Civilizația modernă și susținerea unei populații care se află în continuă creștere nu ar

fi posibile fără metode eficiente de conservare a produselor alimentare, dintre care

multe au fost descoperite din întâmplare încă din vremuri îndepărtate. Oamenii
primitivi au observat că peștele sărat și carnea uscată se alterau după o mai lungă
perioadă de păstrare și că laptele acidifiat se păstrează mai mult după care poate fi
consumat.

Istoria conservei începe în anul 1795, atunci când guvernul francez a oferit o
recompensă de 12.000 de franci oricui ar fi putut inventa o metodă de conservare a
mâncării. Un parizian, pe nume Nicholas Appert este cel căruia i-a venit ideea.

După ce a făcut experimente timp de 15 ani, Appert a reușit să conserve cu succes

alimentele, punându-le în sticle închise ermetic cu dopuri, sticle care erau apoi
cufundate în apă clocotită. Teoria sa de conservare a alimentelor îi aparține în
totalitate – descoperire lui Pasteur în ceea ce privește bacteriile au survenit o
jumătate de secol mai târziu.

Inventatorul oficial al cutiei de conserve a fost Peter Durand, care în anul 1810 a
produs prima cutie, obținând și patentarea acesteia de către regele Angliei George al
III-lea.

Productia si consumul

industria de conservare a legumelor si fructelor are o larga varietate de

procese de prelucrare si produse. O parte din ele se desfasoara la un nivel
mai redus de mecanizare, in special operatiile de curatire, sortare, scoatere
a samburilor pentru compoturi si umplere in recipiente la unele sortimente.
Cele mai multe fabrici sunt prea mari pentru activitatile pe care le
desfasoara in prezent (de la 2 000-30 000 tone conserve de legume si
fructe pe an).

In cadrul acestor tipuri de conserve exista o mare diversificare a

produselor rezultate prin industrializarea, varietatea sortimentelor posibil de
realizat depasind cifra de 900.

In general, produsele romanesti s-au bucurat si se bucura de

aprecieri atat la intern cat si la export, datorita gustului deosebit al
acestora, urmare a faptului ca sunt produse naturale in tehnologia de
fabricare neutilizandu-se conservanti, coloranti, sau alti adjuvanti
alimentari. In plus, agricultura are un consum redus de substante chimice,
pesticide, erbicide, etc.

Se constata o scadere accentuata a productiei de legume si fructe si

implicit o scadere a productiei de conserve de legume si fructe. Toate
acestea se datoreaza in mare parte aplicarii legii fondului funciar (Legea
18/1990), lege care a permis reimpropietarirea celor in drept cu pamant
care li se cuvenea, ajungandu-se astfel la desfiintarea marilor unitati
agricole de stat care erau principalii furnizori de materie prima a fabricilor
de conserve din legume si fructe. Pe langa aceasta se adauga faptul ca a
trebuit retrocedat pamantul detinut de unele fabrici de conserve care au
avut terenuri in exploatatie proprie.

Toate aceste probleme legate de obtinerea materiei prime,

conjugate cu scaderea cererii atat pe pizza externa (unde prin desfiintarea
CAER s-a pierdut in proportie de 80% piata externa) cat si pe piata interna
datorita scaderii puterii de cumparare au dus la prabusirea productiei de
conserve de legume si fructe. Astfel se poate observa din graficele de mai
jos evolutia productiei de conserve de legume si fructe pe perioada 1993-
2000.

Figura nr.1: Evolutia productiei de conserve de legume.

Sursa: Prelucrare dupa date ale S.C. HORT S.A. Fetesti.

Figura nr.2 : Evolutia productiei de conserve de fructe.

In 2011, vanzarile valorice s-au diminuat cu 26%, fata de 2010 si cu 38%, cantitativ, fata de 2008.

Potrivit reprezentantilor Asociatiei Romane a Carnii (ARC), piata conservelor de carne era estimata,
in 2009, la 100 de milioane de euro. In 2010 a scazut cu 15%, iar in 2011 cu inca 26%.

