Sunteți pe pagina 1din 86

LUCRARE DE LICENTA

CRIZA ECONOMICA IN ROMANIA

Profesor Coordonator: Student:

CUPRINS
Table of Contents
MOTIVATIE.................................................................................................................. 3 Capitolul I. Criza Economica- Generalitati...................................................................4 I.1 Cauzele crizei..................................................................................................... 7 I.2 Redresarea economiei i rolul statului..............................................................11 Capitolul II. Criza Economica Mondiala.....................................................................17 II.2 Grecia.............................................................................................................. 35 Capitolul III. Criza economica - Romania...................................................................44 III.1. Scurt Istoric................................................................................................... 44 III.2. Domeniile afectate de criza...........................................................................48 III.3.Domeniile neafectate de criza........................................................................58 III.4. Efectele crizei economice..............................................................................61 III.5. Evolutia anualizata a PIB-ului - SUA versus Romania.....................................64 Capitolul IV. Criza Economica in Mass Media Romaneasca.......................................66 IV.2. Punctele De Vedere Ale Preedintelui Camerei de Comer i.......................69 Industrie a Municipiului Bucuresti, Sorin Dumitriu.................................................69 IV.3. Criza Economica n Mass Media.....................................................................73 Capitolul V. Concluzii................................................................................................ 83 BIBLIOGRAFIE........................................................................................................... 85

MOTIVATIE
Unul din subiectele ce vor face inconjurul lumii pentru ceva vreme de azi inainte este reprezentat de criza economica. Criz economic nceput n 2007 i cu termen de finalizare incert reprezint un subiect preocupant pentru mult lume. Este cert c astzi asistm la cea mai grav criz din ultimii 80 de ani. Avem o explicaie oficial a crizei, furnizat de instituiile publice, potrivit creia problema i are originea n comportamentul nepotrivit al agenilor economici (cuvintecheie: egoism, lcomie, speculaie .a.) i n imposibilitatea pieei de a funciona lin,asigurnd alocarea corespunztoare a resurselor (cuvinte cheie: asimetrie informaional,capcana lichiditii, deflaie .a.). . Recesiunea afecteaza grav majoritatea tarilor (Grecia), economiile subrede sunt pe punct de colaps. Aceasta lucrare isi propune sa priveasca in mod obiectiv criza financiara, analizand situatia atat mondiala, dar mai ales, situatia din Romania, economia romaneasca fiind influentata, din nefericire de guvernanti prin deciziile ce acestia le iau, nelasand piata sa se redreseze prin mecanismele sale ce pot readuce stabilitatea financiara si intr-un final iesirea dintr-o recesiune lunga si grea.

Capitolul I. Criza Economica- Generalitati


Multe din relele lumii de astazi sunt atribuite pieei libere iar lumea media perpetueaz mitul c libertatea economic i capitalismul sunt cauzele crizei economice actuale. Profeiile marxiste invocau secular colapsul pieei libere, care va fi rapus, ntr-un final,de povara ciclurilor economice. Adica rbufnirea natural a contradiciilor interne ale pieii, ar duce la prabuirea capitalismului, destrmat treptat, din interior, de recesiuni tot mai frecvente i mai apstoare. Preocuparea de a nelege, coerent, natura crizei economice, conduce la doua concluzii simple : criza actual nu face not discordant fa de alte accidente ciclice n mersul economiei; de fiecare dat recurena ciclic a economiei este postulat drept calciul lui Achile al capitalismului.

Istoria recent a crizei este urmatoarea: decidenii politici monopoliti ai principalelor monede din lume au purces la reducerea ratei dobnzii i expansiune monetar, convini c vor nlatura obstacolele din calea prosperitii economice. Originele recesiunii actuale trebuie cutate n anii de expansiune monetar promovat de Banca Central a SUA.. Din 2001 pn n 2008 aceasta a invadat pieele financiare cu valuri de moned, care s-au scurs n credit artificial ieftin,i, n consecin, n dezvoltri economice cu insuficient pruden investiional. Aceai politic a fost adoptat i de Banca Japoniei, care a vrsat n bncile subordonate bani cu dobnd nominala zero, iar Banca Central European a redus rata dobnzii, vreme de mai muli ani, la circa 2%. n SUA , sistemul bancar, a rspndit nesbuit creditul ctre categorii largi de debitori, cu ipoteci guvernamentale, sub sloganul politic " o cas pentru fiecare american ". Dobnzile extrem de sczute au distrus stimulentul de economisire i au deschis robinetul mprumuturilor i al consumului. Aa, povara datoriilor s-a umflat dramatic. De aceea, responsabilitatea mersului ciclic al economiei, pe ritm de cretere i scdere, revine tocmai autoritilor monetare care periodic elibereaz injecii financiare. Orice tentaie de a ignora legile economice este sancionat, mai devreme sau mai trziu prin astfel de crize, curative, menite s salubrizeze o structur economic deformat artificial prin capitalul ieftin nit din tiparniele bncilor centrale.

Orice creaie monetar ce umfl suplimentar piaa creditului nu reprezint altceva dect o injecie de capital fictiv n sistemul economic, capital ce va fi redistribuit n planul structurii sociale a proprietii. O anumit putere de cumparare se scurge, nejustificat, n minile acelor categorii de persoane crora le-a fost destinat creditul ieftin prin politici guvernamentale ce ncalca exigenele pieii. Criza imobiliara de pe piaa american este cel mai elocvent exemplu n toata istoria acestei crize. Injectrile de lichiditate n sistem de ctre FED , ntre anii 2001- 2004, cu o rat adobnzii de politic monetar sub 2% i n 2004, la aproape 1% , rate care nu acopereau nici mcar ritmul creterii preurilor, a dus la o explozie a creditelor i datoriilor. Oamenii au fost stimulai s se mprumute de vreme ce urmau s napoieze, n termeni reali, valori mai mici dect cele luate cu mprumut. Noile credite ipotecare au alimentat consumul i suprandatorarea pe o baz valoric a proprietilor imobiliare artificial umflat. Ba mai mult guvernul garanta creditul imobiliar ceea ce excludea orice motivaie pentru creditor de adopta o politic prudenial n managementul creditrii. La noi, decidenii politici aruncau vina pe americani care ar fi nscocit instrumente financiare ce au bulversat ntreaga lume. Se afirma c vinovat este piaa, dar aceasta nu este o entitate, ci doar o etichet pentru schimburile economice. Piaa liber nseamn oameni ce urmresc scopuri legitime i care utilizeaz, deliberat, mijloace economice pentru atingerea scopurilor lor. Putem spune ca economia de pia este starea natural a societii modern. Natural nu poate fi dect piaa liber, ca sistem spontan de interaciune sociala ce funcioneaz n armonia cooperrii sociale, i n care mecanismul preurilor libere orienteaz resursele productive ctre cele mai valoroase utilizri. Artificial este, spre deosebire, de intervenia guvernului, care induce dezechilibre economice i sincope n alocarea eficient a resurselor. Pcatul ultim al interveniei statului este credina c guvernul poate rezolva orice problem a oamenilor. Politicul interfereaz cu legile economice, iar cnd guvernanii foreaz limitele legilor economice, consecina nseamna conflict i exploatare, srcie i dezordine spiritual.

De aceea, vinovaia pentru criz trebuie cautat nu n mna invizibil a capitalismului ci n mna vizibil a statului i a monopolului monetar etatism.

I.1 Cauzele crizei


Factorul determinant fundamental al crizei este politica inflaionist de la nceputul anilor 2000 a FED care a decis s reduc rat dobnzii prin emisiune de bani. Rata dobnzii a sczut de la 6.25 % la nceputul anului la 1,75 % la sfritul acestuia. n 2003 a atins un nivel record de 1%, nivel la care a rmas timp de un an. Este vorba de rata nominal a dobnzii, ceea ce a determinat ca , n contextul creterii preurilor, rata real s fie chiar negativ timp de doi ani i jumatate, ceea ce nseamn c bncile au fost pltite s ia bani de la FED, bani pe care i-au canalizat n economie. Banca Japoniei a oferit bncilor subordonate bani cu dobnd nominal zero, iar Banca Central European a redus rata dobnzii la circa 2%, nivel pe care l-a meninut aproape 4 ani. Similar a procedat i Banca Central din Marea Britanie. O parte din bani au fost investii n economiile proprii , producnd boom-ul imobiliar SUA , Spania , Islanda - iar cealat parte a luat calea investiiilor strine. Aceste fluxuri de capital au fost filtrate de sistemul bancar. Grupurile financiare occidentale au atras masiv resurse pe termen scurt i la un cost redus i au sponsorizat creterea cifrei de afaceri a subsidiarelor lor din economiile emergente n curs de dezvoltare. Mare parte din aceste influxuri de capital au fost investite tot n active imobiliare, plasamente profitabile dar riscante deoarece depindeau de evoluia preurilor pe piaa imobiliar. Acest fenomen s-a nregistrat inclusiv n Romnia. Cnd sa declanat panica scderii preurilor, dinamica depozitelor nu a mai inut pasul cu evoluia creditului i sectorul bancar a acumulat brusc i vertiginos datorii mari , majoritatea pe termen scurt. Dar politica banilor ieftini arat doar o parte a crizei financiare actuale. Alte cteva elemente au contribuit la trasare detaliilor acesteia.

Distorsionarea stimulentelor si hazardul moral Efectele politicii de expansiune monetar au fost acutizate de distorsionarea stimulentelor care modeleaz comportamentul agenilor economici, ale instituiilor financiar bancare n primul rnd. n vrful sistemului monetar bancar se afl banca central n calitatea sa de productor monetar. n acest domeniu avem monopol de stat, care poate decide s creasc oferta de bani ntr-un ritm mai mare sau mai mic n funcie de interesele politice. Banca central poate sextind oricnd masa monetar, deoarece banii de hrtie pe care i produce o cost practic.zero. Astfel, devine foarte simplu pentru stat s adopte o politic pentru a ncuraja bancherii i ceilali actori ai sistemului financiar , s se ndatoreze i s investeasc imprudent. Dac investiiile se ntorc cu profit , banii se duc n buzunarele bancherilor i ale celorlali jucatori de pe pia. Dac investiiile aduc pierderi, acestea sunt externalizate prin inflaie. Practic, statul salveaz de la faliment bancherii pentru c nu l cost nimic s produc banii necesari acoperirii respectivelor pierderi. Aa au fost rezolvate crizele din Mexic 1994, Asia de Sud Est 1997, Rusia 1998, Turcia 2001, Argentina 2001. Miznd pe capacitatea statului de a-i salva , bancherii se comport nesbuit fenomencunoscut sub numele de hazard moral. Nimnui nu-i mai pas de raionalitatea economic din moment ce eventualele pierderi pot fi pasate statului. De fapt raionalitatea este ntoars pe dos. Devine rentabil s speculezi, s te ndatorezi fiindc numai aa poi ctiga. Dac stai pe marginei te compoi prudent, nu faci dect s iroseti o oportunitate i s pierzi n raport cu ceilali juctori. Pur i simplu, aceasta este logica dup care funcioneaza sistemul. Indiferent cte reglementri i se aduc, tendina ctre crize este ncorporat n sistem. Ea nu poate fi evitat dect prin reformarea din temelii a acestuia. Hazardul moral este acutizat de diversele reglementri guvernamentale , precum programul de garantare a depozitelor. Furnizarea unei plase de siguran pentru bnci i clieni nrutete lucrurile i sporete riscul crizelor sistemice. n faa efectelor negative ale propriilor msuri, autoritile nu se dezic de rolul lor i propun alte msuri.

Aa s-a ajuns ca sistemul financiar s fie cel mai reglementat domeniu din economie. De aceea a pune crizele acestuia pe seama erorilor comise de agenii implicate, graie gradului prea mare de libertate de care se bucur, face dovada unei analize , cel puin superficiale a decidenilor politici. Politica de reglementare prudeniala alimenteaz cercul vicios amintit mai sus: bncile au i mai puine stimulente de a adopta un comportament prudent n masura n care supervizarea autoritii publice nlocuiete managementul privat al riscului. Fr autoriti de supraveghere riscul activitii bancare este suportat exclusiv de bancheri. Intervenia statului nlocuiete responsabilitatea privat cu cea public. Dac banca are profit, banii sunt ncasai de proprietarii acesteia; dac banca are pierderi, acestea vor fi mpar ite ntre acionari i stat. Reglementari nocive Aspectul crizei economice actuale este i rezultatul unor msuri legislative specifice care, intenionat sau nu , au afectat stabilitatea sistemului financiar prin acumularea de active neperformante. M refer n primul rnd la politica inspirat de stat prin care bncile din SUA au acordat preferenial mprumuturi sub-standard. M refer la programul guvernului american de ncurajare a creditrii populaiei srace aa numitele credite subprime pe fondul mai vechii politici de cretere a numrului proprietarilor de case. Aceste msuri legislative au distorsionat alocarea creditului, n sensul stimulrii expansiunii construciei de locuine i creterii ponderii mprumuturilor neperformante. Autoritatea politica derapeaz pe trmul angajamentelor care aduc voturi, angajamente greu de susinut n viitor. n SUA implicarea statului n mbuntirea situaiei locative a naiunii ncepe prin anul 1934 cnd se nfiineaza o instituie federal care avea misiunea de a garanta mprumuturile ipotecare i de a ncuraja bncile s crediteze cumprarea de locuine. De-a lungul timpului situaia a evoluat prin nfiinarea altor astfel de instituii prin care guvernul refinana bncile obinuite , oferindu-le acestora posibilitatea de a extinde i mai mult creditarea. Pentru a-i finana creterea portofoliului aceste instituii s-au mprumutat pe piaa de capital. Practic , au recurs la revnzarea activelor din potofoliu sub forma obligaiunilor garantate cu ipoteci instrumente financiare cu risc sczut. n anii 2003- 2004 n timp ce erau investigate pentru comiterea unor fraude contabile, aceste instituii federale au promis ca vor acorda i mai multe fonduri pentru finanarea achiziiei de case de ctre persoanele srace.Ca urmare au devenit cei mai importani cumprtori de

credite ipotecare, cu o expunere total de 1 trilion dolari, contribuind decisiv la creterea i cderea balonului speculativ.

Esecul reglementarilor globale La nivel global, eecul politicii de reglementare s-a manifestat prin efectele adverse ale Acordului de la Basel ( 1988 ) care cerea , n esen , bncilor s pstreze un nivel al capitalului de 8% din valoarea ajustat la risc a activelor pe care le dein. Bncile au ncercat s pcleasca sistemul recurgnd la scoaterea activelor cu grad ridicat de risc n afara bilanului propriu. Au creat instituii financiare separate care au emis obligaiuni folosind resursele colectate pentru acordarea de credite. Dar cu toate c din punct de vedere juridic banc nu este titulara portofoliului de credite , ntre ea i instituia intermediar este o strns dependen, deoarece ultima folosete garaniile implicite i explicite oferite de prima pentru a se dezvolta. n eventualitatea unei crize , dup cum s-a vzut , banca - mama - nu- i abandoneaz subsidiarele - copii, deoarece falimentul acestora ar duna reputaiei sale. Reglementarile emise de autoritile publice naionale i internaionale , de tipul Basel, constrng bncile s renune la politica lor de independen i s adopte modele standard de evaluare cantitativa a riscului. Bncile sunt puternic ncurajate s se supun normelor tehnice emise de autoritatea de supraveghere bancar. n cosecin este din ce n ce mai puin loc pentru exercitarea abilitii antreprenoriale , deoarece instituiile financiare nu-i mai pot derula afacerile dupa propria politic, ci dup cum le dicteaz autoritarea de reglementare. Activitatea bancar este mai puin speculativ i mai mult birocratic . Omogenizare evaluarii riscului duce la omogenizarea portofoliilor i, mai departe, la similitudinea actelor de tranzacionare, deci la comportament de turm. Acesta este rezultatul cunoaterii identice a faptului c toi participanii la pia evalueaz riscul diverselor investiii n mod similar , datorit legislaiei n domeniu. Comportamentul de turma este accentuat i de reglementrile care vizeaz creterea transparenei. n domeniu public , transparena este justificat, pentru c cetenii vor s tie cum sunt cheltuii banii lor, dar, n domeniul privat , transparen nteleas ca deseminare public a modului n care o companie acioneaz nu este justificat. Transparena impus poate afecta dreptul de proprietate al acionarilor.

I.2 Redresarea economiei i rolul statului


n acest demers dificil trebuie s pornim de la refacerea instituiei eseniale a economiei de pia - proprietatea privat, pentru a putea trasa liniile generale ale strategiei economice de redresare n condiii de recesiune. Dac derapajul recesionist este rezultatul expansiunii continue a mijloacelor bnesti , ca o ncununare a interveniei statului n economie, atunci ieirea sntoas din recesiune nu poate purta tot marca imixtiunii guvernelor n funcionarea pieelor. n condiiile n care bncile centrale i sistemul bancar emit i transmit capital fictiv n cadrul structurii de producie, ntreg procesul de alocare a resurselor este alterat. Susintorii expansiunii creditului nu se neal atunci cnd pretind c expansiunea monetar aduce cu sine, pe termen scurt, un avantaj al afacerilor. Problema este c o asemea politic nu este sustenabil deoarece orienteaz alocarea de resurse n alt ritm i n alte direcii dect cele compatibile cu mersul liber al pieii. Se deschide calea unui vast ir de malinvestiii, datorate valului atragator al creditului ieftin iar oamenii de afaceri vor realiza c au suprainvestit n raport cu exigenele reale ale pieii. Cnd necesitatea de a restrnge unele dezvoltri economice exedentare devine inevitabila, atunci ncepe drama ajustrii economice, cunoscut astzi sub numele de recesiune sau criz. Un exemplu ar fi piaa imobiliar din SUA , Europa Central i de Est, care se contract, de fapt i se readapteaz la condiiile economice reale. Cu ct politica expansionist n domeniul monetar continu, cu att vor fi mai grave malinvestiiile i, bineinteles , mai dureroase vor fi i revenirile pe calea creterii economice sntoase. Este de apreciat poziia cancelarului german Angele Merkel, care identific corect natura monetarist a ciclului economic i puncteaz explicit asupra cauzelor fundamentale : criza nu s-a produs din cauza c am injectat prea puini bani pe piee, ci pentru c am sus inut o cretere economic injectnd prea muli bani, i acum vedem c aceast cretere nu este durabil. . Rolul statului in depasirea crizei economice Criza economic internaional poate fi datat ca ncepnd cu a doua parte a anului 2008, cnd principalele economii dezvoltate ale lumii au intrat n recesiune. Bncile centrale i guvernele din multe state ale lumii au utilizat amplu cele doua prghii monetar i fiscal.

Cu toate acestea , direciile pe care le-a luat politica monetar i cea fiscal nu vor duce la o soluionare a crizei. Interveniile discreionare la o scar fr precedent ce au loc n majoritatea statelor afectate de criz sunt , n cel mai bun caz un paliativ pe termen scurt, dar pe termen lung vor agrava criza economic. Politica monetara a vizat n SUA, protejarea sistemului de plti al economiei i prevenirea unei deflaii ca urmare a prbuirii unor bnci sau instituii financiare de credit. O criz n sistemul bancar ar putea provoca o reacie n lan care ar crete de la sine, pe msur ce deponenii cuprini de teama c-i vor pierde economiile , ar lua cu asalt bncile. Din acest motiv majoritatea statelor lumii au crescut garaniile de stat asupra depozitelor. Dispariia unei bnci atrage dupa sine o diminuare a creditului cu influene negative asupra activitii economice care se restrnge i determin o explozie a omajului. Evitarea unei deflaii presupune meninerea nivelului masei monetare n condiiile scderii vitezei de circulaie a banilor. Totui o cretere limitat a cantitii de bani din economie este justificat ca urmare a faptului c populaia reine mai muli bani ca o masur preventiv pentru vremuri grele. Dar, i n acest caz s-a dat dovad de exces de zel. n SUA baza monetar a crescut din 2008 i pn acum de 1,25 ori, depind 1.800 de miliarde de dolari i continu n pas alergator. Consecinele acestui exces monetar, vor fi o inflaie galopant cu efecte dezastroase asupra activitii economice. Excesul monetar este doar una din erorile de politic monetar facute de bncile centrale n actuala criz. A doua este utilizarea politicii monetare n rol de politic industrial. Concret, acest lucru nseamna salvarea de la faliment n mod discreionar, prin infuzii monetare directe de la banca central, a unor instituii financiare insolvabile. Intervenia n favoarea unei bnci sau alteia reprezint ,de fapt o distorsiune a pieii realizat prin mijloace monetare i o nclcare a regulilor jocului pe care se bazeaz o economie de pia liber. n concluzie stabilizarea masei monetare este singurul rol acceptabil al politicii monetare n condiii de criz , iar exercitarea acestuia nu trebuie s presupun rspltirea ineficien ei unei instituii financiare sau alteia. Politica fiscala

Criza economica a renviat n for politicile fiscale expansioniste de stimulare a economiei. S-au adoptat vaste programe fiscale anti-ciclice ale cror rezultate rmn deocamdat ndoielnice. Ca urmare a reducerii produciei industriale consumul s-a diminuat, somajul a crescut ceea ce au dus la cderea n spiral a cererii agregate. Pentru a nu scdea activitatea economic sub nivelul su normal , o bun parte a guvernelor au considerat c eforturile politicii monetare trebuie dublate de intervenii robuste la nivel fiscal. n acest sens s-au adoptat o serie ntreag de programe menite s stimuleze consumul i investiiile, fie prin cheltuieli publice finanate prin creterea deficitelor bugetare fie prin reducerea temporara de taxe, fr o reducere corespunzatoare a cheltuielilor publice. Dei popularitatea acestor msuri este greu de contestat, bazele acestora i sansele de reuit sunt extrem de discutabile. Creterea exploziv a deficitului bugetar presupune atragerea unor finanri masive din sectorul privat intern sau extern. Dac se realizeaz prin mprumuturi externe nseamna o cretere a datoriei publice , deci o cretere a poverii fiscale viitoare a contribuabililor autohtoni. Plata n viitor a mprumuturilor va nsemna un nivel mai redus al investiiilor i o cretere economic mai redus. Dac deficitul bugetar va fi finanat prin atragerea economiilor de pe plan intern, acest lucru va duce la o deviere a resurselor din sectorul privat ctre sectorul public. n consecin multiplicatorul politicii fiscale va fi nul sau nesemnificativ. Cel mai important efect negativ al interveniilor fiscale este totui blocarea ajustrii erorilor investiionale i risipa de capital realizat n perioada premergatoare crizei dar relevat de aceasta. Este vorba de creterea nesustenabil a sectorului imobiliar, a cosumului de bunuri de folosin ndelungat , sau mai ales n SUA , a unor servicii precum educaia universitar. Interveniile guvernamentale au ca obiectiv tocmai reumflarea acestor sectoare, dei criza a dovedit c trebuie s sufere o contracie, c resursele dirijate ctre ele trebuie eliberate i folosite n alte sectoare. Aceste ajustri microeconomice sunt cheia ieirii din criza dar guvernele, bazndu-se pe o optic macroeconomic le pierd din vedere. n consecin cel mai bun rol pe care l poate juca guvernul n vremuri de criza, ca i n vremuri de prosperitate, este s nu joace nici-un rol n alocarea resurselor economice i s lase piaa, adic aciunea voluntar, s deruleze ajustrile dureroase, dar fr ndoial necesare pentru asigurarea redresrii economice i prosperitatea viitoare.

