Sunteți pe pagina 1din 13

Istorie orala Curs 1 Modul in care ist.orala, ca discurs istoriografic se poae plasa in ceea ce inseamna scrisul istoric in general.

Acest amplasament se bazeaza pe un raport de 3 concepte : memorie , ist, oralitate. Cei 3 termeni au ajutat sa formeze o unitate de expresie, sintagma, ele tind sa dezvolte o entiate si asupra carora se pot proiecta cel putin 4 modele , grile de lectura, analiza. 1.Gnoseologic (cunoasterea trecutului) se leaga de elucidarea si discernamantul in studiul trecutului. Componente: a. zonele obiectuale ale mem. Ist, oralitatii si reliefarea interferintelor dintre aceste 3 zone b. raporturile dintre ist. Oralitate si cunoasterea trecutului; raport stabilit de memeorie oralitate si scris istoric care este noul regim de istoricitate det de acest raport. c. modificari si deschideri la nivelul dicursului si a preprezentativitatii trecutului, in conditiile in care asupra trecutului se elaboreaza un triplu depozit narativ: dinspre istorie, memorie si oralitate. 2.Modelul analitic efectuale ex: trecutul istoriografic ce tine de modul in care raportul memorie ist.orala produce cel putin 3 mize in asumarea, apropierea trecutului => politica etica juridica; gnoseologic, analitic, subiectivitatii. 3.Grila subiectivitatii - reconstituirea trecutului prin intermediul ist. Orale iar accesul democratic la scrierea si rescrierea trecutului produce si o reconstructie, identificare simbolica a colectivitatii prin memorie si oralitate, o identiate practica a memoriei: comunicari, aniversari ocupa un loc important. In al doilea rand grila subiectivitatii produce grade si nivele de sociabilitate prin memorie, povestire si oralitate. Astfel din cele mai vechi timpuri istoria iseamna povestire derulata intr-un anumit context, iar povestirea ca si comunicare a memoriei, a experientei, a intamplarilor, construieste istorie narativa, care poate fi socotita un concept fundamental al societatii dar mai ales al sociabilitatii. Povestirea sau istoria narativa contribuie la stabilirea unor realtii, la solidaritatea dintre oameni cu aceleasi povestiri. Istoria spusa, comunicata si traita este liantul identitar al unei comunitati.

Curs 2+3. Memoria devine asociata scrisului istoric.Reconsiderarea ei vine dinspre o articulare epistemologica a trecutului. Istoria orala este si cea mai veche si cea mai noua forma de scris istoric, de cunoastere a trecutului.Primii profesionisti ai memorie erau denumiti gardieni ai memoriei . Acestia erau in stare ca din memorie sa nareze: 1. genealogia propitarilor de porci sau vite dintr-o comunitate. 2.ascensiunea dinastiilor. 3. sa memoreze succesiunea dezastrelor naturale si a evenimentelor politice majore. Memorizarea derulata pe aceste 3 directii putea sa mearga in trecut pana la a 10 generatie. Pana in sec XVIII utilizarea surselor orale era foarte rara(Tucide, Bera Venerabilul Ev mediu), mai tarziu sursele orale intra intr-o acceptare consistenta Voltaire. Acesta a cunoscut toate personajele importante ale vietii lui Ludovic al XIV lea. Instituirea ist orale in istoriografie s-a facut foarte lent si anevoios; ea este marginalizata in sec 19 in conditiile in care istoria orala s-a desprins de celelalte stiinte; in a doua jumatate a sec 19 a fost recuzata in totalitate in conditiile pozitivismului cand se proclama mistica surselor orale. Folosirea surselor orale in conditiile sec 19, inceputul sec 20 o intalnim in cazul unor domenii aprte de cercetare; ist persoanla, biografiile oamenilor politici din ep moderna, in cercetarile de ist a muncii.. Istoria orala incepe sa si consolideze domeniul dupa al II-lea R.M 1. Reconstituirea razboiului dar mai ales a partizanilor. 2. istoria, evenimentele legate de istoria dobandirii independentei si a decolonizarii dupa I R.M , cu predilectie in Asia si Africa. 3. sursele orale pt reconstituirea miscarilor sociale Un moment important in instituirea istoriei orale ca disciplina il reprezinta 1961 cand apare lucrarea lui I.Vansina Traditia orala. Eseu de metodologie istorica. Aceasta lucrare este un exemplu privind modul in care documentul etnologic este lecturat istoric. S-a inceput dupa 1961 arhivarea surselor orale dupa metoda surselor scrise, surse orale care aveau ca tematica rezistenta si opresiunea; primele tari au fost Polonia si Israel.

