06 - Pregatirea Psihologica Pentru Lupta PDF

Pregătirea psihologică pentru
luptă
Pregătirea psihologică pentru luptă
1
Obiectivele pregătirii psihice pentru luptă :
➤ menţinerea echilibrului psihic al personalului la un nivel optim pentru

desfăşurarea misiunilor:
➤ gestionarea/managementul incidentelor critice şi diminuarea efectelor

traumatice ale acestora asupra personalului participant la misiuni în teatrele de operaţii;
➤ formarea, dezvoltarea şi menţinerea deprinderilor de autocunoaştere şi

autocontrol a sferei emoţionale;
➤ învăţarea unor tehnici de creştere a rezistenţei psihice şi de control al stresului:
➤ formarea şi dezvoltarea capacităţii personalului de a asigura suport psihologic în

situaţii de criză.
2
În armatele moderne:
Psihologie operaţională = parte integrantă a sprijinului operaţional.
Scop: punerea în aplicare a expertizei psihologice:
desfăşurarea
sprijină susţinerea forțelor militare
succesul
oferă recomandări comandanţilor militari.
3
Alte domenii operaţionale:
-evaluare sau expertiză psihologică: se desfăşoară atunci când se

suspectează că un militar nu îşi poate îndeplini îndatoririle sale în mod adecvat,
din motive care se referă la starea mentală
trimis pentru un examen psihologic de specialitate;
-selecţia personalului este screening-out pe care îl realizează structurile de

psihologie se elimină sistematic candidaţii care posedă caracteristici
care nu sunt potrivite cu o anumită profesie;
-identificarea procedurilor de depistare a caracteristicilor care contribuie la

performanţă proiectarea instrumentelor de evaluare.
4
Caracteristici (aptitudini generale) care asigură o bună predictibilitate a
succesului :
☀ hotărâre;
☀ capacitate de planificare;
☀ abilităţi de luare a deciziei;
☀ flexibilitate;
☀ adaptabilitate;
☀ creativitate;
☀ capacitate bună de lucru în condiţii de stres;
☀ abilităţi de comunicare verbală;
5
☀ capacitate de a se adapta la nivelul de comunicare al beneficiarilor;
☀ capacitatea de a înţelege rapid specificul şi nuanţele de comunicare;
☀ capacitatea de a funcţiona în mod autonom, sau în echipă;
☀ adaptabilitate culturală;
☀ rezistenţă la stres;
☀ motivaţie intrinsecă;
☀ angajament;
☀ perseverenţă;
☀ fiabilitate;
☀integritate.
6
Tulburări psihice în timp de război
Starea de război este o situaţie deosebit de stresantă.
Tulburările psihice pot apărea -imediat;

-după o perioadă de -"latenţă“;
-"meditaţie".
7
♗stuporul reactiv, cu: -imobilitate;

-rigiditate;
-catatonie.
♗ tulburări ale conştiinţei de tip crepuscular, cu:

-perceperea halucinatorie a ambianţei;
-agitaţie;
-agresivitate;
-agitaţie psihomotorie;
-ţipete.
8
♗ fuga patologică, care poate urma stuporului reactiv;

(soldatul iese din adăpost, fuge în orice direcţie, până la epuizare,
căutând un adăpost iluzoriu şi folosind în acest scop, adesea,
armamentul cu care este dotat);
♗ reacţia de panică cu -teatralism;

-activităţi -dezordonate;
-impulsive;
(asemănătoare furorii epileptice);
♗ stări anxioase acute, apărute -în formă de criză;

-cu caracter permanent;
♗ forme confuzionale şi delirante;

9
♗ forme depresive;
♗ forme isterice;
♗ tulburări psihosomatice
(mai ales gastro-intestinale şi cardiovasculare);
♗ reacţii de alarmă cu tulburări psihice ca -insomnii;

-oboseală;
-tulburări de conştiinţă;
-pierderi în greutate;
-tulburări -afective;
-de comportament.
10
Stresul vieţii de campanie = cauza principală a acestor tulburări.
Aspecte diferite : -stresul -luptei;

-perioadelor de -acalmie;
-aşteptare;
-pregătire a luptelor;
-stresul combatantului rupt de -familie;