Impactul crizei asupra economiei Romniei Conectarea tot mai intens a economiei romneti la fluxurile economice internaionale a favorizat o dezvoltare mai accentuat, evoluie evideniata de ritmurile de cretere din perioada 2000 2008. Dar o economie emergent, marcat nc de rigiditi structurale , deschis la piaa externa, poate fi afectat profund de conjucturi economice nefavorabile. Propagarea crizei economico financiare din SUA i Marea Britanie a atins i economia romneasc , care de la o cre tere de 7,9 % a PIB real n 2008 ( e adevarat artificial ) se vede n situa ia de a-i reduce semnificativ ritmul, fiind posibil s se ajung chiar la o rat negativ n viitorul foarte apropiat. Volumul produciei n industrie i construcii s-a redus cu accent pe scderea produciei industriale. Este de ateptat ca revigorarea sectorului industrial s fie generat de industria producatoare de maini, cu o posibil cre tere a cererii externe, de asemenea sunt de ateptat evoluii pozitive n industria materialelor de construcii i cea de prelucrare a petrolului. Relansarea cererii de materiale de construc ii va fi urmarea continurii i terminrii lucrrilor ncepute i mai puin pentru proiecte imobiliare noi. n contextual crizei actuale se observ o evoluie asimetrica a ramurilor analizate. Acest fapt conduce inevitabil la o restructurare a economiei, la o reponderare a aportului diverselor ramuri la PIB. Rmne de vzut dac politicile economice ce vor fi implementate n perioadaurmtoare vor contribui la acest process de ajustare structural sau vor urmri mai degrab salvarea sectoarelor afectate cel mai puternic de criz. Pe piaa muncii numrul omerilor a crescut ca urmare a nchiderii unor capaciti de producie n special din industria petrochimic, metalurgie i construcii metalice, mijloace de transport rutier, componente auto, echipamente i aparate electrice. Reangajarea sau reconversia profesional a disponibilizailor va fi dificila dat fiind gradul relativ ridicat de specializare.

Un factor menit s amplifice dimensiunea somajului n perioada urmtoare este i fluxul de migraie invers a forei de munc plecat n celelalte ri europene, generat de inrutirea condiiilor de angajare i sociale din rile primitoare.

O analiz a evolutiilor pe piaa muncii permite desprinderea urmtoarelor concluzii agravarea situatiei omajului la nivelul economiei, chiar dac rata omajului se situeaz n jurul a ceea ce teoria economic numeste rat natural.; presiunea din ce n ce mai mare asupra bugetului asigurrilor sociale, ca urmarea creterii volumului de pli de transfer; evoluia castigului salarial in special din sectorul privat se coreleaz cu situaia economic i ateptrile privind evoluiile viitoare. Nu acelai lucru l putem spune despre sectorul public. Cu excep ia unor reduceri de personal invocate de guvern, a blocrii anumitor sporuri, reducerii salariilor pe durat determinat i revenirii pariale la cele anterioare, nu au fost luate msuri de reforma care s duc la o reducere a ponderii si rolului statului n economie.

Capitolul II. Criza Economica Mondiala


Actuala criza, numita criza subprime, este o criza financiara determinata descaderea brusca a lichiditatilor in pietele globale de credit si in sistemele bancare,cauzata de esecul companiilor care au investit in ipotecile subprime (cu grad ridicat derisc). Cauzele ei se intrevad inca de la sfarsitul secolului trecut, dar varful s-a atins in2007 si 2008. Criza a scos la iveala grave deficiente in sistemul financiar global si incadrul de reglementare. Balonul imobiliar din SUA Criza a inceput in momentul cand s-a spart balonul imobiliar din SUA in 20052006.Boom-ul imobiliar din perioada premergatoare crizei a fost alimentat de: standarde din ce in ce mai lejere pentru aprobarea de imprumuturi ipotecare crestere semnificativa a stimulentelor pentru credite, precum termeni initialiavantajosi tendinta, pe termen lung, de crestere a pretului caselor

Drept urmare populatia nu a ezitat sa apeleze la imprumuturi ipotecareimpovaratoare, cu speranta de a si le refinanta pe parcurs la rate mult mai avantajoase.Daca, in 1994, 64% dintre americani detineau o casa, in 2004 s-a atins un maxim istoricde 69,2%. Preturile caselor au crescut foarte mult, intre 1997 si 2006 cresterea fiind de124% (crestere semnificativa pe o piata matura). Comparat cu venitul anual mediu al uneigospodarii, pretul mediu al caselor a crescut de la aproximativ 3 ori venitul anual mediula 4,6 ori in 2006. Vazand ca valoarea caselor detinute creste, multi americani au pus o a doua ipoteca pe diferenta de valoare, bani cu care si-au finantat cheltuielile in crestere. Multi au datvina pe societatea de consum, care te incurajeaza sa cheltuiesti in nestire, mult pesteposibilitatile imediate. Relevant sau nu, o gospodarie detinea in medie 13 carduri decredit din care 40% in overdraft. Speculatorii au avut si ei rolul lor. Vazand ca pretul caselor e in continua crestere, eiau investit in case, aproape 40% dintre casele vandute in 2005 si 2006 nefiind resedinte permanente. Imprumuturile ipotecare subprime, cu grad ridicat de risc, au crescut de la 5% in1994 la 20% din totalul imprumuturilor ipotecare in 2006. S-a ajuns la asa numitele Credite Ninja, in

care nu se cerea sa ai un loc de munca stabil, nu se cerea un venit stabilsi nici macar o garantie pe alte bunuri. Piata instrumentelor financiare sustinute de ipoteci a inflorit. Multe dintre ipoteci au fost transformate in efecte publice. Aceste derivate auimbracat forme complexe, prin ele urmarindu-se atragerea de noi fonduri in acelasi timpcu disiparea riscului. Instrumentul financiar bazat pe o ipoteca este vandut de catreinstitutia care a acordat creditul imobiliar unor alte institutii, ea obtinand in schimbulacestora bani. Mai mult, ca urmare a disiparii riscului, banca ce a acordat creditul isiscade gradul propriu de risc si poate obtine credite mai avantajoase de la terti. Agentiile de rating au acordat multa incredere si un rating foarte bun acestor derivate, bazandu-se pe eficienta unor tehnici moderne de acoperire a riscului (asigurarea riscului de neplata,garantii mai mari decat valoarea debitului). Cu rating foarte bun si perspective roze, produsele derivate au atras multe institutiifinanciare, printre care si marile banci de investitii. Acestea, ademenite de randamentelemari ale produselor derivate, s-au imprumutat cu sume foarte mari pe care le-au investitin aceste produse. Cele 5 mari banci de investitii din SUA (Lehman Brothers, Bear Stearns, Merrill Lynch, Goldman Sachs si Morgan Stanley) au obtinut profituri enorme inperioada boom-ului imobiliar, dar tranzactionand in marja, gradul lor de indatorare si derisc a crescut foarte mult. In 2007, cele 5 institutii cumulau o datorie de 4100 miliardeUSD, echivalentul a 30% din valoarea economiei SUA.

Balonul imobiliar a explodat


In 2005-2006 dobanzile au inceput sa creasca si preturile caselor sa scada moderatin multe regiuni din SUA. Refinantarea creditului ipotecar a devenit dificila. Drepturmare, imprumuturile nerambursate si lichidarile au crescut dramatic, pe masura cetermenii initiali au expirat si dobanzile variabile au crescut. Peste 1,3 milioane de case au ajuns sa fie lichidate numai in 2007, o crestere de 79% fata de anul precedent. Preturile caselor au scazut, in loc sa creasca conform asteptarilor. In martie 2008aproape 11% dintre americani detineau o casa care valora mai putin decat valoarea ipotecii. Casele noi nu s-au mai vandut asa de bine, iar piata a fost inundata de caseprovenite din lichidarile de ipoteci, ceea ce a dus la scaderea si mai accentuata a valorii caselor.

Criza financiara
Ca urmare a exploziei balonului imobiliar, toti cei ale caror investitii erau legate desectorul imobiliar au avut enorm de suferit. Pe masura ce piata dadea semne de

panica,institutiile financiare au recunoscut pierderile legate de ipotecile subprime si au incercatsa ia masuri de redresare. Investitorii au incercat sa scape de produsele derivate bazate pe ipoteci, mii demiliarde de dolari fiind retrase din aceste produse. Banii au fost reinvestiti in speculatii pepretul bunurilor de baza, ceea ce a dus la o criza a preturilor la alimente si o cresterefantastica a pretului petrolului.

Criza financiara din septembrie si octombrie 2008


Considerata cea mai mare criza dupa Marea Depresiune din 1929, criza financiara actuala a intrat in faza acuta in septembrie 2008. Pe 7 septembrie doua institutii de credit ipotecar sustinute de guvernul SUA, FannieMae (Federal National Mortgage Association) si Freddie Mac (Federal NationalMortgage Association), intra sub control guvernamental, in incercarea de a fi slavate dela faliment. Duminica, 14 septembrie, Lehman Brothers, una dintre cele 5 mari banci deinvestitii, demareaza procedurile de faliment dupa ce Federal Reserve Bank (Fed) refuzasa o ajute financiar. Se pare ca numeroasele nereguli si volumul mare de active toxice austat la baza acestei decizii a Fed. Panica ia amploare. O alta banca de investitii, Merrill Lynch, este preluata inaceeasi zi de Bank of America. Luni 15 septembie majoritatea actiunilor cad la bursa. Martea, AIG (American International Group), cea mai mare firma de asigurari din lume,se confrunta cu o criza acuta de lichiditati. In lipsa altor finantatori, Fed o crediteaza cu85 miliarde USD in schimbul a 79,9% din actiuni. Pana la sfarsitul saptamanii pietele sunt in criza, fiind salvate de la colaps de oinjectie de lichiditati de 105 miliarde USD de la Fed. Organismele de reglementare dinmajoritatea tarilor dezvoltate iau masuri de oprire a colapsului. Evenimentele se precipita. In SUA un plan de salvare in valoare de 700 miliarde USD este supus aprobarii senatului. Criza de lichiditati loveste din ce in ce mai multeinstitutii financiare din toata lumea. Guvernele sar in sprijinul institutiilor financiare, dar in unele tari situatia devine dramatica. Ungaria, Ucraina si Islanda sunt salvate de lablocaj financiar de UE, FMI si Banca Mondiala. Bursele cad spectaculos, volatilitateaeste maxima. Practic, increderea in sistemul financiar este minima. Bancile nu au de unde saobtina credite pe termen scurt, fiind puse deseori in imposibilitate de plata. Credituldevine foarte scump, fapt care afecteaza si companiile si populatia care detine imprumuturi.

2008 -La inceputul anului, liderii UE au ajuns la un acord asupra unui plan pentru a face fata crizei pietelor, care continua si ameninta sa declanseze recesiunea economica, si auexercitat presiuni asupra Washingtonului pentru a-si reforma rapid si in profunzimesistemul financiar. De asemenea liderii europeni vor sa relanseze ideea controversata a unei supervizaricoordonate a pietelor din Europa, supervizare care ramane in prezent de

competentastatelor membre, potrivit proiectului de declaratie al summitului. In acest document, cele27 de state membre UE subliniaza "necesitatea unei consolidari a supervizarii sectoruluifinanciar european, in special a grupurilor transnationale, in vederea dezvoltarii unui sistem coordonat de supervizare la nivel european". Pe termen scurt, ei cer autoritatilor nationale de supervizare "sa se reuneasca cel putin o data pe luna pentru a proceda la schimburi de informatii". Valoarea estimata a planului se ridica la aproape 2.000 demiliarde de euro, adica de aproape patru ori mai mult decat cel american (700 de miliardede dolari, echivalentul a 512 miliarde de euro). (16 octombrie 2008) Intrarea in recesiune: Economia zonei euro a intrat in prima recesiune de la introducerea monedei unice,in 1999, conform datelor biroului de statistica al Uniunii Europene, Eurostat. Produsul intern brut (PIB) a scazut cu 0,2%, atat in cadrul Uniunii Europene, cat siin zona euro, comparativ cu trimestrul anterior, conform datelor oferite de Eurostat. In al doilea trimestru al anului, economia zonei euro scazuse cu 0,2%, in timp ce lanivelul celor 27 de state ale UE, economia stagnase, conform Eurostat. Astfel, cele douacomprimari trimestriale succesive din zona euro marcheaza intrarea in prima recesiune tehnica. Comparativ cu perioada similara din 2007, PIB-ul a crescut cu 0,8% in bloculcomunitar si cu 0,7% in zona euro, in al treilea trimestru din 2008. Cele mai maricontractari ale economiei au fost inregistrate in Letonia, de 4,2%, in Estonia, de 3,3% siin Italia, de 0,9%, in termeni anuali. La polul opus, cele mai mari cresteri ale PIB-ului aufost inregistrate in Slovacia, de 7,1%, Cehia, de 4,7% si Cipru, de 3,5%, comparativ cutrimestrul al treilea din 2007. In SUA, PIB-ul a scazut in perioada iulie - septembrie cu0,1% fata de trimestrul anterior, dupa o crestere de 0,7% in trimestrul al doilea fata deprimele trei luni ale anului. Comparativ cu trimestrul al treilea din 2007, SUA ainregistrat o crestere economica de 0,8%. Economia Germaniei, cea mai mare dinEuropa, s-a comprimat in al treilea trimestru peste asteptarile analistilor, confirmandintrarea in cea mai grava recesiune din ultimii 12 ani, in contextul in care crizaeconomica globala a afectat exporturile. Produsul intern brut a scazut cu 0,5% fata detrimestrul anterior, cand coborase cu 0,4%. In Franta, economia a crescut, in modneasteptat, cu 0,14% in al treilea trimestru, salvand Franta de la intrarea in recesiune. (17noiembrie 2008) Comisia Europeana (CE) ar putea relaxa normele prin care tarile UE pot luafinantari pentru sprijinirea lucratorilor din comert care au fost concediati ca urmare acrizei economice mondiale, accesul la Fondul european de adaptare la globalizare (FEG)de 500 milioane euro pe an urmand a fi mai usor. Anterior, statele membre puteau solicitaun astfel de sprijin atunci cand schimbarile intervenite in structura comertului mondialobliga o companie sa se restructureze sau

sa isi schimbe sediul, determinand pierderea acel putin 1.000 de locuri de munca. In prezent, Comisia doreste coborarea acestui prag la500 de disponibilizari, cauzate nu doar de schimbarile inregistrate in structura comertuluimondial, ci si de alte probleme economice cu care se confrunta compania in cauza. Deasemenea, durata pe care poate fi acordat sprijinul s-ar dubla (de la 1 la 2 ani), iar participarea financiara a guvernelor ar urma sa se reduca. Statele membre trebuie sa contribuie cu aceeasi suma pe care o primesc de la Fond, in timp ce noile norme le-ar permite sa primeasca sume de trei ori mai mari decat propria contributie. CE ar puteafinanta pana la 50% din costurile unui stat membru care prezinta un plan de sprijin pentrulucratorii afectati in vederea asistentei pentru cautarea unui loc de munca, orientareprofesionala, formare si reconversie profesionala, ajutor pentru desfasurarea de activitatiindependente, dar si pentru masuri de stimulare a lucratorilor defavorizati sau in varsta sa ramana ori sa se intoarca pe piata muncii. De la lansarea Fondului, in 2007, Comisia aaprobat deblocarea a circa 68 milioane euro, de care au beneficiat aproximativ 15.000 delucratori. Economia UE incepe sa resimta efectele celei mai serioase crize financiare de la Marea Depresiune din anii '30, iar industria prelucratoare europeana isi micsoreazaproductia, in timp ce rata somajului creste. Potrivit datelor Eurostat, numarul somerilor din UE a crescut cu 290.000 in octombrie, rata somajului urcand la 7,1%. Normelepropuse reprezinta doar o parte din strategia europeana pentru solutionarea situatiei decriza. In scopul pastrarii si crearii cat mai multor locuri de munca, propunerea Comisieiprevede, de asemenea, ca utilizarea fondurilor regionale sa fie adaptata planului europeande redresare economica. In plus, strategia include planuri pentru o mai buna coordonareintre statele membre in ceea ce priveste initiativele in domeniul educatiei si formariiprofesionale. (22 decembrie 2008) 2009 Criza economica globala ar putea crea oportunitatea de aderare mai rapida la zonaeuro pentru economiile europene emergente, arata o analiza. Uniunea Europeana ar trebuisa relaxeze regulile de adoptare a euro, pentru a le permite statelor non-euro din UE,precum Romania, Ungaria, Bulgaria, Cehia sau Polonia, sa treaca mai repede la monedaeuropeana. Iesirile de capital ingrijoreaza si restul Europei, care incearca sa intervina cuun plan de salvare a Europei Centrale si statelor balcanice, "pentru a se asigura ca baniiinvestiti in aceste economii nu sunt aruncati intr-un sac fara fund". Germania, Franta sialte state dezvoltate din UE nu vor sa intervina cu fonduri in Polonia, Ungaria sau Romania, doar pentru ca alti investitori sa le retraga pe ale lor. Statutul de tara membra azonei euro ar rezolva aceasta problema pentru economiile emergente. Pentru a adera lazona euro, un stat trebuie sa indeplineasca criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Elementele-cheie sunt intrarea in ERM-2, zona de asteptare pentrutrecerea la euro, un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB, datorie publica de maximum 60% din PIB si o inflatie care sa fie cu cel mult 1,5% peste inflatia in primele trei

statedin zona ca evolutie a preturilor. Unul dintre cele mai dificile criterii pentru intrarea inzona euro este cel al inflatiei. In 2009, "tinta inflationista" a fost la nivelul minim de2,2%, in contextul in care Comisia Europeana a estimat o inflatie intre 0,6 si 0,8% pentruGermania, Franta, Irlanda si Spania. Totusi, in timpul incetinirii economice severe,precum cea curenta din Europa, deflatia - si nu inflatia- reprezinta adevaratul pericol.Cererea scazuta a consumatorilor scade preturile, deoarece producatorii se confrunta cu ooferta prea mare si cu stocuri. Prognozele indicau deja temperarea inflatiei in statele dinEuropa emergenta in 2009, in contextul in care rata medie a inflatiei din Ungaria a scazutde la 6,1% in 2008 la 2,8% anul acesta; in Cehia, de la 6,3% la 2,6%; de la 4,2%, la 2,9%in Polonia, iar in Romania si Bulgaria rata inflatiei era estimata sa scada de la 7,9%, la5,7%, respectiv de la 12%, la 5,4%. In timp ce Romania si Bulgaria vor intampinadificultati in atingerea unui nivel inferior de inflatie, Polonia, Cehia si Ungaria vor fiaproape de limitele impuse. Criteriile pentru deficitul bugetar si datoriile publice vor fimai usor de atins pentru majoritatea statelor din Europa emergenta, desi Comisia Europeana estimeaza, in cazul Romaniei, un deficit bugetar de 7,5%. Cu privire la datoriile guvernamentale, statele emergente din Europa se afla intr-o situatie mai buna decat majoritatea tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana (UE), precum Italia, Franta siGermania, unde datoriile publice sunt peste limita impusa, de 60% din produsul internbrut (PIB). In Europa emergenta, numai Ungaria are probleme pe termen lung cu privire lacheltuielile publice - desi, acestea fiind la 66% din PIB, nu se afla foarte multe pestelimita superioara impusa - si aranjamentele actuale cu Fondul Monetar International(FMI) au ca obiectiv reducerea cheltuielilor. Prin urmare, in afara de rata inflatiei sideficitul bugetar din Romania, statele din Europa Centrala si Balcani care spera sa intrein zona euro au sanse foarte mari de reusita. Astfel, se pot formula intrebari cu privire laintrarea timpurie in zona euro a acestor state, prin schimbarea criteriilor ce tin de zonaExchange Rate Mechanism 2 (ERM-2), un test de stabilitate a monedei nationale, pe operioada de doi ani. Restul Europei - mai ales economiile puternice ale Germaniei siFrantei - trebuie sa decida daca salvarea statelor din Europa Centrala, care nu fac partedin zona euro, este o strategie prudenta pe termen lung pentru regiune, care s-ar puteaconfrunta cu o incetinire indelungata a cresterii economice. Capitalul injectat in regiune la ora actuala - de pana la 200 miliarde dolari - s-ar putea dovedi o masura ineficienta,daca stabilitatea pe termen lung nu va fi asigurata prin pastrarea investitorilor sieliminarea fluctuatiilor valutare. Aceste probleme ar putea fi inlaturate prin introducereamonedei unice. Oficialii de la Berlin ar putea chiar sa schimbe usor regulile de aceastadata, deoarece intrarea in zona euro a statelor din Europa Centrala si Balcani va crestecompetitivitatea exporturilor din Germania in regiune - fapt apreciat de Berlin. (27februarie 2009) Valorile de baza ale UE, precum sustinerea pietelor deschise si solidaritatea cunatiunile mai sarace, risca sa piarda teren in fata presiunilor exercitate asupra guvernelor,de a proteja

industriile nationale, insa ajutoarele guvernamentale gresit directionate catrecompaniile nationale ar putea duce la falimentul concurentilor mai mici sau firmelor straine, provocand daune de lunga durata in piata interna a UE, bazata pe concurenta libera. Criza a subliniat diferentele fundamentale dintre economiile ce formeaza zonaeuro, state precum Spania si Irlanda avand mult de suferit dupa spargerea bulelor ipotecare. Bancile au aratat ca vor acorda finantari pentru stabilizarea bancilor afectate decriza economica globala si pentru sprijinirea companiilor mici si mijlocii, in obtinerea decapital. De asemenea, bancile vor conlucra cu creditorii din Europa de Vest, pentrusprijinirea subsidiarelor acestora din estul si centrul Europei. Planul va fi anuntat oficial.Conform schemei, BERD va aloca 6 miliarde euro anul acesta si in 2010, iar BEI va punela dispozitia bancilor 11 miliarde euro, dintre care 5,7 miliarde euro imediat. BancaMondiala va aloca pana la 7,5 miliarde euro pentru proiecte de infrastructura si comert. (2martie 2009) Criza financiara globala actuala marcheaza cea mai puternica incetinire a cresteriieconomice din istoria recenta si unele dintre noile membre ale Uniunii Europene (UE) aufost afectate sever. UE se foloseste de toate metodele posibile pentru ajutorarea statelor afectate si va avea ca obiectiv principal lupta impotriva protectionismului, care ar dauna regiunii. Liderii UE au respins apelul Ungariei - care a primit un pachet de 25 miliardedolari, in principal din partea Fondului Monetar International (FMI) si UE - pentru unfond de salvare a regiunii de 180 miliarde euro. In schimb, acestia au fost de acord cu ajutorarea statelor in impas financiar, luand in considerare situatii diferite. (3 martie2009) Bruxelles-ul pledeaza pentru un sistem de supraveghere care sa combine supervizarea mult mai stricta la nivel european cu acordarea unui rol mai important autoritatilor nationale de supraveghere, decizii ce au la baza raportul intocmit de un grup de experti bancari condus de fostul presedinte al bancii centrale a Frantei, Jacques deLarosire. Planul care contine aceste propuneri va fi supus discutiei in cadrul ConsiliuluiEuropean, care se va reuni in cursul lunii martie, deoarece liderii UE intentioneaza sa pregateasca terenul pentru intalnirea G20, care a avut loc la Londra, in aprilie. Pe agendaintalnirii va figura si reforma in materie de reglementare, motiv pentru care UE doreste sapropuna o actiune unitara, menita sa amelioreze sistemul financiar global. Planul propusliderilor UE evidentiaza si alte masuri menite sa reduca riscul si sa redea increderea inpiete, inclusiv supravegherea sporita a politicilor salariale aplicate de banci. Cele 27 destate membre vor cheltui in acest an aproximativ 3,3% din produsul intern brut al UE perealizarea unor programe menite sa impulsioneze cresterea economica, ce vizeazasustinerea unui comert liber, promovarea unei economii cu emisii reduse si a disciplineibugetare. De asemenea, liderilor europeni li s-a solicitat sa sustina propunerea Comisieiprivind majorarea cu 1,8 miliarde de euro a fondurilor destinate persoanelor afectate decriza. Criza economica a trezit suspiciuni ca unele state membre recurg la protectionism pentru a-si sprijini propriile economii.