Anul trecut, volumul pietei s-a cifrat la aproximativ 24.000 de tone, ceea ce inseamna doar 62% din
nivelul maxim atins in 2008 (cantitatea mentionata include si grupa pateurilor vegetale sterilizate,
fabricate, in majoritate, de producatori consacrati de conserve din carne).

Una din cauzele declinului pare a fi prabusirea sectoarelor de constructii si minerit, respectiv
disparitia principalilor cumparatori de conserve.
Pretul conservelor din legume si fructe va creste in aceasta toamna cu peste 30 la suta, din
cauza diminuarii productiei de materii prime, a declarat directorul general al Organizatiei
Nationale Interprofesionale Prodcom Legume si Fructe, Aurel Tanase.(2010)

"Productia de materii prime a scazut in acest an sub 30 la suta din necesar, avand un efect
semnificativ asupra preturilor la conserve. Desi peste 80 la suta dintre fabricile de conserve au facut
investitii serioase in ultimii trei ani, in infrastructura si echipamente, de peste 100 de milioane de
euro, acestea nu s-au incarcat cu materii prime", a spus Tanase.

Potrivit sursei citate, daca in 2009 productia de conserve din legume si fructe s-a apropiat de
200.000 de tone, anul acesta nu va depasi 60 la suta din productia anului trecut.

Cu o valoare estimata de importatori la aproape 15 milioane de lei in conturile

internationale, categoria conservelor de peste nu o duce atat de rau in
comparatie cu alte segmente de produse alimentare, unde regresul provocat
de criza a fost chiar si de doua cifre. Datele companiei de cercetare a pietei
MEMRB, culese din retelele mari de magazine, arata o scadere de 8,5% a
volumelor de vanzari si o crestere valorica a categoriei de 1,6% in perioada
septembrie 2009 – august 2010 fata de aceeasi perioada anterioara

Evaluată de principalii jucători la 85-100 de milioane de euro, piața de

conserve de carne și pateu a cunoscut o scădere a vânzărilor anul
trecut. Potrivit datelor firmei de cercetare RetailZoom, care
monitorizează rețelele internaționale de retail, vânzările de pate – cel
mai important segment din categorie – au scăzut cu 9,4% în valoare și
4,8% în volum față de anul 2014, în vreme ce vânzările de carne la
conservă s-au redus cu 5,2% în valoare, dar au crescut cu 2,1% în
volum. Pe de altă parte, mâncarea gata pregătită la conservă (cu
conținut de carne) a crescut cu 13,1% în valoare și 25,9% în volum în
2015.

Vânzările de conserve de carne au înregistrat anul trecut o scădere de

26%, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).
„Această piaţă a conservelor de carne a fost foarte afectată de prăbuşirea
pieţei construcţiilor, pentru că fiecare muncitor asigura vânzări de cel
puţin cinci conserve pe săptămână. Cum numărul de şantiere deschise în
ultimul an a fost tot mai mic, au dispărut principalii cumpărători de
conserve de carne“, a spus Mihai Vişan, directorul executiv al ARC. Cum
piaţa construcţiilor a fost foarte afectată de această perioadă de criză
economică, înregistrând în ultimii ani scăderi semnificative, şi cum nici
pentru anul acesta nu se aşteaptă o revenire spectaculoasă a sectorului,
nici pentru producătorii de conserve de carne nu se anunţă zile prea
bune. „În ultimii trei ani, piaţa conservelor de carne s-a contractat,
printre cauzele acestei scăderi numărându-se reducerea consumului
casnic şi restrângerea consumului rezultat din sectoarele de constructii,
transporturi, minerit, conservele de pate şi tip «ready meal» fiind
prânzul preferat al muncitorilor, datorită consistenţei şi uşurinţei în
utilizare“, a spus Manuela Banu, director general Orkla Foods România.
În plus, spun oficialii firmelor din domeniu, piaţa a scăzut şi pentru că
românii, în general, cumpără mai puţin, alegând conserve cu gramaj tot
mai mic. Astfel, dacă în perioada de creştere economică erau preferate
conservele de 300 grame, acum sunt achiziţionate cele de 100 grame,
potrivit datelor companiei Scandia Food. În acest fel, oamenii fac
economii şi nici nu mai aruncă o parte din mâncare, cum făceau adeseori
în urmă cu câţiva ani.