-mediul său specific de viaţă.
11
Stresul luptei = cea mai importantă suprasolicitare a combatantului:

✦pericolul vital;
✦teama de -moarte;
-rănire;
-invaliditate etc.
✲teama de -a nu fi "paralizat de teamă“;
-a nu exterioriza senzaţia de frică
a scădea în ochii celorlalţi.
Adeseori aceste fenomene sunt mai nocive la necombatanţi decât la

combatanţi, la care există o oarecare descărcare prin riposta agresivă.
12
Alţi factori nocivi:

❖ nesiguranţa;
❖ sentimentul de insecuritate;
❖ zvonurile;
❖ situaţiile de moment (retragere. încercuire, captivitate);
❖ marşurile
❖ nesomnul epuizare psihofizică scăderea moralului
❖ căldura
❖ frigul
La aceste fenomene se mai pot adăuga:

❏ perioadele prelungite de inactivitate;
❏ plictiseala;
❏ relaxarea excesivă a disciplinei;
❏ scăderea antrenamentului pentru viitoarele lupte.
13
Un element de ordin conflictual = tensiunea interioară dintre confruntarea

fricii cu sentimentul datoriei.
✐în faţa oricărei catastrofe, frica este un comportament admis;
✎în cazul luptei, fuga din faţa inamicului este pedepsită

(securitatea personală trece pe planul al doilea).
Acest lucru se rezolvă pe baza -fortelor motivaţionale superioare;

-"spiritului de grup”.
14
Oboseala = factor psihofiziologic deosebit de important în apariţia tulburărilor

psihice în timp de război.
Oboseala somatică epuizare emoţională

Lipsa de somn (mai nocivă decât -epuizarea fizică;
-foamea;
-insuficienţa somnului.)
Sentimente de -oroare; prezenţa frecventă a -morţilor ;

-milă; -răniților;
-culpabilitate pierderea unor -prieteni;
-camarazi dragi.
15
“Reacţii normale de luptă" – s-au inclus și manifestări care în împrejurări

normale ar putea fi considerate drept patologice.
“Psihonevroză de război" – înlocuiește diferiţi termeni psihiatrici legaţi de

aspecte psihopatologice legate de luptă
(epuizarea de luptă, oboseala operaţională etc.)
Dedramatizarea limbajului medical:

Pe fişă -nu trebuie să apară un diagnostic misterios;
-ceva care -linişteşte;
-deculpabilizează (invocând oboseala şi epuizarea, dând
vina pe excesul solicitării şi nu pe slăbiciunea,
sau anormalitatea psihică).
16
Tendinţe de dezadaptare severe necesită asistenţă psihiatrică.
Reacţii anxioase acute
Forme: ✤anxietate mare;
✤groază (adesea cu expresie psihosomatică);
✤senzaţie de moarte iminentă.
17
Tendinţe de dezadaptare severe
Anxietatea cronică -intensitate mai mică -poate trece neobservată;

-poate fi uşor disimulată.
➪posibilitatea apariției raptusurilor anxioase (pot duce la dezertare);

➪apare în perioadele dintre lupte;
➪poate afecta pe -luptătorul începător;
-luptătorul încercat ("sindromul bătrânului sergent").
Forme ale decompensărilor: -distractivitate; -insomnie;

-hipersensibilitate; -coşmaruri;
-reacţii bizare; -inapetenţă;
-pierderea îndemânării; -bulimie.
-iritabilitate;
18
gradul înalt de stres;

Stările confuzionale surmenaj;
epuizare emoţională cronică.
Clinic apar diferite grade de destructurare intrapsihică:

➤simpla scădere a -atenţiei;
-memoriei;
➤starea de -apatie;
-puerilism pseudodemenţial .
19
Manifestări isterice ("isterie de război“)

Forme: ✺isterie cu manifestări anxioase;
✺isterie cu multiple fenomene psihosomatice.
Fenomenele isterice -nu apar în timpul luptei;

-apar după un timp, în perioada de acalmie.
“Hipnoza bătăliei“ = stare confuzională cu ✔manifestări oneiroide;