In cadrul unui summit informal, liderii UE s-au angajat sa evite orice actiuni care ar putea duce la scindarea pietei unice. De asemenea,statele membre trebuie sa-si intensifice eforturile menite sa duca la reducerea somajuluicare, in 2010, ar putea atinge rata de 10%, pentru prima data dupa anii 1990. (6 martie2009) Ministrii de finante din Uniunea Europeana (UE) vor solicita o inasprire bugetararapida odata ce economia va incepe sa se redreseze, precizand ca multe state vor incepeacest proces in 2010 si altele cu un an mai tarziu, citand schita unui document oficial.Stabilirea unei tendinte de reducere a costurilor bugetare dupa reluarea cresteriieconomice este esentiala pentru redarea increderii consumatorii si a pietelor in politicilefiscale ale guvernelor. Nu au fost mentionate date legate de inceputul acestui proces, dinmoment ce nimeni nu stia cand se va relua cresterea economica. Documentul maiprecizeaza ca, din cauza recesiunii si a stimulilor fiscali destinati reducerii impactuluicrizei, deficitul bugetar al UE se va adanci in acest an la 4,4% din produsul intern brut(PIB), cel mai mare nivel din ultimii 15 ani. UE a impus o limita superioara de 3% dinPIB pentru deficitul bugetar, insa cel putin 12 tari vor depasi acest prag in 2009. In modnormal, un deficit bugetar de peste 3% din PIB ar trebui sa fie corectat intr-o perioada dedoi ani de la depasirea plafonului, insa, in contextul in care, in tari precum Irlanda,deficitul urmeaza sa depaseasca 10% din PIB, scenariul nu este aplicabil. (9 martie 2009) Comisia Europeana cifreaza eforturile de relansare ale Uniunii in ansablu la circa400 de miliarde de euro pentru 2009 si 2010, adica 3,3% din Produsul Intern Brut. Insaaceasta cifra este considerata de unii falsa, pentru ca include nu numai planurile nationalede relansare, propriuzise, ci si cresterea automata a cheltuielilor sociale (de exemplupentru ajutoarele de somaj), induse de criza economica. De aceea, Statele Unite, dar si unele state membre precum Marea Britanie si multi parlamentari europeni considera caeste nevoie de noi eforturi. Statele Unite au lansat in februarie un plan de relansare de787 de miliarde de dolari, reprezentantand circa 5,5% in Produsul lor Intern Brut. Maimult, tarile UE nu reusesc sa se puna de acord asupra unui plan european de investitii ininfrastructuri (energie si internet) propus de Comisie, de circa cinci miliarde de euro.Problema va fi discutata de lideri. (18 martie 2009) Comisia Europeana (CE) a fost de acord sa propuna dublarea la 50 miliarde euro afacilitatii de sustinere a statelor membre UE ce nu fac parte din zona euro, care intampinaprobleme ale balantelor de plati, ca urmare a crizei financiare, a anuntat institutia, intruncomunicat. Plafonul actual a fost deja marit la 25 miliarde euro de ministrii de finante aiUE, in decembrie 2008, insa intensitatea crizei financiare internationale determina o nouamajorare a acestor fonduri pentru acele state care nu beneficiaza inca de protectia oferita de moneda unica. (9 aprilie 2009)

Dupa mai multe luni de la izbucnirea crizei economice si in pofida promisiunilor lor, europenii au fost criticati de FMI pentru modul in care au gestionat aceasta situatie,necoordonat si fara ambitie. Fondul Monetar International (FMI) a afirmat intr-un raportca nivelul de coordonare in Europa in fata tulburarilor financiare izbucnite in toamnaanului 2008 "este departe de a fi optima". Din punctul de vedere al FMI, europenilor le-alipsit de asemenea un "cadru de asistenta reciproca" suficient de puternic, "pentru afacilita un raspuns rapid si comun in fata dificultatilor de plata care au aparut in toatestatele membre UE" si in special in tarile din Europa de Est. FMI le reproseazaeuropenilor si faptul ca au intarziat prea mult inainte de a lua masuri coordonate pentrucurata bilantul institutiilor bancare de activele toxice, un fenomen care a impiedicat piatacreditului sa revina la normal. (24 aprilie 2009) Criza economica mondiala va pune capat cresterii economice in tarile din estulEuropei in acest an, ducand la adancirea deficitelor bugetare si ingreunand eforturile deaderare la zona euro, potrivit estimarilor publicare de Comisia Europeana. Raportulbianual al Comisiei Europene arata ca Polonia, Cehia si Bulgaria vor inregistra cele mai reduse comprimari ale economiei din regiune, in timp ce economiile statelor baltice vor scadea cu peste 10% in acest an. (5 mai 2009) Economiile ex-comuniste ce fac parte din UE s-ar putea comprima cu circa 3% in2009, in contextul in care criza afecteaza o regiune ce a inregistrat anterior cresteriimportante, iar o revenire pe verde ar putea fi inregistrata pana la sfarsitul lui 2009,considera Banca Mondiala. In cadrul raportului economic obisnuit, institutia arata caperspectivele privind cresterea economica a regiunii, ce cuprinde Romania, Bulgaria,Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Slovenia, sunt incerte inceea ce priveste urmatorii ani. Cele mai multe economii din regiune vor scadea in 2009,conform estimarilor, mai ales dupa ce produsul intern brut al Letoniei a scazut cu 18% inprimul trimestru. Polonia, cea mai mare economie din zona, ar urma sa inregistreze ocrestere de 0,5% a produsului intern brut, conform analistilor. In 2008, economiile tarilor luate in calcul au crescut cu 4,1%. Cresterea economica a majoritatii acestor tari depindemasiv de exporturi, care au fost afectate de criza economica globala. (22 mai 2009) Uniunea Europeana va aloca anticipat 19 miliarde de euro din cheltuielileplanificate ale Fondului Social European (FSE) pentru sprijinirea persoanelor afectate decriza economica, iar cofinantarea nu va fi necesara pentru perioada 2009 si 2010. CE siBanca Europeana de Investitii, alaturi de alti parteneri, vor stabili, de asemenea, o nouafacilitate de imprumuturi ale Uniunii de 500 milioane euro, prin care vor fi datemicrocredite celor care ar avea in mod normal dificultati de acces la fondurile necesarepentru infiintarea unei afaceri sau a unei microintreprinderi. Alte masuri tin de asigurareaa cel putin 5 milioane de stagii de ucenicie pe intreg teritoriul UE pentru tineriiconfruntati cu somajul si stabilirea de obiective pentru asigurarea unor posibilitati rapidede formare sau de munca pentru tinerii someri, precum si sprijin inclusiv prin intermediul FSE

pentru mentinerea locurilor de munca viabile prin intermediulactivitatii cu program redus si formarii. De asemenea, CE vrea sa acorde un ajutor imediat pentru someri, pentru a se evita riscul somajului pe termen lung si pierdereacompetentelor relevante si un ajutor pentru reinsertia in campul muncii a celor maidezavantajati, de exemplu prin intermediul scaderii costurilor nesalariale cu forta demunca, prin masuri de stimulare a recrutarii, precum si prin promovarea oportunitatilor de munca in care este necesar un nivel redus de calificare, in servicii casnice si deingrijire. In plus, CE va asigura un nou serviciu online "match and map", pentru a-i ajutape cei care cauta sa gaseasca locuri de munca potrivite pentru competentele lor pe intregteritoriul Europei, prin intermediul portalului Eures pentru locuri de munca europene,deja existent, si un angajament ca tinerii someri care-si cauta un loc de munca intr-un altstat membru sa poata primi, timp de cel putin sase luni, ajutoare de somaj la care ar fiavut dreptul in tara de resedinta. (4 iunie 2009) Cheltuielile de consum si exporturile europene au inregistrat in primul trimestrucea mai mare scadere din ultimii 14 ani, in timp ce investitiile s-au redus dupa ce cea mai severa recesiune globala a determinat companiile sa concedieze angajati si sa scada productia. Produsul intern brut (PIB) la nivel european a scazut cu 2,5% fata de alpatrulea trimestru din 2008, in linie cu estimarile initiale, marcand cel mai abrupt declindin 1995, cand datele au inceput sa fie compilate, a anuntat biroul de statistica al UniuniiEuropene (UE). Consumul gospodariilor a scazut cu 0,5%, in timp ce exporturile au scazut cu 8,1%, iar importurile cu 7,2%. In acelasi timp, cheltuielile pentru investitii auscazut cu 4,2%, dupa ce scazusera anterior cu 4,3%. In ciuda datelor din sectorulconstructiilor care genereaza optimism pe piata in ceea ce priveste sfarsitul crizei, ratasomajului la nivelul zonei euro a atins un nou record al ultimilor 10 ani, piata muncii reflectand severitatea recesiunii, din cauza disponibilizarilor in masa. Economia zoneieuro s-a comprimat cu o rata anuala de 4,8% in primul trimestru, fata de 1,7% in cele treiluni anterioare. Datele preliminare ale biroului de statistica indicau o scadere cu 4,6% aPIB-ului. Preturile la producator din zona euro au scazut in aprilie cu 4,6%, fata deaceeasi luna din 2008, un ritm record de scadere din 1981, cand datele au inceput sa fiecontorizate. (4 iunie 2009) Potrivit estimarilor Comisiei Europene, cele 27 de tari ale Uniunii Europene vor cheltui in acest an si in 2010 circa 5% din produsul intern brut pentru masuri de stimuli siajutoare, pentru a combate efectele crizei. (8 iunie 2009) Criza i-ar putea costa pe contribuabilii europeni 16,5% din Produsul Intern Brut(PIB), a anuntat Comisia Europeana. Amploarea ajutoarelor de stat acordate de UniuneaEuropeana pentru institutiile financiare s-ar putea ridica, in cel mai pesimist scenariu, la16,5% din PIB al Uniunii Europene (UE). Insa costurile fiscale nerecuperabile realizatepentru sustinerea sectorului financiar ar putea fi limitate la 2,7% din PIB, a mai precizatexecutivul UE intr-un raport anual al

finantelor publice. Cele 16 state din zona euro auaprobat pana in prezent ajutoare pentru sistemul bancar ce insumeaza 36,5 din PIB, dincare au fost utilizate sume echivalente cu 11,1% din PIB. Ajutoarele aprobate reprezintainjectii de capital, garantii pentru banci, desprinderi ale activelor toxice si asigurarealichiditatii bancilor. O parte din ajutoarele aprobate ar putea sa nu fie folosite, iar o partedin cele utilizate ar putea fi recuperate, insa experientele din trecut arata ca rata derecuperare este de mai putin de 10% din banii cheltuiti initial, potrivit Comisiei. In Uniunea Europeana, ajutoarele publice aprobate se ridica la 43,6% din PIB, cu numai12,8% utilizate. Crizele anterioare din diversele parti ale lumii arata ca sumele cheltuitede contribuabili pentru redresarea sistemului bancar ar putea fi reduse daca actiunile suntrapide, cuprinzatoare si daca beneficiaza de sustinere politica. (24 iunie 2009) Economia zonei euro a scazut cu 2,5% in primele trei luni din 2009, in termenitrimestriali. De asemenea, rata somajului se pare ca va mai creste, de la nivelul de 9,5%inregistrat in mai, afectand cel mai mult populatia saraca. Comisia Europeana estimeazaca rata somajului va urca la 9,9% in 2009 si la 11,5% in 2010, de la 7,5% in 2008.Eurostat a calculat ca, in perioada mai 2008-mai 2009, 3,4 milioane persoane si-aupierdut locurile de munca in zona euro si 5,1 milioane persoane la nivelul UniuniiEuropene (UE). De asemenea, inflatia din zona euro a trecut pentru prima oara peteritoriu negativ in iunie, in contextul in care preturile bunurilor de consum au inregistrato scadere anuala de 0,1%. (8 iulie 2009) In august 2009, cea mai dificila perioada a crizei economice a trecut pentru Europa Centrala si de Est, si, desi riscurile asupra tarilor din regiune persista, injectiile de capitalde la Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana au redus pericolul uneiprabusiri economice. Dupa starea de panica din Europa emergenta, ce a inceput anultrecut, investitorii trec acum din postura de evitare a pierderilor in postura de a alegeactivele cu cele mai bune performante. Pericolele insa raman. Analistii sustin ca odepreciere a monedei Letoniei sau o tendinta de vanzare in pietele emergente,determinata de o corectie a pietelor americane in al patrulea trimestru, ar putea duce la onoua depreciere a actiunilor si valutelor. Mai mult, in contextul cresterii somajului si aladancirii deficitelor bugetare, economiile din regiune nu sunt estimate sa revina preacurand la cresterile de peste 6% inregistrate inainte de criza.

Insa, dupa injectarea a zeci de miliarde euro in regiune, de catre FMI si UniuneaEuropeana, precum si dupa facilitatile de lichiditate extinse de bancile centrale, riscurileintrarii mai multor state in faliment si pericolele prabusirii sistemelor bancare au trecut.Dupa vanzarea masiva generata de panica in Europa Centrala si de Est, a urmat o tendintade crestere, care a inceput in pietele dezvoltate si s-a extins in martie in pietele emergente, sustin analistii. De atunci, zlotul si forintul s-au apreciat cu 19%, iar coroanacehea a avansat cu 15%. Putini analisti estimeaza ca

industria, pilonul multor economiiemergente din regiune, isi va reveni inainte ca bancile occidentale sa paseze injectiile delichiditate primite de la bancile centrale catre companii si inainte ca nivelul cheltuielilor de consum sa creasca in jumatatea mai bogata a Uniunii Europene. Aceste lucruri nu s-aintamplat inca, insa injectiile de lichiditate si accesul la obligatiuni guvernamentale aupermis bancilor cu operatiuni in Europa de Est sa evite pericolele provocate de expunerilela tari ca Ucraina, Ungaria si Romania, care au primit ajutoare de la FMI si UE pentru aevita o prabusire economica. Alte programe, precum primele de casare din Germania, auajutat la temperarea unei scaderi de peste 20% a productiei, declin estimat la inceputulacestui an. Cea mai mare parte a regiunii este asteptata sa revina pe crestere anul viitor,probabil chiar in prima jumatate. Investitorii incep acum sa caute noi pozitii in care sapoata beneficia de activele cu cele mai bune performante, iar indicii bursieri au inregistrat o revenire puternica. In septebmrie 2009, Comisia Europeana estima ca Zona euro iese din cea mai grearecesiune pe care a cunoscut-o de mai mult de 60 de ani, si prevede o revenire aeconomiei din trimestrul al treilea, ramanand insa prudenta pentru evolutia urmatoare.Executivul european s-a aratat mai optimist decat anterior privind situatia economica dina doua jumatate a lui 2009 pentru cele 16 state ale zonei euro, in prognoza actualizata. CEse asteapta la o crestere a produsului intern brut (PIB) de 0,2% din al treilea trimestru side 0,1% in ultimul trimestru din acest an, dupa scaderi de 2,5% in primele trei luni si de0,1% in trimestrul al doilea. In estimarile precedente, publicate in mai, Bruxelles-ulanticipa noi contractii ale economiei pentru ultimele doua trimestre din 2009, inainte de ocrestere zero in primul trimestru din 2010 si o redresare incepand din al doilea trimestrual anului viitor. CE a mentinut estimarea de scadere a economiei UE si a celei a zoneieuro cu cate 4% in 2009, ca urmare a deteriorarii activitatii mai mult decat se anticipa lafinalul lui 2008 si inceputul lui 2009. Banca Centrala Europeana (BCE) a prevazut unrecul al produsului intern brut de 4,1% in acest an. Comisia s-a dovedit mai optimistadecat in luna mai pentru anumite tari, in special Franta si Germania, care au inregistrat orevenire surprinzatoare pe crestere din al doilea trimestru din 2009. In Franta, CE seasteapta la un declin al economiei de 2,1% in 2009 fata de 3% cat estima anterior, fiindcea mai buna performanta prevazuta pentru o economie mare din zona euro pentru acestan. Pentru Germania, forul european prognozeaza o contractie economica de 5,1%, fatade 5,4% anterior. In schimb, CE a revizuit in scadere proiectiile pentru Spania, Italia siOlanda, care ar urma sa aiba scaderi ale PIB de 3,7%, 5% si 4,5%. Bruxelles-ul prevede,de asemenea, ca "incertitudinea ramane ridicata", in ce priveste soliditatea redresarii economice. In particular, criza nu a incetat sa-si produca efectele asupra ocuparii si finantelor publice. Potrivit datelor publicate de Eurostat, 1,443 milioane de persoane si-au pierdutlocul de munca in trimestrul al doilea al acestui an in UE, din care 702.000 in zona euro.Este al patrulea trimestru consecutiv de scadere a angajarii in Europa in recesiune. Iar somajul, care se afla in decalaj prin

raport la indicatorii de conjunctura, ar urma sa scadasi in lunile urmatoare. Ultimele estimari arata ca pachetul de stimuli financiari "pentrumasuri discretionare" in cadrul Uniunii Europene se va cifra in total la 2,5% din produsulintern brut (PIB) in 2009 si 2010 fata de 1,8% din PIB in cei doi ani cat se estimaanterior. Fondul Monetar International sustine ca prin programele derulate, ce au presupusresurse sporite, flexibilitatea politicilor si impunerea unor reforme, a ajutat tarileemergente, mai ales din Europa de Est, sa faca fata efectelor actualei crize financiareglobale. FMI a intervenit cu fonduri pentru a controla vulnerabilitatile existente, respectivadancirea deficitelor bugetare si problemele generate de boom-ul anterior in sectorul decreditare. Factorii care au dus la evitarea problemelor intampinate din cauza crizei au fostfinantarea extinsa si acordata la timp, programele structurate pe fiecare tara in partepentru a raspunde nevoilor fiecareia si politicile adaptate circumstantelor din fiecare tara.In martie, Romania a negociat un pachet de finantare externa de aproape 20 miliardeeuro, ce cuprinde 12,9 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la UE, circa 1 miliardeuro de la Banca Mondiala si 1 miliard de euro de la alte institutii internationale. Deasemenea, FMI a sustinut incheierea unui acord prin care principalele noua banci cuexpunere semnificativa pe piata locala (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank siPiraeus Bank) au promis ca isi vor mentine expunerea totala pe Romania si ca vor injectacapital in subsidiarele lor, daca va fi necesar. Autoritatile romane si Fondul Monetar International (FMI) au agreat, dupa misiunea de evaluare din august, o noua tinta dedeficit bugetar pentru finalul acestui an, de 7,3% din PIB (36,5 miliarde lei), fata deplafonul de 4,6% din PIB fixat initial, in conditiile inrautatirii semnificative aprognozelor macroeconomice. In prezent, Guvernul ia in calcul o contractie economicade 8,5% pentru acest an si o valoare a PIB de 497,3 miliarde lei. Anul trecut, valoareaPIB-ului Romaniei a fost de 504 miliarde lei (136,8 miliarde euro). (29 septembrie 2009) 2010 Criza economica globala va accentua decalajele economice existente intre statelemembre ale Uniunii Europene, iar evolutiile dezastruoase ale unora dintre acestea amenintaeforturile tarilor dezvoltate de a iesi mai repede si mai accelerat din aceasta perioada.Germania si Franta, cele mai puternice economii europene, au inregistrat cresteri inca dintrimestrul al doilea din 2009, evolutia mentinandu-se si in T3, iar pe aceste baze din a douajumatate a anului trecut, moneda euro a inregistrat o apreciere semnificativa fata de dolarulamerican. Directorul X-Trade Brokers afirma ca nu doar Grecia provoaca ingrijorare organismelor europene si statelor dezvoltate, ci si ale tari, precum Spania, care de asemeneainregistreaza cote record ale deficitelor economice, iar aceste evolutii conduc la o serie demiscari in cascada ale pietelor internationale. In contextul unor semnale pozitive aleeconomiei americane, dolarul american a intrat, catre

finele lui 2009, pe un trend deapreciere, astfel incat a incheiat anul la nivelul de 1,4318 dolari pentru 1 euro. De la inceputul anului pana in prezent, pietele financiare au inregistrat o volatilitate extrem deridicata, care se va mentine si in perioada urmatoare, atat pe piata valutara, cat si pe cele demarfuri, indicii bursieri si actiuni, spun analistii de la X-Trade Brokers. Revizuirile pozitiveprivind cresterile economice ale Germaniei si Frantei in anul in curs, estimarile optimisteprivind cresterea economiei americane in ultimul trimestru al anului trecut, precum sisituatiile delicate in care se afla inca o serie de economii europene au contribuit la miscarimajore pe toate pietele. Volatilitatea se va mentine ridicata in urmatoarea perioada.Deprecierea monedei unice europene si aprecierea dolarului american au determinat oscadere majora a pretului petrolului, care a atins un minim record al anului, de 72,39 USD/baril, marcand o scadere continua in cea de-a doua decada a lunii. (26 ianuarie 2010) Comisia Europeana a lansat strategia pentru iesirea din criza si evolutia economieiUE in urmatorii 10 ani, ce vizeaza cresterea ocuparii fortei de munca din populatia intre20 si 64 ani, scaderea numarului de persoane expuse saraciei si majorarea sumei din PIBalocate pentru cercetare.Astfel, trei sferturi din populatia din UE cu varste intre 20 si 64 de ani ar trebui saaiba loc de munca pana in 2020, iar numarul persoanelor expuse riscului saraciei ar trebuiredus cu 20 milioane persoane. Potrivit datelor CE, rata de ocupare a fortei de munca inUE a urcat la 66% in 2008 de la 62% in 2000, inainte sa scada ca urmare a crizeieconomice globale. In plus, 3% din produsul intern brut (PIB) al UE ar trebui investit incercetare si dezvoltare, abandonul scolar timpuriu ar trebui sa fie sub 10%, iar cel putin40% din generatia tanara ar trebui sa aiba studii universitare. Cel de-al cincilea obiectivpe care statele membre ale UE il vor transpune in indicator de referinta national privesteindeplinirea obiectivelor climatice si energetice "20/20/20" (emisiile de dioxid de carbonar trebui reduse cu 20%, comparativ cu nivelurile din anii '90, proportia de energie dinsurse regenerabile in consumul total ar trebui majorata la 20%, iar consumul de energie ar trebui diminuat cu 20%). Potrivit presedintelui CE, economia Uniunii Europene pentrudeceniul urmator trebuie bazata pe principii de crestere inteligenta, durabila si favorabilaincluziunii sociale, in scopul combaterii saraciei. Criza economica globala a avut efecteprofunde si de durata asupra economiilor europene. Astfel, produsul intern brut (PIB) alUE a scazut cu 4% in 2009, somajul s-a apropiat de 10%, deficitele publice au atins 7%din PIB, iar gradele de indatorare al economiilor statelor UE au crescut cu 20 de puncteprocentuale in doi ani, anuland astfel 20 de ani de consolidare, potrivit evaluarii strategieiLisabona. (5 martie 2010) Liderii din Europa Centrala si de Est ar trebui sa ia in calcul noi modele decrestere, care sa nu se mai axeze pe sectoarele bancar, constructii si imobiliar pentrucresterea economica, ci pe o prezenta mai mare pe pietele internationale.

