CONTRACTUL DE MANDAT

Cuprins
0 1.1. Introducere
1 1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
2 1.3. Conţinutul unităţii de învăţare
1.3.1. Contractul de mandat – notiune/ regim juridic general
1.3.2 Mandatul cu reprezentare- caractere juridice
1.3.3.Conditiile de validitate ale contractului de mandat:
1.3.3.1. capacitatea;
1.3.3.2. obiectul contractului.
1.3.4 Forma si intinderea mandatului
1.3.5. Durata si dovada mandatului
1.3.6.Efectele contractului de mandat
1.3.6.1. Efectele intre parti
1.3.6.2. Efectele fata de terti
1.3.7. Incetarea mandatului
1.3.8. Mandatul fara reprezentare
1.4. Îndrumar pentru autoverificare

1.1. Introducere

Prin adoptarea noului Cod civil, legiuitorul îşi propune să

creeze un cadru legislativ modern care să corespundă cerinţelor şi
realităţilor societăţii actuale şi care să răspundă nevoilor de reformare a
instituţiilor fundamentale ale dreptului civil. De asemenea, noul Cod
civil dă posibilitatea persoanelor fizice şi juridice să-şi diversifice
raporturile juridice, să le flexibilizeze şi să le dinamizeze, precum şi
să le organizeze în raport cu cerinţele lumii în care trăim şi ale lumii
de mâine.
Noul Cod civil aduce în prim plan o schimbare
fundamentală în materia contractelor în general, instituind
contractelor civile şi comerciale un regim juridic comun, urmare a
abrogării Codului Comercial, ceea ce a determinat includerea unui
număr mare de contracte, printre care şi contractele care până în
prezent au cunoscut consacrare numai în materie comercială, cum ar
fi contractul de comision, de transport, de consignaţie, de expediţie,
precum şi cele care anterior făceau parte din categoria celor
nenumite, creaţii ale practicii judiciare şi literaturii de specialitate.
Contractele speciale constituie un punct de legătură între
teoria generală a obligaţiilor care constituie dreptul comun în materie
de contracte şi care stabileşte regulile generale de formare şi de
executare a contractelor şi contractul individual care leagă două sau
mai multe persoane în mod concret.
Se poate identifica o corespondenţă şi o interdependenţă
reciprocă între contractele speciale şi teoria generală a obligaţiilor, în
sensul că dreptului contractelor speciale i se aplică, în măsura în care
nu există norme specifice, regulile generale referitoare la condiţiile de
validitate ale contractelor, respectiv consimţământ, capacitate, obiect şi
cauză, precum şi cele referitoare la interpretarea clauzelor contractuale
sau încheierea, executarea şi stingerea contractelor.
Normele care reglementează contractele au caracter
supletiv, dispozitiv şi nu imperativ, astfel încât părţile contractante
pot deroga de la ele, fixând prin convenţia lor alte reguli. Deci
autonomia voinţei părţilor le permite să stabilească în deplină
libertate condiţiile în care se încheie, se execută sau se stinge
contractul.
Cu toate acestea, libertatea contractuală este limitată, legiuitorul
instituind norme imperative pe care părţile contractante sunt obligate să
le respecte, în vederea protejării ordinii publice şi moralei.

1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de

învăţare

Obiectivele unităţii de învăţare:

– definirea contractului de mandat;

– prezentarea teoretică a structurii, caracteristicilor, esentei si
conceptelor juridice legate de contractul de mandat;
– adoptarea unor noţiuni teoretice de drept care să le
folosească viitorilor juristi in desfasurarea activitatii;
– însuşirea unor cunoştinţe referitoare la rolul, locul şi
aplicarea in practica a contractului de mandat.

Competenţele unităţii de învăţare:

– studenţii se vor familiariza cu un vocabular juridic adecvat

desfasurarii activitatilor juridice;
– dezvoltarea unor abilităţi practice de a utiliza instrumentele
juridice în activitatea desfasurata;
– deprinderea cu profesii ce presupun un ansamblu de tehnici,
de priceperi, abilităţi şi un sistem de relaţii intra şi interorganizaţional;
– dezvoltarea unor abilitaţi de a utiliza institutiile juridice
pentru realizarea obiectivelor profesionale;
– dezvoltarea unor abilităţi de comunicare, control şi evaluare;
– dezvoltarea unor abilităţi de adaptare a activităţii în funcţie
de nevoile şi dorinţele clienţilor.