Cinci firme asigură 85% din producţie Pentru a contracara aceste

scăderi, producătorii au căutat soluţii diferite: fie au optat pentru export,
fie s-au orientat către alte produse. Un exemplu în acest sens este
compania Scandia; aceasta a început prin a investi într-o nouă fabrică la
Sibiu, care are o linie de producţie pentru conserve, dar şi una pentru
mezeluri. În plus, conducerea companiei a decis să se extindă în domenii
conexe de activitate, aşa că a lansat un lanţ de restaurante cu servire
rapidă, anul acesta urmând a fi deschise şapte astfel de unităţi. Exportul
este o altă modalitate de acoperire a scăderilor de pe piaţa internă,
Scandia exportând mai ales în ţări cu comunităţi importante de români,
precum Italia şi Spania, dar produsele firmei se găsesc şi pe pieţele din
Ungaria, Bulgaria, Anglia, Germania şi Grecia.
„Credem că piaţa are potenţial de revenire prin lansarea de noi produse,
cu valoare adăugată, în linie cu tendinţele pieţei, care să atragă noi
consumatori în categorie. De exemplu, Orkla va lansa în curând pe piaţă
gama Ardealul Specialităţi, care se diferenţiază printr-o reţetă autentică,
cu bucăţi de carne, măsline sau ardei“, a mai spus Banu. Piaţa
conservelor de carne era estimată, în 2009, la 100 milioane euro, dar de
atunci a tot scăzut - în 2010 cu 15%, iar anul trecut cu încă 26%. „Potrivit
datelor noastre, scăderea dramatică a fost în 2011, când valoarea pieţei s-
a redus substanţial, cu 26%“, a arătat Vişan. Potrivit studiilor, românii
preferă pateul de ficat cu carne de porc (75%), urmat de cel de pasăre
(15%) şi de alte sortimente de pateu (10%), iar brandurile de pateu de
ficat cele mai apreciate sunt Bucegi, Pate Sibiu, Ardealul, Mandy şi
Hame, care acoperă peste 60% din valoarea întregii pieţe. Principalii
producători de conserve de carne sunt Scandia Sibiu (cu o cotă de piaţă
de peste 50%), Mandy Foods (11%), Hame România (10%), Orkla Foods
(8%), Vascar Vaslui (3%), care deţin împreună circa 85% din valoarea
pieţei. Scandia Food este prezentă pe piaţă cu mărcile Scandia Sibiu,
Bucegi, Sadu, compania Orkla Foods este cunoscută pentru brandul
Ardealul, Hame România cu mărcile Hame şi Antefrig, compania Mandy
Foods cu brandurile Mandy şi Hap, iar Vascar Vaslui, cu mărcile Vascar,
Tomis şi Moldova.
Piaţa conservelor de carne a fost foarte afectată de prăbuşirea pieţei
construcţiilor, pentru că fiecare muncitor asigura vânzări de cel puţin
cinci conserve pe săptămână.