Tarile din Europa emergenta vor trebui sa-si regandeasca modelele de crestere si sareduca dependenta de sectoarele bancar, constructii si imobiliar, care au explodat inaintede criza, si sa se concentreze pe prezenta pe pietele internationale. Totodata, directorulgeneral al Fondului Monetar International (FMI), a cerut autoritatilor din Uniunea Europeana o colaborare mai stransa asupra mai multor domenii, de la strategiile fiscale lareglementarea sectorului financiar, pentru a face institutiile din UE mai puternice, mairezistente la criza si mai capabile sa promoveze crestere economica si prosperitate. Tariledin centrul si estul Europei au fost afectate sever de criza financiara globala, ca urmare alegaturilor comerciale stranse si a dependentei de fluxurile de capital din regiune. Inprezent, zona a revenit pe crestere, iar FMI estimeaza un avans de 2% al produsuluiintern brut (PIB) in Europa Centrala si de Est in 2010. Pentru multe tari din EuropaOccidentala, problema cea mai importanta este de aducere a datoriei publice la nivelurisustenabile. Studiile FMI arata ca datoria publica ar urma sa creasca in medie la 110%din PIB pana in 2014 in economiile avansate, cu 35 puncte procentuale pentru niveluldinainte de criza. Provocarea va fi de a consolida politica fiscala fara a subrezi redresareaeconomiei, care este fragila in multe tari din zona euro. FMI prognozeaza un avans de 1%in acest an al economiei zonei euro. (30 martie 2010) Comisia Europeana a estimat la 3.000 miliarde euro costul maxim al ajutoarelor guvernamentale pentru sectorul financiar european, pe care le-a autorizat de la inceptululcrizei. O parte importanta a imprumutului, sau 2.300 de miliarde euro, corespundesistemului de garantii, in care autoritatile publice intervin numai in cazul in careasiguratorul sau banca intra in incapacitate de plata. Oficialii de la Bruxelles au autorizatrecapitalizari de aproape 300 miliarde euro si alte masuri de salvare si restructurare, deaproximativ 400 de miliarde euro. Oficialul a spus ca bancile au inca probleme legate deactivele toxice, insa Uniunea Europeana nu va putea sa le sprijine la nesfarsit. FondulMonetar International a estimat ca la nivel global, bancile au active toxice de 2.300miliarde dolari. De la inceputul crizei financiare, in septembrie 2008, guvernele UE ausarit in sprijinul bancilor nationale cu injectii de capital si garantii. CE este deschisa lapreluari de banci de catre guverne, doar daca o astfel de masura este temporara.Declaratiile oficialului vin in contextul in care activele toxice acumulate de banci si degrupurile de asigurari s-ar putea ridica la 4.000 miliarde dolari, in cadrul noilor previziunice urmeaza sa fie publicate de FMI. Bancile si asiguratorii, ce au detinut pana in prezentactive toxice de 1.290 miliarde dolari, se confrunta cu pierderi tot mai mari, in contextuladancirii recesiunii, pierderi ce se adauga la datoriile acumulate din creditele ipotecare cugrad de risc ridicat. Noile previziuni FMI, ce ar putea fi revizuite din nou pana la sfarsitullunii, vor fi o lovitura pentru guvernele ce au injectat deja miliarde dolari in cadrulsistemului bancar. (9 aprilie 2010)

II.1 Criza mondiala: Japonia si Grecia

II.2 Grecia
Etapele crizei elene
2009 Potrivit datelor bancii centrale, care a cerut inasprire fiscala si reforme pentrudepasirea crizei, economia Greciei va fi afectata de criza globala si va creste cu doar 0,5% inacest an, dupa rata de crestere de 3,1% din 2008. Deficitele bugetare adanci si datoria in crestere lasa guvernului o marja redusa deactiune in ceea ce priveste stimulii fiscali, in contextul in care principalele domenii aleeconomiei, cum ar fi turismul, sunt afectate de criza financiara internationala, arata raportul bancii centrale a Greciei. Cu toate acestea, o combinatie de disciplina fiscala si de reforme "extinse" ale sectorului public ar putea limita datoria publica si permite o serie de cheltuieliguvernamentale, pentru incurajarea activitatii economice.Banca centrala a Greciei a estimat ca inflatia se va tempera la 1,8% in 2009, de la 4,2%anul trecut. Cresterea produsului intern brut (PIB) se va tempera semnificativ, dar va ramanepozitiva, mai bine decat in zona euro. Banca centrala a Greciei estimeaza ca rata de crestere aPIB-ului, care a incetinit la 3% anul trecut, va fi de 0,5% in 2009. Estimarile bancii centralesunt peste cele ale Comisiei Europene (CE), care anticipeaza o crestere economica de 0,2%pentru Grecia in 2009, dar sub cele guvernamentale, de 1,1%. (17 februarie 2009) Grecia trebuie sa reduca urgent deficitul bugetar excesiv, prin eradicareafenomenului de evaziune fiscala, pentru a elibera fondurile necesare investitiilor si pentrua reduce impactul crizei. Economia Greciei inregistreaza o incetinire brusca, dupa ocrestere economica medie de 4% in ultimii ani, sustinuta de ajutoarele din partea UniuniiEuropene si de investitiile realizate pentru Olimpiada de la Atena din 2004. Este putinprobabil ca economia Greciei sa evite efectele crizei si se prevede ca va intra in recesiunein 2009, cu o comprimare de 0,8%, potrivit estimarilor. Conditiile mai aspre de creditare,cresterea economica mai slaba a partenerilor comerciali, deteriorarea pietei muncii sicresterea taxelor vor afecta activitatea. In raportul anual publicat, banca centrala a criticatguvernul grec pentru ca nu a reusit sa implementeze reformele necesare pentru piatamuncii, buget si pensii in perioada de crestere economica puternica. Grecia are nevoie deo consolidare fiscala rapida pentru eliminarea deficitului in 2012. Acest lucru esterealizabil, daca se va reduce fenomenul de evaziune fiscala si daca pierderile suntdiminuate

semnificativ. Banca centrala a anuntat ca deficitul bugetar al Greciei a fost depeste 4% din PIB in 2008, fata de estimarile initiale ale guvernului, de 3,7%.(16 aprilie2009) Guvernul grec a anuntat ca pune 1,3 miliarde euro la dispozitia companiilor care aufost afectate de criza, fondurile referindu-se la cel putin 17.000 de companii. Fondurilesunt oferite pentru investitii in productie, turism si comert. Sprijinul vine in contextul incare economia Greciei ar putea intra in recesiune anul acesta, dupa o lunga perioada decrestere. Pachetul de sprijin va fi lansat in septembrie si va fi valabil pentru 18 luni.Astfel, guvernul ofera sprijin financiar de pana la 300.000 de euro pentru companiilemici, in vederea innoirii echipamentelor si imbunatatirii infrastructurii. Grecia are unspatiu de manvra limitat in ceea ce priveste stimulii fiscali, in conditiile in care incearcasa isi controleze deficitul bugetar, care a depasit 5% din PIB in 2008. Statul a avut undeficit guvernamental general sub limita de 3% din produsul intern brut (PIB) impusaprin Tratatul de la Maastricht doar o singura data in ultimii zece ani, in 2006.(21 mai2009) Turism

Declin in sosiri internationale: 26,3% Declin in veniturile aduse de turisti: 18,2%

Turisti straini/an: 17,5 milioane Rang mondial/numar de vizitatori: 16 Grecia cunoaste o scadere a cererii de pachete turistice pe pietele sale traditionaledin Europa, chiar daca este unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. Motivulprincipal al acestui declin il reprezinta faptul ca turistii taie din bugetele alocatecalatoriilor si renunta la distante lungi si bilete de avion costisitoare. Cu toate acestea,Grecia este una dintre destinatiile cele mai populare pe timp de vara, asa ca se asteapta orevenire puternica in a doua jumatate a anului. (14 august 2009) 2010 Grecia beneficiaza de "sprijinul total" al Germaniei si al celorlalte state membre ale Uniunii Europene in lupta sa pentru a face fata datoriei publice si deficitului bugetar. Europenii sunt impartiti in privinta unui eventual sprijin care ar trebui acordat Greciei,tara afectata de cea mai grava criza a finantelor publice din ultimele trei decenii. In

cazulin care situatia se agraveaza, Grecia ar putea beneficia pana la urma de sprijinul UE, insachestiunea este delicata, deoarece un astfel de plan de salvare pentru un stat din zona europoate da un semnal periculos, mai ales in conditiile in care Spania si Portugalia sunt larandul lor intr-o pozitie fragila. Masuri de sprijin pentru Grecia, care incearca sa-siimbunatateasca situatia finantelor publice, "nu sunt excluse", insa vor proveni, in cazul incare vor fi aprobate, de la institutii financiare publice si nu de la statele membre UE.Grecia a incheiat 2009 cu un deficit bugetar de 12,7% din produsul intern brut (PIB) si cuo datorie publica de 113% din PIB, niveluri care au ingrijorat pietele financiare. Guvernulde la Atena s-a angajat sa reduca deficitul la 8,7% din PIB in acest an si la sub 3% in2012. (1 februarie 2010) In ianuarie, FMI a trimis o echipa la Atena, la solicitarea guvernului grec, careavea nevoie de asistenta tehnica pentru a face fata celui mai mare deficit bugetar din zonaeuro, estimat la 12,7% din produsul intern brut (PIB) din 2009.Comisia Europeana a aprobat, pe 3 februarie, planul prezentat de guvernul grec pentrurezolvarea crizei bugetare, insa a decis sa plaseze statul sub supraveghere. Executivuleuropean a adoptat o serie de recomandari pentru a se asigura ca Grecia va aducedeficitul bugetar sub 3% din produsul intern brut (PIB) pana in 2012, conform cucerintele din tratatul de la Maastricht. (11 februarie 2010) Criza bugetara a Greciei, care aproape a scapat de sub control situatia finantelor publice, reprezinta primul test major pentru zona euro de la aparitia acesteia in 1999, odata culansarea monedei unice, expertii subliniind ca discrepantele dintre nordul si sudul zonei suntmai mari ca niciodata. Unii analisti sustin ca situatia era inevitabila inca din momentul in careGrecia a fost admisa in zona euro, in urma cu noua ani. Altii sunt de parere ca o astfel decriza avea oricum sa cuprinda, mai devreme sau mai tarziu, o uniune monetara atat de inegalaca zona euro. Daca nu Grecia, o alta tara mai slaba din uniune ar fi fost cauza dezechilibrelor.Posibil de evitat sau nu, problemele au aparut. Potrivit The Economist, Grecia trebuie satreaca printr-o cura bugetara majora, iar tarile Uniunii Europene, sau Fondul Monetar International (FMI), ar putea ajunge in situatia de a acorda un pachet de salvare "umilitor".Unii analisti vorbesc chiar despre o destramare iminenta a zonei euro. Anul trecut, deficitul bugetar al Greciei a atins 12,7% din produsul intern brut (PIB). Temerile legate de posibilelemasuri de reducere a deficitului au creat panica pe piata obligatiunilor si au dus la o crestere arandamentelor titlurilor de stat emise de Grecia. La sfarsitul lunii ianuarie, randamentul titlurilor de stat grecesti a atins 7,1%, cel maiinalt nivel de la aderarea tarii la zona euro, si cu aproape patru puncte procentuale pesterandamentul titlurilor germane, considerate cele mai sigure investitii din zona euro. Panica s-a diminuat pe 3 februarie, cand Comisia Europeana a aprobat planul realizat de Grecia pentru reducerea deficitului la 3% din PIB pana in 2012.

Pentru Grecia, stat al carui deficit raportat la PIB este unul dintre cele mai mari din lume, redobandirea increderii pietelor are o miza enorma. In caz de esec, Grecia risca sa nu poata refinanta datorii de 20 miliarde euro scadente in aprilie si mai. In acel moment,guvernul de la Atena ar intra in incapacitate de plata, in caz ca nu va obtine un pachet desalvare. Grecia are o istorie indelungata de probleme fiscale. In momentul in care a devenit cea de-a 12-a tara a zonei euro, deficitul public era deja de peste 100% din PIB. Multi au considerat ca gestionarea defectuasa a bugetului va afecta moneda unica. Pentru Grecia,aderarea la zona euro a fost insa un factor foarte pozitiv. Ratele mai mici ale dobanzii aupermis guvernului sa refinanteze datoriile in conditii mai favorabile. Economia a avansat, inmedie, cu 4% pe an pana in 2008.Insa cresterea puternica a PIB a ascuns slabiciunile finantelor publice. Nivelul datoriilor publice a scazut, insa numai pentru ca PIB-ul nominal a avansat mai rapid decat datoriile.Deficitele bugetare foarte mari s-au mentinut, mai ales ca, odata cu intrarea in zona euro,Grecia a relaxat politica fiscala. Balanta bugetara primara (ce exclude plata dobanzilor) a fostexcedentara pana in momentul aderarii, insa a trecut pe deficit incepand cu 2003. Pe de altaparte, inflatia Greciei a ramas peste media zonei euro, afectandu-i competitivitatea. Economiase baza puternic pe imprumuturi externe, iar deficitul de cont curent s-a adancit la 14,6% dinPIB in 2008. Daca Grecia si-a fi pastrat propria moneda, problemele ar fi aparut, probabil, mai devreme, subliniaza The Economist. Insa in lunile ce au urmat prabusirii bancii de investitiiLehman Brothers, Grecia a fost protejata de apartenenta la zona euro. Statul putea inca sa seimprumute usor, desi nu la fel de ieftin, din pietele de obligatiuni, chiar aversiuneainvestitorilor fata de risc atinsele punctul culminant in martie 2009. Economia se indrepta, in cel mai rau caz, spre o recesiune usoara. Bancile grecesti nuerau afectate de activele toxice cu care se confruntau alti competitori. Proiectiile de deficitbugetar pentru 2009, de 5% din PIB, pareau aproape modeste fata de deficitele majoreestimate pentru alte tari. Realitatea era insa mult mai sumbra, asa cum s-a dovedit dupa alegerile din octombrie. Noul guvern a anuntat ca nivelul real al deficitului urma sa fie de 12,7% din PIB. Mai mult,deficitul raportat pentru 2008 a fost, de asemenea, revizuit in crestere, pentru a includedatoriile neplatite furnizorilor din sectorul sanitar. Increderea investitorilor in statisticile oferite de Grecia a fost spulberata. Posibilitateaca Grecia sa nu isi poata reduce deficitul i-a determinat pe liderii europeni sa se gandeasca la un pachet de salvare. Tratatul de la Maastricht include o clauza ce impiedica tarile europene sa-si asume datoriile altora. Clauza a fost introdusa in 1991, la insistenta Germaniei. Alte clauze ale tratatului ar putea permite, totuti, ajutoare pentru tarile aflate in dificultate. De la inceputul

anului, euro s-a depreciat cu peste 5% in fata dolarului, atingand vineri un minim alultimelor opt luni, de 1,3529 dolari. Euro s-a depreciat cu 8% fata de yen si cu 2% fata de lira sterlina. Grecia este o economie relativ minora in zona euro, reprezentand numai 3% din PIB-ul zonei, insa moneda unica a fost afectata din cauza temerilor ca problemele s-ar putea extindesi in alte tari, in contextul in care Spania si Portugalia dau deja semnale alarmante. Criza din Grecia confirma problemele unei uniuni monetare neuniforme, ce nu dispunede un mecanism precum o autoritate fiscala centrala, pentru a corecta dezechilibrele interne.Decalajul dintre nord si sud, in interiorul zonei euro, pare mai accentuat ca niciodata. Nordul, reprezentat de tari precum Germania, se bazeaza pe exporturi pentru sustinerea cresterii, economiseste si inregistreaza excedente comerciale, in timp ce sudul, reprezentat de Grecia, se bazeaza pe cheltuielile de consum, au finante publice slabe si depind de capitalulstrain pentru a suplimenta nivelul redus al economiilor. (15 februarie 2010) Banca Mondiala nu vrea sa se implice in situatia de criza bugetara si financiara cu carese confrunta Grecia, subiectul vizand strict Uniunea Europeana. Banca Mondiala are camisiune oficiala "lupta impotriva saraciei" si intervine in special in tarile emergente si in cursde dezvoltare. Sefii de stat si de guvern din zona euro au ajuns la un acord pentru sustinereaGreciei, in cazul in care masurile suplimentare ce vor fi luate de aceasta tara nu vor reusi sadescurajeze speculatiile.Ministrii de finante din UE au anuntat ca Grecia trebuie sa respectemasurile de austeritate pana pe 16 martie. Altfel, UE va impune cu sau fara aprobarea Greciei masurile de auteritate, potrivit Tratatului de la Lisabona, aceste masuri radicale echivaland cuo pierdere a suveranitatii economice. In cadrul reuniunii din 16 martie, Grecia nu va avea drept de vot. Chiar dacasuspendarea drepturilor de vor pentru o singura sedinta este o masura simbolica, este odecizie umilitoare pentru Grecia si afecteaza imaginea statului.Unii oficiali germani sustin ca Grecia ar trebui sa-si piarda complet drepturile de vot in cadrul Uniunii Europene, in cazul in care va primi un pachet de salvare din partea celorlalte state, pana la redresarea economiei.(19 februarie 2010) Emisiunea de obligatiuni de 5 miliarde de euro lansata de Grecia, considerata un test al capacitatii tarii de a se finanta pe pietele private, s-a bucurat de succes, in conditiile in care investitorii au suprasubscris oferta de trei ori, iar randamentele solicitate sunt sub estimari. Grecia se confrunta de cateva luni cu o criza financiara fara precedent, care a ingreunatconsiderabil conditiile de imprumut pentru Grecia. Sub presiunile Uniunii Europene,guvernul socialist de la Atena a anuntat noi masuri drastice de austeritate, pentru a face economii bugetare suplimentare de 4,8 miliarde euro.

Grecia are nevoie sa imprumute 54 miliarde euro in acest an si a reusit sa obtina pana acum 13 miliarde euro. Principalul pericol vine din faptul ca in martie si aprilie sunt scadente obligatiuni de 22 miliarde euro emise de Grecia. (8 martie 2010) Liderii statelor din zona euro ar fi ajuns la un acord ce prevede finantarea unui plan desalvare a Greciei prin contributii bilaterale, pentru a usura presiunea asupra monedei unice. Osursa a declarat ca ajutorul ar putea atinge 25 miliarde euro, desi in unele capitale europeneestimarile ajung pana la 55 miliarde euro, suma de care ar avea nevoie Grecia pana la finalulanului. Regulile in vigoare in zona euro interzic un plan de salvare a unui stat membru, insaacest plan ar fi fost realizat astfel incat sa evite incalcarea tratatelor in vigoare si o eventualadecizie nefavorabila din partea Tribunalului Constitutional din Germania. Insa pentru a evitaastfel de situatii pe viitor, Comisia Europeana vrea sa inaspreasca reglementarile bugetare pentru statele din zona euro, folosind atributiile suplimentare acordate de tratatul de la Lisabona. Astfel, Bruxelles-ul intentioneaza sa introduca un sistem de supraveghere bugetarariguroasa pentru toate cele 16 state din zona euro. In 15 martie se intalnesc la Bruxelles ministrii de finante ai celor 16 state din zona euro,in timp ce pe 16 martie este programata reuniunea tuturor celor 27 de ministri de finante dinUE. Ministrii vor mai discuta daca un mecanism folosit pentru un plan de salvare particular ar trebui sa devina unul permanent, la care sa se poata recurge in cazul unor crize viitoare,sau trebuie considerat doar unul exceptional, de "unica folosinta. (12 martie 2010) Criza din Grecia a schimbat asteptarile cu privire la zona euro, astfel ca tarile care auadoptat moneda europeana sunt mai reticente cu privire la posibile noi intrari in zonaeuro.Liderii Europei au gandit de mult timp o regiune monetara, care sa se extinda treptatpentru a include toate tarile fost comuniste din estul Uniunii Europene. O astfel de extindere,au spus ei, ar permite UE sa beneficieze de maximul statutului sau de uniune economica. Multe dintre tarile care bat la usa zonei euro s-au confruntat cu o recesiune profunda sia dancirea deficitelor bugetare, ca urmare a crizei financiare, trei dintre acestea fiind nevoite sa apeleze la Fondul Monetar International pentru ajutor. (23 martie 2010) Deficitul bugetar al Greciei s-a redus cu 77,3% in primele doua luni ale anului, fata deaceeasi perioada din 2009, arata cifrele publicate luni, in contextul in care liderii europeni ar putea decide asupra unui plan de ajutorare a statului elen.Veniturile nete au crescut cu 13,2%in primele doua luni, la 8,745 miliarde euro, in timp ce cheltuielile au scazut cu 9,6%, la8,989 miliarde. Cheltuielile din cadrul programului de investitii publice au scazut cu 58,2%,la 793 milioane euro, in timp ce veniturile au avansat cu 3,9%, la 133 milioane euro.