✔ tulburări ale psihomotricităţii;
✔ agitaţie;
✔ agresivitate;
✔ amnezie.
Apare în cadrul epuizării fizice şi emoţionale, cu lipsa elementului teatral.
20
Stările delirante acute
✦apar ca manifestări psihotice în timpul luptelor;
✦Forme de manifestare:
✥ episoade delirante ("schizofrenie de trei zile“).
✥ confuzie alimentează delirul;
✥ forme -halucinatorii;
-paranoide;
✥ episoade delirante după evenimentul traumatizant.
21
stres emoţional;
Manifestări depresive sentiment de culpabilitate;
tensiunii emoţionale cronice.
Intensitatea stărilor depresive poate fi: -mică;

-foarte mare, până la idei de sinucidere.
Se manifestă adesea chiar pe câmpul de bătălie.
22
Tulburări psihopatoide
✦ Forme: ➤ retragere în sine;

➤ iritabilitate;
➤ agresivitate;
➤ revendicativitate.
✦ După lupte grele apar: ❂fenomene de -criminalitate;

-brutalitate extremă;
❂delicte sexuale;
❂conduite antisociale mari.
23
Tulburări psihice legate de traumatismele craniene sau de situaţia de rănit.
Manifestări: ➤ stări de depresie;

➤ fenomene isterice.
Rănirea poate polariza întreaga activitate psihică cu satisfacţia că a scăpat

uşor.
24
Nevroza traumatică după un şoc emoțional;
după ce viaţa i-a fost pusă în pericol.
✦ Momentul şocului = reacţie psihogenă acută
stare de linişte aparentă fenomene nevrotice.
✦ Fenomene de regresiune psihică: ➲dorinţă de dependenţă;

➲replierea în sine;
➲egocentrism.
✦ Fenomenul de retrăire a fenomenelor emoţionale din perioada psihotraumatizantă:
✲vise/coşmaruri;
✲uneori trăiri chiar în starea de veghe a fenomenului psihotraumatizant.
✦ Fenomene de: ✸hipersensibilitate; ✸ipohondrie;
✸anxietate; ✸reacţii -isterice;
✸astenie; -fobice.
✦ Fenomenul de "abreacţie" fragmentat = psihicul caută să se debaraseze, prin
descărcări emoţionale, de frica acumulată .
25
Panica colectivă ("frică dezorganizatoare“).
✦ Efect periculos: scăderea capacităţii armatei de a-şi îndeplini misiunea.

✦ Poate lua caracter de epidemie la trupe -prost antrenate;
-demoralizate;
-în retragere.
✦ Alte forme: false percepţii vizuale colective -noaptea;

-în pădure.
Panica este, de fapt, o reacţie emoţională care apare în sânul unei colectivităţi
sub forma credinţei într-un pericol vital real sau imaginar, rolul cel mai important
avându-l contagiunea psihică.
26
Tulburări psihice legate de prizonierat
✦Situaţia de prizonierat determină la indivizi condiţii de -insecuritate;
-adversitate.
✦Adeseori prizonierii sunt supuşi unei acţiuni de propagandă (brainwashing).
manipularea sentimentelor lor, împotriva -dorinţei;
-educaţiei.
✦Prizonierul -nu beneficiază de suportul eficace al grupului său;
-nu are mijloace de -apărare;
-revoltă.
✦Pot apărea tulburări psihice: ✹psihoze "nostalgice" dominate de anxietate;

✹stări reactive de tip depresiv;
✹stări astenice de captivitate, cu:
➜ tulburări psihosomatice;
➜ deficienţe sexuale.
27
Practica pregătirii psihologice
pentru luptă
28
Practica pregătirii psihologice pentru luptă
Responsabilități:
a) Comandanţii de subunităţi - pregătirea personalului din subordine.
b) Psihologul unității - pregătirea teoretică a comandanţilor, pentru formarea

următoarelor aptitudini specifice:
➪abilitatea de a distinge între ✸afecţiunile cauzate de stres;
✸tulburările -neuropsihiatrice;
-organice serioase;
➪ ţinerea sub control a militarilor violenţi:
➪ prevenirea sinuciderilor:
➪ detensionarea şi calmarea incidentelor/situaţiilor critice:
➪ recunoaşterea semnelor de alarmă la instalarea oboselii de luptă.
29
Practica pregătirii psihologice pentru luptă
Cei mai importanți factori de risc care

intervin pe timpul ducerii luptei şi modul
de acţiune a liderilor pentru
diminuarea efectelor acestora.
30
Factorul de risc
Probleme şi incertitudini cu privire la domiciliu.

Cel mai puternic predictiv factor care distinge între soldaţii -diagnosticaţi cu stres posttraumatic ;
-decoraţi pentru fapte eroice.
Acțiunea liderului
Intervine la personalul autorizat pentru ajutorarea

imediată a familiei militarului.
31
Factorul de risc
Soldatul este nou venit în unitate.
Al doilea factor predictiv care distinge între soldaţii -diagnosticaţi cu stres posttraumatic ;
-decoraţi pentru fapte eroice.
Acțiunea liderului
✰Promovează coeziunea unităţii.
✰Se asigură că nou-veniţii sunt bine primiţi în grup.
✰Evită pe cât posibil lucrul în echipe mici.
✰Încurajează unitatea de grup prin interacţiunea socială şi ţine
unitatea strâns unită în jurul său.
32
✪Soldatul nou sosit în unitate are nevoie de timp pentru a câştiga încrederea -comandanţilor;
-colegilor săi.
✪Includerea unor militari noi fără experienţă în echipă are un dublu efect:
✸stresul acestora la prima expunere;
✸lipsa de încredere a veteranilor.
✪Liderul se asigură că nou venitul este bine primit în colectiv:

➤îi explică care sunt standardele şi modul în care unitatea le-a realizat;
➤numeşte un responsabil care să-l însoţească şi să-l ajute să se integreze în comunitate;
➤îl prezintă personal tuturor membrilor.
✪Pentru integrare: ➪îl informează cu istoria unităţii/marii unităţi/armei;

➪îi povesteşte despre faptele noilor săi colegi;
➪utilizează mici simboluri distinctive (patch-uri, plăcuţe etc.);
✪Încurajează interacţiunea dintre membri prin -organizează activităţi recreative;

-monitorizează aceste activităţi;
✪Previne abuzul de droguri şi alcool.
✪Descurajează formarea găştilor.
33
Factorul de risc
Prima expunere la un agent stresor major
Acțiunea liderului
✰Desfăşoară antrenamente dure, realiste;
✰Construiește încrederea subordonaţilor;
✰Caută în mod intenţionat cele mai dificile condiţii de
antrenament pentru formarea acestora;
✰Subliniază că rezultatul unei misiuni trebuie să fie succesul.
34
Factorul de risc
Prima victimă în unitate
Acțiunea liderului
✰Pregăteşte unitatea pentru a suporta pierderile;
✰Discută sincer şi pregăteşte militarii pentru
eventualitatea şi posibilitatea unor accidente;
✰Pregăteşte unitatea pentru modul de
intervenţie în caz de accident.
35
Factorul de risc
Primul atac
Acțiunea liderului
✰Pregăteşte unitatea pentru experienţa de a fi

atacată/bombardată;
✰Pregătește la antrenament tacticile defensive;
✰Previne pierderea vieţilor omeneşti.
36
Factorul de risc
Imobilitatea din timpul luptelor întinse pe
o perioadă mare de timp.
Acțiunea liderului
✰Liderul trebuie să fie capabil să recunoască astfel de

momente instituie măsuri de protecţie:
➤rotirea unităţii prin trimiterea unei părţi înapoi Ia
poziţiile de rezervă;
➤asigurarea pe cât posibil a întregului suport logistic.
37
Factorul de risc
Lipsa de informaţii şi eşecul aşteptat al

acţiunii de sprijinire.
Acțiunea liderului
✰Asigură fluxul informaţional;

✰Păstrează trupele informate.
38
Factorul de risc
Amenințarea de a fi atacați cu arme
nucleare, biologice şi chimice.
Acțiunea liderului
✰Pregăteşte trupele pentru ameninţările NBC neprevăzute;
✰Controlează zvonurile;
✰Subliniază superioritatea tehnică a unității proprii;
✰Pregăteşte echipamentele de protecţie împotriva folosirii armelor
NBC şi repetă procedurile de acţiune în cazul producerii unor
astfel de evenimente sporirea încrederii în
echipamentele de protecţie individuală şi colectivă.
39
Factorul de risc
Deprivarea de somn
Acțiunea liderului
✰Asigură odihna tuturor militarilor, printr-o planificare
riguroasă;
✰Asigură cel puţin 4-5 ore de somn fără întrerupere în
24 de ore, dacă rotirea acestora nu este posibilă;
✰Ia măsuri împotriva instalării oboselii de luptă.
40
Factorul de risc
Condiţie fizică proastă
Acțiunea liderului
✰Asigură cantităţile necesare de -apă;
-alimente;
-echipamente;
-adăpost;
-somn;
✰Explică de ce sunt necesare aceste eforturi uriaşe şi
intervalul de timp în care trebuie făcute;
41
Primul ajutor psihologic
42
Ajutor psihologic (la fel de familiar ca şi cel de prim-ajutor medical) =

asistarea persoanelor aflate în primejdie emoţională dacă aceasta
rezultă din -prejudiciu fizic;
-boală;
-stres excesiv.
Aplicat -la timp soldatul rămâne în unitate, ca membru activ;

-târziu -poate deveni o ameninţare pentru moralul unităţii;
-poate periclita succesul misiunii.
43
Situaţii în care se impune acordarea primului ajutor psihologic:
La primul semn că un soldat nu îşi poate îndeplini misiunea din cauza unei
stări emoţionale puternice.
Reacţii emoţionale temporare încurajare continuă activitatea.
-pot fi contagioase psihologic ;

Simptome de stres serioase -pot pune în pericol emoţional -individul;
-întreaga unitate.
44
Semnale caracteristice unei stări de oboseală de luptă de
nivel mediu
Fizice Emoționale
✸Nervozitate; ✸Anxietate, nehotărâre;
✸Bâţâială, tremur; ✸Iritare, plâns;
✸Sudoare rece, gură uscată; ✸Amnezie, imposibilitatea
✸Puls accelerat, amețeli; concentrării;
✸Greață, vărsături, diaree; ✸Insomnie, coșmaruri;
✸Oboseală. ✸Agitație psihomotorie;
✸Mânie, început de pierdere a
încrederii în sine și în unitate;
✸Dificultate de gândire, vorbire și
de comunicare.
45
Sfaturi pentru lider, în vederea acordării primului ajutor:
1. Continuă misiunea, se va concentra asupra misiunii imediate;
2. Îndeplineşte în continuare sarcinile atribuite;
3. Încercaţi să rămâneţi calm, în orice moment;
4. Ajută-l pe soldat să înţeleagă că este o reacţie normală şi că nu este nimic grav, în
neregulă cu el;
5. Păstraţi soldatul informat cu privire la situaţie, obiective şi aşteptări. Controlaţi
zvonurile.
6. Redă-i soldatului încrederea, vorbeşte-i despre ce va urma, despre dezvoltările
acţiunilor, perspectivele lor etc.
7. Păstraţi soldatul activ, angrenaţi-l în sarcini, activităţi de agrement, întreţinerea
echipamentelor;
8. Asiguraţi-vă de menţinerea unei igiene personale corespunzătoare;
9. Asiguraţi-vă că soldatul mănâncă, bea apă, doarme corespunzător;
10. Lăsaţi soldatul să vorbească despre sentimentele sale. Nu vă arătaţi îngrijorat.
Daţi sfaturi practice.
46
Semnale caracteristice unei stări de oboseală de luptă de nivel
peste mediu
Fizice Emoționale
✸Stare de agitație continuă; ✸Vorbire, exprimare fără sens;
✸Tremur al întregului corp, sau ✸Reacții nesăbuite, necontrolate;
brațului; ✸Neatent la igiena personală;
✸Imposibilitatea utilizării unei părți ✸Indiferență față de pericole;
a corpului, fără un motiv fizic; ✸Pierderea memoriei;
✸Imposibilitatea de a vedea, auzi, ✸Insomnie, coșmaruri;
sau simți o parte a corpului; ✸Sunt văzute sau auzite lucruri care
✸Absență, privire în gol; nu există în realitate;
✸Alergare panicată pe câmpul de ✸Retragere socială;
luptă, sub focul inamicului. ✸Apatie;
✸Izbucniri isterice;
✸Comportament inexplicabil.
47
Sfaturi pentru lider, în vederea acordării primului ajutor:
1. Asigurați-vă că nu pune în pericol viața sa și pe cea a camarazilor, prin

acțiunile pe care le întreprinde;
2. Dacă un soldat este supărat, vorbiți calm cu el, fiți cooperant;
3. Dacă sunteți serios îngrijorat cu privire la manifestările acestuia, nu-i mai
permiteți accesul la armament;
4. Asigurați-i pe toți că aceste semne sunt cele ale unei stări de oboseală de
luptă și că soldatul își va reveni curând;
5. Dacă oboseala de luptă continuă:
-transportați-l într-un loc sigur;
-supravegheați-l în permanență, desemnați un camarad să stea cu el;
-anunțați eșalonul superior;
-trimiteți-l la un control de specialitate;
6. Dați sarcini celorlalți soldați, țineți-i permanent conectați.
48
Sfaturi pentru confortul psihologic al militarilor - “Mental fitness”
Mental Fitness ne ajută pentru a realiza şi susţine un mental sănătos, la

fel cum aptitudinile fizice ne ajută şi susţin o sănătate fizică bună.
❉Primul pas este să fiţi conştienţi de stările emoţionale prin care treceţi.
❉Evaluaţi-vă sănătatea emoţională periodic.
❉Acordaţi-vă pauze de la grijile şi preocupările dumneavoastră.
❉Recunoaşteţi faptul că, alocându-vă timp în fiecare zi, veţi culege

beneficii semnificative.
49
Proceduri simple pentru echilibrul dumneavoastră:
Visaţi
☀închideţi ochii şi imaginaţi-vă într-un loc plăcut;
☀respiraţi încet şi profund;
Fie că este o plaja un vârf de munte, o pădure, sau camera dumneavoastră,
aceste lucruri vă vor înfăşură într-un sentiment de pace si linişte.
Retrăiţi clipe fericite

☀Amintiţi-vă momentele când v-aţi confruntat cu plăcerea, confortul,
sensibilitatea, încrederea, sau alte lucruri pozitive.
50
Găsiţi modalităţile pentru a face față gândurilor negative.
Acestea pot fi insistente şi puternice.
☀învăţaţi să le întrerupeți;
☀încercaţi să vă distrageri atenţia de la ele.
Faceți doar un singur lucru la un moment dat

☀De exemplu, atunci când sunteţi în repaus, la o plimbare, sau petreceţi timp
cu prietenii, opriţi-vă telefonul celular;
☀Bucuraţi-vă de sunetele, aromele şi alte lucruri cu care vă întâlniţi.
Faceţi exerciţii fizice

☀Activitatea fizică regulată îmbunătăţeşte confortul psihologic şi poate reduce
depresia, sau anxietatea;
☀Practicaţi un joc de echipă, sau mergeţi în sala de gimnastică.
51
Bucuraţi-vă de hobby-uri
☀Având o pasiune, aceasta ar putea aduce echilibru în viaţa dumneavoastră,
permiţându-vă să faceţi ceva de care să vă bucuraţi, liberi de presiunea şi
sarcinile de zi cu zi.
☀Păstrați-vă creierul activ.
☀Oricare ar fi obiectivul stabilit, atingerea lui vă va reda încrederea şi un
sentiment de satisfacţie.
Actualizaţi jurnalul
☀După o zi stresantă vă poate ajuta să vă eliberaţi de tensiune.
Glumiţi!
☀Viața de multe ori devine prea gravă, astfel încât, atunci când auzi sau vezi
ceva care te face să zâmbeşti, sau să râzi, împărtăşeşte acest lucru prietenilor.
52
Voluntariat ("win-win“)
☀Ajutându-i pe alţii, vă simţiți mai bine.
☀În acelaşi timp, vă oferă noi experienţe de învăţare şi poate aduce un
echilibru în viaţa dumneavoastră.
Sprijin emoţional
☀Construiţi reţele de sprijin cu prietenii, prin care să primiţi ajutor, sau
să ajutaţi pe alţii la rândul dumneavoastră.
53
Vă mulțumesc pentru atenție!
54

06 - Pregatirea Psihologica Pentru Lupta PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

06 - Pregatirea Psihologica Pentru Lupta PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pregătirea psihologică pentru

Pregătirea psihologică pentru luptă

➤ menţinerea echilibrului psihic al personalului la un nivel optim pentru

➤ gestionarea/managementul incidentelor critice şi diminuarea efectelor

➤ formarea, dezvoltarea şi menţinerea deprinderilor de autocunoaştere şi

➤ învăţarea unor tehnici de creştere a rezistenţei psihice şi de control al stresului:

➤ formarea şi dezvoltarea capacităţii personalului de a asigura suport psihologic în

Pregătirea psihologică pentru luptă

Psihologie operaţională = parte integrantă a sprijinului operaţional.

Scop: punerea în aplicare a expertizei psihologice:

oferă recomandări comandanţilor militari.

Pregătirea psihologică pentru luptă

-evaluare sau expertiză psihologică: se desfăşoară atunci când se

-selecţia personalului este screening-out pe care îl realizează structurile de

-identificarea procedurilor de depistare a caracteristicilor care contribuie la

Pregătirea psihologică pentru luptă

Pregătirea psihologică pentru luptă

Pregătirea psihologică pentru luptă

Starea de război este o situaţie deosebit de stresantă.

Tulburările psihice pot apărea -imediat;

Pregătirea psihologică pentru luptă

♗stuporul reactiv, cu: -imobilitate;

♗ tulburări ale conştiinţei de tip crepuscular, cu:

Pregătirea psihologică pentru luptă

♗ fuga patologică, care poate urma stuporului reactiv;

♗ reacţia de panică cu -teatralism;

♗ stări anxioase acute, apărute -în formă de criză;

♗ forme confuzionale şi delirante;

♗ reacţii de alarmă cu tulburări psihice ca -insomnii;

Pregătirea psihologică pentru luptă

Stresul vieţii de campanie = cauza principală a acestor tulburări.

Aspecte diferite : -stresul -luptei;

-stresul combatantului rupt de -familie;

Pregătirea psihologică pentru luptă

Stresul luptei = cea mai importantă suprasolicitare a combatantului:

Adeseori aceste fenomene sunt mai nocive la necombatanţi decât la

Pregătirea psihologică pentru luptă

Alţi factori nocivi:

La aceste fenomene se mai pot adăuga:

Pregătirea psihologică pentru luptă

Un element de ordin conflictual = tensiunea interioară dintre confruntarea

✐în faţa oricărei catastrofe, frica este un comportament admis;

✎în cazul luptei, fuga din faţa inamicului este pedepsită

Acest lucru se rezolvă pe baza -fortelor motivaţionale superioare;

Pregătirea psihologică pentru luptă

Oboseala = factor psihofiziologic deosebit de important în apariţia tulburărilor

Oboseala somatică epuizare emoţională

Sentimente de -oroare; prezenţa frecventă a -morţilor ;

“Reacţii normale de luptă" – s-au inclus și manifestări care în împrejurări

“Psihonevroză de război" – înlocuiește diferiţi termeni psihiatrici legaţi de

Dedramatizarea limbajului medical:

Reacţii anxioase acute

Forme: ✤anxietate mare;

✤groază (adesea cu expresie psihosomatică);

✤senzaţie de moarte iminentă.

Pregătirea psihologică pentru luptă

Anxietatea cronică -intensitate mai mică -poate trece neobservată;

➪posibilitatea apariției raptusurilor anxioase (pot duce la dezertare);

Forme ale decompensărilor: -distractivitate; -insomnie;

Pregătirea psihologică pentru luptă

gradul înalt de stres;

Clinic apar diferite grade de destructurare intrapsihică:

Pregătirea psihologică pentru luptă