Timpul alocat unităţii: 3 ore

1.3. Conţinutul unităţii de învăţare

1.3.1. CONTRACTUL DE MANDAT

Notiune. Regim juridic general

De regula, un act juridic se incheie pentru a produce efecte fata

de persoanele care au luat parte la incheierea sa. Uneori, persoana
care negociaza si incheie contractul nu o face pentru ea insasi,
contractul producand efecte pe seama unei persoane absente la
incheierea acestuia.
Asadar, mandatul este contractul prin care o parte, numita
mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe
seama celeilalte parti, numita mandant (Art.2009 C. civ).
In general, mandatul se constituie prin acordul partilor, dar
uneori poate fi generat de lege (art.345 C.civ. instituie prezumtia de
mandat reciproc intre soti).
Reprezentarea este un element fundamental al mandatului, desi
poate fi dat si fara reprezentare.
Mandatul cu reprezentare este contractul prin care o parte
numita mandatar se obliga sa incheie unul sau mai multe acte
juridice pe seama celeilalte parti numite mandant.
Mandatul fara reprezentare este contractul in temeiul caruia o
parte, numita mandatar, incheie acte juridice in nume propriu, dar pe
seama celeilalte parti, numite mandant, si isi asuma fata de terti
obligatiile care rezulta din aceste acte, chiar daca tertii aveau
cunostinta despre mandat (art. 2039 C. civ.).
Mandatul fara reprezentare (contractul de prete-nom) este o
forma a simulatiei prin interpunere de persoane.
Contractul incheiat de reprezentant cu sine insusi, in nume
propriu, este anulabil numai la cererea reprezentatului, cu exceptia
cazului in care reprezentantul a fost imputernicit in mod expres in
acest sens sau cuprinsul contractului a fost determinat astfel incat sa
excluda posibilitatea unui conflict de interese (art.1304 C.civ.).
Aceeasi prevedere se aplica si in cazul dublei reprezentari.
Dubla reprezentare este actul incheiat de mandatar cu sine insusi
sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta, si este anulabil
pentru dol prin reticenta. In cazul mandatului in interes comun,
mandatarul face un act juridic atat in numele si interesul
mandantului, cat si in numele si interesul sau personal, mandatul
fiind valabil (ex. mandatarul si mandantul sunt coproprietari ai unui
bun, pe care au decis sa il vanda).

1.3.2. Caracterele juridice ale contractului de mandat

Contractul de mandat prezinta urmatoarele caractere juridice:

a) este consensual, luind nastere prin simplul acord de vointa al
partilor.
b) este cu titlu gratuit sau oneros.
Mandatul dintre doua persoane fizice se prezuma a fi cu titlu
gratuit. Cu toate acestea, mandatul dat pentru acte de exercitare a
unei activitati profesionale se prezuma a fi cu titlu oneros [art. 2010
alin. (1) C. civ.].
Mandatul cu titlu oneros se aseamana cu contractul de munca si
cu contractul de antrepriza de servicii.
Deosebirea dintre ele consta in faptul ca, in timp ce obiectul
principal al mandatului il constituie incheierea de acte juridice cu
tertii, iar mandatarul este de regula reprezentantul mandantului,
obiectul contractelor de munca si respectiv, de antrepriza de servicii
sunt faptele materiale si intelectuale prestate pentru angajator
(respectiv, client), iar salariatul, respectiv antreprenorul, nu au
calitatea de reprezentanti ai angajatorului (respectiv, clientului),
afara de cazul in care dreptul de reprezentare nu le-a fost dat anume.
c) este un contract intuitu personae, fiind incheiat in considerarea
persoanei mandatarului;
d) este unilateral (cand este cu titlu gratuit) sau bilateral (cand este
cu titlu oneros).

1.3.3.Conditiile de validitate ale contractului de mandat

1.3.3.1.Capacitatea partilor
In cazul reprezentarii contractuale, atat mandantul, cat si
mandatarul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia actul pentru care
reprezentarea a fost data.
Mandatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina.
Mandantul trebuie sa aiba capacitatea necesara pentru a contracta
el insusi actul juridic pentru care l-a imputernicit pe mandatar.
Trimisul sau mesagerul, nefiind parti in contractul de mandat,
trebuie sa aiba doar discernamantul necesar pentru activitatea
indeplinita.
1.3.3.2.Obiectul contractului
Mandatul poate avea ca obiect numai incheierea de acte juridice
de catre mandatar, pe seama si in numele mandantului.
Obiectul mandatului trebuie sa indeplineasca conditiile generale
de validitate: sa fie determinat determinabil, sa fie licit si moral.
Nu pot face obiectul principal al mandatului faptele materiale.
Actele juridice intuitu personae nu pot fi incheiate prin mandatar
(ex.testamentul, casatoria).