Cursul 4 Cel putin din punct de vedere al discrsului istoriografic, istoria orala e un domeniu novator care si-a asumat o anumita metodologie si a particularizat domeniile de investigatie, si-a dobandit un anumit model de interpretare a trecutului, intra in legatura cu domenii ca antropologia, sociologia si in relatii mai cenzurate cu domeniul istoriei clasice. Ea se raporteaza la discursul istoriografic traditional classic prin 2 ipostaze: - de complementaritate- istoria orala pe de o parte produce o extensie a surselor documentare prin provocarea memoriei si implicit o cunoastere a trecutului si pe de alta parte prin surprinderea imponderabilelor istorice (acele aspecte pe care documentele epocii nu le surprind) memoria provocata surprinde atmosfera, contextul in care se produc diferite evenimente, adica dimensiunea imaginativa, sensibila a evenimentelor pe care documentele nu le transmit - de adversitate (polemica, antitetica) fata de istoria mare.In aceste conditii istoria orala se opune istoriei institutionalizata care e obsedata de cautarea propriilor adevaruri si de acreditarea lor ca adevaruri ale tuturor. Istoria este etatizata. Toate istoriile s-au topit in istoria unui stat; reducerea la nivel de povestire (Hegel- povestea unui stat, a ceea ce el spune despre el) Istoria orala vine cu altceva, vine cu istoria traita care substituie adevarul cu autenticul.Istoria orala celebreaza subiectivitatea, trairile si perceptiile individuale.P. Th.- elementul cel mai important pe care il aduce istoria orala este subiectivitatea vorbitorului; ceea ce cred informatorii despre trecut intr-adevar este un fapt istoric asemenea evenimentului istoric in sine. Istoria orala a fost germinata, s-a originat cu zona etnologiei ca sondare si reconstituire a trecutului societatii iletrizate ea ajunge sa reconstituie trecutul istoric din spatele usilor inchise. Ea se constituie ca o istorie a necunoscutului si a nespusului de catre istoria oficiala, o istorie a realitatii care nu se vede, in conditiile in care ea este o istorie care nu este istoria invingatorilor ci a sacrificiilor si a invinsilor. Ea este o istorie ce nareaza realitati din spatele usilor inchise, o realitatea care incomodeaza istoria mare. De ex: intr-o lucrare de istorie din 1994 din Anglia Istoria

orala si istoria locului- pe baza marturiilor s-a putut pune in evident faptul ca oamenii din elita politica si sociala s-au imbogatit in 2RM prin colaborarea cu armata germana, in sensul ca au stabilit relatii comerciale si au facut trafic de arme cu aceasta. Istoria orala este o istorie a invinsilor pentru ca invingatorul ia totul iar ei nu au vrut sa vorbeasca despre trecut si despre eveniment ca infrangere. Istoria secreta reconstituita prin istoria orala este o contraistorie care este intretinuta de memorie si de marturiile orale care pot fi provocate de catre istoria orala. In societatilor posttotalitare aceasta istorie este lasata sa vorbeasca nu prin marturii, arhive, documente scrise ci prin istoria orala. Repere istoriografiiei istoriei orale. Stramosii istoriei orale In tratatele despre istoriografie istoria orala este validat faptul ca Herodot alaturi de Tucidide sunt parintii istoriei orale, sunt participant la o istorie pe care o nareaza. Tucidide in prefata la Razboiul peloponesiac face o adevarata critica a surselor orale prin faptul ca el a evitat sa preia informatiile venite din prima si din dintr-o singura sursa si m-am ferit de impresiile personale. Alaturi de informatiile transmise in realitate de martor au fost si informatii ale celorlalti pe care le-am verificat scrupulos. Marturiile fata de un eveniment variaza in functie de simpatiile unora pentru altii, spune Tucidide. Herodot emite cateva circumscriptii metodice spunand ca el nu poate sa aiba alte informatii decat cele transmise de actorii unor evenimente, dar aceasta transmitere a informatiilot preluate de la cei care au participat la eveniment nu il pun in situatia obligatorie de a le crede. Trebuie sa avem o rezerva de la un capat la altul asupra informatiei. Curs 5 Prin trecerea de la cronici la istorie in sec 18 se reia programul de critica istorica a surselor orale, critica aplicata la istoriografia antica. Beaufort si Fontanelle publica in 1738 o critica a veridicitatii constructiei orale si legendare aplicata la opera lui Titus Livius, iar aceasta critica istoriografica poarta numele ,,Dizertatie asupra celor 5 secole din Istoria Romana. Voltaire este un critic al fundamentelor