Deficitul bugetar a fost astfel de 904 milioane euro, in scadere cu 77,3% fata de3,986 miliarde euro in primele doua luni din 2009. Programul de crestere si stabilitatetrimis Comisiei Europene de Grecia prevede pentru aceasta perioada o crestere aveniturilor de 11,7% si o scadere a cheltuielilor de 3,5%, a precizat ministerul. Crestereaveniturilor a fost sustinuta in principal de o taxa extraordinara asupra profiturilor companiilor mari aferente anului financiar 2008 si de majorarea taxei pe valoareaadaugata (TVA) la combustibil, tigari si alcool. La nivelul cheltuielilor, scaderea a fostdeterminata de limitarea cheltuielilor cu asigurarile si asistenta sociala. Guvernul grec a adoptat o serie de masuri de austeritate pentru reducerea deficituluipublic de la 12,7% din PIB in 2009 la 8,7% in 2010, pentru a iesi dintr-o criza finanicarafara precedent. (martie 2010) Criza bugetara din Grecia ar putea lua o noua turnura, in contextul in care expertiiFondului Monetar International (FMI) urmeaza sa soseasca pe 8 aprilie la Atena, pe fondulincertitudinilor legate de planul de salvare coordonat de Uniunea Europeana cu ajutorul FMI. Surse din Grecia sustin ca misiunea FMI va oferi doar sfaturi pentru gestionarea deficituluibugetar, insa pietele financiare sunt foarte nelinistite de perspectivele Greciei. Grecia, care face parte din zona euro, a anuntat ca vrea sa faca un imprumut masiv indolari, echivalent cu 11,5 miliarde euro (15,6 miliarde dolari), pentru a face fata nevoilor urgente de finantare. Statul ar urma sa faca imprumutul pana in luna mai, pentru a-sirefinanta datoriile scadente la finalul lunii urmatoare, a anuntat biroul national de gestionare adatoriilor. Grecia ar avea in continuare nevoie de fonduri de 32,5 miliarde euro pana lasfarsitul anului si ar putea plati circa 15% din veniturile din taxe pentru achitarea dobanzilor. Presiunile asupra Greciei devin critice, in contextul in care trebuie sa achite datorii de circa 20 miliarde euro pana la sfarsitul lunii mai, iar guvernul a avertizat ca unele fonduri depensii nu sunt finantate din iunie. Planul vag de salvare realizat de UE si FMI nu a reusit sa aiba efectul scontat, decoborare a dobanzilor impuse Greciei in piata. Dobanzile, situate la un nivel de circa 6,5% pe an, sunt considerate insuportabile de guvern.Expertii FMI vor vizita Atena la cererea guvernului, pentru a da sfaturi referitor lagestionarea deficitului bugetar, astfel incat Grecia sa isi poata atinge tintele promise Uniunii Europene. Expertii FMI ar urma sa dea sfaturi legate si de combaterea evaziunii fiscale din Grecia, considrerata a fi o adevarata boala endemica in statul elen. Misiunea FMI ar urma sa revina in Grecia la inceputul lunii mai, pentru a evalua modulin care evolueaza situatia bugetara, evaluare ce va fi prezentata Comisiei Europene. (7 aprilie2010)

Guvernele europene si Fondul Monetar International (FMI) au decis sa ofere Grecieiun pachet de salvare in valoare de 45 miliarde euro, la o dobanda sub media pietei, inincercarea de a combate criza fiscala si de a reda increderea in moneda europeana. Guvernele europene au luat aceasta decizie dupa ce costurile de creditare ale Greciei au crescut la celmai mare nivel din ultimii 11 ani si au anuntat ca vor acorda Greciei ajutoare de 30 miliardeeuro, sub forma unor credite pe o perioada de trei ani, la o dobanda de circa 5% pe an. Restulde 15 miliarde euro vor veni de la FMI. Dobanda este sub nivelul din piata, unde randamentultitlurilor grecesti cu scandeta la trei ani a crescut la 6,98% pe an. In contextul in care euro se confrunta cu cele mai mari presiuni de la aparitia sa, in1999, guvernele din zona euro au gasit portite in legislatie care sa ii permita sa acordeajutoare Greciei, masura ce a permis evitarea unui faliment al Atenei si calmarea temerilor referitoare la viabilitatea monedei unice. Germania a renuntat, de asemenea, la cerinta anterioara, de a impune Greciei dobanzileactuale din piete. (13 aprilie 2010) Emisunea de titluri de stat lansata de Grecia a atras o cerere mai mare decat la ultima operatiune de acest gen, ceea ce arata ca investitorii sunt din nou dispusi sa investeasca in titluri grecesti, dupa anuntul privind ajutoarele financiare acordate de guvernele europene. Astfel, Grecia a vandut titluri de stat cu scadenta la sase luni in valoare de 780 milioane euro, la un randament de 4,55%, emisiune ce a fost subscrisa de 7,67 ori. De asemenea, statula mai vandut titluri cu scadenta la un an, in valoare de 780 milioane euro, la un randament de4,85%, suprasubscrise de 6,54 ori, a anuntat agentia de gestionare a datoriilor publice. Greciaintentiona initial sa se imprumute din piata cu doar 1,2 miliarde euro. (14 aprilie 2010) Biroul european de statistica a revizuit deficitul bugetar al Greciei din 2009 in urcare,de la 12,9% la 13,6% din produsul intern brut (PIB) si a prevenit ca cifra ar putea fimodificata din nou, intr-un moment in care statul se confrunta cu o criza fara precedent.Guvernul socialist a anuntat, dupa venirea la putere la finalul lui 2009, dublarea cifrei dedeficit anuntate initial pentru anul trecut, la 12,7%, ceea ce a declansat o criza financiara faraprecedent. Autoritatile de la Atena au modificat din nou estimarea de deficit la inceputul lui2010, la 12,9% din PIB. Eurostat a calculat un nivel al deficitului de 13,6% si nu exclude oposibila revizuire in urcare. Potrivit unei surse europene, in pofida revizuirii in urcare a deficitului bugetar, Greciaisi mentine obiectivul de a reduce deficitul cu patru puncte procentuale in acest an. Revizuirea deficitului public, chiar daca era anticipata, este o veste foarte proasta pentruGrecia, in contextul in care se confrunta cu nuna dintre cele mai grave crize financiaredin

istorie. Paradoxal, Grecia nu are cel mai mare nivel al deficitului din zona euro, fiinddepasita de Irlanda, cu un deficit de 14,3% din PIB. Pietele considera insa ca situatiaIrlandei este mai putin grava, datorita masurilor radicale luate de guvern pentru reducereadeficitului. (23 aprilie 2010)Grecia, care se confrunta cu datorii imense, estimate la 300 miliarde euro (125%din PIB), trebuie sa ramburseze 30 miliarde euro pana la sfarsitul anului. Grecia a inceputpe 21 aprilie discutiile cu reprezentantii FMI, Comisiei Europene si Bancii CentraleEuropene (BCE) pentru a stabili detaliile tehnice ale mecanismului de ajutor, prin care ar urma sa primeasca un imprumut de 30 miliarde euro de la UE la o dobanda de 5% pe an,respectiv 15 miliarde euro de la FMI. (23 aprilie 2010) Grecia, care se confrunta cu datorii imense, estimate la 300 miliarde euro (125%din PIB), trebuie sa ramburseze 30 miliarde euro pana la sfarsitul anului. Grecia a inceputpe 21 aprilie discutiile cu reprezentantii FMI, Comisiei Europene si Bancii CentraleEuropene (BCE) pentru a stabili detaliile tehnice ale mecanismului de ajutor, prin care ar urma sa primeasca un imprumut de 30 miliarde euro de la UE la o dobanda de 5% pe an,respectiv 15 miliarde euro de la FMI. (23 aprilie 2010)

Capitolul III. Criza economica - Romania


III.1. Scurt Istoric
In octombrie 2008 a inceput sa se vorbeasca in Romania despre criza financiara sieconomica. Mass media era plina de stiri alarmiste, in mare masura exagerate. In decembrie 2008 a venit la putere un guvern format din PDL si PSD care, cel putinteoretic, ar aduna cei mai buni specialisti din cele mai mari partide politice din Romania. Din ianuarie - februarie 2009 incep sa se simta efectele crizei economice in Romania lanivelul populatiei, mai ales la nivelul populatiei active. Aceste efecte s-au concretizat in principalin pierderea unor locuri de munca, scaderi ale veniturilor din munca si prin deprecierea cursuluileu - euro dublata de o crestere a dobanzilor care a dus la blocarea creditarii si la scadreaveniturilor disponibile ale populatiei active (principalii consumatori). In martie 2009 Guvernul Romaniei decide accesarea unui imprumut extern de la FMI,Comisia Europeana si BERD. In aprilie 2009 are loc o rectificare bugetara in sens negativ de proportii rar intalnite incei 20 de ani de dupa Revolutia din 1989. De la 1 mai 2009 Guvernul Romaniei decide continuarea masurilor de crestere afiscalitatii (incepute in februarie prin majorarea contributiilor sociale) prin introducereaimpozitului forfetar si prin eliminarea deductibilitatii TVA-ului pentru masini, combustibil si cheltuieli de intretinere a automobilelor.

III.1.a Criza economica si financiara - Definitii Criza economica Definitie: Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), oevaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii.Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, siuneori pot duce la colaps economic.

Criza financiara Definitie: Criza financiara este o situatie in care cererea de bani este mai mare decatoferta de bani (disponibilul). Aceasta inseamna ca lichiditatea este rapid evaporata deoarece banii disponibili sunt retrasi din banci, fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active siinvestitii, pentru a-si acoperi necesitatile, sau sa colapseze. Criza financiara poate duce la o criza economica. Criza de lichiditate Definitie: Cand o entitate economica se afla in postura de a nu isi mai putea plati obligatiile la timp, se cheama ca sufera de o criza de lichiditati. Criza de lichiditate este de multeori primul pas catre insolventa. In momentul actual multe guverne pompeaza miliarde in sistemullor bancar pentru a preveni intrarea acestuia in criza de lichiditati (acest lucru este mult mai periculos pentru banci, putand genera retrageri masive de depozite, odata cu pierderea increderii deponentiilor). III.1.b. Cum a intrat Romania in criza? Consecinta imediata a ruperii de realitate a guvernantilor a fost virulenta cu care a fost atacata economia Romniei, si nu leul, de criza. Luna-cheie a fost octombrie 2008. Criza internationala a condus la repatrieri masive de valuta din statele emergente, prin care si Romnia.Fondurile de hedging si nchideau pozitiile, ncercnd sa exploateze si anumite niveluri favorabile ale cursurilor. n Romnia nsa au dat de un guvernator ncapatnat. Acesta a decis sa retraga lichiditatile de pe piata, fortnd bancile straine sa-si asume pierderi. Traderii straini nu au nteles ce li se ntmpla. Nu le venea sa creada ca BNR nu injecteaza lichiditati n piata cnd dobnzile urca att de mult, explica un dealer situatia din piata. Rezultatul: anuntul guvernatorului BNR ca atacul asupra leului a esuat. Cei care au anticipat gresit si-au primit portia!. Doar ca au existat si victime colaterale, pentru ca dobnzile pe piata interbancara au sarit de 40%. Guvernatorul Isarescu sustinea ca nu-si explica de ce institutiile de credit incriminate nu au venit la Banca Nationala sa acceseze mprumuturi de urgenta la dobnda lombard (14,25%), ci au preferat sa atraga lei la 40% si sa-i plaseze la 60-100%. Data fiind atmosfera caracterizata de o lipsa de ncredere n sistemul bancar din ultimul timp (alimentata si de zvonistica), sustineau bancile, n cazul n care ar fi accesat facilitatea de credit de la mprumutatorul de ultima instanta, renumele lor ar fi avut de suferit, fiindca deponentii le-ar fi catalogat drept nesigure. Si probabil ca bancile aveau dreptate. n cele din urma, BNR a decis nghetarea dobnzilor la depozitele atrase (ROBOR). Principalul efect la

vremea respectiva a fost nsa unul politic. n plina campanie electorala, decizia presedintelui Basescu de a promulga legea privind majorarea salariilor profesorilor (neaplicata n fapt, nsa care a adus un cstig electoral PDL) nu a fost taxata printr-o crestere a cursului de la 4 la 4,2lei/euro, cum s-ar fi ntmplat daca atacul speculativ nu ar fi fost respins, ci a avut ca efect o majorare a ratei de schimb de la 3,57 la 3,72 lei/euro. III.1c. Asemanari ciudate intre criza economica din anul 1929 si cea din anul 2008 Criza economica din 1929-1933 seamana mult cu cea pe care o traim acum, multeelemente specifice celor doua evenimente continand similaritati stranii. Astfel, punctul central al acestor evenimente sunt entitatile private ce controleaza BancaFederala Americana (FED). Masurile pe care le impune si efectele acestora seamana si ele.America este condusa, in timpul crizei din 2008, de nepotul unui om de afaceri implicat inevenimente premergatoar celui de-Al doilea Razboi Mondial. Preston Bush, bunicul lui George W. Bush, a condus un concern financiar acuzat definantarea Celui de-al Treilea Reich. Acelasi concern, cel mai mare operator bancar elvetian,este, in prezent, unul dintre cele mai afectate de criza economica, se arata intr-o analiza a cotidianului Gardianul, in editia de duminica. Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces investitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, in cautarea unui profit pe masura. Abuzul decredite de consum, de speculatii bursiere si imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus lao criza economica majora. Statul interventionist aparea ca singura solutie in depasirea crizei. In anii '30, statulamerican a concentrat uriase fonduri in imprumuturi bancare, a controlat preturile si creditul, asubventionat anumite activitati economice. Povestea se repeta 80 de ani mai tarziu, cand SUA isi propun sa arunce pe piata 700 de miliarde de dolari, in incercarea de a mentine artificial preturi rezultate din supraevaluarea unor garantii acoperite de ipoteci si ale altor active de aceeasi factura. Federal Reserve a devenit activa pe aceasta piata instabila, infuzand capital unor entitati aflate in faliment (Fannie Mae si Freddie Mac). "Balonul imobiliar s-a spart, somajul este in crestere, dolarul slabeste in fiecare zi. Estesocialism pentru bogati. Este salvarea economistilor, a bancilor si a celor de pe Wall Street" aspus congresmanul Ron Paul.

Actuala criza seamana cu predecesoarea sa si prin aceea ca interventionismul se face simtit, nu numai prin infuzii, dar si prin nationalizari. Aceasta soarta au avut-o Northern Rock Bank (Marea Britanie), AIG (SUA), Fortis (Benelux), Bardford & Bingley (Marea Britanie). Dincolo de aceste nationalizari evidente, exista si unele mascate, in cadrul carora Guvernelegaranteaza pierderile unor banci sau le infuzeaza capital, fara a declara aceste proceduri ca fiind"nationalizari", controlat, direct sau prin subsidiare, de reprezentanti ai urmatoarelor structuri financiare: : Rotschild Bank din Paris si Londra, Lazard Brothers Bank din Paris, Israel Moses Seif Bank.

In ciuda numelui, FED nu este o banca de stat, ci un consortiu compus din banci private, Italia,Wartburg Bank (Amsterdam si Hamburg), Lehman Brothers, Chase Manhatan Bank, GoldmanSachs Bank. Unele dintre aceste organisme au fost implicate in Marea Criza din anii '30, ba chiar au contribuit la finantarea Celui de-al Treilea Reich. Cel mai elocvent exemplu este cel al bancii Elvetiene UBC A.G. (Union BankingCorporation, una dintre bancile elevetiene cele mai afectate de actuala criza). In perioada interbelica, Preston Bush, bunicul fostului presedinte al SUA, George W. Bush, a condus reprezentanta americana a acesteia. UBC New York functiona ca reprezentant alconcernului german Thyssen, apartinand omului de afaceri Fritz Thyssen, apropiat al lui Adolf Hitler. Compania sa a fost unul dintre "motoarele" masinii de razboi a Celui de-al Treilea Reich,alaturi de gigantii IG Farben si Krupp.

III.2. Domeniile afectate de criza


Criza economica se resimte puternic si n buzunarele romnilor. Iar la unii chiar mai repede si mai mult dect la multi care acum se gndesc ca situatia nu i va afecta si pe ei.La nivel national, peste 150.000 de salariati au nregistrat o scadere drastica a veniturilor din pricina cererii mai mici de pe piata, a reducerii activitatii la locul de munca, sau si-au pierdut locul de munca. Cele mai afectate meserii sunt cele ce produc venit n legatura directa cu volumul de vnzare, din comisioane de exemplu- precum agentii imobiliari, brokerii sau dealerii auto. Pentru prima categorie, veniturile au scazut de pna la trei ori. Dintre cei aproximativ 50.000 de agenti imobiliari care lucreaza n Romnia, o mare parte se gndeste serios sa renunte la meserie si sa se mute n alt domeniu, scrie Evenimentul Zilei. n ce priveste brokerii de credite si vnzatorii de masini, acestia au o situatie putin mai buna. n cel mai bun caz, ei reusesc sa obtina venituri cu 35% mai mici dect cele cu care sunt obisnuiti. Angajatii din siderurgie, care acum sunt majoritatea ntr-un concediu prelungit dincauza nchiderii temporare a fabricilor, primesc salarii cu un sfert mai mici- peste 30 de mii de persoane. Pe locul cinci n clasamentul categoriilor de salariati mai saraci din cauza crizei sunt cei din sectorul subansamblelor auto. La toate acestea se aduga cei care si pierd slujbele.

III.2.a. Cele mai afectate domenii ale industriei

Numarul falimentelor inregistrate in 2010 a crescut cu 18% fata de 2009, cand se inregistrau18.421 de dosare de insolventa si firmele cele mai afectate au fost cele care au facut comert curidicata, comert cu amanuntul si cele din constructii, arata ultimul studiul dat publicitatii deCoface Romania. La sfarsitul anului 2010, un numar total de 21.692 companii se aflau in diverse stadii ale procedurii de insolventa: 10.377 de firme se aflau in procedura generala de insolventa, 5.104 in

procedura simplificata de insolventa, 5.482 in faliment, 702 in insolventa si 27 in reorganizare judiciara, se arata in studiul remis Ziare.com. Cea mai mare rata de faliment s-a inregistrat in randul firmelor care activeaza in domeniulcomertului cu ridicata si distributia, fiind pentru al doilea an consecutiv pe prima pozitie,confirmandu-se astfel persistenta dificultatilor de ordin financiar cu care se confrunta firmele dinaceste sectoare, din cauza orientarii accelerate a pietei de consum catre hypermarketuri si retaileri. Pozitia a doua a clasamentului conform numarului de insolvente este ocupata de comertul cua manuntul, totalizand un numar de 4.178 de firme in insolventa. Desi numarul companiilor insolvente din acest sector a fost sensibil mai mic in 2009 decat celinregistrat in 2008 (3.501 companii fata de 3.553), volumul firmelor insolvente a cunoscut o crestere de 19% in 2010 comparativ cu 2009 datorita scaderii cererii, care nu a fost suficient deconvingatoare si eficienta pentru depasirea provocarilor ridicate de criza financiara. Constructiile intregesc topul primelor 3 sectoare cu cele mai multe insolvente, ocupand pozitia atreia in clasament si s-a inregistrat o crestere constanta a numarului de insolvente, astfel canumarul firmelor in imposibilitate de a-si acoperi datoriile curente a crescut de 6 ori comparativcu soldul inregistrat la sfarsitul anului 2006. Principalele probleme cu care s-au confruntat constructorii in anul care s-a incheiat au fost scaderea cererii, si starea proiectelor si a lucrarilor de investitii din lipsa fondurilor, scaderea puterii de cumparare si deteriorarea comportamentului de plata al partenerilor. Pentru urmatoarea perioada, principalul motor de crestere in acest domeniu l-ar putea constitui proiectele de infrastructura, in aceste conditii asociatiile din domeniul constructiilor solicitandautoritatilor masuri pentru reducerea coruptiei din achizitiile publice, sustinerea creditariifirmelor prin reducerea dobanzilor la credite si un nou program privind constructia de drumuri siautostrazi. Un alt domeniu care inregistreaza un numar ridicat de cereri de insolventa este cel al transporturilor, 1.555, aflandu-se, ca si la sfarsitul anului 2009, pe pozitia a patra a clasamentului. Companiile care au prestat servicii conexe intreprinderilor au cunoscut de asemenea, o inrautatire continua a situatiilor financiare, pe fondul scaderii cererii si a presiunii asupra preturilor oferite, exercitate de catre clienti.