1.3.4.Forma si intinderea mandatului

Mandatul poate fi incheiat in forma scrisa, autentica sau sub

semnatura privata, sau verbala. Acceptarea mandatului poate rezulta
si din executarea sa de catre mandatar (art.2013 c.civ.).
Mandatul dat pentru incheierea unui act juridic supus unei
anumite forme, trebuie sa respecte acea forma, sub sanctiunea
aplicabila actului insusi. Astfel, daca actul care urmeaza sa foe
incheiat de mandar este in forma autentica, procura trebuie sa fie
data si ea in forma autentica.
Imputernicirea pentru reprezentare sau inscrisul cre o constata se
numeste procura.
Conform art.2012 C.civ., dispozitiile referitoare la reprezentarea i
contracte se aplica i mod corespunzator contractului de mandat.
Procura data mandatarului este oferta de mandat facuta de
mandant si, totodata, inscrisul probatoriu al actelor pe care
mandatarul urmeaza sa le incheie. Pentru ca procura sa se
transforme in mandat, ea trebuie sa fie acceptata expres de
mandatar, sau trebuie pusa in executare de catre acesta (acceptarea
fiind tacita in acest ultim caz).
Mandatul tacit trebuie sa rezulte din imprejurari de fapt care sa
faca neindoielnica intentia de reprezentare a partilor.
Mandatul aparent este cel in care mandatarul a facut acte
juridice in numele mandantului, inainte de a cunoaste sau de a fi
putut cunoaste cauzele de incetare a mandatului, iar tertii
contracteaza cu aparentul mandatar, cu buna credinta, considerand
ca mandatarul actioneaza in baza mandatului acordat. In acest caz,
mandatul va produce efecte, din aceleasi ratiuni pentru care exista si
produce efecte mandatul fara reprezentare.
Daca mandatarul ratifica actelemandatarului aparent, acesta e va
transforma retroactiv in mandat. In caz contrar, cand mandatarul a
fost de rea-credinta, incheind acte desi cunostea cauzele de incetare
a mandatului, aceste acte nu vor produce efecte fata de mandant.
Mandatarul este obligat ca in cazul mortii, incapacitatii sau
falimentului mandantului, sa continue executarea mandatului, atunci
cand mandatul are ca obiect incheierea unor acte succesive in cadrul
unor activitati cu caracter de continuitate, daca aceasta activitate
este in curs de de desfasurare, cu respectarea dreptului de revocare
sau renuntare al partilor sau al mostenitorlor acestora (art.2030
C.civ).
Din punctul de verede al intinderii sale, mandatul poate fi:
- General – caz in caremandantul il autorizeaza pe mandatar
 sa efectueze numai acte de conservare si administrare
(art.2016 C. Civ.)
- Special – atunci cand mandantul il imputerniceste pe
mandar pentru una sau mai multe operatiuni juridice
determinate limitativ. Mandatarul are nevoie de un mandat
special pentru incheierea actelor de dispozitie.
Mandatarul trebuie sa incheie actele juridice in limitele puterii
sale de reprezentare, in caz contrar nu va produce efecte intre
mandant si tert. Totusi, daca prin comportamentul sau, mandatarul l-
a determinat pe tertul contractant sa considere ca mandatarul
actioneaza in limita puterilor conferite, mandantul nu se poate
prevala de lipsa puterii de reprezentare a mandatarului. Mandatarul
va raspunde, in acest caz, pentru depasirea limitelor mandatului.
Mandantul poate ratifica contractul incheiat in numele sau, cu
depasirea puterii de reprezentare.

1.3.5.Durata si dovada mandatului

Mandatul se incheie pe durata prevazuta de parti. Daca partile nu

au stipulat un termen, contractul de mandat inceteaza in 3 ani de la
incheierea lui (art.2015 C. Civ.)
Dovada mandatului se face prin inscrisuri (procura,
imputernicire); prin exceptie, dovada mandatului tacit se face prin
orice mijloace de proba permise de lege. In cazul mandatului tacit
executat, atat oferta, cat si acceptarea sunt dovedite prin faptul
executarii.
Noul Cod civil nu a mai reglementa institutia delegatiei din
vechiul Cod.

