7.

Prelevarea, descrierea si ambalarea probelor de carota

Prelevarea probelor de carota are ca scop obtinerea de noi informatii referitoare la rocile
traversate in procesul de foraj, in special informatii despre rocile colectoare. Principalele
informatii obtinuate din analiza probelor de carota sint:
tipul litologic a formatiunii traversate si constituienti mineralogici
virsta formatiunii
structura sedimentara
inclinarea stratelor
porozitatea rocii
permeabilitatea rocii
continutul in fluide si natura fluidelor
In functie de modul de prelevare a probelor de carota avem:
carota conventionala: proba de carota se extrage in timpul procesului de
foraj
probe laterale de carota (sidewall cores): probele de carota se extrag din
peretii gaurii de sonda dupa terminarea forajului si efectuarea carotajului
geofizic
1. Carote conventionale
Datorita costului ridicat al operatiei de carotaj carotele se extrag din topul zonelor porospermeabile, posibil cu hidrocarburi in scopul determinarii proprietatilor fizice (porozitate si
permeabilitate) si continutului in fluide a rocilor colectoare, si mai rar se extrag carote pentru
diferentierea lito-startigrafica a formatiunilor.
Beneficiarul in functie de informatiile pe care le detine inainte de inceperea forajlui
(informatii din investigarea seismica sau din sondele vecine) va stabili numarul de carote si
intervalele orientative de carotaj pentru sonda respectiva, care vor fi trecute in Programul
Geologo-Tehnic.
In timpul saparii sondei punctul de carota (adincimea de extragere a carotei) este stabilit de
catre geologul aflat la sonda din partea beneficiarului (Wellsite Geologyst) pe baza
informatiilor oferite de geologii ce deservesc cabina MLU precum si o eventuala corelare cu
sondele vecine. In lipsa geologului din partea beneficiarului punctul de carota va fi stabilit de
catre datalogger.
Stabilirea punctului de carota
intrarea intr-un potential rezervor se remarca printr-o scadere brusca a
ROP- drilling-break, parametrii de foraj fiind constanti
foram 2m maxim 3m in formatiunea poros-permeabila si oprim forajul,
pastrind circulatia pornita in vederea aducerii probei de detritus si a posibilelor
gaze din fluid la zi
prelevam probe de sita din fiecare metru
urmarim indicatiile de la cromatograf
corelam daca este posibil cu o sonda vecina
daca proba de sita este preponderent constituita din roci cu caracteristici de
rezervor si avem indicatii la cromatograf (gaz de formatie) se ia decizia de
extragere a carotei
Procesul de carotaj
inainte de a incepe procesul de carotaj, se circula bine cu carotiera deasupra
talpii in vederea curatirii si omogenizarii fluidului de foraj
se verifica adincimea in momentul lasarii carotierii pe tapa pentru a nu avea
daramatura

in vederea reducerii pierderii probei de carota se caroteaza cu apasare

redusa
se vor preleva probe de sita din fiecare metru pe tot parcursul operatiei de
carotaj
se vor monitoriza atent parametrii de foraj pentru prevenirea eventualelor
dificultati
cind se atinge adincimea finala de carotaj se rupe carota si se extrage
carotiera la zi

OBSERVATIE
-

deoarece capul de carotiera taie rocile traversate, cantitatea de proba care va

veni la sita va fi mica iar rata de penetratie este de regula mai mare decit in
foraj
de regula cind tubul carotier este plin cu proba rata de penetratie va
descreste rapid
Recuperarea si marcarea carotei
La recuperarea carotei din tubul carotier trebuie sa asiste in podul sondei geologul din partea
beneficiarului impreuna cu echipa mudlogging.
se vor pregati in podul sondei cutiile de carota (1m lungime) care vor avea
inscriptionate pe ele adincimea si numarul cutiei
proba de carota recuperata din tubul carotier va fi asezata in ordine (bazatop) in cutiile de carota si va fi transporta in cabina MLU (figura 18).

Figura 18: Recuperarea probei si asezarea ei in cutii

daca sint portiuni de carota foarte sfarmate acestea se vor introduce intr-o
punga de plastic, iar punga se va aseza in cutie la adincimea corespunzatoare
se masoara lungimea carotei recuperate, calculindu-se recuperajul carotei
dupa formula:
%carota recuperata=(lungimea segmentelor recuperate/lungimea intervalului
carotat)x100
OBS: daca carota recuperata nu este egala cu intervalul carotat, se considera portiunea lipsa
la baza (talpa) carotei.
se curata carota de fluidul de foraj cu o laveta uscata (a nu se spala cu apa)
se inscriptioneaza pe carota adincimea din metru in metru cu un permanent
marker incepind de la top la baza

se indica orientarea bucatilor de carota prin sageti orientate baza-top si prin

trasarea a doua linii paralele, rosie la stinga si neagra la dreapta, trasate de la
top la baza (figura 19)