În ceea ce privește conservele de pate de ficat și de carne, acestea se

remarcă printr-o rată mare de penetrare în consum: nouă din zece români
consumă pate de ficat, iar unul din doi conserve de carne cel puțin o dată
la trei luni – se arată într-un studiu realizat în 2014 de compania Exact
Cercetare și Consultanță, pentru revista Magazinul Progresiv. Analizând
ultima ocazie de achiziție, se observă că majoritatea cumpărătorilor au ales
conservele de carne de porc (69%), iar doi din zece au ales conservele de
carne de vită sau de pui (21%, respectiv 19%).
Prin inovații și lansări de noi rețete, producătorii de conserve de carne și pate
vor să recâștige terenul pierdut ca urmare a interesului tot mai ridicat al
consumatorilor de a căuta produse mai sănătoase, cu cât mai multe
ingrediente naturale.
Evaluată de principalii jucători la 85-100 de milioane de euro, piața de
conserve de carne și pate a cunoscut o scădere a vânzărilor anul trecut.
Potrivit datelor firmei de cercetare RetailZoom, care monitorizează rețelele
internaționale de retail, vânzările de pate – cel mai important segment din
categorie – au scăzut cu 9,4% în valoare și 4,8% în volum față de anul 2014,
în vreme ce vânzările de carne la conservă s-au redus cu 5,2% în valoare, dar
au crescut cu 2,1% în volum. Pe de altă parte, mâncarea gata pregătită la
conservă (cu conținut de carne) a crescut cu 13,1% în valoare și 25,9% în
volum în 2015.
Principalul motiv al scăderii pieței a fost determinat de scăderea TVA-ului la
alimente începând cu 1 iunie 2015, valoarea vânzărilor fiind monitorizată de
RetailZoom în funcție de prețurile la raft (cu TVA) ale produselor. „Scăderea
TVA-ului la produsele alimentare a determinat o parte din consumatori să
aleagă articole cu o calitate superioară, care au devenit mai accesibile odată
cu scăderea prețului”, declară Andreea Mihai, Directorul de Marketing al
Carrefour România.
În același timp, o scădere în retailul modern, canal care continuă să crească
în România, arată că toată piața a avut o scădere și mai mare. „Piața a
înregistrat creșteri doar pentru categoria de mâncare gata pregătită, în timp ce
categoriile pate și carne s-au situat sub nivelul anului anterior, cu toate că
retailul modern a continuat extinderea prin deschideri noi de magazine”,
afirmă Monica Spiru, Directorul de Marketing al Hamé România, producător
care deține brandurile Hamé, Antrefrig și Cara. Tendința este confirmată și de
liderul pieței, Scandia Food, care, citând datele firmei de cercetare Nielsen
România, vorbește de o scădere a vânzărilor de conserve de carne și pate de
11% anul trecut la nivel național.
Achizițiile reconfigurează piața conservelor
Coincidență sau nu, reducerile și facilitățile fiscale aduse de statul român în
2015 au determinat o creștere a numărului de tranzacții în industria bunurilor
de larg consum, categoria conservelor fiind și ea vizată de aceste mișcări.
În luna decembrie a anului trecut, grupul norvegian Orkla a anunțat preluarea
Hamé Holding din Republica Cehă, ambele grupuri activând pe piața
conservelor din România. „Percep această schimbare într-un mod pozitiv.
După o perioadă de extindere și creștere semnificativă a grupului Hamé,
compania are nevoie de un proprietar experimentat, capabil să-i dea un nou
impuls, să exploateze potențialul și să sprijine Hamé în creșterea și
dezvoltarea viitoare”, a declarat Martin Štrupl, CEO-ul Hamé.
În momentul de față se așteaptă acordul autorităților de concurență din fiecare
țară în care Hamé Holding este prezent, România fiind una dintre aceste
piețe. Tranzacția are însă toate șansele să primească aprobarea, cele două
companii urmând să creeze un jucător puternic, care va ocupa poziția
secundă pe piață și care va reprezenta o provocare la adresa liderului,
Scandia Food.
Nici Scandia nu a rămas însă insensibilă la noua configurație a pieței;
compania va continua investițiile în echipamente, atât în zona de inovație, cât
și în zona de creștere a productivității, fiind totodată în căutarea unor
potențiale achiziții atât pe plan intern, cât și internațional. „2016 este anul în
care vrem să creștem prin achiziții în categoria noastră (conserve și mezeluri)
sau în zone complementare (conserve de pește, conserve de legume) în
interiorul României sau în afara țării. Credem că astăzi compania este
pregătită din toate punctele de vedere pentru a face față cu succes unui
proces de achiziție și integrare de noi businessuri în portofoliul grupului”,
afirmă Directorul Executiv al companiei.
Pateul vegetal nu substituie scăderea variantelor din carne
Pateul de porc rămâne în continuare cel mai vândut produs din categorie,