1.3.6. Efectele contractului de mandat

1.3.6.1. Efectele intre parti

Din contractul de mandat rezulta pentru mandatar urmatoarele
obligatii principale (art. 2017-2014 C. civ.):
a) Obligatia de a indeplini mandatul;
b) Obligatia de a da socoteala;
c) Obligatia de raspundere pentru faptele persoanei
substitutite in executarea contractului.
Mandatarul trebuie sa execute mandatul, incheind actele
juridice pentru care a fost imputernicit, in limitele mandatului
acordat.
Mandatarul se poate abate de la instructiunile primite, daca ii este
imposibil sa il anunte in prelabil pe mandant si se poate prezuma ca
acesta ar fi aprobat abaterea daca ar fi cunoscut imprejurarile ce o
justifica. In acest caz, mandatarul este obligat sa anunte de indata
mandantul cu privire la modificarile intervenite.
De asemenea, mandatarul este obligat sa anunte mandantul
despre imprejurarile aparute ulterior incheierii mandatului si care
pot determina revocarea sau modificarea acestuia (art.2018 C.civ.)
Obligatia de a executa mandatul este o obligatie de diligenta si nu
de rezultat.
 Daca mandatul este cu titlu oneros, raspunderea mandatarului va
fi apreciata dupa tipul abstract al omului prudent si diligent.
Diligenta ceruta mandatarului este apreciata cu mai putina
rigurozitate daca mandatul este cu titlu gratuit (culpa levis in
concreto).
Mandatarul va raspunde pentru intreaga paguba cauzata
mandantului prin neexecutarea sau executarea defectuoasa a
obligatiei. El nu va raspunde insa pentru neexecutarea obligatiilor
de catre tert, cu exceptia cazului in care alegerea tertului se
datoreaza culpei sale.
Mandatarul este tinut sa dea socoteala despre gestiunea sa si
sa remita mandantului ceee ce a primit in temeiul imputerniciri sale,
chiar daca ceea ce a primit nu er fi fost datorat mandantului.
Mandatarul este obligat sa conserve bunurile primite cu ocazia
executarii mandatului, pe durata detinerii acestora.
Dreptul mandantului de a cere retituirea sumelor de bani incasate
de mandatar, dar nerstiuite se prescrie intr-un termen de 3 ani, care
curge de la data incetarii contractului prin executarea lui.
Mandatarul este tinut sa indeplineasca personal mandatul, cu
exceptia cazului in care mandantul l-a autorizat in mod expres sa-si
substituie o alta persoana in executarea in tot sau in parte a
mandatului (art.2023 C.civ.).
Daca substituirea nu a fost autorizata de mandant,
mandatarul raspunde pentru actele persoanei pe care si-a
substituit-o ca si cum le-ar fi indeplinit el insusi.
Daca substituirea a fost autorizata, mandatarul nu raspunde decat
pentru diligenta cu care a ales persoana care l-a substituit.
In toate situatiile, mandatarul are actiune directa impotriva
persoanei pe care mandatarul si-a substituit-o.
Mandatul conferit mai multor persoane pentru a lucra impreuna
nu are efect, in absenta unei stipulatii contrare, daca nu a fost
acceptat de catre toate aceste persoane. In lipsa de stipulatie
contrara, mandatarii raspund solidar fata de mandant daca s-au
obligat sa lucreze impreuna (art.2022 C.civ.).

Principalele obligatii ale mandantului rezultate din contractul

de mandat sunt (conform art. 2025-2029 Cod civ.):
a) Obligatia de despagubire a mandatarului pentru
cheltuielile facute;
b) Obligatia de plata a remuneratiei, daca contractul este
cu titlu oneros.
In lipsa unei conventii contrare, mandantul este obligat sa una la
dispozitia mandatarului mijloacele necesare executarii mandatului
(art.2025 C.civ.).
Mandantul va restitui mandatarului cheltuielile rezonabile
avansate de acesta din urma pentru executarea mandatului,
impreuna cu dobanzile legale aferente, calculate de la data efectuarii
cheltuielilor.
Mandantul trebuie sa repare prejudiciul suferit de mandatar in
executarea mandatului, daca acest prejudiciu nu provine din culpa
mandatarului (art.2026 C.civ.).
 Daca mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa
plateasca mandatarului remuneratia, chiar si in cazul in care, fara
culpa mandatarului, mandatul nu a putut fi executat. (art.2027
C.civ.)