Confruntate cu cresterea costului finantarii si reducerea marjelor comerciale, tendinta generala afirmelor a fost sa reduca prioritar bugetele alocate publicitatii, activitatii de cercetare a pietei sireorientarea catre gestiunea interna a serviciilor externalizate (contabilitate, juridice, resurseumane, urmarirea incasarii creantelor etc.). Studiul realizat de Coface mai arata ca cele mai afectate domenii in 2010 de insolventa au fost: industria extractiva, activitatile recreative si sportive, sanatatea si asistenta sociala, intermediereafinanciara, activitati conexe prestate intreprinderilor si tranzactiile imobiliare. Sectoarele cu cele mai agresive cresteri procentuale ale firmelor aflate in diverse stadii deinsolventa sunt: industria extractiva (+87,04%); activitati recreative si sportive (+65%); sanatatesi asistenta sociala (+ 48,94%); intermediere financiara (+41,73%); activitati prestateintreprinderilor (+36,87%) si tranzactii imobiliare (+30,25%). La polul opus, singurele exceptii, unde numarul de insolvente a scazut in 2010 comparativ cu2009, sunt agricultura si salubritatea III.2.b. Industria Auto Criza financiara mondiala a decimat in 2008 vanzarile producatorilor auto, iar inasprireaconditiilor de creditare a ingreunat finantarea operatiunilor zilnice ale acestora, determinandu-i pe multi sa inchida fabrici sau sa faca disponibilizari masive. Constructorii europeni reduc productia si fac disponibilizari din cauza cererilor, astainsemnand si faptul ca si in Romania a scazut cererea de autoturisme Ca urmare a problemelor economice globale grave, criza din sectorul auto s-a propagat rapid in Europa. Astfel, la inceputul lunii decembrie, presedintele francez Nicolas Sarkozy aanuntat un plan de relansare pentru economia franceza de 26 miliarde euro, din care 1,5 miliardeeuro sunt destinati industriei de automobile, sector vital pentru Franta. Ca reactie la efectele negative ale crizei, Renault, al doilea producator auto din Frantadupa PSA Peugeot Citroen, a anuntat la inceputul lunii decembrie ca va concedia 6.000 de persoane in Europa, dintre care 4.900 in Franta, si ca va inchide mai multe uzine timp de catevasaptamani in aceasta luna. De asemenea, Renault a convocat in 3 decembrie sindicatele, ca saanalizeze un plan de reducere temporara a activitatii in Spania. Tot ca raspuns la criza financiara, producatorul auto francez Peugeot anuntase la sfarsitullunii noiembrie ca va concedia 2.700 de angajati. Recent, grupul si-a revizuit in scadereestimarile pentru marja operationala din 2008, de la 3,5% la 1,3%, ca urmare a accelerariideteriorarii pietelor auto la nivel mondial.

Grupul Daimler a anuntat in noiembrie ca va reduce numarul angajatilor din fabricile dinGermania, din cauza efectelor crizei financiare. Un purtator de cuvant a spus ca disponibilizarilevizeaza persoanele angajate temporar si pe cele cu contracte pe durata determinata, insa nu aavansat o cifra. Daimler are in total 167.000 de salariati in Germania si 2.500 de angajatitemporari. Cat priveste grupul Fiat, piata a speculat adesea asupra reorientarii sau vanzarii divizieisale auto, din cauza ca nu este un jucator major si nici nu e indeajuns de profitabil ca sa-si pastreze independenta. Directorul executiv Fiat, Sergio Marchionne, declara intr-un interviu catrebuie sa gaseasca un partener pentru a face fata crizei financiare, deoarece grupul este prea mic pentru a traversa singur aceasta perioada. Tot ca reactie la criza economica, Fiat va inchide toate fabricile din Italia intre 15decembrie si 11 ianuarie, urmand ca 48.000 de angajati sa intre in somaj tehnic sau sa isi iaconcedii. In Germania, Volkswagen a estimat ca va suspenda productia in fabricile germane in perioada Craciunului, asa cum au anuntat si alte companii concurente. Constructorul ceh de automobile Skoda Auto, parte a grupului Volkswagen, a anuntat larandul sau ca va practica, din ianuarie pana in iunie 2009, o saptamana de lucru de patru zile, dincauza scaderii cererii, in principal in pietele importante din Europa Occidentala. In zilele in care productia va fi oprita, salariatii Skoda Auto vor avea salariul redus cu 25%. III.2.c. Piata Constructiilor Dupa boom-ul din 2007, piata constructiilor a suferit o cadere fara precedent, nca de lafinele lui 2008, cnd criza financiara a nceput sa-si faca simtite efectele. Lipsa de noi investitii n sectorul constructiilor a afectat ntr-un procent semnificativ firmele de profil, pentru care contractele ncheiate n perioada anterioara au constituit o gura de oxigen importanta. Cu toate acestea, un numar mare de firme din domeniul constructiilor si-au ncetat activitatea. Aproximativ 100.000 de anagajati din domeniul constructiilor au fost disponibilizati in anul 2009, pe fondul crizei financiare ce a afectat piata imobiliara, spun reprezentantii Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Costructii (ARACO). "Casa Sociala a Constructorilor va asigura 75% din salariu pentru aproape 35.000 de angajati pana in luna aprilie, insa daca nu se intrevede o revigorare a activitatii din constructii, pana in primavara, acestia urmeaza a fi trimisi in somaj. Acestia li se vor alatura celor aproape 70.000 de angajati care vor fi disponibilizati pana in luna ianuarie 2009", spune presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu in anul 2009.

Numarul angajatilor din constructii a scazut in scurt timp de la 420.000 la 350.000 de angajati. Cel putin 32% din firmele de constructii care activeaza pe piata locala imobiliara au fostafectate grav de criza financiara. Piata constructiilor a scazut cu 17% anul trecut, la 9,7 miliarde euro, iar n acest an se va ncadra n cel mai bun caz n intervalul 9,5-10 miliarde de euro, urmnd sa revina pe crestere n 2012, a spus ieri Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO (Asociatia Romna aAntreprenorilor de Constructii). Potrivit datelor ARACO, numarul mediu de angajati din sector a scazut anul trecut cu 14% fata de 2009, la 317.200 de persoane, productivitatea lunara s-a comprimat de la 2.657 euro la 2.550 euro pe angajat, dar salariul mediu lunar a crescut de la 1.532 lei la 1.580 lei. INS a raportat saptamna trecuta o cadere pe piata constructiilor n 2010 de 10,7%, acesta fiind sectorul cel mai afectat de criza anul trecut. ARACO a prezentat o serie de propuneri pentru mbunatatirea evolutiei sectorului, printre care plata creantelor aferente perioadei 20082010,estimata la circa 750 mil. euro. III.2.d Domeniul Bancar

Anul 2009 a fost unul dificil pentru sistemul bancar - economia a scazut cu 7.2%,numarul somerilor a crescut cu 75%, cererea de credite a fost extrem de mica, iar restantele lacredite aproape ca s-au triplat. In acest context, sa vedem cum au evoluat profiturile raportate desase dintre cele mai importante banci din Romania, banci care impreuna detin 57.7% din piata. BCR a obtinut in 2009 un profit operational de 3,261.5 milioane lei (772 mil. euro), in cresterecu 32,1% (sau 792.5 mil. lei) fata de sfarsitul anului 2008, in timp ce profitul net calculatconform standardelor internationale de raportare financiara (IFRS) a ajuns la 871.7 mil. lei(206.3 mil. euro), in scadere cu 57% fata de 2008, insa trebuie sa tinem seama de faptul ca profitul din 2008 a fost umflat de vanzarea Asiban. Daca nu am lua in considerare vanzarea Asiban, profitul net a scazut anul trecut cu 43%comparativ cu anul anterior. In 2007, profitul net al BCR a fost de 924.8 milioane lei, iar in 2006de 756.3 milioane lei. BRD a obtinut un profit brut din exploatare de 2,084 mil. lei (492 mil. euro), in crestere cu 13%fata de 31/12/2008, in timp ce profitul net consolidat a ajuns la 812 mil. lei (192 mil. euro), inscadere cu 40% fata de 31 decembrie 2008. Profitul a fost raportat conform standardelor romanesti de contabilitate (RAS). De remarcat ca si BRD a obtinut in 2008 un profit suplimentar datorita vanzarii Asiban daca nuam lua in considerare acest profit, scaderea fata de 2008 ar fi de 29%. In 2007, profitul netconsolidat al BRD a fost de 932 mil. lei, iar in 2006 de 685 mil. lei. Profitul net al BRD in 2009 calculat conform IFRS a fost de 230.8 milioane euro, mai mare decatcei inregistrat de BCR. Banca Transilvania profitul brut operational inainte de provizionare a fost de 610 milioanelei, cu 96% mai mare fata de aceeasi perioada a anului precedent, in timp ce profitul net a ajunsla 61.9 milioane lei, in scadere cu 84% fata de nivelul din 2008. Daca nu am lua in considerarevanzarea Asiban, scaderea ar fi de 65%. In 2007, profitul net a fost usor sub 200 milioane lei, iar cel din 2006 a fost de 120 milioane lei(RAS). Volksbank in primele noua luni ale anului trecut a inregistrat un profit brut de 41.6 milioaneeuro (IFRS), in crestere cu 43% fata de primele noua luni din 2008, iar estimarile pentru intreganul 2009 sunt de 45-48 milioane euro (38-40 mil euro net, respectiv 160-170 mil lei). In 2008, banca a inregistrat un profit brut de 37.8 milioane euro, in crestere cu 54% fata de 2007.De remarcat faptul ca Volksbank a reusit anul trecut sa obtina un profit mai mare decat cel din2008.

Unicredit Tiriac in primele noua luni din 2009, profitul net calculat conform IFRS a fost de252 milioane lei (225 mil. lei conform RAS), in scadere cu 9% fata de perioada corespunzatoarea anului trecut, in timp ce profitul operational a crescut cu 15%, ajungand la 465 mil. lei. Pe intregul anul 2008, Unicredit a raportat un profit net de 352.3 mil lei (216 mil lei RAS), iar in2007 profitul net a fost de 261 mil. lei. Raiffeisen (RZB) in primele sase luni ale anului trecut, RZB a inregistrat un profit operationalde 450 milioane lei (106 mil euro), egal cu cel din primele sase luni ale anului 2008, in timp ce profitul net a fost de 224 mil lei (52.6 mil euro), cu 28.9% mai mic decat cel inregistrat in aceeasi perioada a anului anterior. Pentru intreg anul 2009, RZB estima ca va obtine un profit net in jurul a 400 milioane lei, inscadere cu 30-35% comparativ cu profitul net din 2008, care s-a ridicat la 165 mil euro (610 mil lei). In 2007, profitul net a fost de 314.5 mil lei. Datele sunt calculate conform IFRS. Graficul de mai sus exprima evolutia profiturilor celor sase banci intre 2003 si 2009 - in cazul Volksbank, Unicredit si RZB, valorile pe 2009 sunt estimative. A nu se compara bancile intre ele datorita standardelor diferite de raportare. Mai mult, profiturile BCR, BRD si BT exclud vanzarea Asiban. III.2.e. Piata Imobiliarelor Criza financiara internationala afecteaza si piata imobiliara si domeniile conexe din taranoastra, a declarat luni, la o conferinta de presa, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, Florin Pogonaru. "Dupa scaderea preturilor apartamentelor vechi, piata imobiliarase confrunta cu o noua problema, aceea ca apartamentele de lux nu se mai vand la fel de bine. Deasemenea, va continua sa scada cererea pentru apartamentele care au o locatie periferica. Infunctie de cat de proasta va fi locatia, cu atat va scadea pretul apartamentului respectiv", a afirmat presedintele AOAR. Exista dezvoltatori imobiliari, in prezent, care au oferit finantare de20 la suta si care incearca sa obtina refinantare de la banci, potrivit declaratiilor lui Florin Pogonaru. "Constructiile, amenajarile interioare si restul domeniilor secundare pietei imobiliarevor fi afectate de criza financiara. Deja a scazut cifra de afaceri a companiilor din toatedomeniile ce tin de piata imobiliara", a mentionat reprezentantul AOAR, Monica Tatoiu.Sectoarele care au generat cresteri economice sunt cele care au avut si au nevoie de finantare, pecare o obtin de la banci, potrivit acesteia. Aceste banci aduc bani din activitatea bancilor mamedin strainatate.

Vin zile si mai grele pentru piata imobiliara din Romnia, daca guvernul va aproba masurile de criza propuse. Pe o piata subrezita, astfel de masuri drastice nu pot conduce dect spre o scadere a tranzactiilor, ai asa putine, n aceasta perioada, apreciaza jucatorii din piata. III.2.f Pietele de Lux Vanzarile de produse si servicii de lux din Romania au scazut in perioada iulieseptembrie cu 5-8% fata de perioada similara din 2008, din cauza crizei financiare internationale,fluctuatiilor valutare si a blocajului din piata imobiliara, potrivit unui studiu al CPP Management Consultants. "Romanii cu posibilitati financiare sunt mai precauti in ceea ce priveste achizitia anumitor produse si servicii. Cele mai afectate segmente ale pietei locale de lux sunt cel auto, al ceasurilor si accesoriilor (genti si articole de piele), dar si segmentul produselor de mobilier si designinterior", se arata in studiul CPP Management Consultants. Pe domeniul auto de exemplu, intrarea Ferrari si Bentley pe piata romaneasca nu au dus la ocrestere a vanzarilor de masini de lux, ci a fost in primul rand una de imagine, sustinreprezentantii CPP. Acestia estimeaza ca industria luxului va fi afectata si in perioada sarbatorilor, cand vor fiinregistrate scaderi cu pana la 5-7% in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut. Totusi, criza financiara nu a influentat negativ evolutia unor segmente precum cel al bijuteriilor,romanii fiind constienti de siguranta investitiei in aur si pietre pretioase, sau cel al calatoriilor sivacantelor de lux. Aceasta tendinta este remarcata si la nivel international, destinatiile exotice inregistrand chiar cresteri ale cererilor de rezervari. De asemenea, pe termen lung vor fi in continuare de succes investitiile in francizele unor brand-uri celebre internationale ce nu sunt inca prezente in Romania, considera reprezentantii CPP. "Un alt domeniu extrem de atractiv este cel al pietei de produse organice (bio), o serie de marci internationale fiind interesate de Romania. Este vorba despre supermarket-uri, restaurante sicafenele cu produse exclusiv organice", se mai arata in comunicatul CPP. CPP Management Consultants Ltd este o companie central si est europeana specializata in industria de lux. CPP actioneaza ca o interfata intre marile brand-uri de lux mondiale pe de o

parte si investitori locali interesati in a dezvolta o afacere in acest domeniu, in special prinfrancizare.

III.3.Domeniile neafectate de criza


Desi criza economica a cuprins majoritatea ariilor de activitate, sunt anumite domeniicare nu au fost inca afectate; precum IT si Comunicatii, Retail si cel Farmaceutic. Datoritanaturii industriilor, angajari se vor face si in urmatoarea perioada pentru a raspunde cereriicontinue de personal calificat. Oricum, in ciuda existentei acestor domenii care sunt la adapost de pericolele crizeieconomice, problema se pune de obicei la nivelul fiecarei companii in parte, in functie delichiditatile de care dispune si de capacitatea acesteia de a-si face un plan de activitate pe termenlung. Firmele bine organizate nu au fost luate prin surprindere de efectele instabilitatiieconomice. De aceea, se prevede chiar o crestere salariala in urmatoarea perioada, aceastavariind intre 3 si 5%, lucru anuntat si de Guvernul Romaniei. Maximizarea profitului este unuldintre obiectivele tuturor companiilor. Important este ca atat comapniile din sectorul public, catsi cel privat au inteles ca acest lucru nu se poate realiza prin reducerea dramataica a salariilor angajatilor si cauta modalitati de amortizare a costurilor si diminuarea riscurilor pentru 2009. Locuri libere Comunicatii- 3.000 de locuri IT- 8.000 de locuri Farmaceutic- 2.000 de locuri Retail- 10.000 de locuri

III.3.a Domeniul IT In domeniul IT, explicatia este simpla. Intr-o epoca in care totul este informatizat,specialistii IT vor fi intotdeauna la mare cautare, datorita specificului serviciilor pe care aceastaindustrie le ofera, care duc la eficientizarea activitatii si a costurilor dintr-o firma. Existenta unuinumar relativ mare de specialisti in IT (peste 20.000) recomanda Romania ca o piata favorabila pentru investitorii din acest domeniu. Unul dintre putinele domenii care se poate lauda ca nu a fost afectat, pina acum, de crizaeconomica este IT-ul. Datorita specificului serviciilor pe care aceasta industrie le ofera, care ducla eficientizarea activitatii si a costurilor dintr-o firma, IT-ul are trecere si pe timp de criza, sustinspecialistii din domeniu. Unul dintre cele mai accesate servicii din industria IT este consultanta, la care incep sa apelezetot mai des, pe linga firme, chiar si persoanele particulare. O persoana fizica ce detine un computer se va confrunta, inevitabil, cu probleme in ceea ce priveste buna sa functionare. Dupa primul an de utilizare, pina la 70 la suta dintre computere prezinta probleme de natura software sau hardware, datorate in principal utilizarii defectuoase aacestora. De cele mai multe ori, pentru remedierea problemelor aparute, proprietarul unui PCapeleaza la servicii oferite de persoane nu intotdeauna calificate pentru acest tip de interventii.Costul acestor servicii variaza intre 3 si 10 euro pe ora, in timp ce abonamentul la o companiespecializata poate ajunge pina la 20 euro pe luna (pentru persoane fizice, la domiciliu).Concluzia este ca platim, pentru o ora de interventie, jumatate din abonamentul lunar al unuiservice autorizat, fara sa avem garantia unor servicii de calitate, a declarat Emanuel Nechita,director general Computer Troubleshooters Cluj-Napoca. Pe masura ce problemele aparute in utilizarea computerului cresc in complexitate, ele nefiinddepistate si solutionate in timp util, se poate ajunge chiar la pierderea iremediabila a datelor.Pentru o persoana care lucreaza la domiciliu, aceasta poate avea drept consecinta pierdereaveniturilor realizate intr-o zi sau chiar pierderea unui contract cu un client important.Curentul electric, principalul responsabil pentru defectiunile PC-ului. Dintre problemele solutionate de specialisti, 60 la suta sunt de natura hardware si 40 la suta vizeaza dificultati in utilizarea software-ului. In primul caz, cele mai multe probleme sint generate de calitatea slaba a serviciilor de furnizare a curentului electric. Astfel, datoritafluctuatiilor de tensiune sau a intreruperilor de curent, se defecteaza surse de alimentare,

placi de retea, memorii, placi de baza, procesoare. Procentual se poate spune ca 30 la suta dintrecomponentele defectate sint surse de curent, 20 la suta sint memorii RAM, 10 la suta sint placide retea, 10 la suta placi de baza, 10 la suta Hard-disk-uri, iar restul de 20 la suta sint procesoare,unitati optice si alte componente. Toate companiile specializate pe partea de consultanta IT ofera solutii pentru prevenirea defectiunilor cauzate de curentul electric. Majoritatea celor care contacteaza o companie de consultanta IT descopera serviciile oferite deaceasta pe internet. Cei care utilizeaza aceste servicii sint in principal tinerii intre 25 si 35 de anisi familiile cu copii (copiii fiind utilizatorii principali ai computerului). III.3.b. Domeniul Retail In aceasta perioada, cel mai putin afectat sector este domeniul Retail. Explicatia este simpla: nu vor scadea vanzarile la alimentele de baza. In plus, majoritatea lanturilor mari demagazine planuiesc sa se extinda, iar pentru fiecare noua unitate deschisa vor exista pozitii caretrebuie acoperite. De pilda, lanturile de hipermarket-uri scot la concurs intre 800 si 1.000 de noilocuri de munca pentru perioada imediat urmatoare. Posturile sunt variate: de la casieri si lucratori comerciali, pana la posturi in serviciu de paza si siguranta, reprezentanti vanzari sau receptionieri marfa. III.3.c. Domeniul Farmaceutic In ceea ce priveste domeniul farmaceutic, firmele au inceput chiar sa angajeze multi studenti din anii terminali datorita cererii constante de oameni cu studii de specialitate. Criza financiara nu va afecta piata farmaceutica la fel de mult ca alte sectoare. Piata farmaceuticaeste mai putin vulnerabila decat alte piete la efectele crizei. Si ea este conectata tot pe lumea asta,deci va suferi intr-o oarecare masura. Acesta masura va fi mult mai redusa decat la alte piete, dar poate genera probleme suficient de serioase. Ministerul Sanatatii a anuntat, de curand, ca va constitui Compania Farmaceutica Romana si caaceasta va ajuta intr-un anumit fel piata farmaceutica sa depaseasca perioada de criza.

III.4. Efectele crizei economice


Chiar daca Romnia si va reveni din recesiune, somajul se va ndrepta spre 10% iar eventualele cresteri salariale ar putea fi anulate de inflatie FMI spune ca anul viitor Romnia ar putea iesi din recesiune, adica de la o scadere de 8,5% la o crestere de 0,5%. Presedintele si premierul vorbesc deja despre semne pozitive care ar indica revenirea economiei nca de la finele acestui an din recesiunea severa n care se afla. Romnia din 2010, privita prin ochii economistilor si oamenilor de afaceri, nu este nsa deloc roz. De altfel, si la nivelul conducerii statului parerile sunt mpartite. Ministrul pentru IMM, Constantin Nita, a declarat miercuri ca Romnia va iesi din criza abia la finele anului viitor. Nu stiu pe ce si-au bazat premierul si presedintele acele declaratii, dar, din punctul de vedere al caderii economiei, aceasta va continua si n primul semestru al anului viitor, poate nu la nivelulde 8-8,5%, ci cu ceva mai putin, urmnd ca abia la sfrsitul lui 2010 sa asistam la nceperea iesirii din criza, a declarat ministrul PSD, la Brasov. Peste 100.000 de noi someri n 2010 La finele anului trecut, n Romnia erau putin peste 400.000 de someri. Dupa jumatate de an, numarul acestora a crescut pna la aproape 550.000, rata somajului urcnd vertiginos de la 4,4% n decembrie, pna la 6,3% n iulie. Economistii spun nsa ca acest nivel relativ mic al somajului (printre cele mai mici din Europa) ar putea urca pna la 8% la sfrsitul acestui an si pna la 9,5% la finele lui 2010, conform prognozelor Raiffeisen Bank. n cifre, n numai doi ani, numarul somerilor ar putea creste de la 400.000 la cel putin 800.000, dintre care cel putin 100.000 n 2010, n special din cauza disponibilizarilor masive care sunt anuntate n sectorul bugetar la nceputul anului viitor. Anul viitor ne asteptam, ntr-un scenariu neutru, la ample miscari sociale, din partea bugetarilor care vor fi dati afara, dar si din mediu privat, din sectoare cum ar fi constructiile navale, n care perspectivele sunt destul de sumbre, a declarat pentru Gndul Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romnia (AOAR). Salariile vor creste timid Dupa ce, n ultimii ani, salariul mediu net pe economie a crescut anual cu peste 20%, anul acesta, cu exceptia bugetarilor, angajatii au trebuit sa accepte sa lucreze pe aceiasi bani sau chiar pe mai putini pentru a-si pastra locul de munca. Situatia ar putea fi aceeasi si anul viitor.

Salariile nu vor mai creste n ritmurile ridicate de pna acum, deconectate de productivitate. Raportul dintre salarii si productivitate va fi din ce n ce mai bun. Simplu spus, se va munci mai mult, pe aceleasi salarii sau pe unele putin mai mari. Va creste productivitatea, ne-a declarat Ionut Dumitru, economist-sef Raiffeisen Bank. n iunie, salariul mediu net pe economie a fost de 1.379 de lei, n crestere cu 8,3% fata de perioada similara din 2008. Salariul mediu real net nsa, cel din care se scade inflatia, a crescut cu numai 2,3% n aceeasi perioada. Spre exemplu, n perioada iunie 2007-iunie 2008, salariul mediu net pe economie a crescut cu 24,4%, cel real apreciindu-se n acest interval cu 14,5%. De fapt, conform Comisiei Nationale de Prognoza, n 2009, pentru prima data n peste 10 ani, salariul real va scadea. Practic, cresterea salariilor a fost anulata de inflatie, salariul real urmnd sa scada cu circa 1,5% anul acesta. Peste jumatate din romani inca se declara afectati de criza economica, 29,8 la suta in masura foarte mare, iar 23,4 la suta in mare masura, potrivit unui sondaj realizat de firma de cercetare Mednet Marketing Research Center.

Numarul celor care se declara afectati in foarte mare si mare masura de criza economica aproape s-a dublat din februarie 2009 pana in februarie 2011, de la 28,6 procente la 53,2 procente, se arata in sondajul remis Ziare.com. In schimb, numarul celor care se declara afectati n mica si foarte mica masura sainjumatatit, in aceeasi perioada, de la 38,7% la 18,8%. Principalele efecte negative ale crizei se observa in modificarea comportamentului de consum al romanilor. Astfel, se cumpara produse mai ieftine si in cantitate mai mica. Potrivit sondajului, 62,3 la suta din respondenti au declarat ca si-au redus consumul cantitativ (54% au cumparat aceleasi produse, dar in cantitate mai mica, in timp ce 8,3% aucumparat produse mai ieftine si in cantitate mai mica), aceasta fiind, in prezent, principala calede mentinere sub control a cosului de cheltuieli zilnice.

Exista si consumatori care au apelat la cumpararea produselor mai ieftine, fara a renunta, in schimb, la cantitate (7,8%). Totusi, comparativ cu anul 2010, in 2011 s-a redus numarul respondentilor care au renuntat si lacantitate si la pret de la 19,8% la 8,3%, dar si a acelor care au cumparat mai ieftin si in cantitatemai mica de la 11,8% la 7,8%.

III.5. Evolutia anualizata a PIB-ului - SUA versus Romania


Biroul de Analiza Economica al SUA a dat publicitatii primele estimari privitoare laevolutia PIB-ului in ultimul trimestru al anului trecut, cifra anuntata fiind de +5.7%. Trebuiespus ca americanii sunt mai altfel cand vine vorba despre raportarea acestui indicator, astfel cain loc sa raporteze evolutia fata de aceeasi perioada a anului anterior - T4.09 vs T4.08 sau evolutia fata de perioada anterioara - T4.09 vs T3.09 - acestia anualizeaza diferenta dintre trimestrul pentru care se face raportarea si trimestrul anterior acestuia. Ce intelegem de fapt printr-o crestere economica anualizata de 5.7%, asa cum a fost raportata de americani? Intelegem ca in trimestrul patru al anului trecut, economia a crescut cu 1.4% fata de trimestrul trei, iar aceasta diferenta de 1.4% inmultita cu 4 trimestre, dau cifra de 5.7%. De curiozitate, am aplicat aceeasi metoda de calcul si pentru a analiza evolutia PIB-ului Romaniei in ultimii 3 ani, iar datele sunt de-a dreptul socante: in primul trimestru al anului2009, PIB-ul a scazut cu 4.6% fata de trimestrul patru al anului 2008 (serie ajustata), ceea ceanualizat inseamna -19.71%(!!!). In aceeasi perioada, PIB-ul SUA scadea cu 6.4%. Pe de alta parte, in primul trimestru din 2008, PIB-ul Romaniei a crescut cu un procentanualizat de 14.75%, datele mai jos, in grafic.

Capitolul IV. Criza Economica in Mass Media Romaneasca


Criza economic este rezultatul unui complex de factori, care includ n principal: erori de politic monetar, distorsionarea stimulentelor agenilor economici i patologia politicii de reglementare financiar-bancar.Peste jumatate din romni nc se declar afectai de criza economic, 29,8 % n msur foarte mare, iar 23,4 % n mare msur, potrivit unui sondaj realizat de firma de cercetare Mednet Marketing Research Center. Numrul celor care se declar afectai n foarte mare i mare msur de criza economic aproape s-a dublat din februarie 2009 pn n februarie 2011, de la 28,6 % la 53,2%1. n schimb, numrul celor care se declar afectai n mic i foarte mic msur s-a njumtit, n aceeai perioad, de la 38,7% la 18,8%. Principalele efecte negative ale crizei se observ n modificarea comportamentului de consum al romnilor. Astfel, se cumpr produse mai ieftine i n cantitate mai mic. Potrivit sondajului, 62,3% din respondeni au declarat c si-au redus consumul cantitativ(54% au cumprat aceleai produse, dar n cantitate mai mic, n timp ce 8,3% au cumprat produse mai ieftine i n cantitate mai mic), aceasta fiind, n prezent, principala cale de meninere sub control a coului de cheltuieli zilnice.Exist i consumatori care au apelat la cumprarea produselor mai ieftine, fra a renuna,n schimb, la cantitate (7,8%). Totui, comparativ cu anul 2010, n 2011 s-a redus numrul respondenilor care au renunat i la cantitate i la pret de la 19,8% la 8,3%, dar i a acelor care au cumparat mai ieftin i n cantitate mai mica de la 11,8% la 7,8%.2 Romnia nu i-a revenit nc nici mcar dup primul val al crizei economice mondiale. Cnd aproape toate rile Europei au ieit demult din recesiune, ara noastr nc se mai zbate n incertitudine, iar perspectivele nu sunt deloc optimiste.Cnd nu ai luat nicio msur care s stimuleze creterea sntoas a economiei, este absolut mpotriva firii s te atepi s ii revii n chip miraculos. Iar a sta cu mna ntins i a atepta ajutor din exterior s-ar putea, de aceasta data, s aib un efect catastrofal asupra noastr.Toate declaraiile guvernanilor notri sunt la unison n aceasta privin - nu putem iei singuri din criz, nici macar nu ne-am propus asta, iar atat timp cat rile dezvoltate nu depesc criza, nici noi nu putem spera sa ne revenim... Ideea de baz este ca ieim din criz doar dac bunul Dumnezeu i dac marile puteri ale lumii ne ntind o man de ajutor.

1 2

Sondaj remis de Mednet Marketing Research Center Sursa: www.ziare.com

Dac pan acum, de sute de ani, aceasta politic a minii intinse dupa ajutor a dat rezultate, Romnia fcnd pai nainte doar atunci cand a fost ajutat din exterior, n prezent s-ar putea s avem mai mult ghinion decat ne-am putea imagina. Cutremurul din Japonia i dezastrul nuclear de la Fukushima, posibilitatea ca centralele nucleare s devin o amintire, proasptul razboi nceput n Libia i explozia preului la barilul de petrol ar putea provoca o noua criz economic mondial, de dimensiuni mult mai mari decat cea pe care se pare ca lumea Occidental tocmai a depait-o.Suntem atat de dependeni de echilibrul fragil al mediului i impactul acestuia asupra tehnologiei, nct cea mai mic oscilaie a unuia dintre factori ne poate arunca n Evul Mediu. Iar dezastrul natural din Japonia, combinat cu rzboaiele pentru resursele naturalear putea juca rolul unui declanator. Imaginai-v doar cum ar arata lumea cu un pre dublu al barilului de petrol, cu un cost al unui litru de benzin de cel puin 4 euro, de exemplu, i cu un pre al energiei electrice de cel puin trei ori mai mare decat cel din prezent. O perspectiv nu foarte ndeprtat, dac mcar o parte dintre centralele nucleare se vor nchide. n acest scenariu, Romnia i joac destinul mai mioritic dect am fost nvai n coal. Nu doar c nu facem nimic pentru a evita efectele, dar ne i pierdem timpul n cele mai inutile i pguboase dezbateri, irosindu-ne aiurea banii, nervii i sntatea. Marea ans a Romniei const chiar n structura ei ciudat i paradoxal. Neavnd un stat care s se bazeze cu adevarat pe o economie funcional, pe funcionarea bncilor,griparea sistemului financiar i, n cele din urm, a economiei nu reprezint, nc, o problem de faliment. Economia subteran, estimat cu ngduin la aproximativ 40%din totalul PIB, va ajuta i ea la supravieuirea unei societai nc nedesprinse de mediulrural. Legturile directe cu pmntul, cu mediul rural i cu natura, agricultura desubzisten i ncrengtura de relaii care pune n parantez sistemul legislativ i taxele,ntr-un cuvnt - felul nostru de a fi, s-ar putea sa fie tocmai el cel care ne va salva, ntr-un final, de la colaps, atunci cand toate economiile normale i dezvoltate ale rilor puternicedin jurul nostru se vor prabui. Daca e s ne gndim din aceast perspectiv, poate ca ar trebui sa fim recunosctori destinului c am ramas nc ntr-atat de primitivi i necivilizai.Riscm c taman barbaria i primitivismul nostru s ne salveze de la un eventual faliment social, dar asta nu nseamn ca am avea un merit n asta sau c putem s ne facem o glorie din aceast tristee. Scenariul groazei poate avea loc sau poate nu. Tragi-comedia const n faptul c Romnia s-ar simi mai bine n eventualitatea producerii acestui dezastru decat n cazul unei dezvoltri normale i linitite. Construit parc mpotriva naturii i a firii, ara noastr risc s se transforme ntr-un paradis doar n eventualitatea unei apocalipse de

dimensiuni planetare. n schimb, tot ceea ce pe alii i ajut s creasc i s se dezvolte pe noi ne inhib i ne transform n nite ciudai neadaptaii ai lumii.3

Sursa: www.ziare.com

IV.2. Punctele De Vedere Ale Preedintelui Camerei de Comer i Industrie a Municipiului Bucuresti, Sorin Dumitriu
,,Criza economic poate reprezenta o oportunitate pentru Romnia, ns msurile autoritilor nu trebuie s fie axate pe austeritate, ci pe dezvoltare i programe de investiii,, a declarat ntr-un interviu pentru Capital Online, Sorin Dimitriu, preedintele Camerei de Comer i Industrie a Municipiului Bucuresti. Capital Online: ,,Cum se manifest criza economic n rndul agenilor economici dinBucuresti?,, Sorin Dimitriu: ,,Criza economic din Bucureti trebuie privit n contextul naional ievident, n cel al Uniunii Europene. Bucuretiul are o situaie privilegiat, ntruct, aici criza nc nu se resimte aa cum se resimte n restul rii. Acest lucru se poate consemna cantitativ n primul rnd prin numrul de firme care segsesc n insolven. Din circa 14.500 de firme aflate n insolven la nivel naional n anul 2008, din Bucureti erau circa 1.800. Numrul acesta este totui destul de mic. Iar dac avem n vedere ca numai n ultimele trei luni ale anului 2008, n Bucureti s-aunfiinat peste 6.500 de firme noi, putem spune ca mediul de afaceri bucuretean nc nu afcut cunotin cu criza financiar i economic.Principala problem cu care se confrunt mediul de afaceri este accesul la finanare. Astzi, ca urmare a msurilor prudeniale promovate de Banca Naional, accesul la sursele de finanare a devenit o problem pentru investitori. Deciziile Bancii Centrale, pe fondul situaiei internaionale dificile, au determinat, de asemenea, o scumpire acreditului.Ca urmare, probabil n semestrul doi i n 2010, efectul crizei s-a simit n mod deosebitasupra ntreprinderilor mici i mijlocii, care nu au aceeai for ca marile grupuri industriale.Mai exist nc un element care va afecta semnificativ evoluia economic a rii: faptulc Romnia i-a orientat comerul exterior romnesc n mod deosebit ctre piaa Uniunii Europene. n 2008, cam dou treimi din exporturile romneti au fost orientate ctre rile UE i doar o treime n afara Uniunii Europene.Cu siguran firmele care au mizat exclusiv pe Europa Occidental - intrat oficial nrecesiune n septembrie 2008, vor fi afectate semnificativ de criz.A vrea sa fac o meniune foarte important aici: Strategia Camerei de Comer a fost reorientat ctre mediul economic din afara Uniunii Europene. n 2008, o singur misiune economic a fost desfaurat n Uniunea European. Restul misiunilor economice i a forumurilor organizate de Camera de Comert i Industrie a Municipiului Bucureti au fost orientate cu precadere spre Balcani i spaiul ex-sovietic, dar i ctre cel asiatic. Din pcate acest aspect nu se regsete n strategia de afaceri al majoritii firmelor romneti.

Acestea au dorit mai mult s se duc la Hamburg i Paris i mai puin n sudul fostului spaiu sovietic. Acest element reprezint un handicap i adaug o presiune suplimentar asupra celor care trebuie s identifice soluii pentru traversarea crizei. Nu pot trece cu vederea nc un aspect esenial care va complica la nivel naional problema traversrii crizei: lipsa culturii mobilitii forei de munc.Pare paradoxal probabil, dar Romnia are nevoie de for de munc. Sunt anumite domenii care se vor dezvolta n continuare. Infrastructura este unul dintre acestea. n general, activitile ce pot fi finanate din fonduri europene au o bun perspectiv.Totui, fora de munc romneasc nu are cultura mobilitii.. Criza se poate soluiona i prin aceast metod, mobilitatea forei de munc.Aici vom avea cu siguran o problem i criza va fi amplificat tocmai de lipsa acestei culturi. omajul nu a reprezentat o problema n Romnia. Aa cum probabil este cunoscut,Romnia import for de munc pentru ca o mare parte din populaia aflat n omaj nuare pregatirea cerut de piaa forei de munc. Populaia trebuie s nteleag crecalificarea devine o obligativitate,,. C.O: ,,Cum pot agentii economici sa minimalizeze efectele crizei economicofinanciare?,, S. Dimitriu:,,Prima cale o reprezint msurile clasice, cum ar fi disponibilizrile, sau restructurrile, care au nceput s se regseasc deja n managementul marilor grupuri industriale, dar i la nivelul IMM-urilor.Acestea ns nu sunt formulele sntoase de a traversa o criz. Formulele sntoase sunt programele de dezvoltare. Romnia are ansa uria de a accesa fonduri europene, de a folosi Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare, care finaneaz programe nspecial n domeniul mediului, al reconversiei forei de munc i, foarte important, ndomeniul energiei verzi. Aceste segmente au prioritate n finanare. Noi trebuie s nelegem aceste prioriti europene i s valorificm aceste oportuniti.Firmele mai trebuie s fac ns cteva lucruri. Reorientarea activitilor comerciale, de export n primul rnd ctre piaa din afara Uniunii Europene, va trebui s devin o preocupare principal n politica firmelor. Spaiul extra-comunitar e mai puin afectat de actuala criz i beneficiaz i de resurse de materii prime. n acest fel, unele din ntreprinderile noastre ar putea s traverseze cu mai mult uurin aceast perioad dificil. De asemenea, companiile trebuie s mai fac nc un lucru extrem de important i anume,s-i redimensioneze i restructureze programele de fabricaie, pentru c, pe plan mondial, se constat mutaii la nivelul cererii. Nu trebuie scpat din vedere faptul c o mare parte din agenii economici nc nu tiu s scrie proiecte europene. Dac Romnia nu va reui sa acceseze aceste fonduri, problema crizei n Romnia va deveni una dificil. C.O: ,,Ct timp va dura aceast criz i cum va arata mediul economic romnesc dup aceea?,,

S. Dimitriu:,, n primul rnd a vrea s clarific un aspect: programele de ieire din criz. Am vzut foarte muli oameni politici fcnd tot felul de declaraii. Sunt cateva principii care trebuie avute n vedere atunci cnd vorbim de programe anti-criza.n primul rnd, din criza global nu se iese cu un program naional. Al doilea principiu,cel mai important n opinia mea, este acela c din criz se iese ntotdeauna prin dezvoltare. Acest lucru nseamn programe de investiii i nu austeritate sau programe de asisten a populaiei.Este foarte important cum privim dezvoltarea. Primul motor al dezvoltrii este consumul , care n mod firesc elimina teza austeritii. Cel de-al doilea motor al dezvoltrii este activitatea de cercetare-inovare. Dac avem n vedere aceste elemente, cu siguran, traversarea crizei va fi mult mai rapida i cu efecte mai suportabile. Programul anti-criz nu este un program de guvernare. Programul anti-criza trebuie s cuprind cateva msuri. El trebuie s aib n vedere problemele financiare i pe celecomerciale. Restul este altceva. Criza poate s reprezinte pentru unele state, mai ales pentru unele ca Romnia, o oportunitate de a reorienta i remodela structura economiei naionale.Acesta este un moment extrem de important, care pentru Romnia poate nsemn renaterea unei economii moderne, capabil s fie susinut de ceea ce reprezint Romnia financiar.Daca aceste principii vor fi respectate, cred c Romnia se va gsi pe un trend pozitiv ncepnd cu acest an 2011. Totui, cred c n 2011, Romnia va marca cu siguran o cretere economic pozitiv.Pe de alta parte, ca structur, industria automobilelor va ramne i trebuie s rmn n continuare o prioritate a economiei romneti pentru c este vorba de produse cu valoare adaugat semnificativ. Sper c va rmne n continuare i se va dezvolta industria prelucrrii produselor agro-alimentare. Piaa de software va rmne n continuare o ans pentru Romnia. Sectorul va cunoate o cretere semnificativ..Celelalte sectoare vor fi sectoare complementare. Cu siguran, siderurgia va rmane. Astzi ea nregistreaz un regres semnificativ, aproape 50% din capacitile de producie sunt nchise. Acest lucru e generat de faptul c piaa industriei noastre era orientat spre Europa pe de-o parte, iar pe de alt parte, preul produselor siderurgice i n general metalurgice a sczut dramatic, nct producia devine nerentabil. C.O: ,,Va avea recenta criz a gazului livrat din Rusia repercusiuni asupra activitilor economice romneti n viitor?,, S. Dimitriu: ,,Din fericire, criza gazului a afectat puin economia romneasc, nscelelalte ri din zona noastr au avut probleme destul de serioase.Pentru a reduce riscul ca Romnia s fie afectat n situaii similare celei de la nceputul acestui an sunt necesare, ntr-o prim etap, extinderea activitii de stocare a gazului n depozite subterane i dezvoltarea unui terminal de gaz natural lichefiat la Marea Neagra.Ceea ce este ns cel mai important este ca traseul de alimentare a depozitelor noastre s nu mai fie unul singur, acela prin Ucraina, pentru

ca riscul este foarte mare. Romnia ar trebui s se implice vizibil n proiectele europene care aduc gaz din Asia Central, pentru c o alt cale de alimentare este obligatorie.,,4

Sursa: www.capital.ro

IV.3. Criza Economica n Mass Media ,,n luna octombrie, romnii i-au redus cheltuielile cu 19% fa de septembrie, iar producia industrial a sczut vertiginos, potrivit unei statistici oficiale. Acestea au fost primele semne c economia romneasc se ndreapt spre declin.Ramurile cele mai afectate au fost exact cele pe care se bazeaz industria romneasc:constructorii de maini, industria utilajelor pentru construcii i productorii de bunuri de folosin ndelungat.Industria de textile a sczut cu 4,5% n octombrie iar aceste sectoare genereaz muli omeri. Patronii nici nu mai au de unde s concedieze. Acolo se pune doar problema nchiderii temporare, sau definitive.i tot n octombrie romnii par s fi neles c ceva ru se ntmpl. ncepnd de atunci,creditele au pierdut teren, iar romnii iau redus brusc cheltuielile cu 19%.Chiar i cifra de afaceri n domeniul serviciilor a sczut cu 14%, dei acestea suntultimele la care populaia renun,, a declarat Btiosu Marian.5 Efectele crizei in IT-ul romanesc: Proiecte amanate, concedieri, companii dornice sa fiecumparate pe doar un euro. 9 decembrie, 2008 Criza se simte in IT-ul romanesc pentru care urmatorii doi ani se anunta complicati. Tot mai multe proiecte sunt amanate, platile intre companii se fac cu intarziere, unele firme doresc sa fie cumparate doar pentru un euro, iar programatorii nu mai negociaza de pe pozitii de forta la angajare, spun reprezentantii Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS). IT-ul romanesc nu va mai avea cresterile de
5

Sursa :http://bataiosu.wordpress.com

25% din anii trecuti, insa per total nu va scadea, ci isi va diminua masiv cresterea, spun reprezentantii ANIS. Ca efect al crizei se fac plati cu intarziere intre companii, se renegociaza scadenta si pana la urma banii ajung mai tarziu, fie din lipsa de cash, fie pur si simplu pentru ca unii patroni motiveaza ca e criza Intram intr-o spirala, probabil ca in sase luni o sa ajungem toti sa avem datorii la toti, crede Radu Georgescu, presedinte GeCad si vicepresedinteANIS. El spune ca o serie de proiecte mari sunt amanate pentru zile mai bune si adauga ca a primit patru cinci oferte de la companii de vanzare la doar un euro. Avand mai putine comenzi, o serie de companii vor recurge la concedieri, spunreprezentantii ANIS. Insa, pe piata fortei de munca salariile se vor normaliza. Cei care doresc sa se angajeze nu vor mai negocia de pe pozitii de forta, angajatorii nu se vor mai vedea nevoiti sa le dea cat cer. Nu vom mai vedea studenti care isi vor dubla salariul dela un an la altul () salariul va fi o masura a ceea ce ofera fiecare acelei companii crede Florian Ivan, manager la Microsoft si membru in board-ul ANIS. Si companiile gandesc astfel cand angajeaza, si angajatii incep sa se gandeasca mai mult in a-si construi o cariera, in loc sa priveasca doar beneficiile imediate aduse de un job. Daca anul trecut se cautau angajati la numar, acum se are in vedere angajarea de seniori, mercenarii de anii trecuti care se mutau dintr-o firma in alta pentru 200 de euro in plus din sase in sase luni nu vor mai exista, s-a terminat acel model , crede Radu Georgescu de la GeCad. Reprezentantii ANIS spun ca totusi, multe companii din alte sectoare nu isi vor diminua cheltuielile pentru IT fiindca vor dori sa-si

optimizeze activitatea. Totusi, domeniul IT&Cnu va mai creste cu 25% anual ci doar cu cateva procente, insa facilitatile fiscale acordate programatorilor trebuie pastrate, fiindca sunt cruciale.IT-ul romaneasc a crescut anual cu 25%, si asta nu datorita unui talent nativ romanesc,ci datorita unei conjuncturi economice favorabile si a unei fiscalitati care a permis aceastacrestere, e de parere Liviu Dragan, presedinte ANIS. Avantaje fiscale, precum scutirea de impozit pe salariile programatorilor, trebuie pastrate, fara ele industria s-ar prabusi,cred membrii ANIS care spun ca industria de IT&C a crescut mult peste media economieisi reprezinta un model in acest sens. Cei de la ANIS spun ca facilitatile ar trebui extinse, si subliniaza ca scutirea de impozit pe salariu la programatori este o masura care a fost esentiala pentru o serie de companii straine ce au decis sa investeasca aici.6 Efectele crizei economice, resimite de mai mult de trei sferturi dintre romni. Peste trei sferturi dintre romnii cu vrsta peste 18 ani au fost afectai de criza economic, impactul fiind resimit mai puternic de femei, antreprenori, angajai cu studii superioare iomeri, arat un studiu realizat de Mercury Research. Potrivit studiului, citat deMediafax, peste un sfert dintre brbaii cu vrsta peste 18 ani nu au fost afectai de criz, procent semnificativ mai mare dect cel al femeilor, de 20%, potrivit studiului realizat n a doua parte a lunii martie. Nou din zece antreprenori au resimit negativ criza economic, n timp ce 55% dintre managerii sau angajaii cu studii superioare au fost afectai. "Procentul va crete simitor n rndul angajailor cu studii superioare i nu numai n urma msurilor de reducere a salariilor n
6

Sursa: HotNews

sectorul bugetar", a declarat Mircea Kivu, director de operaiuni la Mercury Research. i persoanele care pentru moment nu au un loc de munc au resimit puternic impactul crizei, 95% dintre acestea fiind afectate. Pe de alt parte, 66% dintre romni sunt mai ngrijorai de situaia lor financiar dect n urm cu ase luni, procentul fiind mai mic dect n luna martie din 2009 (75%), dar situndu-se n continuare peste nivelul din noiembrie 2008, cnd apreau primele semneale crizei n Romnia i cnd doar jumtate (53%) i exprimau aceast temere."Principalele temeri sunt legate de imposibilitatea de a menine acelai stil de via ca n prezent (40%), de scderea veniturilor (39%) sau de nesigurana de a face fa cheltuielilor curente (38%). Temerile legate de imposibilitatea de a putea plti ratele sunt valabile pentru 15% dintre romnii cu vrsta peste 18 ani, iar 14% se tem ca nu vor mai putea face economii sau investiii ca n anii trecui", se mai spune n studiu. Legat de evoluia stabilitii financiare a bncilor n urmtorul semestru, ponderea celor care consider c situaia se va nruti a sczut fa de anul trecut, de la 61% la 40%.Peste un sfert dintre respondeni estimeaz c stabilitatea financiar a bncilor va rmnela fel n urmtorul semestru, iar 13% chiar c se va mbunti. Datele fac parte din studiul Financial CrisisMeter realizat de Mercury Research ncepndcu luna noiembrie 2008. Studiul a fost realizat n perioada 15 martie-1 aprilie 2010 pe un eantion de 1.177 respondeni cu vrsta peste 18 ani.(www.gandul.info)7 . Solutii pentru iesirea din criza
7

Sursa: www.gandul.info

O solutie pentru iesirea din criza: dezvoltarea durabila.