însă analiza datelor RetailZoom arată că acesta a înregistrat și cea mai mare
scădere a vânzărilor anul trecut, de 14,1% în volum și 18,7% în valoare.
Restul sortimentelor de pate (vegetal, pui, pasăre, gâscă) au avut anul trecut
creșteri ale vânzărilor în volum și, cu mici excepții, în valoare.
„Pe piață pateurilor din carne se observă o ușoară migrare a consumatorilor
către produsele cu gramaj mai mic (100-125 grame – n.r.), acestea fiind
preferate în detrimentul celor mai mari. Pateul de porc este în continuare
preferat de români, dar, față de 2014, se observă o creștere a consumului
pentru pateul de pui, de curcan, de rață și gâscă”, afirmă Vlad Ciuburciu,
Directorul de Marketing al producătorului de conserve și mezeluri Vascar,
care are în portofoliu mărcile Vascar și Moldova în bucate.
Tendința este confirmată și de Andrei Ursulescu, Directorul Executiv al
Scandia Food: „Studiile de piață derulate pe categoriile de conserve au
evidențiat o înclinație a consumatorilor către produse mai sănătoase, fără
aditivi, tendință rezultată în urma mediatizării intense pe teme de alimentație
sănătoasă, stil de viață echilibrat”, susține managerul companiei care deține
în portofoliu brandurile Scandia Sibiu, Bucegi, Sadu și Via.
În cazul pateului de ficat, vânzările au cunoscut evoluții diferite nu numai în
funcție de tipul de carne utilizat, ci și în funcție de poziționarea de preț.
„Trendul este unul ascendent în cazul produselor vegetale și a celor premium
din carne, descendent în cazul produselor din carne din zona economy și
stabil în cazul produselor din zona medie de preț”, afirmă Andreea Toloacă,
Marketing Manager la Orkla Foods România, care deține brandurile de
conserve Ardealul, Bunătăți de la Bunica și La Minut.
Lansările producătorilor confirmă tendința categoriei de pate spre produsele
vegetale, cele din carne albă (pește, pasăre) și către cele premium. Astfel,
Mandy Foods a adăugat în portofoliu o nouă gamă de pateuri de pește, care
cuprind trei tipuri: somon, ton și macrou. Hamé a adus pe piață gama
premium Hamé Select – destinată consumatorilor urbani – care include
pateuri de ficat fără coloranți, conservanți sau potențiatori de gust, ambalate
în cutii de aluminiu. Pe lângă rețetele clasice din ficat de pui și porc, gama
include și rețete având 25% ficat de gâscă, rață și curcan, procent superior
mediei existente în piață.
Cele mai noi produse lansate de compania Prefera Foods sunt pateurile
integrale Capricii și Delicii, cu 45% ficat, fără E-uri, conservanți și coloranți
artificiali, în cinci variante: pate de gâscă, de rață, de curcan, de pui și de
porc. La rândul său, Orkla Foods România a lansat, sub brandul Ardealul,
două sortimente noi, cu ciuperci și măsline, iar Vascar a ținut cont de
tendințele pieței, introducând în portofoliu, în 2015, pateul integral de pui, în
cadrul gamelor Moldova în bucate și Vascar.
Scandia Food – primul producător român de conserve de carne care a venit
cu produse fără E-uri – a lansat anul trecut rețete noi în portofoliul Bucegi –
pate de porc cu 45% ficat – și la Sadu – pate vegetal cu ceapă verde, pate cu
mai mult ficat și pate cu afumătură.
Compania a venit și cu noi ambalaje pentru gamele sale de pate. Astfel,
pateurile cu ficat Scandia Sibiu se prezintă acum în conserve în formă de
boluri albastre, iar cele din gama Bucegi sunt ambalate în boluri galbene,
produsele fiind mai ușor de identificat de către cumpărători. Pe de altă parte,
Scandia Food a intrat recent pe o nouă piață, lansând brandul de conserve de
pește Lotka, poziționat pe segmentul premium.
În schimb, pe segmentul conservelor de carne, sortimentele cu porc au
evoluat cel mai bine. „În categoria conservelor de carne (presată, în suc
propriu, șuncă, luncheon meat), conservele de carne presată și cele în suc
propriu dețin împreună între 40-50% din piață, atât volumic, cât și valoric,
înregistrând o dinamică pozitivă față de 2014, în special datorită conservelor
cu carne de porc și mai puțin celor de vită sau curcan”, susține Andrei
Ursulescu de la Scandia Food.
Pe de altă parte, compania Marathon, care distribuie cel mai important brand
de pate de import, Tulip, nu a mai adus noi sortimente pe piața românească.
”În categoria conservelor de carne și pate nu am mai adus produse noi în
ultimii ani, focusul nostru fiind concentrat pe brandul Tulip. Evoluția produselor
din segmentul medium și premium din ultimul an ne-a convins să continuăm
anumite investiții în marketing, care să aducă un plus de valoare acestei
categorii și nu în ultimul rând brandului Tulip”, afirmă Dan Sufragiu, National
Sales Manager în cadrul Marathon Distribution.