1.3.6.2. Efectele contractului de mandat fata de terti

a) Intre mandant si terti se creeaza raporturi juridice
directe; actele juridice nu vor obliga pe mandant
daca au fost facute cu depasirea limitelor de
reprezentare, cu exceptia cazului in care sunt
ratificate de catre mandant.
b) Intre mandatar si terti nu se creeaza raporturi
juridice.
Actul incheiat de mandatar cu tertii se considera a fi incheiat de
insusi mandantul. In consecinta, toate efectele legale ale actului
incheiat de mandatar cu tertul in limitele imputernicirii primite se
produc in persoana mandantului.
Actele mandatarului care depasesc limitele imputernicirii primite
nu il obliga pe mandant daca nu sunt ratificate expres sau tacit,
ratificarea valorand retroactiv mandat. Ratificarea trebuie sa
respecte formele cerute de lege pentru incheierea valabila a actului.
Dreptul de a ratifica se transmite mostenitorilor. Ratificarea are
efect retroactiv, fara a afecta insa drepturile tertilor dobandite intre
timp.
Mandantul nu raspunde pentru actele sau faptele ilicite
cauzatoare de prejudicii ale mandatarului, savarsite cu ocazia
indeplinirii mandatului, acestea fiind in afara mandatului acordat.
Contractul de mandat nu creeaza raporturi juridice intre
mandatar si terti, pentru ca mandatarul contracteaza in numele
mandantului. Mandatarul raspunde insa pentru prejudicile aduse
tertilor, daca nu a avut imputernicire sau a depasit limitele
mandatului, iar tertii s-au increzut, cu buna-credinta, in incheierea
valabila a contractului (art.1310 C.civ.).

1.3.7. Incetarea mandatului. Efectele incetarii.

Mandatul inceteaza in cazurile generale de incetare a

contractelor (ex. executarea obligatiilor, expirarea termenului,
pieirea bunului in legatura cu care s-a acordat mandatul, acordul
partilor etc.), precum si in cazurile specifice prevazute de
art.2030 C.civ.:
a) Revocarea mandatului de catre mandant;
b) Renuntarea mandatarului;
c) Moartea, incapacitatea sau falimentul uneia dintre parti.

Mandantul poate revoca oricand mandatul acordat, indiferent de

forma in care a fost incheiat contractul si chiar daca a fost declarat
irevocabil (art. 2031 C.civ.).
Imputernicirea data noului mandatar pentru aceeasi afacere
revoca mandatul initial.
 Cand partile au declarat mandatul irevocabil, revocarea se
considera a fi nejustificata daca nu este determinata de culpa
mandatarului sau de un caz fortuit ori deforta majora (art.2032
C.civ.)
Daca procura a fost data in forma autentica notariala, in vederea
informarii tertilor, notarul public caruia i se solicita sa autentifice
revocarea procurii respective, este obligat sa transmita revocarea
catre Registrul national notarial, tinut in format electronic, potrivit
legii. De asemenea,notarul public care autentifica actul pentru care
s-a acordat procura, are obligatia verificarii in Registrul national
notarial a potentialei revocari a acesteia.
Mandatarul poate renunta oricand la mandat, notificand
mandantului renuntarea sa (art.2034 C.civ.).
Renuntarea la mandt nu poate fi decat expresa.
In caz de deces, incapacitate sau faliment a unei dintre parti,
mostenitorii sau reprezentantii acesteia au obligatia de a informa de
indata cealalata parte (art.2035 C.civ.). in toate cazurile, mandatarul
sau mostenitorii ori reprezentantii sai sunt obligati sa continue
executarea mandatului, daca intarzierea aesteia risca sa puna in
pericol interesele mandantului sau ale mostenitorilor sai.
Mandatul judiciar nu inceteaza prin moartea celui care l-a
acordat, ci subzista pana la retragerea sa de catre mostenitorii
mandantului (art.87 C.pr.civ.).
Mandatul inceteaza prin punerea sub interdictie a oricareia
dintre parti. Mandatul judiciar nu inceteaza daca mandantul a
devenit incapabil, ci subzista pana la retragerea sa de catre
reprezentantul legal al incapabilului.
Falimentul oricareia dintre parti produce incetarea mandatului.
Incetarea mandatului are ca efect incetarea puterii de
reprezentare a mandatarului. La incetarea puterilor incredintate,
mandatarul este obligat sa restituie mandantului inscrisul care
constata existenta excestor puteri. Dupa incetarea mandatului,
mandatarul este obligat sa dea socoteala despre gestiunea sa si sa
predea mandantului orice acte sau bunuri primite in executarea
mandatului. De asemenea, inceteaza dreptul de a-l mai reprezenta
pe mandant si de a mai incheia acte juridice in numele acestuia.