legendare ale scrisului istoric si afirma ca fundamentele tuturor istoriilor sunt povestite de copii care sunt transmise de la o generatie la alta devin fabulatorii si pierd treptat samburele de adevar. Cu toate acestea Voltaire ia in considerare marturiile orale in lucrarile sale Istoria lui Carol XII si Secolul lui Ludovic al XIV. La inceputul sec 18 cand lumea opereaza si cu critica surselor orale dar si cu istorie orala, apar culegeri de marturii . Povestirea diverselor minuni facute de Ludovic marturiile au fost provocate de o ancheta orala. Marturii care au fost aranjate intr-o naratiune istoriografica de catre Antoine Court care elaboreaza cateva principii de critica istorica a marturiilor orale 3 prejudicii induse de marturiile orale ; 1. de eroare; 2. de fictiune; 3. de pasiune . In 1734 Samuel Jhonson pe baza marturiilor orale se foloseste pt I data termenul de ist. Orale care este folosit in 1773 intr-o comunicare la academia franceza facandu-se si o definitie a istoriei orale ,, un om care discuta cu mai multi oameni din jurul sau care au fost actori si care noteaza ceea ce el aude poate constui o buna povestie. Trebuie sa considerati ca toata aceasta istorie este inainte de toate orala. Eu cred ca la fel a construit si Voltaire acum 50 de ani documentarea la Ludovic XIVlea. Odata cu S. Jhonson se sedimenteaza discursul istoriografic bazat pe marturiile orale. W Scott a cules marturii pt a scrie romanele sale despre puritanii scotieni. Curs 6. In spatiul englez au inceput cercetari privind povestirea cuvintelor, pornindu-se de la precizarea ca in spatele cuvintelor sunt povesti de viata, de experienta cotidiana, de traditii, de obiceiuri, de atitudini,iar aceasta poveste a vorbei a fost o preocupare a mediilor intelectuale engleze chiar daca ele instaleaza o persepectiva etnologica, dar construita pe audiete orale; J.Bay 1674- O culegere de cuvinte mai putin auzite; ,,Descriptio Moldaviae pe baza unor culegeri etnologice facute pe marturii orale si marturii etnologice ale autorului. Herder a tatonat ist. Populara ca sursa a culturii nationale si a culturii artistice germane. ,,Despre Literatura germana a sondat literatura populara, traditiile rurale, pe baza audientei orale; reluata apoi in conditiile romantismului care

a fost preocupat de traditii populare anchetate si tezaurizate in culegeri. Alecu Ruso in lit romana prin anchete orale. Aceasta resurgenta a popularului a devenit mistica, romantica, a fertilizar preocuparile privind oralitatea ca metoda istorica. In spatiul cultural francez in a doua jumatate a sec 19 interviurile sunt introduse in principal in domeniul jurnalistic pt reconstituirea faptului devers, a crimelor, a intamplarilor socante; se adauga interviurile si achetelor de istorie literara 1891 Jules Huret interogheaza 64 de scriitori. Un clasic al ist franceze din acea perioada . Ph Lejenne spunea ca fost primul care a creat evenimentul prin interviu si nu a intervenit in jurul unui eveniment. In cadrul raportului eveniment marturie s-a produs o schimbare : nu evenimentul produce naratiunea ci naratiunea produce un eveniment. Un eveniment cultural literar in conditiile in care biografiile scrise transmit intamplari, optiuni, gusturi care toate pot defini biografia ca eveniment literar. Evenimentul ist orale este produsul unei povestiri dialogice, produce o naratiune provocata si intretinuta. Cursul 7 Nasterea istoriei orale moderne Aceasta a aparut dupa 2RM in SUA venind dinspre o ide care plutea in aer si care a fost pusa intr-o practica institutionalizata in 1948 de Alan Nevin la Universitatea Columbia din New York cand s-a lasat de intervievarea oamenilor politici pentru a realiza o istorie a Amercii anilor respectivi. Cercetarea a pornit de la o investitie de 3000 de dolari dar consiliul stiintific al universitatii s-a aratat sceptic si a restrains cercetarea la istoria municipala orasului New York. In iunie 1948 conform unor studii de piata si a consumului se constata ca magnetofonul se cultiva pe scara larga fapt ce a stimulat cercetarea de istorie orala dinspre inovatiile tehnologice. 1950- se lanseaza la nivel federal un alt program al istoriei vietii, se produce o cercetare de istorie orala privind fabrica Ford fiind intervievati 453 de angajati= 26 000 de pagini scrise

1960- la aceeasi universitate se publica un catalog al colectiei de istorie orala care cuprinde marturii orale transcrise in 500 000 de pagini 1975- Centrul de Istorie Orala de la Universitatea Columbia a inregistrat peste 3500 de persoane ceea ce a insemnat peste 15 000 ore de inregistrare si 425 000 pagini transcrise. Toate aceste programe au cristalizat o metoda de cercetare care presupune transcrierea fiecarui intreviu apoi transmiterea prin intervievate pentru modificari si corecturi. Transcrierea avea un index thematic si de nume proprii. Un alt centru din SUA- Universitatea din Texas 1952- Societatea de Istorie Forestiera-cercetare orala despre membrii societatii, trecutul societatii, trecutul locurilor. Apoi la Universitatea din California, dupa 1953au initiat programe de istorie orala. 1977- in SUA- inventariate peste 1000 centre de istorie orala (nu doar mediul academic ci si asociatii, societati) Tematicile de cercetare de istorie orala erau cele de istorie politica dupa un model programat de Universitatea Columbia in care istoria politica din perioada New Deal sau din administratia Eisenhower au prevalat in cercetarile de istorie orala. S-a acordat atentie oamenilor politici-ministri, secretari de stat: secretarul de stat-5556 pagini. Universitatea din California a intervievat oameni politici si de afaceri care au contribuit la dezvoltarea estului. De la istoria politica s-au articulat tematici antropologice (de antropologie culturala) cu radacini redate prin releul oralitatii care au aparut dupa 1RM in jurul centrului de la Chicago (centru sociologic). A fost lansat un program al istoriei vietiis-au realizat interviuri si observatii care urmareau nu atat analiza cantitativa ci o metoda calitativa. Aceasta viziune antropologica-1918- a aparut un studio al lui W. Thomas si I. Znaniechi-se refera la taranii polonezi emigrati in Europa si SUAsubiect de cercetare. Intre 1920-1940- scoala de la Chicago a studiat cu ajutorul biografiilor si atutobieografiilor oameni comuni, delincventi, saracia urbana. Dupa 1945- le-au abandonat in favoarea unei analize cantitative-perquota.

Un impuls remarcabil in aceste povestiri ale vietii l-a avut programul de istorie orala a New Dealu-ului care a produs un program de mare originalitate din 2 motive: - Dorinta statului de a combate somajul industrial - Sentimental ca trecutul American e segregationist, adica anglo-saxon, protestant si alb; mai putin favorabil negrilor, hispanicilor S-a declansat acest program Scriitorii federali- s-au investit 27 milioane dolari, platindu-se scriitori, intelectuali, student, oameni de cultura aflati in somaj. Acest program a intervievat negri, lumea saraca din comunitatile albe pentru a-si prezenta dificultatile vietii sau despre sclavia neagra-istoria scavajului prin marturii. 1935-1943-au fost transcrise 180 000 pagini de interviuri; 4000 negri intervievati nascuti sclavi, repartizati in 20 de state.Dupa ce au fost completate interviurile, in 1972 a aparut o lucrare in 18 volume cu memoriile scavilor negri intitulata De la apusul la rasaritul soarelui:construirea comunitatilor sclavilor- dincolo de realizarea istorigrafica un reper cu character etic si de atunci in societatea americana perceptia sociala a inceput sa-si assume negritudinea iar negritudinea devine o componenta organic a a societatii americane, o realitate sociala alba si neagra in care casatoriile mixte, relatiile intre sexe devin elemente ce au intrat in constiinta si asumarea politica. Cursul 8 Dinspre lumea negrilor se face trecerea spre emisfera hispanicilor cu ajutorul lui Oscar Lewis car in 1963 a studiat pop emigranta din Mexic a pus in functiune o noua tehnica de investigatie in ist orala Biografiile intersectate - pt a intelege ist famililor mexicane, el a intervievat fiecare membru al familiei => o viziune cumulativa, multipla, panoramica a fiecarui individ, iar versiunile difeite povestite de membrii familiei asupra aceluiasi eveniment devin un mijloc de verificare interna a validitatii faptelor prezentate. S-a pus in evidenta mai pregnant notiunea de cultura in sens antroplologic prin interviurile familiare, intergenerationale si interpersonale => s-a putut releva modelul de viata generational = > au aparut o serie de strategii de viata diferit de la o generatie la alta precum mecanismul de rationalizare in fata dificultatilor: saracie,

somaj; punandu-se in evidentaasa numita cultura a saraciei este o metoda care poate produce monografii antroplogice. Un moment important care a fertilizat interesul pt ist orala il reprezinta practicarea jurnalismului in conditiile programului federal din per. New deal ; jurnalism care a influentat in mod deformator ist orala; jurnalistul S Terkel este cunoscut ca cel mai imp reprez.al ist. Orale de origine jurnalistica. Cartile lui au devenit foarte citite dar au fost criticate in mediile academice pentru lipsa de rigoare si control stiintific. In cartile sale el a interferat experienta personala cu experienta de viata a clor intervievati. - ,,Timpuri grele , ,,Visul american , pierdut si regasit. El a lasat sa vorbeasca lumea fara prea multe intrebari puse; i-a lasa t sa vorbeasca pe cei pe ca re nimeni nu i-a intrebat despre viata lor si care au avut revelatia vietii, descoperirii de sine dupa ce s-au ascultat povestind. Interviurile lui nu au la baza o documentare istorica prealabila. Aceasta diversitate etnica sociala a reverberat intr-un program de redescoperire a indentitatii in care diversitatea este stimulata de tendintele hegemonice culturizatoare americane. Dupa ce acestea i-au avans in deceniul 8 al sec trecut, apar consecinte si in europa astfel incat in 1980 la congresul international de istorie de la Bucuresti - este consacrata o zi domeniului istorie orala sub presedentia americana. Cursul 9 1980 data reper Congresul de ist de la Bucuresti ist orala = sectiune speciala. Alte initiative care doresc sa institutionalizeze istoria orala ca si componenta a scrisului istoric Amesterdam se intalnesc 23 de tari ; Preocupari de istorie orala din Scandinavai : - vin dinspre o puternica traditie orala existenta; este o zona alba predominarii culturii nordice: vikingii, laponii ; care toate assambleaza centralitatea discursului public. Aceasta zona bogata de influente cultural istorica a inceput sa fie cercetata inca din a doua jumaate a sec 16. 1870 Upsala Institutul de Cercetare a dialectului si folclorului care incepe inregistrarea surselor scrise si apoi fonice ale traditiei. 1935 C-tin Brailoiu inregistrari fonice in Ro in aceasi perioada;

1935 Infiintarea Arhiva Sonora de la Upsala 10 000 de dicuri, 4800 de inregistrari pornind de la ancheta orala traditionala. S-au declansat in ultimele ddecenii ale sec trecut, cercetarea de istorie orala privind ist industriala, ist sociala si culturala dupa 1900, ist educatiei copiilor, munca femeilor, obiceiurile culinare ale pop din nord. In M Britanie, ist orala porneste dinspre aceasta influenta din lumea scandinava asupra tinuturilor irlandeze; Aceasta influenta este directionata dinspre 2 motive: 1. interesul cercurilor erudite academice pentru cultura veche traditionala, stiut fiind faptul ca lb irlandeza este cea mai veche lb europeana. 2. impulsiunile ale unui nationalism irlandez de tp traditional vs. modernismul englezilor cercetatori.Resurgenta traditionala prin ist orala poate fi o forma de rezistenta la dominatia britanica 1926 - Irlanda - societate de Folclor condusa de o comisie de folclor irlandez 1937- cercetarile de ist orala se extind in toata tara, sunt trimise chestionare si anchete orale pt culegerea folclorului epic. Aceste anchete orale isi asociaza si alte domenii de cercetare cele dedicate ist sociale In 1970 pragram de ist orala care studia strategiile martimoniale aranjate in lumea taraneasca. 1951 Scotia scoala de studii scotiene pt studierea traditei folclorului.- 1979 - 5000 inregistrari. Curs 10 Universitatea din Litz s-a initiat un program de lingvistica istorica pt a sudia dialectele engleze in peste 300 de localitati. Aceste anchete s-au purtat prin intermediul unor interviuri nestructurate; s-au bazat pe conversatii libere cu oameni de peste 60 de ani. Aceasi universitate a preluat si istoria sociala prin intermediul interviurilor s-a incercat reconstituirea vietii rurale la sf sec 19. 1953- George Evens program de intregire a ist vietii narate in forma limbilor dialectare sau semidialectare.

1972 Roland Blythe program istoria unei localitati povestea unui sat englez => s-a concretizat o lucrare monografica; s-a urmarit inregistrarea vocilor unui sat la sf. Anilor 70; s-a urmarit decaderea vietii agricole in acest sat englez care a fost evaluata ca un fel de a doua revolutie agricola care a dezagreat in mod definitiv structurile agricole din lumea englezeasca si productivitatea eng a satului pt ca impactul tehnologizarii a fost deosebit de puternic => semnal de alarma asupra disolutionarii vietii rurale englezesti. - recuperarea in datele ist orale a acestui sat englez in cond in care lumea engleza era constienta ca se trage cortina intre lumea traditionala si modernizare; spiritul public este preocupat de aceste lucruri. S-au realizat peste 50 de interviuri pt aceasta monografie; cu fermieri, angajati ai fermelor, tarani, profesori, preoti, medici; s-au urmarit teme de istorie a vietii, superstitii, perceptia mortii, confesiuniele anglicana + baptista. Ist industriala si ist muncii - alta tema de cercetare in istoria orala engleza. S-a urmarit cercetarea ist industriala si a cailor ferate; reconstituire biografie a muncitorilor in sec 19. In cadrul unei scoli de ist a muncii 1961 prin intermediul ist orale s-a urmarit studierea si prezentarea culturii populare a muncitorilor industriali, inclusiv cantece muncitoresti. P.Thompson lanseaza o cercetare Formarea clasei muncitoare in Anglia in sec 19 epoca cercetarea cu surse orale pt a studia viata colectiva si individuala => 1. copil si parinte in epoca mediteraneana. 2.societatea timpurilor. 3. viata in cuplul conjugal. 4.Munca in perceptiile familiei si colectivitatile de munca. 5.calatoriile. 6.viata si sentimentele in afara programului de munca. 8. formarea constiintei si a identitatii de clasa. A intervievat martori nascuti intre 1880 si 1900 cu cel putin 3 ore de interviu in total 500 de indivizi. 1973 Anglia Societate de ist orala 700 de membrii individuali sau colectivi . Particularitatea ist orale engleze este ca alaturi de cercetatorii din mediile academice sunt implicati profesori si pedagogi care deopotriva sunt angajati in culegerea de povesti de viata. Astazi sunt peste 250 de arhive si centre de ist orala din care 25% fac parte din mediile academice.

Curs 11 Tema copilariei in Anglia a fost inspirata de cartea lui Ph.Aries Copilul si viata de familie Universitatea Cambridge- istoric de arta L. Stone- istoria familiei si a copilariei prin intermediul anchetelor orale sau a izvoarelor memorialistice. T.Thompson- Studiu centrat pe istoria copiilor din epoca edwardiana, ancheteaza copii de muncitori, urmarind tipurile de educatie. Istoria femeii intra si ea in cercetarile de istorie orala ale scolii oraliste engleze. Vocile femeilor nu au fost auzite si istoriografia engleza studia vocile femeilor in timpul 2RM in fabricile de armament unde lucrau femei si care nu au intrat in zona unui discurs eroizant. Este o istorie eroica a femeilor care au produs armament-istoria feminina a razboiului. Razboiul din Spania- R. Frezer- prin marturiile oamenilor mici, marturii din Barcelona, Sevilla, Castilia- experiente particulare produse de dezideologizarea politica a istoriei. In Italia institutionalizarea, preocuparile de istorie orala s-a facut anevoios. Ele se origineaza intr-o zona de istorie politizata, adica istoria militantilor de stanga a declansat cercetarile de istorie orala- miscare sindicalista sau comunista. Intr-o prima etapa s-a cercetat istoria munictoreasca din Mezzo Giorno unde prevalau materiale privind istoria personala a oamenilor sindicalisti si mici. Apoi a aparut Institutul de istoria a rezistentei din 2RM cu rezultate remarcabile, iar la Milano apare Institututul Ernesto de Martino, care studia istoria si cultura popular versus istoria si cultura hegemonica- cei care vor sa impuna modele cultural noi- istoria pietei- cercetari purtand un mesaj ideologic. In aceasta miza cultural dar cu incarcatura ideologica, un istoric din prima generatie, D.Basio-pozitionare catre omul folcloral ca obiect al lumii si omul istoric ca obiect al lumii politice- au iesit din cercetarea politica si au intrat in dezideologizare. In Lombardia-serviciu pentru studierea lumii cultural (1974)- istorie a taranilor, munictorilor si oamenilor politici, femeilor. Momentul important il reprezinta activitatea lui Neto Revelli (autodidact)-lume taraneasca pe care a cunoscut-o in 2RM pe frontul de Est si a ramas impresionat de inteligenta taraneasca

si povesteste ca pe frontal de est, pe zapada si -40 grade acesti tarani erau capabili sa ghiceasca sub zapada cuiburile de cartofi nerecoltate. Aceasta experienta proprie a facut ca peste 4 decenii sa scrie cartea. Mai tarziu el realizeaza o carte cu 40 tarani italieni supravietuitori ai razboiului la care adauga 270 tarani in timp de pace.Pentru a o publica, timp de 7 ani a vandut fier. Are o metoda originala in istoria orala: Realizeaza un interviu la pas (nu preseaza cu intrebari, nu crede in metoda ca Orienteaza discutia spre povestirile de viata Sustine ca foarte multe raspunsuri se pot gasi in episoadele de povestire din Revenea cu interviuri de 4, 5 ori In Lumea celor invinsi -150 de interviuri distribuite pe 3 generatii si el a pus vocile lumii rurale sarace si nevoia de exprimare si cunoastere Un rol important l-a avut Institutul de Rezistenta- el editeaza sursele orale si studii si cercetari cu preocupare istorica a clasei munictoresti, istoria fascismului Italian si memoria colectiva a istoriei fascismului si razboiului. la fiecare intrebare trebuie sa fie si un raspuns)

digresiuni, divagatii