piece meal necrosis mortalitate <20% la 5 ani, evoluie spre CH 50%;
- factori imunologici de prognostic negative: HLA-B8, HLA-DR3
- Ac anti LKM1 (specifici la copil) determin eecul imunosupresoarelor
n absena tratamentului mortalitate crescuta.

3. BOALA WILSON
Boala autosomal-recesiva - gena ATP7B, cromozomul 13
Ceruloplasmina scazuta
Depozite de cupru in ficat, rinichi, ochi, cord
Hemoliza
Varsta de debut 4-60 ani
Simptomatologia precoce este non-specifica:
Letargie
Anorexie
Durere abdominala
Epistaxis
BW Hepatica
- Boala hepatica acuta
- Boala hepatica cronica

Insuficienta hepatica acuta


BW Neuro./Psihi.
Manifestari neurologice minime
Manifestari neurologice severe
Simptome psihiatrice

Alte manifestari
- Acidoza renala tubulara
- Deformari osoase
- Anemie hemolitica
Manifestari rare
Hipercalciurie
Nefrocalcinoza
Condrocalcinoza
Osteoartrita
Cataracta
Semne cardiace