1.3.8. Mandatul fara reprezentare (contractul de interpunere,

contractul de prete-nom))
Mandatul fara reprezentare este contractul in care o parte –
mandatarul, incheie acte juridice in nume propriu, dar pe seama
celeilalte parti, numite mandant, si isi asuma fata de terti obligatiile
care rezulta din actele incheiate, chiar daca tertii aveau cunostinta
despre mandat (art.2039 C.civ.).
Contractul de prêt-nom este o simulatie prin interpunere de
persoana, indiferent daca tertul cunoaste sau nu simulatia, adica
faptul ca mandatarul nu lucreaza in realitate in nume personal.
Tertii nu au niciun raport juridic cu mandantul.
Contractul secret nu poate fi invocat de parti, de catre succesorii
lor universali, cu titlu universal sau cu titlu particular si nici de
creditorii instrainatorului aparent impotriva tertilor care,
intemeindu-se cu buna-credinta pe contractul public, au dobandit
drepturi de la achizitorul aparent.
Tertii pot invoca impotriva partilor existenta contractului secret,
atunci cand acesta le vatama drepturile (art. 1290 C.civ.)
Cu toate acestea, mandantul, substituindu-se mandatarului, poate
exercita drepturile de creanta nascute din executarea mandatului,
daca si-a executat propriile sale obligatii fata de mandatar (art.2040
C. civ.).
Existenta contractului secret nu poate fi opusa de parti
creditorilor dobanditorului aparent care, cu buna-credinta, au notat
inceperea urmaririi silite in cartea funciara sau au obtinut sechestru
asupra bunurilor care au facut obiectul simulatiei.
Conventia de interpunere de persoana nu este interzisa de lege,
deci este admisa de aceasta, dar in cazul in care ea a fost incheiata
in scopuri ilicite sau pentru a frauda legea (de exemplu,
mandantului i se interzice de lege sa faca actul si incearca sa il faca
prin persoana interpusa), ambele conventii (contractul de
interpunere si contractul incheiat de mandatarul ocult cu tertul) vor
fi nule absolut.
Codul civil reglementeaza trei varietati ale mandatului fara
reprezentare care intervin intre profesionisti si care erau
reglementate in trecut de codul comercial, si anume: contractul de
comision, contractul de consignatie si contractul de expeditie.
Contractul de comision este mandatul care are ca obiect
achizitionarea sau vanzarea de bunuri ori prestarea de servicii pe
seama comitetului si in numele comisionarului, care actioneaza cu
titlu profesional, in schimbul unei remuneratii numita comision (art.
2043 C civ.).
Prin elementele care il definesc, contractul de comision apare ca
o varietate a mandatului comercial, si anume un mandat comercial
fara reprezentare.
Contractul de consignatie este contractul prin care o parte,
numita consignant, incredinteaza celeilalte parti, numita
consignatar, anumite bunuri mobile pentru a fi vandute in nume
propriu, dar pe seama consignantului, la un prêt stabilit anticipat,
sau in lipsa la pretul curent al marfurilor de pe piata relevanta cu
obligatia consignatarului de a remite consignantului pretul obtinut
sau de a-i restitui bunul nevandut.
Contractul de consignatie este o varietate a contractului de
comision, si mai departe, o varietate a contractului de mandat fara
reprezentare.
O alta varietate a contractului de comision, si deci a contractului
de mandat comercial fara reprezentare, contractul de expeditie,
prin care expeditorul se obliga fata de comitent sa incheie in nume
propriu si in contul comitentului un contract de transport cu un
transportator si sa indeplineasca operatiunile accesorii expedierii, in
schimbul unui comision.
 1.4. Îndrumar pentru autoverificare