Toate tarile se afla acum in tranzitie la dezvoltare durabila. Criza care a zguduit toate sistemele financiare ale lumii in ultimii 2 ani este imboldul decare avea nevoie economia mondiala pentru a trece spre ceea ce specialistii numescdezvoltare sustenabila. In ultimii 30 de ani PIB-ul mondial s-a dublat, dar crestereaeconomica inregistrata a avut la baza utilizarea nerationala a resurselor, care s-auimputinat dramatic. Ritmul actual al cresterii nu mai poate fi mentinut, iar o solutie probabila pentru iesirea din impas este dezvoltarea durabila. "Toate tarile se afla acum inasa zisa tranzitie la dezvoltare durabila, de consum redus de carbon si de aplicare atehnologiilor verzi", afirma Gheorghe Zaman, directorul Institutului de Economie Nationala (IEN). Dezvoltarea durabila urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi. Masurile in sine vizeaza cresterea profitului prin scaderea considerabila a cheltuielilor de regie, de productie si de transport, pe scurt "sa obtii mai mult cu resurse mai putine". Concret este vorba de: limitarea costurilor prin reducerea consumului de energie, asigurarea unor sisteme, productie si de transport mai eficiente, folosirea materiilor prime la maximum si reducerea pierderilor de orice fel

Daca luam aceste precepte si le aplicam in cazul unei companii, ele pot sa conduca la economii importante. Ce poate face statul? Ce trebuie sa faca sectorul privat? Calin Georgescu, directorul executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila si expert ONU in protectia mediului, considera ca principiile dezvoltarii durabile aplicate in managementul unei firme, o poate scoate dintr-un impas financiar. La nivel macro, acest lucru ar putea conduce la iesirea din criza a economiei. "Este o solutie la nivel mondial.Ideea este sa consumam din ce in ce mai putine resurse, cu valoare adaugata din ce in ce mai mare", arata expertul Calin Georgescu. Orientarea spre dezvoltare durabila a business-ului romanesc este naturala in conditiile in care profitul ramane la fel sau creste- in timp ce cheltuielile scad. Dar pentru asta este nevoie si de o mana de ajutor din partea statului. Expertul in mediu,Alex Bara traseaza cateva masuri pe care statul ar trebui sa le ia:

Recuperarea unui procent stimulativ din taxele si impozitele firmelor care investesc in resurse alternative de energie sau care obtin reduceri semnificative de emisii in raport cu un an etalon realist; Recuperarea unui procent stimulativ din taxele si impozitele firmelor care se bazeaza pe achizitii verzi; Recuperarea unui procent stimulativ din taxele si impozitele firmelor care reducsemnificativ cantitatile de deseuri generate; Executarea silita a datoriilor statului catre sectorul privat, actualmente neexistand o lege a falimentului de stat/institutii de stat; Prefinantare de 15-30% pentru cei care vor sa acceseze fonduri europene sau care au accesat deja; Accesul simplificat la banii UE si modificarea legii achizitiilor publice pentru stimularea accesului si nu elaborarea de piedici ingenioase/exclusiv clientelare/exclusiv la pretul cel mai scazut (paguboase mediului de afaceri) pentru restrictionarea firmelor; Neimpozitarea profitului reinvestit in domenii durabile cu impact pozitiv asupramediului( indicatori masurabili).

"Dezvoltarea durabila lucreaza cu obiective nationale pe termen lung, insa pentru aajunge la acestea trebuie sa stabilim si sa indeplinim obiective pe termen mediu si scurt,care deriva din cele pe termen lung si trebuie sa fie conforme cu realitatile Romaniei. Incalitatea pe care o detin de Presedinte al Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabila vreausa va aduc la cunostinta ca, tot mai mult, comunitatea internationala este preocupata degasirea unui model de dezvoltare economica care sa tina cont de trecerea spre o economie verde, prin implementarea unor modele de consum si productie durabile", declaraMinistrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely. Acesta mai arata ca odata implementata, dezvoltarea durabila nu doar rezolva dificultatile actuale ale economiei, ci o si imunizeaza. "Dezvoltarea durabila necesita o adaptare continua a societatii si economiei, in scopul de a permite o mai buna gestionare a crizelor viitoare, fiind privita ca o oportunitate, o solutie pentru a nu ne mai confrunta in viitor cu asa ceva. Firmele ce vor sa fie performante in viitor vor trebui nu numai sa serezume la conformarea la legislatia si reglementarile obligatorii in domeniu, ciplanurile de management vor trebui sa fie orientate pe o productie si un consumdurabil, pe excelenta in domeniul mediului", a declarat ministrul mediului.

Firmele din Romania (cu exceptia celor straine care aplica politicile adoptate la nivel de grup) sunt insa doar la nivel de intentie orientate spre dezvoltare durabila. "Marea problema este cea a implementarii. Nu e suficient sa avem o strategie de dezvoltaredurabila, trebuie sa o punem in aplicare.", considera Gheorghe Zaman, directorul Institutului de Economie Nationala (IEN). In Romania dezvoltarea durabila in cadrul companiilor este analizata de Green BusinessIndex (GBI), proiect realizat de Asociatia Green Revolution si Ministerul Mediului.Conform raportului GBI, 87% dintre societatile inscrise in index au elaborat ostrategie de dezvoltare durabila. Prima etapa de implementare este constientizarea ecologica a angajatilor.GBI arata insa ca numai 66% dintre companii au demaratprograme de informare, instruire si evaluare in acest sens. A te dezvolta durabil insemna mai multa competitivitate, eficienta si profit. Asta inseamna ca firmele romanesti pierd acum din competitivitate in raport cu firmele din restul UE si din lume.Analistul economic Ilie Serbanescu este de parere ca firmele in acest moment nu suntinteresate de dezvoltarea durabila tocmai pentru ca se afla intr-o situatie financiara dificila si nu vad in aceasta drumul de iesire din blocaj. Calin Georgescu, directorul executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila si expert ONU in protectia mediului considera ca este foarte greu sa aplici masuri de dezvoltare sustenabila inconditiile lipsei unor politici coerente. "Eu am vazut multe firme care aplica principiiledezvoltarii durabile la nivel economic, foarte bine chiar. Isi eficientizeaza costurile, isi eficientizeaza actiunile, discuta de energie verde, discuta de concept, dar in moment ce telovesti de birocratia imensa impusa de stat si de taxele si impozitele actuale eforturile sunt zadarnice", explica in continuare Calin Georgescu. Pe de alta parte, directorul IEN, Gheorghe Zaman crede ca lipsa politicilor coerente are oexplicatia foarte simpla: "Principalul impediment in aplicarea masurilor de dezvoltare sustenabila in Romania este reprezentat de lipsa cunoasterii temeinice a conceptului.Dezvoltarea durabila este o necesitate in general pentru dezvoltarea oricarei economii,dar mai ales pentru economia Romaniei. Faptul ca nu se stiu in suficienta masura principiile dezvoltarii durabile in Romania de cei din palierul decizional este regretabil.In fapt, dezvoltarea durabila trebuie sa fie un reper pentru iesirea din criza."

Care este cea mai scurta cale catre dezvoltarea sustenabila? Expertul in energie si mediu Dr. Ionut Purica, considera ca ce facem acum este mai important decat ce facem pe termen lung. "Dintre toate masurile pe care o firma sau ocompanie le poate lua pentru a iesi din criza - cele mai simple sunt cele legate dereducerea pierderilor, cresterea eficientei utilizarii resurselor, reutilizarea deseurilor.Deci, vorbim despre dezvoltare durabila".

Dr. Ionut Purica crede ca "lanturile de mari de magazine pot sa inceapa sa discutesistematic despre valorificarea deseurilor, a ambalajelor, pot sa isi optimizere depozitele pentru un consum de energie mai mic, pot sa sorteze deseurile si sa le foloseasca drept combustibil pentru mici centrale electrice sau termice in functie de necesitati". Dan Ostahie, presedintele celui mai mare lant de retail de electronice, electrocasnice si IT&C, Altex, spune ca dezvoltarea durabila ajuta afacerea sa se mentina in zona de profitabilitate."Consumul redus de energie e preocuparea clara a tuturor producatorilor, iar noi am incercat sa folosim cat mai mult LED-uri. La Brasov avem un magazin care este iluminatexclusiv cu LED-uri. Investitia initala, comparativ cu sistemul clasic, a fost de 5-7 orimai mare, dar se reduce atat consumul de energie cat si costurile de mentenanta caresunt mult mai mici. Din pacate nu se pot schimba becurile clasice cu niste corpuri de iluminat cu LED, asa direct. Trebuie schimbata toata instalatia. Si e mai ieftin sa faci un magazin nou cu noua tehnologie direct" a declarat Dan Ostahie. O alta companie care a aplicat principiile dezvoltarii sustenabile este Danone. In 2009compania care a adoptat si aplicat cele mai multe politici de dezvoltare sustenabila si saclasat pe locul I in categoria dezvoltare sustenabila in cadrul topului companiilor verzi,"Green Business Index". Detinatoare a unui sistem de management al mediului certificat in conformitate cu standardul SR EN ISO 14001, Danone Romania a adoptat o serie demasuri pentru protectia mediului, in plus fata de cele impuse de legislatia de mediu. Prin eficientizarea productiei, Danone Romania a redus deja cu 10% energia consumata, iar beneficiile financiare au fost pe masura. Laurentiu Tulvan, directorul industrial al companiei, declara: "Consumul energetic pe tona de produs finit s-a redus de la 440 la400 kWh/tona. La fel si la apa, s-a redus consumul de la 3,6 la 3,4 m3/tona. Si pierderileau fost reduse cu 10% - de la 2,1 procente, in anul trecut, pana la 1,85%, in acest an. In bani, cu cele 2 masuri (de reducere a consumului de energie si de reducere a pierderilor)s-a facut o economie de 900.000 de lei intr-un an de zile". Masurile nu au fost foartecostisitoare. "S-au facut niste optimizari a planului de productie, a folosirii utilajelor nu modificari tehnice, pur si simplu s-a stabilit cand se pornesc si cand se opresc niste utilaje, cum se inlantuiesc sarjele pe anumite linii - si interventii preventive la utilaje,lucru care a redus pierderile in timpul functionarii". Pentru reduceri mai importante suntnecesare niste investitii financiare. "Corpurile de iluminat se vor schimba cu altele mai eficiente. De exemplu neoanele existente de clasa B vor fi schimbate cele cu cele de clasa A. In principiu, in loc de 2 lampi se va pune un corp cu un singur neon, dar care are o oglinda mai performanta in spate si consumul va fi redus cu 50%, pastrand aceeasicantitate de lumina", arata Laurentiu Tulvan. 2 in 1

Fie ca e vorba de economia unei tarii sau a intregii lumi - clar este necesara oschimbare a opticii in sectorul de business dar si in politicile guvernamentale. Crizaeconomica si financiara a fost generata de modelul actual de piata, un model care trebuieregandit din temelii. Solutia ar putea veni de la un nou sistem, sustenabil si orientat spre progresul pe termen lung al societatii umane. Oportune si necesare, masurile dedezvoltare durabila sunt deja puse in aplicare de tot mai multe companii din intrega lume.Dezvoltarea durabila poate reprezenta o solutie 2 in 1 si pentru problemele mediului atat natural cat si de afaceri din Romania. Conditiile care trebuie indeplinite simultan ramaninsa: existenta politicilor orientate spre dezvoltarea sustenabila si deschidereacompaniilor catre consum si o productie durabila.8 Economia nu poate creste fara capital extern si ar fi intrat in faliment in lipsa imprumutului de la Fondul Monetar International (FMI), a afirmat recent LucianCroitoru, consilier al guvernatorului BNR. "Din nefericire, Romania nu e in stare sa produca destule economii in interiorpentru a asigura o crestere in jurul potentialului. Fara capitalurile din exterior,Romania ar creste semnificativ sub potential", a precizat reprezentantul BNR,potrivit Mediafax. Analistii eFin.ro sunt ceva mai sceptici in ceea ce privestepotentialul de crestere al PIB si il vad pe acesta legat intrinsec de finantareainterna, nu de capitalurile straine. De altfel, in anii anteriori, in special in perioada2005-2007 cand fluxurile financiare externe erau deosebit de puternice, valuta nu aputut fi atrasa in sistemul productiv ceea ce noi consideram potentialul de crestereal Romaniei si implicit a generat aprecierea exagerata a monedei nationale pefondul dobanzilor prea mari prin care BNR si bancile comerciale au atras acestelichiditati. Pe de alta parte, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, considera ca finantarea deficitelor structurale ale Romaniei intampina dificultati din ce in ce mai evidente, tendintele acestor dezechilibre ridica ingrijorari si se contureaza conflicte sociale. "Si toate acestea pot sa fie preludiul unui cerc vicios, care se manifesta prin neincredereasi retinerea pietelor de a finanta anumite costuri si, in ultima instanta, poate sa apara si evitarea finantarii", a afirmat guvernatorul bancii centrale. i analistii eFin.ro sunt de parere ca solutia iesirii din criza este reluarea creditarii catre sistemul corporativ din Romania, pentru a facilita ruperea acestui cerc vicios.9 Cum depasim cercul vicios al recesiunii? Cosea spune ca, in primul rand, trebuie saevitam modelul de dezvoltare economica din anii "Epocii de Aur ai consumului"."Avem nevoie de o crestere economica sanatoasa, nu speculativa, cum am avut pana acum. Asta inseamna, in primul rand, productie industriala competitiva", afirmaCosea.
8 9

Sursa: www.gbindex.ro Sursa: www.efin.ro

Analistul Cristian Dinulescu crede ca Guvernul trebuie sa stimuleze, in primul rand, industriile novatoare, tehnologia. "In prezent, economia romaneasca este una detip manufacturier. Trebuie sa insistam pe noile tehnologii, pe inovatie", spune analistul. Potrivit expertilor, agricultura trebuie sa devina un alt obiectiv important pentruRomania, mai ales in contextul cresterii business-ului alimentar la nivel mondial.Guvernul trebuie sa isi axeze eforturile pe construtia de infrastructura, de la cea rutiera, la feroviar si aerian, iar solutia cea mai buna o reprezinta parteneriatele public-private. "In Romania este atat de mult de construit, incat ne-am putea asigura avansul economic cel putin 10-15 ani de acum incolo", afirma consultantul economic Bogdan Baltazar .In privinta sectorului bugetar, expertii mizeaza, printre altele, pe privatizarea marilorcompanii de stat si pe informatizarea sistemului public de taxe si impozite. Mircea Cosea avertizeaza ca modelul economic din prezent, ce pune miza pe exporturi, s-ar putea dovedi o adevarata capcana, avand in vedere evolutia imprevizibila a economiei internationale. 10

10

Sursa: www.dailybusiness.ro

Capitolul V. Concluzii
Somaj dublat in ultimele doua luni, noi disponibilizari si nici o crestere salariala aceasta este una dintre ultimele concluzii privitoare la criza economica din Romania. Nici previziunile nu arata mai incurajator, din moment ce companiile anunta ca nu vor existacresteri salariale in2009. Criza economica a adus peste 50.000 de disponibilizari in mediul privat in octombrie si noiembrie, ceea ce inseamna o dublare a numarului de someri pentru ultimele doua luni. Aceasta este parerea reprezentantul intreprinderilor mici si mijlocii(IMM), Ovidiu Nicolescu, care a declarat pentru NewsIn ca a aparut o situatie de stagnare, blocari de investitii si o scadere semnificativa a comenzilor la export.. Astfel, in urma disponibilizarilor numarul somerilor din mediul privat a crescut la 150.000 de persoane, cele mai afectate domenii fiind industriile textila,chimica, mecanica si cea a mobilei. Judetele cel mai lovite de criza economica sunt, conformdatelor institutiei conduse de Nicolescu, cele din nordul Moldovei, in special Botosani si Suceava. In aceasta perioada mai multe companii din tara, inclusiv IMM-uri au anuntat disponibilizari dar si trimiterea angajatilor in somaj tehnic din cauza crizei economice. In pluscompaniile din mediul privat au anuntat ajustarea politicilor salariale, dupa ce anuntasera pentru anul viitor cresteri de peste 10 procente. Astfel, "multe companii se vor confrunta cu o 'inghetare a salariilor - salary freeze', ceeace inseamna ca fie nu vor creste deloc salariile, fie vor fi majorate doar cu un procent suficient demare incat sa acopere rata inflatiei", dupa cum cum spune Geanina Rindasu, specialist in cadrul Monday Insight Consulting, partenerul Hewitt Associates, citata de Ziarul Financiar. Conform specialistilor din domeniu, cresterile salariale in firmele din sectorul privat sevor situa in 2009 aproape de 0, suferind astfel o corectie importanta fata de cele 10 procente prognozate de catre firmele respective. In prezent majoritatea companiilor isi reanalizeaza politica salariala, spune Ruxandra Stoian, director servicii de consultanta in resurse umane in cadrul companiei de consultanta si audit PricewaterhouseCoopers (PwC) Romania, citata de Ziarul Financiar.

Astfel, in cazul in care compania va infrunta dificultati financiare, cresterile salariale vor fi limitate sau vor atinge chiar nivelul zero pentru toti angajatii, altfel cresterile fiind mai micide 10%. De asemenea, din declaratiile specialistilor in resurse umane rezulta ca firmele ar puteacreste salariile doar pentru angajatii care se dovedesc cei mai performanti si numai in asa felincat aceste cresteri sa acopere inflatia, care, pentru 2009, a fost prognozata de catre Banca Nationala la 4,5%. Guvernul apreciase in proiectul de buget adoptat pentru anul viitor un salariumediu brut de peste 500 de euro si o crestere a acestuia cu aproape 10 procente fata de acest an.

BIBLIOGRAFIE
1. Sterian Dumitrescu - Economie mondiala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1989 2. Ch. R. Morris, Criza economica si profetii ei, Editura Litera, 2010 3. Alex. D. Albu -Cooperare economica internationala, Ed. Expert, Bucuresti, 1994 4. Ionescu Nicolae -Saracii lumii saraci, Ed. Politica Bucuresti, 1988 5. Puiu Alexandru - Relatii economice internationale, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1983 6. Management in afacerile economice internationale, Ed. Independenta economica, 1992 7. Costin Murgescu -Criza economica mondiala, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1986 8. Cristina Peicuti, Lumea in criza-erorile sistemului, Editura Polirom, 2008 9. Adrian Vasilescu, Biletul de iesire din criza, Editura Curtea Veche, Colectia Profit, 2011 10. http://www.logec.ro/criza-economica/ 11. http://www.wall-street.ro/articol/International/111343/CRIZA-DATORIILOR-LideriiUE-cauta-solutii-pentru-salvarea-Europei-Update-4.html 12. http://www.wall-street.ro/top/International/114537/cum-va-evolua-economia-europei-in2012.html 13. http://www.ziare.com/articole/criza+economica 14. http://www.newschannel.ro/listare-taguri/criza-economica/ 15. http://www.transport-business.ro/articol/Masuri-prioritare-pentru-depasirea-crizeieconomice-din-Romania-2168 16. http://www.presaonline.com/search/index/?q=criza+ 17. http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/

18. http://www.ziare.com/afaceri/insolventa/vezi-cate-firme-au-dat-faliment-in-2010-coface1090477 19. http://www.bloombiz.ro/business/ 20. http://mojob.businesslive.ro/ro/articole-detalii/ 21. http://www.ziarulfaclia.ro 22. http://www.editiaspeciala.com/Social/ 23. http://www.ziare.com/economie/criza-economica-romania/ 24. http://www.gandul.info/financiar/ 25. http://businessday.ro/ 26. http://gandeste.org/politica/ 27. http://fsanp.ro/index.php/ 28. http://businessday.ro/ 29. http://www.bizcity.ro/stiri/