Rețetele noi, mai aproape de gustul românilor

Cea mai mare creștere a fost consemnată anul trecut pe segmentul
mâncărurilor gata preparate care necesită doar încălzire pentru a fi
consumate, cu o creștere de 13,1% în valoare și 25,9% în volum în retailul
modern, potrivit datelor RetailZoom.
Principalul motor de creștere al categoriei au fost rețetele noi lansate de
producători, care au inovat și au adus categoria mai aproape de gusturile
consumatorilor români. De exemplu, Hamé România a adus anul trecut o
serie nouă de produse noi prin intermediul gamei Hamé Select, care au la
bază rețete cu specific local: ardei umpluți, sarmale, gulaș sau fasole cu
costiță sau cu cârnăciori. În aceeași gamă, compania a adus pe piață și
produsele Hamé Select Steak din categoria mâncăruri gata pregătite, care au
ca ingrediente principale pulpa de porc, de vită și pieptul de curcan
„Strategia care a stat la baza acestor rezultate a constat în inovare atât la
nivel de produs, cât și la nivel de comunicare, conceptele fiind dezvoltate și
produse în România. Fiind singura țara cu caracter latin din grupul Hamé
Holding, s-au făcut eforturi susținute de adaptare la specificul local”, a
declarat Sorin Bozdog, General Manager Hamé România.
Scandia Food a lansat, în iunie 2015, sub brandul Scandia Sibiu, o gamă de
carne mărunțită în diverse sosuri: de roșii, de roșii picant, sos alb sau sos
Scandia. „Sunt rețete noi, fără E-uri, a căror versatilitate vine din faptul că pot
fi consumate ca atare, pe pâine, sau combinate cu diverse legume, orez,
paste sau salate”, afirmă Andrei Ursulescu.
La rândul său, Prefera a extins gama de mâncăruri gătite Capricii și Delicii cu
sortimentele pulpă de porc în sos vânătoresc și orez cu ciuperci, piept de pui
în sos asiatic cu orez, pulpă de vită Stroganoff cu orez și tochitură cu carne de
vită și orez. În plus, producătorul din județul Alba a venit cu un nou tip de
ambalaj – caserola dublu compartimentată pentru mâncărurile gata preparate.
Pentru perioada mai rece, compania a lansat, tot în gama Capricii și Delicii,
cârnați de porc la garniță, carne la garniță și cremă de jumări cu ceapă, la
borcan de sticlă tip amforă, folosite pentru mai multe categorii de produse
premium aflate sub umbrela Capricii și Delicii.
Marca privată, un „rău necesar”
Pe segmentul conservelor, mărcile private dețin o pondere importantă pe
piața românească, retailerii mizând pe această categorie, unde produsele au
un grad redus de perisabilitate și nu necesită condiții speciale de transport
sau depozitare. Potrivit datelor RetailZoom, ponderea mărcilor private în
segmentele mâncare gata preparată și carne la conservă variază între 30-
35% în valoare și 38-40% în volum în rețelele din comerțul modern, în timp
ce, pe segmentul pate, cota de piață este de 15,5% în valoare și aproape
28% în volum.
„În categoria pateurilor, ponderea deținută de mărcile private variază în jur de
22% cantitativ și 10,5% valoric, iar la conservele din carne și mâncare la cutie
ponderea este de aproximativ 24% cantitativ și 14,5% valoric. Este adevărat
că, prin ponderea deținută, mărcile proprii au tendința de a diminua din cota
de piață a brandurilor producătorilor, însă acest lucru este benefic pentru
producători, provocându-i să identifice mereu noi produse, noi gusturi care să
capteze atenția consumatorilor, menținând astfel un echilibru între mărcile
proprii și brandurile producătorilor”, afirmă Vlad Ciuburciu de la Vascar.
Principalii producători de conserve nu văd însă o amenințare din partea
acestora. „Dată fiind amploarea mărcilor private în aceste categorii, acestea
impactează în principal vânzările produselor economy, în timp ce brandurile
cu notorietate și tradiție rămân neatinse, acestea beneficiind de o poziție
solidă, consolidată în timp printr-o comunicare directă către consumator”,
susține Andrei Ursulescu de la Scandia Food.
În același timp, cota de piață a acestora este însă în scădere. În cazul rețelei
Carrefour, mărcile proprii au o cotă de 14% din vânzările de conserve de
carne și pate, retailerul înregistrând o scădere de aproape 3% pe acest
segment în 2015, în condițiile în care retailerul a renunțat la anumite produse,
iar prețurile au scăzut în categorie, în urma reducerii TVA.
In ultimii ani marcile proprii ale retailerilor au castigat din ce in ce mai mult din
piata brandurilor producatorilor; daca in 2012 reprezentau 17% din piata
produselor alimentare, in 2015 au trecut pragul de 20%, dar Romania inca se
afla sub media Europei. In 2016 cu siguranta marcile proprii vor creste fata de
2015, dar aceasta crestere va veni in continuare din categoria produselor de
baza si mai putin din categoria conservelor de carne sau pate.
„Mărcile private au o pondere semnificativă în piața de pate, însă cota de
piață a acestora este în scădere, reflectând reorientarea consumatorilor către
produsele cu valoare adăugată. În plus, s-a mai observat o creștere a
segmentului premium de pate, un alt indicator al preferinței consumatorilor
pentru produse de calitate”, adaugă Andreea Toloacă de la Orkla Foods
România.
Majoritatea jucătorilor activi pe piața conservelor din România produc însă și
marcă privată, atât pentru piața internă, cât și pentru export, principalul motiv
fiind utilizarea optimă a capacităților de producție și optimizarea costurilor.
După mai mulţi ani în care piaţa de conserve de carne a fost în declin, în 2015
aceasta a înregistrat o creştere în volum, pe baza reducerii TVA. Marii jucători din
piaţă susţin că această măsură a dus la creşterea vânzărilor prin creşterea puterii de
cumpărare. „Primul efect pe care l-am văzut a fost stagnarea scăderii de piaţă a
categoriilor în care sunt prezente produsele Scandia Food. Credem că această
iniţiativă a avut rezultate foarte bune pentru produsele premium, care au devenit mai
accesibile şi mai puţin asipraţionale, lucru care s-a revăzut şi în vânzări“, a declarat
Andrei Ursulescu, CEO al Scandia Food, unul dintre cei mai importanţi jucătorii din
industria de profil.

În opinia lui Ursulescu, 2015 a fost un an plin de provocări pentru piaţa cons ervelor
din România. „Dacă începutul anului a fost unul mai dificil în care s-a putut observa
o scădere a volumelor la nivel de piaţă faţă de 2014, în ultimele patru luni ale anului
2015 s-a văzut o creştere a acestora şi implicit o recuperare a cantităţilor pierdute“,
ne-a declarat şeful Scandia Food.

În 2014, producătorul de conserve pe bază de carne a înregistrat o cifră de afaceri de

226 milioane de euro, în creştere cu 11% faţă de 2013. Profitul obţinut, anul trecut, a
fost de 1,7 milioane de lei, faţă de 2013 perioadă în care firma a înregistrat pierderi
de 1,1 milioane de lei. În ceea ce priveşte estimările pentru acest an, şeful
producătorului afirmă că afacerile şi profitul vor fi similare cu cele obţinute în 2014,
deoarece în ultimii ani compania s-a concentrate pe pieţele externe. Produsele
companiei Scandia a reuşit să-şi crească distribuţia în ţări din Uniunea Europeană,
în Canada sau Republica Moldova.