Sinteza unităţii de învăţare 4

Mandatul este contractul prin care o parte, numita mandatar, se obliga sa incheie
unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numita mandant (Art.2009 C.
civ).
Caracterele juridice: mandatul este un contract consensual, gratuit sau oneros, intuitu personae;
unilateral (cand este cu titlu gratuit) sau bilateral (cand este cu titlu oneros).
Mandatul poate fi incheiat in forma scrisa, autentica sau sub semnatura privata, sau verbala.
Mandatul poate fi general sau special.
Mandatul se incheie pe durata prevazuta de parti. Daca partile nu au stipulat un termen,
contractul de mandat inceteaza la 3 ani dupa incheierea lui.
Din contractul de mandat rezulta pentru mandatar urmatoarele obligatii principale (art. 2017-
2014 C. civ.):
a) Obligatia de a indeplini mandatul;
b) Obligatia de a da socoteala;
c) Obligatia de raspundere pentru faptele persoanei substitutite in executarea contractului.
Principalele obligatii ale mandantului rezultate din contractul de mandat sunt (conform art.
2025-2029 Cod civ.):
a) Obligatia de despagubire a mandatarului pentru cheltuielile facute;
b) Obligatia de plata a remuneratiei, daca contractul este cu titlu oneros.
Efectele contractului de mandat fata de terti
a) Intre mandant si terti se creeaza raporturi juridice directe; actele juridice nu vor
obliga pe mandant daca au fost facute cu depasirea limitelor de reprezentare, cu
exceptia cazului in care sunt ratificate de catre mandant.
Intre mandatar si terti nu se creeaza raporturi juridice.
Mandatul inceteaza in cazurile generale de incetare a contractelor (ex. executarea
obligatiilor, expirarea termenului, pieirea bunului in legatura cu care s-a acordat mandatul,
acordul partilor etc.), precum si in cazurile specifice prevazute de art.2030 C.civ.:
a) Revocarea mandatului de catre mandant;
b) Renuntarea mandatarului;
c) Moartea, incapacitatea sau falimentul uneia dintre parti.

Concepte şi termeni de reţinut: mandant, mandatar, mandat cu reprezentare, interpunere

de persoane, mandat fara reprezentare, mandat special, mandat general, revocarea mandatului,
titlu oneros, intuitu personae.

Întrebări de control şi teme de dezbatere

 1. Ce este contractul de mandat?
2. Care sunt caracterele juridice ale contractului de mandat?
3.Care sunt efectele contractului de mandat?
4.Ce obligatii are mandatarul?
5.Care este sanctiunea depasirii mandatului?
6. Care este durata contractului de mandat?
7. Cand inceteaza mandatul?

Teste de evaluare/autoevaluare:

1. Contractul de mandat este:

a) cu titlu oneros;
b) cu titlu gratuit;
c) cu titlu gratuit, numai daca s-a stipulat in contract;
d) cu titlu gratuit sau oneros.

2. Contractul de mandat este:

a.) Contractul prin care una dintre parti – mandatarul, se obliga sa faca diverse fapte juridice pe
seama celeilalte parti – mandatarul.
b) Contractul prin care una dintre parti – mandatarul, se obliga sa incheie unul sau mai
multe acte juridice pe seama celeilalte parti – mandatarul.
c) Contractul prin care una dintre parti – mandatarul, se obliga sa garanteze actele juridice ale
mandantului.

3. Mandatarul poate incheia acte juridice de dispozitie:

a) Numai in temeiul unui mandat special;
b) In temeiul unui mndat general;
c) In temeiul unui mandat conceput in termeni generali.
4. Procura sau imputernicirea data in scris mandatarului:
a) Trebuie sa fie intotdeauna autentica;
b) Trebuie sa fie autentica daca se da pentru constituirea unei ipoteci sau pentru schimbul
unui teren;
c) Reprezinta un act juridic bilateral.

5. Mandatarul raspunde pentru neindeplinirea mandatului:

a) numai in caz de dol, nu si pentru culpa;
b) pentru culpa levis in concreto, cand mandatul este cu titlu gratuit;
c) pentru culpa levis in concreto, in toate cazurile.

1. Mandatarul este raspunzator pentru faptele persoanei substituite:

a) Cand a fost autorizat sa-si substituie o alta persoana (fara aratarea acesteia) si el si-a
substituit o persoana cunoscuta ca incapabila sau de insolvabilitate notorie;
b) Cand a fpst autorizat sa-so substituie o persoana si el si-a substituit o alta persoana;
c) Cand a efectuat substituirea fara sa fi avut acest drept.

2. Daca imputernicirea a fost data mai multor mndatari printr-un singur mandat:
a) Solidaritatea acestora se prezuma;
b) Nu exista solidaritate intre ei, daca nu s-a stipulat in mod expres;
c) Fiecare mandatar poate executa mandatul singur, daca nu s-a prevazut altfel in
contract.

3. Mandatul poate fi revocat tacit:

a) Prin numirea unui nou mandatar pentru aceeasi operatiune juridica, chiar daca noul
mandatar nu accepta oferta;
b) Prin numirea unui nou mandatar pentru aceeasi operatiue juridica, chiar daca noul
contract este nul;
c) Prin numirea unui alt mandatar pentru o parte dintre operatiunile juridice data in
puterea primului mandatar, primul contract de mandat nemaiputand produce niciu
efect in acest caz.