Figura 19: Marcarea carotei

Examinarea probei de carota
O minima analiza a carotei la cabina MLU include:
1. Examinarea macroscopica a carotei
determinarea tipurilor litologice majore si a grosimii lor
determinarea inclinarii stratelor-se realizeaza cu raportorul
descrierea eventualelor structuri sedimentare
descrierea eventualelor fracturi
descrierea eventualelor pete de petrol
estimarea hidrocarburilor gazoase prin introducerea unui fragment mic de
carota in apa si observarea bulelor de gaz
estimarea vizuala a permeabilitatii:
excelenta: carota este slab consolidata, sfarmindu-se in timpul recuperarii din tubul carotier
foarte buna: fluidul din carota va iesi sub forma de bule dind o impresie de efervescenta
buna: dupa curatarea fluidului de pe suprafata carotei, suprafata nu se va usca, fluidul
indepartat fiind inlocuit de fluid din interiorul carotei
moderata: carota se va usca dupa curatarea fluidului, dar dupa o perioada de timp va fi uda din
nou
regionala: fluidul de foraj de pe suprafata carotei se va usca in aer fara stergere
se va intocmi crochiul (vezi anexa 1)
2. Examinarea microscopica a carotei
Pentru examinarea microscopica a carotei se vor preleva fragmente din fiecare tip litologic,
descriindu-se urmatoarele caracteristici:

tipul rocii
culoare

duritate
textura
vezi capitolul 2
Descrierea litologica
ciment/matrice
a probelor de sita)
minerale accesorii/fosile
porozitate
3. Evaluarea indicatiilor de hidrocarburi- vezi capitolul 3 Evaluarea indicatiilor de
hidrocarburi
4. Analiza la calcimetru: se vor analiza la calcimetru doar probele de argila sau carbonat.
Descrierea carotei si intocmirea Core-Log-ului
Descrierea probei de carota se va face pentru fiecare tip litologic (vezi anexa 2). Daca este
posibil se va intocmi pe linga crochiu si un Core-log (vezi anexa 3). De asemenea in
Litholog se va trece simbolul pentru carota in dreptul adincimii respective.
Impachetarea si etichetarea probelor de carota
Dupa analiza insituu a probei de carota aceasta va fi impachetata in folie de aluminiu, folie de
plastic, sau va fi parafinata. Cutiile de carota vor fi etichetate pe exterior astfel:
numarul cutiei
adresa
In interior cutiile vor avea inscriptionat pe capete adincimea de prelevare a probei. De
asemenea se va introduce in cutie o eticheta infoliata in plastic care sa contina urmatoarele
date:
adincimea de prelevare a probei la capetele cutiei
numele companiei
numele sondei
numarul carotei
numarul cutiei de carota
adincimea probei
locatia sondei
In prima cutie se va introduce descrierea carotei efectuata la sonda, crochiul si Core-Log.
Proba de carota astfel impachetata va fi trimisa la adresa data de beneficiar si ulterior
distribuita catre laboaratoarele de probe fizice si micropaleontologice.
Daca beneficiarul doreste selectarea probelor pentru laborator de catre echipa mudlogging,
atunci se vor parcurge urmatorii pasi:
selectam cite o proba (consistenta) din fiecare tip litologic
proba se va impacheta in folie si se va eticheta astfel:
in Descrierea carotei mecanice se va trece intervalul de unde a fost
prelevata proba, numarul probei si destinatia (vezi anexa 2).
restul carotei se va impacheta si eticheta ca mai sus mentionindu-se pe
eticheta Depozit
OBS: probele de argila se trimit la laboratorul de micropaleontologe iar probele de gresie la
cel de probe fizice.
2. Probe laterale de carota
Probele laterale de carota sint dictate de geologul din partea beneficiarului dupa finalizarea
forajului si efectuarea carotajului geofizic. In functie de informatiile oferite de geofizica cu
cablu corelata cu probele de sita se vor stabili punctele de extragere a probelor. De regula
probele se vor preleva din roci slab consolidate.
Procesul de carotaj
se lanseaza prin intermediul cablului ansamblu electroda GR-pusca

se fixeaza pusca la adincimea dorita prin corelarea GR inregistrat cu GR

efectuat la repriza finala de carotaj geofizic
prin detonarea incarcaturii si o forma cilindrica goala va penetra
formatiunea prinzind in interior un cilindru mic de roca
dupa detonarea tuturor incarcaturilor ansamblu electroda GR-pusca se va
extrage la suprafata, recuperindu-se probele (figura 20)

Figura 20: Procesul de prelevare a probelor laterale

Avantajele probelor laterale
cost redus
pe proba prelevata se pot face analize pentru determinare litologica,
indicatii de hidrocarburi, porozitate
Dezavantajele probelor laterale
prin detonare se poate fractura formatiunea
volumul mic de roca recuperat nu este reprezentativ pentru rezervor
nu se poate determina saturatia rocii, volumul de roca recuperat fiind
invadat cu filtrat
Examinarea probelor
In functie cerintele beneficiarului probele prelevate vor fi impachetate si trimise la laborator
nefiind analizate la sonda (frecvent) sau vor fi analizate la sonda (la microscopic, fluoroscop,
calcimetru) intocmindu-se un raport (vezi anexa 4). De asemenea in Litholog se va indica
prin simbolul aferent adincimile de prelevare a probelor. Dupa analiza probele vor fi
etichetate si impachetate.