TEMA 4 .

Contractul de rentă
Subiecte:
1. Noţiunea, caracterele juridice şi elementele contractului de rentă
2. Conţinutul contractului de rentă
3. Rezilierea contractului de rentă. Efectele rezilierii.

Obiective specifice:
La sfârşitul temei, studenții vor avea capacitatea să:
 conceptualizeze operaţiunii de vânzare-cumpărare şi a contractului de vânzare-
cumpărare
 argumenteze autonomia contractului de vânzare-cumpărare;
 interpreteze importanţa acestui contract;
 identifice caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare;
 definească şi să clasifice variaţiunile contractului de vânzare-cumpărare;
 delimiteze şi să interpreteze prevederile normative privind conţinutul contractului
de vânzare-cumpărare;
 descrie categoriile contractului de vânzare-cumpărare.

1. . Noţiunea, caracterele juridice şi elementele contractului de rentă

În baza c o n t r a c t u l u i de r e n t ă o parte (debirentier) se obligă să plătească periodic,

cu titlu gratuit sau oneros, o redevenţă celeilalte părţi (credirentier (art. 847 Cod civil)).
Contractul de rentă poate fi atât oneros, cât şi gratuit. Renta este gratuită atunci când
debirentierul plăteşte redevenţă fără a primi ceva în schimb. În cazul care renta a fost constituită
cu titlu gratuit contractul este o liberalitate. Renta constituie o liberalitate şi în cazul în care
renta se stipulează nu în favoarea persoanei care a înstrăinat bunul, ci în favoarea unei terţe
persoane.
Renta este un contract oneros atunci când în schimbul redevenţei plătite debirentierul
primeşte un bun sau o sumă de bani. Contractul de rentă viageră (renta este viageră în cazul în
care durata ei este limitată prin durata vieţii unei sau mai multor persoane - alin. l, art. 848 Cod
civil) cu titlu oneros este aleator deoarece la momentul încheierii contractului nu se cunoaşte
întinderea prestaţiei debirentierului, astfel încât există şansă de câştig - pierdere pentru ambele
părţi aceste şanse depinzând de un eveniment viitor şi incert; perioada cât va trăi credirentierul.
Dacă prestaţia periodică se plăteşte pe un timp determinat, contractul nu mai este aleatoriu şi deci
nu este rentă viageră.
Contractul de rentă oneros este un contract sinalagmatic, întrucât naşte obligaţii pentru
ambele părţi, iar cel gratuit este unilateral obligaţional, deoarece naşte obligaţii numai pentru
debirentier.
Renta este un contract consensual, deoarece se consideră încheiat în momentul în care
părţile au realizat un acord asupra tuturor condiţiilor esenţiale ale contractului.
Contractul de rentă oneros este translativ de proprietate, deoarece bunul trece în proprietatea
debirentierului, care şi suportă riscul pieirii sau deteriorării fortuite.
Părţile contractului. Persoana care înstrăinează bunul, plăteşte suma de bani şi/sau care urmează
să primească redevenţă se numeşte credirentier (creditorul rentei), iar persoana care se obligă să
plătească periodic redevenţă se nume debirentier (debitorul rentei.). În cazul contractului de rentă
viageră, calitatea de credirentier sau debirentier o poate avea numai o persoană fizică, ţinând
cont faptul că durata lui este limitată prin durata vieţii unei persoane.
Dacă renta este constituită în favoarea unei terţe persoane, părţile contractante se numesc:
constituitor (stipulant) şi debirentier (promitent), iar terţul beneficiar are calitatea de
credirentier.
Obiectul contractului de rentă constituie, pe de o parte, redevenţa ce urmează a fi plătită, iar
pe de altă parte - bunul pe care credirentierul îl transmite în proprietate debirentierului sau suma
de bani.
Forma. Contractul de rentă prin care se promite o rentă trebuie încheiat în scris şi
autentificat notarial, sub sancţiunea nulităţii lui (art. 849 Cod civil).
Termenul. Contractul de rentă viageră este încheiat pe durata vieţii credirentierului.
Părţile pot fixa un anumit termen pentru care contractul va fi valabil, în caz de dubiu,
contractul se consideră încheiat pe durata vieţii credirentierului (art. 848 Cod civil).

2. Conţinutul contractului de rentă

Plata rentei. Debirentierul este obligat să plătească renta. Renta se stabileşte de către părţi
în expresie bănească sau în natură. Ratele de rentă trebuie să fie plătite de debirentier
conform periodicităţii şi scadenţei stabilite prin acordul părţilor, luându-se în consideraţie
forma rentei. Astfel, renta viageră se plăteşte în avans. Renta în bani se plăteşte în avans pentru
trei luni dacă în contract nu este prevăzut altfel (alin. 3, art. 851 Cod civil).
În caz de moarte a debirentierului, obligaţia de plată a rentei se transmite la moştenitorii lui,
deoarece această obligaţie nu este legată de o calitate personală a defunctului şi nici contractată
intuitu personae. În cazul în care succesorii renunţă la bun, acesta este transmis
credirentierului, iar contractul încetează (art. 858 Cod civil). Dacă plata rentei este prevăzută
până la moartea debirentierului, succesorii datorează ratele de rentă scadente si neachitate de
debirentier în timpul vieţii, obligaţia stingându-se prin moartea lui.
Obligaţia debirentierului de a plăti rentă nu se stinge prin pieirea ori deteriorarea
fortuită a bunului care i-a fost transmis în legătură cu constituirea rentei (art. 854 Cod civil).
Ţinând cont de faptul că obligaţia de plată a rentei este succesivă, legiuitorul a instituit unele
reguli cu privire la asigurarea executării ei. Astfel, potrivit art. 852 Cod civil, în timpul vieţii
credirentierului, debirentierul nu poate, fără acordul primului, înstrăina, ipoteca, sau greva în alt
fel bunurile transmise de persoana care a constituit renta. Dacă debirentierul a primit un bun
imobil, interdicţia respectivă se înscrie în registrul bunurilor imobile. Nu se admite, de
asemenea, executarea silită asupra acestor bunuri pentru alte obligaţii ale debirentierului.
Rezilierea contractului. Dacă nu se execută obligaţiile contractuale sau dacă există alte
motive temeinice, atât debirentierul, cât şi credirentierul pot cere rezilierea contractului
de rentă, atunci cînd continuarea acestor raporturi nu este posibilă ( art. 856 Cod civil).
În caz de reziliere debirentierul trebuie să restituie bunul primit. În ceea ce priveşte ratele de
rentă plătite, ele nu se restituie în caz de reziliere dacă în contract nu este prevăzut altfel.
Contractul de rentă poate fi contestat de terţul care are dreptul de a fi întreţinut de debirentier
dacă acesta, din cauza rentei, nu-şi poate îndeplini obligaţiile faţă de terţ (art. 855 Cod civil).
Urmărirea rentei de către creditori. Potrivit art. 857 Cod civil, numai renta constituită cu
titlu gratuit poate fi declarată insesizabilă prin contract, în acest caz creditorii nu pot protesta,
căci debitorul lor (credirentierul) nu a dat nimic schimbul rentei insesizabile şi deci nu şi-a
micşorat patrimoniul său.
Dacă renta n-a fost declarată insesizabilă, va putea fi urmărită de orce creditor, iar renta
constituită cu titlu oneros nici nu poate fi declarată insesizabilă deoarece reprezintă echivalentul
bunului înstrăinat şi cu acest mijloc un debitor de rea-credinţă s-ar putea sustrage de la executarea
obligaţiilor sale.

3. Rezilierea contractului de rentă. Efectele rezilierii.

Temeiurile rezilierii contractului de rentă sunt următoarele: la iniţiativa uneia dintre

părţi (de exemplu, în urma neexecutării obligaţiilor, incapacitate de muncă a debiterientului,
lipsa mijloacelor de achitare a rentei etc.); pieirea fortuită sau deteriorarea obiectului nu
constituie temei pentru rezilierea contractului, aceeaşi regulă aplicându-se şi în cazul decesului
uneia dintre părţile contractului; precum şi la cererea terţilor – contractul de rentă poate fi
contestat de terţ, care are dreptul de a fi întreţinut de cel obligat la plata rentei, dacă acesta, din
cauza rentei, nu-şi poate îndeplini obligaţia faţă de terţi.
Efectele rezilierii contractului de rentă sunt:
- bunul transmis în baza contractului se restituie credirentierului. Această consecinţă este
prezentă chiar şi în cazul decesului debirentierului, însă cu condiţia că succesorii lui refuză să
accepte obiectul contractului şi raporturile contractuale continuă;
- conform art.856 CC RM, prestaţia efectuată de debirentier nu se restituie, dacă în
contract nu este prevăzut altfel;
- debirentierul nu poate pretinde credirentierului nici întoarcerea ratelor plătite în cazul
rezilierii contractului înainte de termen la iniţiativa terţei persoane, care are dreptul de se afla la
întreţinerea persoanei obligate de a achita renta.

Autoevaluarea cunoştinţelor:
1. Definiţi contractul de rentă.
2. Identificaţi caracterele juridice ale contractul de rentă.
3. Interpretaţi elementele contractului de rentă.
4. Caracterizaţi conţinutul contractului de rentă.
5. Delimitaţi contractul de donaţie de alte contracte civile.