4. Mandantul:
a) Raspunde fata de tertii de buna credinta care au contractat cu mandatarul intre
momentul revocarii mandatului si momentul cand ei au loat cunostinta de revocare;
b) Poate revoca mandatul in mod tacit;
c) Poate revoca mandatul oricand si poate obliga pe mandatar sa ii restituie procura.

10. Actele juridice incheiate de mandatar cu tertii de buna-credinta sunt valabile si opozabile
mandantului, in conditiile mandatului aparent:
a) daca mandatarul nu a cunoscut cauza de incetare a mandatului;
chiar daca mandatarul ar fi cunoscut cauza de incetare a mandatului;
chiar daca aceste acte depasesc limitele imputernicirii date, dar tertii au cunoscut aceste limite.

11. Verificati valoarea de adevar a urmatoarelor enunturi:

a) Mandatul nu creeaza raporturi juridice intre mandant si tertul contractant. (F)
b) Mandatul nu se poate incheia pe o durata mai mare de 3 ani (F)
c) Mandatarul nu are nicio obligatie fata de mandant (F).

12.Contractul de mandat inceteaza prin:

a) Denuntarea unilaterala de catre mandant; (A)
b) Expirarea termenului (A);
c) Moartea mandatarului (A);
d) La un an de la incheierea contractului de mandat, daca partile nu au prevazut niciun termen
(F).

BIBLIOGRAFIE

Tratate/ studii
1. Prof. Gabriel Boroi, Liviu Stanciulescu, Institutii de drept civil in reglementarea noului Cod
civil, Editura Hamangiu, 2012;
2. D. Alexandresco, Explicaţiunea teoretică şi practică a dreptului civil român, tom. VIII,
Bucureşti, 1925.
3. Flavius-Antoniu Baias, Eugen Chelaru, Rodica Constantinovici, Ioan Macovei, Noul Cod civil.
Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2012.
4. I.R. Bălănescu, Al. Băicoianu, Drept civil român, vol. II, Ed. Socec, 1943.
5. I. Rosetti Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil român, vol. II, Bucureşti, 1929.
6. Gh. Beleiu, Drept civil român, Casa de editură şi presă Şansa S.R.L., Bucureşti, 1999.
7. M.B. Cantacuzino, Elementele dreptului civil, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1921.
8. D. Chirică, Tratat de drept civil. Contracte speciale, vol. I, Vânzarea şi schimbul, Ed. C.H.
Beck, Bucureşti, 2008.
9. Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, vol. I, ed. a IV-a, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2006.
10. D. Macovei, M.S. Striblea, Drept civil. Contracte. Succesiuni, Ed. Junimea, Seria Jus, Iaşi,
2000.
11. F. Moţiu, Contractele speciale în Noul Cod civil, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2011.
12. Dumitru C. Florescu, Contracte civile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti,2011
13.M. Mureşan, Contractele civile speciale, vol. II, Ed. Cordial Lex, Cluj Napoca, 1999.
14. M. Mureşan, Dicţionar de drept civil, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980.
15. E. Safta-Romano, Contracte civile, Încheiere, executare, încetare, Ed. Polirom, Iaşi, 1999.
16. Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, Codul civil al României. Îndrumar
notarial, volumul II, Monitorul Oficial, Bucureşti, 2011.
17. I. R. Urs, S. Angheni, Drept civil. Contracte civile, Vol. III, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2000.
18. I. Zinveliu, Contractele civile – instrumente de satisfacere a intereselor cetăţenilor, Ed.
Dacia, Cluj Napoca, 1978.
19. Francisc Deak, Tratat de drept civil – Contracte speciale, Ediţia a IV-a, actualizata de Lucian
Mihai si Romeo Popescu, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2007;
20.Constantin Statescu, Corneliu Birsan, Drept civil – Teoria generala a obligatiilor, Editia a IX-
a revizuita si adaugita, Editura Hamangiu, 2008.
21.Camelia Toader, Drept civil. Contracte speciale, Editia a III-a, Editura All Beck, 2008.
22.Corneliu Turianu, Contracte civile speciale - Practica judiciara adnotata, Editura All Beck.

Legislatie

1. Legea nr. 287/2009 privind Codul civil.

2. Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.
3. Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de
locuinţe, trecute în proprietatea statului.
4. Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
5. Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată.